ARGUMENT

In intreaga lume se desfasoara cu un neobisnuit avint dezvoltarea industriei chimice , menita sa valorifice materii prime diferite in produse finite , importante . Tara noastra cu bogate resurse de materii prime , acorda o deosebita atentie dezvoltarii unei puternice si moderne industrii chimice . Se dezvolta cu precadere ca o ramura de prima importanta industria ingrasamintelor minerale . Sectorul agricol foloseste an de an pe scara tot mai larga ingrasaminte , iar sectorul chimic este chemat sa produca cantitativ si calitativ sortimentele cerute de ingrasaminte chimice . Tema aleasa pentru aceasta lucrare se intituleaza ,,Procedee de elimanare a bioxidului de carbon prin absorbtie-desorbtie in solutii Carsol . materiale . "ilant energetic .# $m ales aceasta tema deoarece o consider o faza importanta in producerea amoniacului . %ucrarea de fata este structurata pe sase capitole . In prima parte este prezentat un scurt istoric , stare naturala , intrebuintare , si proprietati fizicochimice ale amoniacului . In cea de-a doua parte este prezentata tema lucrarii ,, Procedee de eliminare a bioxidului carbon prin absorbtie-desorbtie in solutii Carsol . regim optim de functionare . !esorber . "ilant de materiale . "ilant energetic . Capitolul & cuprinde ,, egimul optim de functionare' In capitolul ( este prezentat ,, !esorberul ' iar in urmatoarele ) si * ,, "ilant de materiale # si ,, "ilant energetic + . In capitolul , sunt cuprinse cateva din cele mai importante ,, -orme de securitate si sanatate in munca # . CAPITOLUL 1 SCURT ISTORIC , STARE NATURALA , INTREBUINTARI SI PROPRIETATI FIZICOCHIMICE ALE AMONIACULUI In compozitia plantelor intra urmatoarele elemente chimice. oxigenul , carbonul , hidrogenul , azotul , fosforul , potasiul , siliciul , magneziul , sulful si sodiul in proportie de //,/)0 , iar clorul egim optim de functionare . !esorber . "ilant de

&

,aluminiul ,fierul , manganul , borul trontiul , cuprul , zincul , bismutul , plumbul , nichelul , e.t.c. cca . 1,1)0 . Plantele iau apa si substantele minerale din sol , iar oxigenul si carbonul2sub forma de C3 45 din aer . In sol se gasesc cantitati destul de mari din substantele hranitoare . Socotite la hectar , pe o adancine de 6 m , azotul reprezinta cca.61-(1 t7h , fosforul )-4) t7h si potasiul 441-&,) t7h . !in sol plantele consuma cel mai mult azot , fosfor si potasiu . Pentru cresterea plantelor aceste substante hranitoare trebuie sa se gaseasca intr-o forma usor asimilabila . !aca in sol substantele usor asimilabile sunt insuficiente sau lipsesc , plantele sufera , se opresc din crestere , fructifica putin sau deloc si pot pieri . Substantele nutritive necesare plantelor , care nu se gasesc in cantitati suficiente in sol pot fi completate prin ingrasaminte . 8olosirea ingrasamintelor in raport cu nevoile plantelor asigura imbogatirea acestora cu elementele respective, obtinandu-se pe langa o sporire a productiei si o imbunatatire calitativa . 9tilizarea corecta a ingrasamintelor minerale determina cresterea recoltelor tuturor culturilor agricole cu (1-)10 . Pentru fabricarea acestor ingrasaminte chimice se foloseste ca si materie prima amoniacul . !aca la inceput , capacitatea instalatiilor de obtinere a amoniacului era de ordinul catorva tone pe zi , in present functioneaza fabrici producand 6111-6)11 t ammoniac si exista proiecte pentru unitati de &111 t74( ore . In tara noastra , la Tarnaveni functioneaza prima fabrica de amoniac , pe baza de cianamida , pana in 6/&: . Prima fabrica de amoniac din europa , avand ca materie prima gaz metan , functioneaza intre 6/&/ si 6/)( tot la Tarnaveni , avand capacitatea de 4)11 t7an , iar la combinatul chimic din ;ictoria se pune in functiune in 6/)4 o fabrica cu o productie de amoniac de *111 t7an . Stare naturala - $tmosfera terestra contine ammoniac in cantitati mici . In apa raurilor si a marilor se gaseste intre 1,1(* si6&,: mg7l . Conform ultimelor descoperiri , il contin si planetele <upiter si Saturn . ocile profunde continand azoturi formeaza prin hidroliza amoniac . !in fumarolele vulcanilor se depune sub forma unor saruri de amoniu . Prin putrefactii , unii compusi organici formeaza ammoniac . ezulta de asemenea , in piroliza carbunilor si in apele de spalare a gazului de iluminat . $moniacul se intrebuinteaza la obtinerea ingrasamintelor minerale cu azot , simple si compuse . Se mai foloseste la fabricarea carbonatului de sodiu , la masinile frigorifice , ca agent purtator de frig . =ste utilizat in industria colorantilor , a materialelor plastice , farmaceutic. Proprietatile fizico-chimice ale amoniacului sunt . este un gaz incolor , cu miros puternic inecacios , mai usor decat aerul . Se dizolva foarte usor in apa cu dega>are de caldura , un litru de (

apa la 11C dizolva 66)1 l amoniac gazos . Solubilitatea lui scade cu cresterea temperaturii . 9n litru de amoniac gazos la temperature de 11C si presiunea de ,*1 mm col . ?g cantareste 1,,,1: g . $moniacul lichid este limpede ca apa si foarte mobil . -greutatea specifica in stare lichida este de 1,*&:4 g7cm& . -punctul de fierbere si condensare este de -&&,&)1C . -punctul de topire este de -,,,,1C . -greutatea moleculara 6, .

CAPITOLUL 2

PROCEDEE DE ELIMINARE A CO2-ULUI PRIN ABSORBTIE-DESORBTIE IN SOLUTIE CARSOL @azul brut de sinteza poate sa contina o serie de impuritati , functie de material prima si procedeul folosit pentru obtinere . $ceste impuritati , precumar fi compusii oxigenati , pulberi in suspensie , ceata de ulei , hidrocarburi , gaze inerte e.t.c. deran>eaza mult procesul de sinteza a amoniacului . !in acest motiv este necesara eliminarea cat avansata a acestor componenti nedoriti ai gazului de sinteza , pana sub limita la care mai afecteaza procesul . Pentru gazul brut de sinteza obtinut din metan drept materie prima si folosind unul din metodele de eliminare impuritatile continute si care se impune a fi indepartate sunt . bioxidul de carbon si oxidul de carbon . @azul metan si argonul ce se mai gasesc in gazul brut de sinteza , primul provenit din conversia incompleta a metanului , iar al doilea , odata cu aerul , constituie impuritati , respective gaze inerte , ce se elimina direct din circuitul de sintezaunde se acumuleaza , prin pur>ari . Procedeele folosite pentru eliminarea produsilor oxigenati din gazul brut de sinteza-C34 si C3trebuie sa asigure reducerea continutului acestor componenti sub 61-41 ppm . @azul brut pentru sinteza amoniacului contine intre 6,-&10 C34 in functie de procedeul folosit . "ioxidul de carbon este o otrava pentru catalizatorul de fier folosit la sinteza amoniacului . !e asemenea , el poate forma impreuna cu amoniacul din circuitul de sinteza , carbonate care se depun si pot provoca infundarea traseelor . 9nul din procedeele de eliminare a C3 4-ului este cea cu solutii de etanolamine . =tanolaminele au proprietatea de a se combina cu gazele acide . )

!rept consecinta , C34-ul poate fi retinut de etanolamine , dupa reactiile . -in cazul monoetanolaminei2A=$5in care cu 4 --?4B?43BC34 C2 --?&54 . C3& 2 --?&54 . C3& B?43BC34 C4 -in cazul dietanolaminei2!=$5. 4. 4--?B?43BC34C2 4--?454 .C3& 2 4--?454C3&B?43BC34C4
4

se noteaza C?4-C?4-3? .

-?& . ?C3&

. -?4.?C3&

Procesul de retinere a C34-ului este exoterm $tat in cazul A=$ cat si !=$ primele rectii se desfasoara cu viteze mari , iar in procesele industriale , practice nu se a>unge la reactiile din faza a doua . !eoarece solutiile de etanolamine nu absorb decat gazele acide , nu au loc pierderi de gaze utile-? 4 si -4- din gazul brut de sinteza . Solutiile de etanolamine dau o serie de reactii secundare ireversibile , cu anumite impuritati din gaz . Cu urmele de oxigen , spre exemplu , se formeaza compusi de oxidare acizi foarte corozivi . egenerarea solutiilor de etanolamine , in vederea eliminarii bioxidului de carbon retinut , trebuie efectuata in conditii bine alese deoarece , la temperature ridicare si presiuni coborate , apar fenomene de evaporare si descompunere in produsi secundari . !e aceea , regenerarea are loc prin incalzire , dar la presiune . Practic , procesul de absorbtie , in cazul monoetanolaminei spre exemplu , se desfasoara la presiuni pana la &1 ata , concentratia solutiei intre 64-&)0 , si temperature de &:-() 1C. 9n m& solutie de monoetanolamina retine 6:-() m& C34 . egenerare se desfasoara la 4-& ata si 6411C . Spre a evita fenomenul de spumare a solutiei din instalatii , acestea trebuiesc bine curatate si degresate inainte de a introduce solutia in ele , trebuie evitata patrunderea de impuritati in solutie , trebuie respectat regimul tehnologic . Impotriva spumarii , pot fi folosite solutii de 1,16-1,14 0 alcool alilic , 1,116-1,116) 0 silicate , alcooli superiori , e.t.c. CAPITOLUL 2-1 Procedeul de elimi !re ! CO2-ului cu mo oe"! ol!mi ! .

!upa acest procedeu , eliminarea C34-ului se realizeaza in doua trepte . - in prima treapta , la presiune coborata de 6,6-6,64 ata , are loc retinerea bioxidului de carbon in solutie de A=$ de 410 D -in a doua treapta , la &1 ata , solutia de 640 A=$ realizeaza retinerea in continuare a C34-ului . @azul convertit , cu 41-440 C3 4 , temperature de &)1C si presiunea de 6,6-6,4 ata intra in coloana de spalare 1 , unde prin retinerea in solutie de 410 monoetanolamina , continutul de C3 4scade la &(0 . 9rmeaza separatorul de picaturi 2 , gazometrul 3 cu rol de vas tampon , si compresorul 4 , unde presiunea gazului a>unge la &1 ata . In coloana 5 , continand umplutura de inele ceramice ca si coloana 1 , are loc spalarea gazului cu solutie de A=$ de 640 purificarea gazului a>ungand la (1 ppm C3 4 . Pe traseul gazului urmeaza instalatia de purificare fina a C3 4-ului cu solutie de -a3? , de obicei si apoi instalatia de eliminare a C3 . Solutiile de A=$ saturate cu C3 4 in cele doua trepte de absorbtie , coloanele 1 si 5 ,se regenereaza in instalatiile aferente , dupa cum urmeaza . -solutia de 410 A=$ din coloana 1 , cu )(1C este trimisa de pompa 10 prin schimbatorul de caldura 13 si cu 6111C intra in desorberele 6 . %a baza desorberelor , in fierbatorul cu abur 7 , se completeaza caldura necesara desorbtiei C34 . Cu 6641C , solutia de A=$ regenerate se raceste in 13 , iar cu pompa centrifuga 10 este trimisa in absorberul 1 , cu umplutura de inele ceramice 6 , se mentine pe C34 o presiune de 6,: ata D ,

-solutia uzata de A=$ -640 din coloana de absorbtie 5 are principial acelasi circuit ca in cazul precedent . schimbatorul de caldura 14 , desorberul tr.77 pozitia 8 , din nou 14 , pompa 11 racitorul cu apa 16 si coloana de spalare 5 . Presiunea in desorberul 8 se mentine la &,) ata . $mestecul de C34 , cu vapori de apa din coloana de regenerare tr77 poz. 8, se introduce in coloana de regenerare 6. C34-ul cu vaporii de A=$ si de apa din regeneratoarele 6 sunt introdusi in scruberul racitor , stropit permanent cu condens recirculat de pompa 12 si racit cu apa . 3parte din acest condens se foloseste ca reflux la coloanele de regenerare 6 si 8 . "ioxidul de carbon , de o puritate ridicata //0 , iese din scruberul 9 , fiind trimis la consumatori uree spre exemplu . aportul dintre debitul de solutie A=$ 410 si A=$ 640 folosit in acest procedeu , este de ( 7 ) .

CAPITOLUL 2-2 PROCEDEUL DE ELIMINARE A CO2-ului CU LESIE DE #2CO$ , ACTI%ATA CU DEA & Procedeul este folosit la fabrici de amoniac de mare capacitate. Solutia absorbanta uzata este regenerata partial si total , rezultand , in consecinta solutii pentru absorbtie semiregenerata , repectiv regenerate . Concentratia solutiei de spalare 2tip Carsol5 . E4C3& 4:0 D

!=$ 6,:-6,/0 D ;43)- 1,(-1,)0 . @azul convertit , cu 6,0C34 si 4, ata cedeaza caldura in fierbatoarele 11 , trece prin separatorul de condens 1 , iar de aici , cu ,11C , intra in coloana de absorbtie 2 la partea inferioara a acesteia . Coloana este umpluta cu sei ceramice , asezate pe mai multe straturi , stropite la varf cu lesie Carsol regenerate , iar la mi>loc cu lesie semiregenerata . Cu 1,6- 1,6) C34 si avand ,11C ,gazul spalat trece prin separatorul de picaturi 3 si de aici la metanator . %esia uzata 2saturata cu C3 45 din absorberul 2 este distribuita uniform spre cele doua coloane de regenerare 4 , la partea superioara a acestora . Coloanele 4 sunt umplute tot cu sei ceramice . 3 mare parte din lesie , circa :10 , este extrasa din coloanele de desorbtie 4 inainte de a a>unge sa fie complet regenerata si , cu pompele 12 ,este trecuta la racitoarele 13 unde temperatura coboara de la 66( la 61)1C , temperatura cu care intra la mi>locul coloanei de absorbtie 2 . estul de lesie din desorberele 4 a>unge in blazul acestor coloane , este incalzita in fierbatoarele cu gaz 11 si cu cele cu abur 10 , la 66:-6411C , definitivandu-se astfel desorbtia si obtinandu-se lesia regenerate . Pompa 14 aspira lesia regenerata cu 66:1C , o trece prin racitorul 15 si , cu ,11C , o trimite la varful coloanei de absorbtie . Solutia regenerata are gradul de conversie al E4C3& in E?C3& de 44-4(0 , pe cand solutia semiregenerata are acest grad de conversie de ()0 . "ioxidul de carbon din desorberele 4 trece prin racitorul 5 separatorul 6 , racitorul 8 , separatorul 7 , iar de aici la consumatori avand puritatea de /:0 C34 . Condensul separate din C34 este trimis sub forma de reflux , cu a>utorul pompei 9 , in desorberele 4. Condensul de process separate in 1 , contine pana la 6)11-6*11 mg -? &7l si este trimis la o coloana de stripare , spre a elimina amoniacul , a>ungandu-se la un continut de &-) mg -? &7l dupa stripare . 8iltrele 21 si 22 permit separarea suspensiilor mecanice si adsorbtia unor compusi de natura organica nedoriti in solutia de spalare . E4C3& sau E3? folositi la prepararea solutiei de spalare Carsol trebuie sa aiba un continut foarte coborat de clor , astfel incat lesia de spalare san u depaseasca maximum &1 ppm Cl - , spre a se evita fenomenul de coroziune a otelurilor inoxidabile folosite in cantitate mare in instalatie . Sunt afectate in mod deosebit tevile fierbatoarelor 11 . Continutul de fier in lesie trebuie sa fie maximum 1,160 . !e- erminarea exacta a continutului de fier in lesie este mai putin importanta , foarte importanta fiind sesizarea la timp a

inceperii cresterii continutului de fier , semn al inceperii coroziunii in instalatia de spalare , care impune luarea urgenta de masuri .

CAPITOLUL 3 RE'IM OPTIM DE FUNCTIONARE @azul convertit la iesirea din conversia de >oasa temperatura are urmatorii parametri . !ebit Temperatura Presiunea Compozitia 6/./)/ -m&7h 4)(1C 4: Fg7cm4 - - 6/,:,0 $r - 1,4)0 ?4 - *6,(40 C3 - 1,)0 C34 6,,*)0 C?( - 1,&60 Total gaz uscat . - 6110

acirea gazului de la 4)(1C pana la :41C se face in trei trepte. prin stropire cu condens de process de :11C din separatorul de picaturi de dupa C.<.T. sau cu apa de alimentare cazan de 6411C . In aceasta faza gazul se satureaza cu vapori de apa si se raceste pana la 6,*1C . prin reboilerele de solutie Carsol unde gazul se raceste de la 6,* 1C la cca . 64,1C . @azul circula in spatial tubular in forma de #9' al reboilerelor . prin preancalzitorul de apa demi B condens de abur unde gazul se raceste de la 64, 1C pana la :11C . Condensul din gaz 2rezultat in urma racirii5 se separa intr-un separator de picaturi . Condensul de process din separator se trimite printr-o pompa la stropirea gazului de la iesirea din C.<.T. si printr-un ventil de executie intr-o coloana de stripare . etinerea C34-lui se realizeaza intr-o coloana de absorbtie cu solutie de E4C3& B !.=.$. B;43) . @azul se introduce la baza absorberului si circula in contracurent cu lesia Carsol introdusa la varful si la mi>locul coloanei .

61

9mplutura ceramica asigura o suprafata mare de contact intre lesia Carsol si gazul din care se retine C34-ul . educerea la minim posibil a continutului de C34 din gazul de sinteza se impune , deoarece orice compus cu continut de 34 constituie o otrava pentru catalizatorul din coloana de sinteza. In solutia Carsol retinerea C34-ului are loc prin absorbtie fizica si prin chemosorbtie 2reactie chimica intre E4C3& B !.=.$ si C345 . eactiile chimice de retinere a C34-ului in lesie Carsol sunt . 65 45 E4C3& BC34 B ?43 C 4E?C3& 2?3-C?4-C?454-?BC34B?43 C 2?3-C?4-C?454--?4-?C3&

!eoarece constanta de echilibru a reactiei nr.4 este mai mare decat constanta de echilibru a reactiei nr.6 prin intermediul adaosului de !.=.$. se mareste gradul de retinere a C34-ului din gaz . -umai cu solutia de E4C3& nu se ooate reduce continutul de C3 4 la iesirea din desorber pana la sau sub 1,60 . Parametri gazului la intrarea si la iesirea din absorber sunt . Parametrii -presiune -temperatura -debit -compozitie2gaz uscat5 N2 $r ?4 C3 C34 C?( Total gaz uscat .
-

intrare 4:Fg7cm& :11C 6(&:(/-m&7h 6/,:&0 1,4)0 *6,(40 1,)(0 6,,*)0 1,&60 6110

iesire 4,,/Fg7cm& ,11C 66,*:(-m&7h 4(,610 1,&60 ,(,)60 1,*60 1,60 1,&,0 6110

!ebitul total de lesie ce trece prin absorber este de cca. 6.)4:.111 Fg7h din care cca. 410 intra la varful coloanei de absorbtie de lesie regenerata 2,1-,)1C5 , iar restul de :1026.441.111Fg7h5 intra la mi>locul coloanei ca lesie semiregenerata . Compozitia lesiei Carsol la intrarile in absorber este . Componenti . E4C3& @radul de conversie . E4C3& in E?C3& 440 66 (40 Sol . regenerata 4:0 Sol.semiregenerata 4)0

!.=.$. ;43)

cca.6,:0 peste (111 ppm

cca.6,:0

%esia regenerata distribuita uniform pe stratul superior de umplutura ceramica , coboara prin cele & straturi de umplutura din sectiunea din sectiunea superioara a coloanei si definitiveaza procesul de retinere a C34-ului din gaz . Continutul de C34 in gaz la baza sectiunii superioare a coloanei este de 1,*-1,:0 C34 , iar la varful coloanei de absorbtie este de 1,60 . %esia semiregenerata distribuita uniform pe stratul superior de umplutura al sectiunii inferioare a coloanei impreuna cu lesia regenerata , coboara prin cele ( straturi de umplutura a sectiunii inferioare a coloanei si a>unge la baza absorberului . %a baza absorberului se mentine ,)-:)0 . @azul la intrare in coloana barboteaza in lesie si de>a la baza absorberului se retine o parte din C34 . !upa ce a fost retinut C3 4-ul din gaz in solutia Carsol are loc regenerarea acesteia 2desorbtia C3 4ului din lesie5 . eactiile de desorbtie a C34-ului din solutia Carsol sunt inversele reactiilor de absorbtie 2si au loc la temperaturi mai ridicate si la presiuni mai scazute decat la absorbtie5 . 65 E?C3& C E4C3& B C34 B ?43 45 2?3-C?4-C?454--?4-?C3& C 2?3-C?4-C?454-? B C34 B ?43 egenerarea lesiei Carsol are loc in doua coloane de desorbtie 2stripere 5 identice , prevazute cu cate patru straturi de umplutura ceramica . %esia uzata de la baza absorberului inainte de a intra la varful striperului se destinde de la 4* Fg7cm& la cca . 1,) Fg7cm& . In urma destinderii o mare parte din C34 se desoarbe din lesie. %esia uzata introdusa la varful striperului , cca ,,:.111 -m&7h 2distribuita uniform pe primul strat de umplutura ceramica , printr-un taler de distributie5 parcurge cele trei straturi de umplutura a sectiunii superioare a striperului . ;enind in contact cu vaporii calzi de apa si C3 4 2care urca de >os in sus prin straturile de umplutura ceramica5 , lesia se regenereaza partial 2o mare parte din C34 este desorbit din lesie5 . Temperatura lesiei uzate la intrarea in varful striperului este de 61* 1C , iar temperature amestecului de C34 B bapori de apa care iese la varful striperului este de 6141C . %esia semiregenerata se aduna in fundul inferior al sectiunii superioare a striperului , cu temperatura de 66(1C . In urma contactului ci vaporii calzi de apa B C34 lesia s-a incalzit de la 61*1C la 66(1C . $proximativ :10 din lesiea semiregenerata se scoate din fundul sectiunii superioare si se trimite catre mi>locul absorberului , iar restul de 410 de solutie semiregenerata prin preaplinurile fundului sectiunii superioare a>unge in sectiunea inferioara a striperului unde prin intermediul unui taler se distribuie uniform pe stratul de umplutura ceramica din sectiunea inferioara a striperului . !easupra 64

talerului se mai introduce si refluxul de condens , 2ca reflux se foloseste condensul separat dupa racirea C34-ului5 . Prin stratul de umplutura ceramica a sectiunii inferioare , a striperului se continua procesul de desorbtie a C34-ului . Condensul de reflux de *11C , in contact cu vaporii calzi de apa B C34 se evapora asigurand agent de incalzire pentru straturile de umplutura ceramica din sectiunea superioara a striperului . !up ace parcurge stratul de umplutura ceramica , lesia se aduna in fundul superior al sectiunii inferioare a stri perului de unde prin cadere libera a>unge la fierbatoarele de lesie . Temperatura de fierbere a lesiei la presiunea de cca . 1,, Fg7cm4 si la un continut de 4:0 E4C3& este de 66/1C . In urma fierberii se continua desorbtia C34-ului si evaporarea apei din lesie . ;aporii de apa si C3 4 desorbiti impreuna cu lesia in fierbere formeaza o emulsie cu densitate mai redusa decat cea a solutiei de la intrarea in fierbatoare . =mulsia de lesie prin termosifonare reintra in fundul inferior al sectiunii inferioare a striperului . $ici are loc separarea vaporilor de apa si C34 din emulsia din lesie .;aporii de apa B C34 trec prin cosurile fundului superior al sectiunii inferioare si continua drumul prin straturile de umplutura pana ce a>ung la varful striperului . %esia regenerata , adunata in fundul inferior al striperului se trimite catre varful absorberului . eglarea temperaturii lesiei la baza striperelor se face prin intermediul modificarii debitului de abur admis in reboilere . Continutul de ;43) din lesia Carsol se mentine intre (111-)111 ppm. Se urmareste prin analiza de laborator continutul lesiei in ;43) , respectiv in fier . Continutul normal de fier in solutie Carsol variaza intre &1-)1 ppm . 3 crestere a continutului de fier in solutie denota existenta coroziunii in instalatie . $mestecul de C34 si vapori de apa calzi 2plus picaturile de lesie antrenate cu C3 45 la iesirea din stripere are temperatura de 6141C , presiunea de cca . 1,) Fg7cm 4 si debit de )(.1)( -m&7h . "ioxidul de carbon la iesirea din stripere este saturat in vapori de apa . acirea si separarea condensului din amestecul de apa B C34 B picaturi de lesie Carsol se produce in doua trepte . !upa racire se separa condensul intr-un separator , iar C3 4-ul rezultat se trimite catre consumatori 2uree , -.P.E5 . CAPITOLUL 4 DESORBERUL

6&

egenerarea solutiei Carsol are loc in doua coloane de desorbtie , identice , prevazute fiecare cu cate patru straturi de umplutura ceramica . 8iecare striper are doua sectiuni . -sectiunea superioara cu trei straturi de umplutura ceramica , si cu un fund la partea inferioara . -sectiunea inferioara cu un strat de umplutura ceramica si cu doua funduri la partea inferioara .Cele doua stripere sunt interconectate printr-o conducta de egalizare , ventilul de pe acest traseu se mentine intotdeauna deschis . =lementele componente principale ale desorberului sunt . mantaua cilindrica de rezistenta din otel 265 straturile de sei ceramice asezate pe gratare metalice si fixate la partea superioara de alte gratare tot metalice 2), *, ,5 talerele distribuitoare 2(5

6(

blazurile intermediare 26* si 6, 5 ce impart desorberul in trei compartimente ce comunica intre ele atat pe spatiul gazului , prin intermediul domurilor 2:5 , cat si prin spatiul lesiei , prin preaplinurile 26)5 . %esia uzata , saturata cu C34 si avand presiunea de absorber , intra in desorber prin stutul 2/5 , terminat in interior cu o conducta in forma de G T ' , ce imprastie lesia pe talerul 2(5 , de unde se distribuie pe umplutura de sei ceramice . Coborand prin straturile de umplutura ceramica , lesia intalneste in contracurent C34-ul si vaporii dega>ati din lesie , incalzindu-se la randul ei si punand in libertate treptat C34-ul . !in blazul intermediar 26*5 , lesia semiregenerata , prin stutul 2615 , este aspi-rata de pompele aferente si reintrodusa in circuitul de spalare a C34-ului . Surplusul de lesie din blazul intermediar 26*5 deverseaza prin preaplinurile 26)5 si este distribuita de talerul 2(5 , pe ultimul strat 2inferior5 de umplutura ceramica a desorberului , de unde a>unge in blazul intermdiar 26,5 . !e aici , prin stutul 2665 , lesia este trecuta in fierbatoarele de lesie , iar apoi , prin stutul 2645 se intoarce in blazul inferior al desorberului de unde prin stutul 26&5 este aspirata de pompele de lesie regenerata .

CAPITOLUL 5 BILANT DE MATERIALE

6)

I-T $T DENUMIRE STARE FLUID S3%9TI= C$ S3% 9H$T$ $P$ $"9 S3%9TI= C$ S3% != %$ 61) C SI 666 C T3T$% ; % ; % ; FLUID %

DEBIT 6.)),.4)(,11

I=SIT DENUMIRE FLUID C34 SI

STARE FLUID @$H

DEBIT (:.),:,)4

6/.14*,11 46.&(&,11 6.1)(,61 &1*.1::,11 *6.4)&,11 6./*:.16:,61

$P$ S3%9TI= C$ S3% S=AI =@=-= $T$ S3%9TI= C$ S3% =@=-= $T$ S3%9TI= C$ S3% %$ 61) C SI 666 C T3T$%

; % % %

4&.(//,(: 6.46:.)1*,11 &1,.//&,61 &*,.&(6,11

6./**.16:,61

CAPITOLUL ( BILANT ENER'ETIC II-T II-T C II=SIT B IPI=

$T $T

!9T

C I6 B I* B I, B I:

II=SIT C I4 B I& B I( B Ir B Idis. %a 6111C I6 C 6/.14* x i?432;5B6.)),.4)( x Cp.sol Carsol x 611 C 6/.14* x *&:,: B 6.)),.4)( x 1,,( x 611 C 64*./:).661 Ecal7h %a 6461C I* C *6.4)& x i ?412;5 B &1*.1:: x Cp.sol.carsol x 646 C *6.4)& x *(*,, B &1*.1:: x 1,,( x 646 C *,.16/.(&( Ecal7h %a ):1C I, I: C 46.&(& x i?432%5 C 46.&(& x ),,/: C 6.4&,.(*, Ecal7h C 61)(,6 x i?432;5 C 61)(,6 x **/ C ,1).6/&Ecal7h C6/)./(,.41( Ecal7h I4 C 6.46:.)1* x Cp.sol. Carsol x 66( C 6.46:.)1* x 1,,: x 66( C 6* %a 4)11C Iintrat C 64*./:).661 B *,.16/.(&( B 6.4&,.(*, B,1).6/& C

C61:.&(/.))) Ecal7h I& C &1,.//&,6 x Cp.sol. Carsol x 66/ C &1,.//&,6 x 1,,/ x 66/ C C4:./)(.(44 Ecal7h %a 6141C I( I) C (:.*,:,)4 x iC34 B 4&.(//,(: x i?432;5 C (:.*(:,)4 x 46,:* B C &*,.&(6 x Cp.sol.Carsol x 66/ C &*,.&(6 x 1,,( x 66/ C C&4.&(:.1(/ Ecal7h Ir2desorbtie5 C (:.*,:,)4 x )/,( C 4.:/6.)1( Ecal7h Idis Iiesit Ipierdut C (:.*,:,)4 x 6&: C *.,6,.*&* Ecal7h C 61:.&(/.))) B 4:./)(.(44 B 6*.1//.1:1 B &4.&(:.1(/ B 4.:/6.)1(B B *.,6,.*&* C 6/).&*1.4(* Ecal7h CIintrat Iiesit C 6/)./(,.41( 6/).&*1.4(* C C):*./):Ecal7h B4&.(//,(: x *&/,: C 6*.1//.1&1 Ecal7h

CALDURI

Kcal/h

% *(,:6

CALDURI IESITE 6. Cu sol. Carsol semiregenerata I4 4. Cu sol. Carsol regenerata I&

Kcal/h 61:.&(/.)))

% )),&1

INTRATE 6. Cu sol. Carsol 64*./:).661 uzata I6 4. Cu sol. Carsol de la 61)- 666 c I* &. Cu apa 2%5 I, (. Cu aburul I: 6.4&,.(*, ,1).6/& *,.16/.(&(

&(,41

4:./)(.(44

6(,,:

1,*& 1,&*

&. Cu C34 gaz I( (. Cu sol. Carsol la 61)-666 C I). ). Cu caldura de reactie Ir *. Cu dizolvarea C34 Idiz. ,. Pierderi B eroare Ip 6,

6*.1//.1:1 &4.&(:.1(/

:,44 6),)6

4.:/6.)1(

6,(:

*.,6,.*&* ):*./)&

&,(& 1,4:

T3T$%

6/)./(,.41(

611,1 1

T3T$%

6))./(,.41(

611,11

CAPITOLUL ) NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA Simplul fapt ca in fabricile de amoniac se lucreaza cu metan, hidrogen , azot , oxid de carbon , amoniac , diverse lesii , temperature foarte mari sau foarte coborate , presiuni mari , constituie stari potentiale de pericol . $cest pericol poate consta in intoxicari ,asfixieri , arsuri , degeraturi , incendii , explozii . ;or fi prezentate cateva din aceste aspecte care trebuie sa stea in atentia celor ce lucreza in fabricile de amoniac . 65;asele aflate sub atmosfera de azot , prezinta pericol de asfixiere . -u se va intra in aceste vase , decat cu masca cu aductiune de aer si supravegheat 45%ucrarile cu foc , sau cu producere de scantei , sunt interzise in atmosfere ce contin gaze combustibile 2?4 , C?(5. Se vor indeparta aceste medii , si numai dup ace analizele de laborator confirma lipsa lor , se poate incepe lucrarea. &5Cuptoarele cu foc , mai ales dupa fazele de oprire 2reforma-re, cu tuburi , cazane de abur cu flacara de metan , preancalzi-toare cu flacara precum sunt preancalzitoarelede oxigen si metan la cracare termica etc5 , prezinta pericolul acumularii de gaze combustibile in zona de radiatie . =ste interzis a reap-rinde focurile inainte de a aerisi corespunzator cutia de foc . In acest sens se face tira> , iar in caz de nevoie se insufla cu abur.=ste indicat a face analize de mediu inainte de reaprinde-rea focurilor , spre a evita exploziile. (5Supapele de siguranta de pe mediile fierbinti , in momentul deschiderii 2a declansarii5 , pot esapa lateral provocand arsuri. Se vor prevedea paravane de protectie sau conducte ce diri>e-aza esaparile in directii nepericuloase . )5-u se vor aprinde focuri la cuptoarele de cracare decat dupa pornirea ventilatoarelo acolo unde sunt prevazute , spre a evita inversarea flacarii si provocarea de arsuri . *5nu se vor porni masinile rotative fara aparatori la cuple . ,5In zonele zgomotoase 2reformere primare cu arzatoare avand aspiratii libere de aer , turbocompresoare , case de

6:

pompe5 se vor purta obligatoriu antifoane , urmarindu-se monta-rea de panouri sau izolatii fonice care sa diminueze zgomotul . :5In zonele cu scapari de gaze ce contin oxid de carbon 2sca-pari la presetupe , flanse , in timpul pur>elor sau expandarilor5 se va intra numai in caz de stricta necesitate ,folosind masca cu cartus ce C3 si supravegheat . In zonele cu scapari permanente ce nu pot fi remediate , se pun semne avertizoare si se impre>muieste zona spre a nu patrunde personal straine. /5Aanipularea solutiilor caustice2-a3? , E4C3& , !=$ , apa amoniacala 5 , recoltarea de probe de solutii , se va face purtand echipamentul de protectie prescris 2manusi si cizme de cauciuc , ochelari , sort de cauciuc 5 . 615Aanipularea substantelor ce contin praf 2; 43) , unde sorturi de catalizator etc 5 , precum si alte lucrari in mediu cu praf se vor efectua numai purtand masti pentru retinerea acestuia . 665In zonele unde deasupra se lucreaza sau unde exista pericol de a cadea obiecte solide , 2spre exemplu geamuri in timp de vant , sloiuri de gheata iarna 5 , este obligatoriu pur-tarea castii de protectie . 645In cadrul fabricilor de amoniac , masca de protectie cu cartus de amoniac si oxid de carbon trebuie sa fie in permanenta la indemana personalului ce deserveste instalatia . 6&5In timpul incalzirii , dar mai ales a racirii metanatorului , sub 4111C si pana la )11C se poate forma carbonilul de nichel-gaz extreme de toxic.nu se vor efectua pur>ari in acest interval de temperatura , trecandu-se repede peste el. 6(5Pentru interventii in zone cu scapari de amoniac in canti-tati mai mari , vor fi folosite costume izolante si masti izolante D eventual , daca zona contaminata nu e mare , masti cu aductiune de aer curat , dar cu priza de inspirare orientate si amplasata in atmosfera curate . Stropirea cu apa , constituie un mi>loc eficient de retinere a amoniacului din zonele cu scapari , permitand interventii mai rapide si sigure . In unele zone cu pericol de aparitii mai frecvente a scaparilor de amoniac , sau chiar in >urul unor rezervoare de amoniac , pot fi prevazute sisteme de stropire care , odata declansate , creaza o adevarata perdea de apa , diminuand raspandirea amoniacului in zonele incon>uratoare . 6)5Pentru facilitarea primului a>utor in caz cu stropire de amoniac , cu lesii caustice , cu lichide fierbinti sau chiar in caz de aprindere a hainelor , instalatiile de amoniac trebuie sa fie prevazute cu dusuri de apa cu declansare automata , prin simpla calcare pe gratarul aflat sub dus . 6*5Pe timp rece , trebuie curatate caile de acces pentru evitarea alunecarilor . -u va fi lasata formarea sloiurilor de gheata ce prezinta apoi pericol de cadere . 6,5@olurile in plansee , platforme vor fi impre>muite si plantate cu semne avertizoare spre a evita caderile in gol .

6/

6:5In cazul deschiderii unor vase , vase in care mai persista gazele toxice sau asfixiante , spre a realize aerisirile acestora , se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea patrunderii in ele . blocarea gurilor de vizitare deschise si fixarea la loc vizibil a semnelor avertizoare. 6/5Tot timpul , dar mai ales dupa efectuarea lucrarilor de interventii si reparatii cand asemenea situatii sunt mai posibile , vor fi indepartate din instalatie , de pe platforme , obiectele straine , nefixate corespunzator .Toate acestea constituie surse de accidentare , fie datorita caderii lor , fie prin faptul ca impiedica circulatia in zona respectiva . 415!atorarea instalatiilor pentru stingerea incendiilor ,pentru interventii in zone contaminate , pentru prim a>utor , va fi in permanenta la nivelul prescris si in buna stare de functionare .

BIBLIO'RAFIE

65 45 &5 (5 )5 *5 ,5 :5

I3;I $ . Te* olo+i! i +r!,!mi "elor mi er!le , =ditura didactica si pedagogica , "ucuresti , 6/,, . -=-IT=SC9 C.!. C*imie +e er!l! , =ditura tehnica , "ucuresti , 6/*& JJJ Amo i!c , Centrul de documentare A.I.C.?. , "ucuresti , 6/*1 9%KS= C3 I-$ Te* olo+i! !mo i!cului , =ditura tehnica , "ucuresti ,6/*1 C$ %3 $-T3-I3 ;=-CI-I L! ,i "e,i dell-!mmo i!c! , Ailano , 6/*6 A3%!3;$- I ., C?I;9 @? . Te* olo+i! i +r!,!mi "elor mi er!le , =ditura tehnica ,"ucuresti , 6/*( I3;I $ . Te* olo+i! !mo i!cului , Inst . Politehnic Timisoara , 6/,4 JJJ Te* olo+i! moder ! ! !.o"ului le+!" , =ditura tehnica, "ucuresti , 6/*) 41

/5

JJJ C!"!li," *! d /oo0 , %ondra , 6/,1

615JJJ Bil! " e er+e"ic Amo i!c #ello++

CUPRINS

Capitolul. 6. Scurt istoric , stare naturala , intrebuintari si proprietati -------------- pag . ( fizico chimice ale amoniacului . 4 . Procedee de eliminare a C34-ului prin absorbtie-desorbtie--------- pag . * in solutii Carsol . 4-6 . Procedeul de eliminare a C34-ului cu monoetanolamina---- pag . : 4-4 . Procedeul de eliminare a C34-ului cu lesie de E4C3& ------- pag . 61 activate cu !.=.$. &. egim optim de functionare ------------------------------------------------ pag . 64 ( . !esorber -------------------------------------------------------------------------pag . 6, ) . "ilant de materiale--------------------------------------------------------------pag . 6/ * . "ilant energetic------------------------------------------------------------------pag . 41 , . -orme de securitate si sanatate in munca------------------------------- pag . 46

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

46

44