1.

INTRODUCERE
1.1 Globalizarea comerului i a transporturilor Unul dintre cele mai importante fenomene constatate n secolul al XXI-lea este extinderea globalizarii care presupune integrarea internationala a pietelor de bunuri si servicii, a pietelor de capital, accesul liber i neingradit, pe baze comerciale, la resursele de materii prime si energie. In contextul actual al majorarii preturilor la combustibil, multe companii considera ca este evidenta necesitatea mutarii centrelor de productie mai aproape de consumatorii finali pentru reducerea costurilor si mentinerea preturilor la un nivel scazut. Prin urmare, ca rezultat al globalizarii, se inregistreaza o semnificativ crestere in ceea ce priveste produsele finite comercializate, datorita investitiilor straine directe in regiuni cu un cost redus al fortei de munca si cu acces la rutele comerciale, crestere care se preconizeaza ca se va accentua in urmatorii ani. In ceea ce priveste domeniul transporturilor, principalul efect al fenomenului de globalizare este corelatia dintre cresterea economica si cresterea transportului de marfuri si persoane. !ezvoltarea transporturilor a urmat indeaproape dezvoltarea economica mondiala, care a impus sporirea continua a volumului de marfuri transportate. "cest fapt a condus la cresterea num rului de ve#icule rutiere de marfa, costuri aditionale, poluare, accidente i efecte sociale adverse. $ecesitatea decuplarii cresterii economice de cresterea volumului de transport, in scopul obtinerii n continuare a beneficiilor cresterii economice fara a avea insa efecte adverse, capata noi valente prin promovarea modurilor de transport %prietenoase cu mediul& i mai sigure. Pentru a face fata presiunilor determinate de procesul de globalizare, beneficiarii diferitelor sectoare de transport de m rfuri solicita in momentul de fata crearea unui sistem de servicii de transport si a unei piete de transport sigure in care barierele sistemelor modale si nationale de transport sa nu limiteze alegerea celei mai potrivite rute'modalitati de transport a marfurilor. In plus, competitia internationala si expansiunea geografica a pietelor forteaza producatorii si exportatorii sa se concentreze pe te#nologiile de productie integrata si pe logistica transporturilor cu scopul de a reduce costurile, si in acelasi timp, de a oferi servicii de calitate.

1.2.Caracteristici enerale (ransportul rutier reprezinta o forma de transport terestra dar si un subsistem al sistemului national al transporturilor care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si persoanelor cu ajutorul autove#iculelor )mijloace de transport auto-propulsate* si al mijloacelor tractate )remorci, trailere*. !ezvoltarea economica deosebita a tuturor tarilor europene in a doua jumatate a secolului al XX-lea, precum si inevitabila crestere a volumului legaturilor economice intre

acestea au condus la o dezvoltare corespunzatoare a transporturilor in general, si a transporturilor rutiere in mod deosebit. (ransporturile auto au cunoscut o evolutie ascendenta atat ca volum al transporturilor cat si ca pondere in volumul transporturilor pe alte cai )feroviar, fluvial si prin conducte * datorita incontestabilelor sale calitati. +ijloacele de transport auto pot patrunde in locuri in care alte mijloace de transport nu au accesibilitate, datorita mobilitatii lor deosebite, constituind astfel o componenta indispensabila a transporturilor multimodale. ,u ajutorul acestora, se pot organiza transporturi directe de la furnizor la beneficiarul marfurilor din toata tara sau strainatate evitandu-se transbordarile pe parcurs si consecintele acestora- manipulari costisitoare, pierderi cantitative si calitative, rataciri de colete, etc. !ezvoltarea transportului rutier in tara noastra a fost favorizat de - existenta si dezvoltarea industriei proprii de ve#icule rutiere. - reteaua de cai de comunicatii terestre )care necesita investitii mai mici fata de alte mijloace de transport*. - reteaua de unitati service bine dezvoltata. In traficul rutier , autove#iculul ocupa ponderea cea mai mare fata de totalul ve#iculelor care circula pe caile de comunicatii terestre. Parcul national de autove#icule se imparte in / mari categorii- parc de folosinta generala, parc de folosinta locala si parc de folosinta proprie. 0 !arcul "e auto#e$icule "e %olosinta enerala este organizat in societati comerciale cu capital privat. acestea s-au constituit in jurul patrimoniului fostelor autobaze din intreprinderile de transport auto si s-au incadrat, ca dimensiuni, in randul societatilor comerciale mici si mijlocii, fapt ce a determinat posibilitatea de privatizare a acestora in termen scurt. 0 !arcul "e auto#e$icule "e %olosinta locala e organizat in regii autonome, cu rol in asigurarea transportului de pasageri. 0 !arcul "e auto#e$icule "e %olosinta proprie include autove#icule ce apartin altor societati comerciale, institutii din diferite domenii de activitate si se afla, in parte, dispersat de agentii economici ce au alt profil de activitate decat cel de transpotor. "vantajele transporturilor cu mijloace auto, intrec cu mult putinele dezavantaje cum ar fi poluarea si 1aparentul1 consum suplimentar de combustibili. Pe langa mobilitatea deosebita ce o au, autove#iculele prezintaadaptabilitate rapida la orice conditii de teren. capacitatea de a completa celelalte moduri de transport care nu pot realiza intregul lant de transport si necesita interventia transportului auto pentru transportul marfii de la locul de productie la primul punct de incarcare si la ultimul, de descarcare la destinatia finala. calitatea de a reprezenta singurul mod de transport care poate efectua, fara colaborarea cu alte moduri de transport, intreg procesul de transport de la locul de producere a marfii la locul de descarcare. asigurarea calitatii marfurilor perisabile datorita eliminarii manipularilor suplimentare in timpul transportului . asigurarea livrarilor succesive, la termene stabilite care il scutesc pe beneficiar sa creeze stocuri de siguranta importante, eliminandu-se astfel depozitarea excesiva, deprecierea marfii, imobilizarea unor importante fonduri banesti in stocuri mari. "vand in vedere aceste caracteristici, transportul rutier a devenit predominant in transportul bunurilor de larg consum, al fructelor si legumelor in mod deosebit, in transportul de confectii si al articolelor electronice precum si al celor de cosmetica si farmacie. In ultimul an, transportul rutier a devenit preponderent in transportul de mobila precum si in transportul de consolidate. !upa producerea terminalelor de containerizare, transportul din si spre aceste terminale se realizeaza tot mai mult cu mijloace auto.

In cazul tarii noastre, care-si produce singura mijloacele auto de care are nevoie si dispune de combustibili lic#izi din productie proprie , c#eltuielile in valuta pentru transportul international sunt mai mici comparativ cu alte moduri de transport. 2ingurele c#eltuieli in valuta sunt taxele de sosele , alimentarea cu combustibili in exterior , diurna si cazarea conducatorilor auto. Productia mijloacelor auto prezinta investitii specifice mai mici iar pregatirea conducatorilor auto necesita c#eltuieli mai reduse si un interval de timp mai scurt decat in celelalte )mijloace* tipuri de transport. Politica economica in acest domeniu de activitate este exercitata de catre 3uvern prin +inisterul (ransporturilor, care, elaboreaza strategia de dezvoltare si restructurare a transporturilor conform principiilor promovate de 3uvern, avand ca scop realizarea obiectivelor economice, sociale, de aparare a tarii si de protectie a mediului ambiant. 4unctia de conducere operativa este exercitata de catre ministrul transporturilor impreuna cu sefii de departamente si celelalte cadre de conducere din minister. +inisterul (ransporturilor elaboreaza si supune aprobarii Parlamentului 5omaniei cadrul legislativ adecvat acestui domeniu de activitate , in conformitate cu principiile si conceptele economiei de piata si pe baza relatiilor existente in perioada de tranzitie. adopta masuri in limita competentelor stabilite prin lege, pentru dezvoltarea si funtionarea transporturilor , in conformitate cu obligatiile asumate pe plan intern si international. 6biectivul strategic principal al politicii economice in domeniul transportului auto il constituie accelerarea restructurarii si dezvoltarii economiei romanesti prin crearea unor conditii de deplasare sigure si eficiente in traficul intern si international de marfuri si de pasageri. 7lementele constitutive ale transportului auto sunt- drumul , autove#iculul si conducatorul auto. "socierea autove#iculului cu drumul este impusa de interconditionarea dintre parametri constructivi si functionali ai acestora. !ezvoltarea transportului auto nu a fost posibila fara organizarea retelei de drumuri publice , drumul conditionand atat mobilitatea cat si gradul de exploatare a autove#iculelor. (endintele ce se manifesta in transportul rutier din 5omania sunt generate de preocuparile specialistilor de a face acest mijloc de transport cat mai economic si rentabil. "ceste tendinte suntcresterea puterii si a capacitatii de transport a mijloacelor auto. extinderea tractiunii diesel )mult mai economica fata de cea pe baza de benzina*. adancirea specializarii mijloacelor auto in legatura cu cresterea partilor de marfa si cu exigentele impuse de transportul diverselor marfuri. cresterea preocuparilor pentru realizarea unor mijloace de transport auto cu consumuri specifice de carburanti cat mai mici. extinderea cercetarilor pentru construirea unor autove#icule capabile sa functioneze prin utilizarea altor surse de energie.

2.G!&'ul
2.1. &istem "e !ozitionare Globala )3P2*, sistem de radio navigatie,a lcatuit din 89 de sateliti cu suport global, ce determina precis, pozitia tri-dimensionala, foarte rapid, 89 de ore pe zi, in fiecare zi, oriunde in lume, si in orice conditii meteo. Pentru ca utilizatorul nu comunica cu satelitul 3P2-ul serveste un nr. nelimitat de utilizatori.

4igura : 2.2. Istoria si !ro"ucerea 4olosit si intretinut de !epartamentul "merican de "parare, 2istemul de Pozitionare 3lobala $avstar a fost initiat in :;</ pt. a reduce nevoia de ajutor in navigatia aeriana. ,reand un sistem care depasea limitele multor sisteme de navigatie, 3P2-ul a devenit atractiv pentru un foarte mare nr. de oameni. !e la producerea primilor sateliti el s-a auto-impus in aplicatiile clasice ale navigatiei. Pentru ca capabilitatile sale sunt obtinute cu ec#ipamente mici, nu foarte scumpe, 3P2-ul a fost folosit si in alte aplicatii mai noi. 2.(. Capacitati 3P2-ul este disponibil in doua tipuri de baza- 2ervice de Pozitionare 2tandard )2P2* si 2ervice de Pozitionare Precis )PP2*. 2P2 produce o pozitie orizontala care are o eroare de :== m. "curatetea orizontala a PP2-ului este de 8= metri. Pentru utilizatori autorizati, de obicei militarii "rmatei 2U" si aliatii sai, PP2 produce o mai mare rezistenta la bruiaje si imunitate la semnale defectuase. (e#nicile avansate ca 3P2-ul diferentiat )!3P2* cu frecventele sale electromagnetice foarte inalte permit utilizatorilor !3P2-ului sa aiba o precizie orizontala de / m. 2.). Cum *unctioneaza G!&'ul 2atelitii 3P2-ului poarta ceasuri atomice ce masoara timpul cu o foarte mare acuratete. Informatia timpului este stocata in codurile transmise de satelit asa ca cel care primeste informatia poate permanent determina timpul la care semnalul a fost transmis. 2emnalul contine date pe care receptorul le foloseste pt. a determina pozitia satelitului si pentru a face alte ajustari necesare pt.o pozitionare de mare acuratete. 5eceptorul foloseste diferenta dintre

timpul la care mesajul a fost transmis de satelit si timpul la care acesta a fost primit pt. a determina distanta pana la satelit. 5eceptorul trebuie sa tina cont si de intarzierile receptiei produse de reflectia cauzata de ionosfera si troposfera. ,u trei distante pana la trei sateliti, si cunoscand ora satelitului cand ia fost transmis semnalul, receptorul poate procesa cele trei dimensiuni personale. Pentru a procesa distante mai direct, receptorul trebuie sa aiba un ceas atomic sincronizat cu cel al 3P2-ului. >uand masuratoarea de la un satelit auxiliar, receptorul evita nevoia de un ceas atomic. 5ezultatul este ca receptorul foloseste 9 sateliti pentru a determina latitudinea, longitudinea, altitudinea si timpul. 2.+. !artile G!&'ului 3P2-ul are trei segmente- spatiu, control si utilizator. 2egmentul spatiului include satelitii si rac#etele !elta care lanseaza satelitii pe orbita. 2atelitii 3P2-ului zboara pe traiectorii circulare la :<,99= ?m altitudine fiecare taiectorie fiind completa in :8 ore. 6rbitele sunt concentrate la ecuator la @@A pentru a se asigura o acoperire si in regiunile polare. "limentate de celule solare, satelitii se orienteaza singuri cu panourile solare in directia din care cad razele soarelui si cu antenele inspre Pamant. 4iecare satelit poarta 9 ceasuri atomice. 2egmentul controlului include statia principala de control si statiile de monitorizare. 2egmentul controlului foloseste masuratorile colectate de statiile de control pentru a stabili traiectoriile esentiale ale fiecarui satelit si timpul. 2egmentul controlului are grija de asemenea ca orbitele satelitilor sa ramana constante si ca ceasurile sa nu se deregleze prea mult. 2egmentul utilizatorului este un termen asociat de multe ori cu receptorii militari si cu receptorii civili. 3P2-ul este acum folosit de aeronave si nave pt. navigatie en route si de aeroporturi pentru a stabili manevrele de apropiere si aterizare. 7ste acum inclus si in ec#ipamentul de bord al unor automobile de serie fiind folosit pentru a indica drumul sau traiectoria cea mai scurta pana la destinatie. +ai este folosit si pentru a monitoriza si controla efectele fertilizatorilor si pesticidelor. ,u capabilitatile sale de a produce siguranta si de a ajuta la un consum mai mic de carburanti, 3P2-ul va fi un instrument esential in navigatia internationala si va fi folosit la decolare, la zborul propriu-zis si aterizare.

(.D,na%leet

(.1.Cum %unctioneaz- D,na%leet Indiferent de amploarea activitatii dumneavoastra, !Bnafleet este un instrument esential pentru imbunatatirea rentabilitatii. 7ste un serviciu Ceb, care comunica cu #ardDareul de urmarire de pe dispozitivele mobile instalate la autocamioanele Eolvo. !atele sunt transmise prin relee de la dispozitivele 3P2 si #ardDare-ul asociat la baza de date !Bnafleet. !Bnafleet poate fi accesat printr-o conexiune Internet de pe orice dispozitiv, indiferent unde va aflati.

4igura 8 (.2.I"eile %un"amentale ale D,na%leet. !Bnafleet cuprinde mai multe caracteristici i functii. Puteti alege una singura sau puteti combina mai multe potrivit nevoilor dumneavoastra. 4iecare caracteristica poate fi integrata n sistemul dumneavoastra existent de administrare. (.(. Timpi "e con"us. "cest serviciu va asigura ca sunteti intotdeauna la curent. (impii de condus inregistreaza activitatea soferilor pe parcursul timpului lor de lucru- daca ruleaza, livreaza sau asteapta. 2erviciul poate fi utilizat pentru a crea o baza pentru calcularea salariilor si pentru a va asigura ca va desfasurati activitatea potrivit normelor legale. (.). !ozitionare. +onitorizarea autocamioanelor nu a fost niciodat mai simpla. Fartile detaliate bazate

pe te#nologia 3oogle+aps v ofer controlul deplin asupra operaiunilor. !atele despre soferi si ve#icule pot fi prezentate direct pe #arta, pentru informatii in timp real legate de o livrare. 2i faptul ca veti sti exact unde se afla autocamionul prezinta avantaje atat pentru dumneavoastra, cat si pentru clienti. (.). Combustibil si me"iu. 2erviciul ,ombustibil si mediu ofera o prezentare generala completa privind consumul de combustibil, distantele parcurse, nivelurile de emisii si datele pentru fiecare ve#icul si sofer din cadrul ec#ipei. 4unctia Punctajului de eficienta a utilizarii combustibilului va permite sa comparati cu usurinta soferii in mod detaliat si sa analizati tendintele ultimelor :/ luni. Impreuna, acest lucru face ca Punctajul de eficienta a utilizarii combustibilului sa fie un instrument perfect pentru instruirea activa a soferilor si pentru controlarea consumului de combustibil n timp. (.+.*unctia .Descarcare Ta$o ra%/ garanteaza c toate informatiile de pe ta#ograful digital vor fi transferate automat prin internet catre responsabilul parcului auto. 1Prin functia !escarcare (a#ograf firma de transport are acces in permanenta la informatii actualizate despre timpii de condus ai soferului si despre modul in care este condus camionul,1 declara Pascal ,laes, responsabil pentru !Bnafleet in cadrul Eolvo (ruc?s. 1(oate informatiile sunt salvate permanent si stocate pe o perioada predeterminata de timp n contul propriu al firmei de pe serverul !Bnafleet. "ceasta reduce nevoia unei administrari si usureaza respectarea prevederilor legii.1 (ransferul de date are loc fara nicio interventie din afara. (ot ceea ce trebuie s faca soferul este sa-si introduca propriul cardul in ta#ograful digital. (ransportatorul decide cat de des vrea sa fie trimise date de la camion catre sediu. Pentru a avea acces la aceste informatii compania de transport are nevoie de un cititor de carduri si de un card codat conectat la sediul companiei. "ceasta previne accesul neautorizat la informatii. !e la bun inceput !Bnafleet a fost proiectat ca un sistem pan-european, toate costurile legate de comunicare fiind incluse in abonament. "ceasta diferentiaza functia !escarcare (a#ograf de multe alte sisteme de pe piata. 1!escarcare (a#ograf este un motiv in plus pentru a alege !Bnafleet, din moment ce clientul va avea integrat un sistem de control mai bun si va fi mai usor de administrat o operatiune eficienta din punct de vedere al costurilor,1 adauga Pascal ,laes. !escarcare (a#ograf este destinat pentru cea mai noua generatie de ta#ografe digitale care suporta descarcarea de la distanta. Pentru ta#ografele digitale mai vec#i, Eolvo (ruc?s ofera !river !ata Upload. 2i in acest caz, descarcarea datelor din camion la sediu este in intregime Direless, fiind necesara doar mutarea de catre sofer a cardului din ta#ograf in cititorul !Bnafleet din camion.

0iblio ra%ie

:. ,urs (ransportul rutier. 8. 2trategia de transport intermodal in 5omania )!ocument pdf*. /. DDD.scribd.com. 9. DDD.volvotruc?s.com.