Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Constructii

INFLUENTA TERENULUI DE FUNDARE LOESSOID IN CAZUL BARAJELOR DE PAMANT

Masterand:Ilie (Buzea) Elena

1.Barajele de pamant
Barajele de pamant cel mai vechi de baraj.Exista informatii despre baraje de pamant construite cu peste doua mii de ani in urma. Materialele locale care pot fi folosite la constructia barajelor si anexelor care se gasesc de obicei in vecinatatea amplasamentului barajului, sunt diferite pamanturi si materiale din piatra. Aceste baraje sunt caracterizate prin simplitatea constructiei si prin costul relativ redus, nu necesita tehnologii costisitoare, nu folosesc materiale deficitare si sunt in general solutia optima din punct de vedere tehnico-economic.

Barajele de pamant sunt construite din nisipuri, nisipuri argiloase, argile nisipoase , argile si pietrisuri. Corpul barajului poate fi construit dintr-un singur fel de material sau din amestecuri, astfel zonate incat sa asigure etanseitatea si rezistenta lucrarii. Sectiunea transversala a barajului este de obicei trapezoidala, cu taluzurile amonte si aval line, rezultate din conditiile de stabilitate. Barajele de pamant se pot executa practic, pe orice teren de fundatie, cu exceptia malurilor foarte curgatoare, a terenurilor cu materiale foarte solubile in apa, a straturilor groase de turba sau a rocilor cu proprietati mecanice extrem de neuniforme. Sectiunea transversala a unui baraj de pamant este de forma trapezoidala cu paramenti avand una sau mai multe inclinari. Pantele rezulta in functie de inaltimea barajului, de caracteristicile pamantului precum si de rezultatul calculului infiltratiilor si stabilitatii. Pentru baraje cu inaltimi mari se ajunge la pante in amonte de 1:3 1:4 iar in aval la 1:2. 1:3,5, realizandu-se chiar taluzuri frante. In special pe taluzul aval in punctele de schimbare a pantei sau la distante de 25-40 m pe verticala se prevad berme orizontale prevazute cu rigole pentru colectarea apelor de ploaie.

CONDITII FE STABILITATE ALE BARAJULUI

Un baraj de pamant trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale pentru a fi stabil: Sa nu existe pericolul de deversare a apelor peste coronament Curba de depresiune sa fie situata cat mai jos posibil si in interiorul paramentului aval Paramentul amonte sa fie stabil la scaderea brusca a nivelului in lac Pantele taluzurilor sa fie stabile, cu un coeficient de siguranta satisfacator in orice ipoteza Taluzurile amonte si aval sa fie suficient de line, astfel ca eforturile provocate de umplutura in fundatie sa fie mai mici decat cele de care aceasta este capabila, asigurandu-se un coeficient de siguranta satisfacator Sa nu existe posibilitatea de trecere libera a apei din amonte inspre aval Sa se asigure pe parcursul curentului de infiltratie viteze suficient de reduse pentru a nu se antrena materialul din care se compune barajul sau fundatia lui Paramentul amonte sa fie bine protejat impotriva actiunii valurilor, iar cel aval impotriva actiunii ploilor Presiunea apei din pori in timpul constructiei barajului si la goliri bruste ale lacului sa fie mai mica decat valorile care ar periclita stabilitatea lucrarii. Materialul din care este construit barajul are o serie de caracteristici cum ar fi: Cifra porilor raportul dintre volumul golurilor si volumul plinului (fazei solide) al probei ; Umiditatea pamantului (w) raportul dintre greutatea apei din pori si greutatea partii solide Greutatea specifica In stare uscata In stare umeda (normala) In stare imersata Permeabilitatea pamanturilor proprietatea acestora de a lasa apa sa curga prin porii sai

CLASIFICARE BARAJE
In figura urmatoare sunt prezentate principalele tipuri de baraje de pamant fundate pe pamanturi impermeabile. Daca materialul de umplutura esteuniform si asigur prin calitati proprii etanseitatea si rezistenta profilului, barajul este de tip omogen A. Daca profilul barajului este realizat din materiale diferite , care asigura etanseitatea (ecrane sau nuclee de argila, beton,metal, etc) si respectiv rezistenta (nisipuri ,pietrisuri, barajul este de tip neomogen B.
Fig. 1. Tipurile principale de baraje de pamant A-omogene; B-neomogene; C-mixt, anrocament si pamant

In cazul unui teren de fundatie nestancos si permeabil, barajul se racordeaza cu stratul impermeabil prin prelungiea elementului de etansare din corpul barajului pana la stratul impermeabil

Fig. 2 Tipuri de racordare a etansarii barajului cu terenul impermeabil: a-cu perdea de etansare; b-cu pinten de beton sau argila; c,d,e,f-cu prelungirea elementului de etansare al barajului pana la stratul impermeabil; g-cu anteradier de argila; h-cu perete de palplanse

Functie de existenta sau absenta drenurilor ,baraajele de pamant se clasifica in baraje drenate si baraje nedrenate
Fig. 3 Scheme de drenare a barajului: a-cu prism de drenaj; b-cu saltea de drenaj; cu drenaj tubular; 1-curba de infiltratie; 2-prism de bolovani; 3-saltea de nisi psi pietris; 4-galerie longitudinal cu barbacane; 5-conducte transversal de evacuare

Dupa modul de punere in opera al materialului de umplutura se deosebesc : -baraje cilindrice, executate prin asternerea unor straturi de pamant cu o anumita umidtate, care apoi se compacteaza prin cilindrare sau batere; -baraje sedimentate hidraulic ,la care transportul si indesarea materialului se realizeaza prin procedee hidraulice; -baraje mixte, la care nucleul se executa prin sedimentare ,iar partile laterale prin cilindrare.

2.TEREN DE FUNDARE DE TIP LOESSOID

Sol de tip loes.Definire

Pamnturile sensibile la umezire sunt acele pamnturi care sub actiunea ncarcarilor transmise de fundatii sau numai sub sarcina geologica se taseaza suplimentar atunci cnd umiditatea creste peste anumite limite. Din categoria pamnturilor sensibile la umezire (depozite loessoide) fac parte loessurile si pamnturile loessoide. n cazul inundarii tasarea suplimentara se produce de regula brusc avnd un caracter de prabusire (colaps).
Loessul este alctuit n mare parte dintr-un nisip fin (ca. 20-50 %) i un praf argilos..Dup coninut, diferitele tipuri de loess se clasific n argilos sau nisipos. Aceste tipuri pot aprea n straturi succesive.

CARACTERISTICI FIZICE SI MECANICE LA SOLICITARI STATICE

Ca trasaturi caracteristice ale pamnturilor sensibile la umezire apar particularitatile structurii, texturii, micro si macro porozitatea, anizotropia proprietatilor, compozitia chimico mineralogica specifica acestor pamnturi si compozitia granulometrica Din punct de vedere mineralogic depozitele loessoide contin cuart, feldspati, mica,caolinit si montmorillonit. Se mai ntlnesc n structura PSU carbonati de calciu si magneziu pna la 1025% mai ales n fractiunea 0.010.25mm. Din punct de vedere granulometric fractiunea preponderenta este praful (0.0500.005mm) care se gaseste n proportie de 5080%. Loessurile si pamnturile loessoide din punct de vedere al modului n care se taseaza suplimentar la umezire se mpart n doua grupe: - grupa A cuprinde pamnturile care la umezire nu se taseaza semnificativ din sarcina geologica dar prezinta tasari suplimentare sub actiunea ncarcarilor exterioare, - grupa B cuprinde pamnturile care la umezire se taseaza suplimentar din sarcina geologica ct si sub actiunea ncarcarilor exterioare.

 TERENUL DE FUNDARE
Barajul propriu-zis si terenul sau de fundare alcatuiesc un sistem unitar inseparabil.In nici un alt domeniu al constructiilor ingineresti nu exista o atat de directa si stransa interdependenta cu terenul de fundare ca in domeniul barajelor.Daca la aceasta interactiune se adauga si actiunea apei cu efectele ei mecanice , fizico-chimice si biologice deopotriva asupra barajului si terenului de fundare se obtine un tablou mai complet al problemelor complexe care trebuie rezolvate in proiectarea barajelor. Conditiile natural geologice, geotehnice, hidrogeologice, morfologice, de surse de material locale de constructive ale amplasamentului influenteaza intr-o mare masura asupra tipului de baraj, alcatuirii sale constructive si comportarii in exploatare.Ele impun un pronuntat character de originalitate in realizarea barajelor, fiecare lucrare constituind un unicat.Necunoasterea sau interpretarea eronata a conditiilor naturale din amplasamente au condus la cele mai grave accidente din istoria constructiilor de baraje.

CALITATILE NECESARE TERENULUI DE FUNDARE

Calitatile necesare pentru un teren de fundare se diferentiaza in functie de tipul de baraj ce urmeaza a se realiza.Calitatile terenului de fundare se pot grupa pe urmatoarele directii principale:deformabilitate sis i rezistenta,stabilitate,permeabilitate. -rezistenta suficienta pentru preluarea incarcarilor din constructive; -compresibilitate redusa si uniforma; -permeabilitate redusa si stabilitate la actiunea apelor de infiltratii; -structura compacta fara falii majore, crapaturi sau zone de alterare profunde;
Barajele de pamant pot fi realizate , spre deosebire de cele de beton, si in terenuri de fundare cu conditii geologice complexe si nefavorabile.

Daca studiile asupra terenului de fundatie indica existenta unor straturi mai slabe, se analizeaza urmatoarele posibilitati de remediere: -indepartarea stratului necorespunzator;solutia este aplicabila atunci cand stratuleste subtire si situat catre suprafata terenului; -micsorarea pantei taluzurilor barajului;in acest caz, cu toate ca oinaltimea barajului ramane aceeasi, datorita extinderii suprafetei de fundatie se realizeaza o repartizare mai uniforma a sarcini verticale ca si o reducere a eforturilor .Aceasta solutie duce insa la o crestere importanta a volumului de umplutura; -tratarea fundatiei , care in principal consta in modificarea umiditatii si densitatii pamantului spre a i se reduce compresibilitateasi a i se mari rezistenta la taiere; -micsorarea ritmului de construtie si introducerea unor intreruperi in timpil exeecutiei, pentru ca pe aceasta cale terenul de fundare sa se poata consolida.
Barajele de pamant se pot construi practic pe orice teren de fundatie.Totusi, economicitatea este influentat in mare parte de calitatea terenului de fundatie, ca si costul lucrarilor necesare pentru imbunatatirea propritatilor sale.Terenurile de fundatie slaba si masurile de consolidare insuficienta au fost cauza prabusirii unui numar mare de baraje de pamant.

APLICATIE INFLUENTA TERENULUI DE FUNDARE DE TIPL LOESS ASUPRA UNUI BARAJ DE PAMANT
Pentru aplicatie, s-a considerat barajul din materiale locale, structurat geometric dupa cum este prezentat in figura si cu caracteristicile materialelor componente conform celor prezentate mai jos.

1 pietris cu bolovanis 2 argila nisipoasa cu aluviuni 3 apa 4 teren de fundare -argila varianta I -loess varianta II

Caracteristicile materialelor sunt urmatoarele:

Teren de fundare varianta I: II(loess): E = 120 MPa = 0.45 = 1640 kg/m = 10
Argila cu bolovanis: E = 400 Mpa = 0.27 = 2140 kg/m = 30

Teren de fundare varianta

E = 45 MPa = 0.3 = 2650kg/m = 15

Argila nisipoasa cu aluviuni: Apa: E = 150 Mpa E = 2.1* MPa = 0.42 = 0.49 = 1940 kg/m = 1000 kg/m = 15 G = 0.01 Pa c = 23 KPa

REZULTATE CALCUL STATIC

Deplasari pe directia Y Uy

Varianta I

Varianta II

REZULTATE CALCUL DINAMIC LINIAR

Deplasari pe directia Y Uy Varianta I

Varianta II

CONCLUZII

Dupa derularea programului de calcul a reiesit ca terenul de fundare de tip loess are deplasari mai mari pe verticala deci are tasari mai mari.

BIBLIOGRAFIE

V.D. Dianu- Depozitele loessoide ca terenuri de fundare Radu Priscu -Constructii hidrotehnice vol.I Adrian Popoviciu, Calin Popescu-Baraje pentru acumulari de ape vol. I Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire colapsabile NP125