Sunteți pe pagina 1din 69

UNIVERSITATEA DE AR/ITECTURA SI UR"ANISM 0ION MINCU0 1 "UCURESTI UNIVERSIT2 D0ARC/ITECTURE ET UR"ANISME 0ION MINCU0 0ION MINCU0 UNIVERSIT3 OF ARC/ITECTURE

AND UR"AN PLANNIN* Strada Academiei %41)5( 65%57 "UCURESTI( ROMANIA Te&e#on8 9-5: % ,%,.7;.<;( ,56.6%.-5 Fa=8 9-5: % ,%).,7.;-

CENTRUL DE CERCETARE( SINTE!A SI "ANCA DE INFORMATII IN CONSTRUCTII( AR/ITECTURA SI UR"ANISM C.C.S. 1 " I C A U

Contract: 30/2002 DOCUMENTARE PRIVIND CRITERIILE DE PERFORMANTA SPECIFICE ILUMINATULUI NATURAL SI CONTROLULUI SOLAR Beneficiar: MLPTL Redactarea a III-a CUPRINS a. INTRODUCERE Sinteza documentarii in a doua redactare . SINTE!A O"SERVATIILOR SI PROPUNERILOR din #aza de anc$eta CAPITOLUL % ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR %.% %.) %., %.DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL &e'i( norme( recomandari RE*LEMENTARI DIN ROMANIA +tandarde CULE*ERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE CONCLU!II

CAPITOLUL ) CONTROLUL SOLAR ).% DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL &e'i( norme ( recomandari ).) RE*LEMENTARI DIN ROMANIA )., CULE*ERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE ).CONCLU!II CAPITOLUL , ANE.A ,.% FOI DE TRIMITERE IN ANC/ETA ,.) RASPUNSURILE ANC/ETEI ,., "I"LIO*RAFIE

INTRODUCERE a.SINTE!A DOCUMENTARII IN A DOUA REDACTARE

bordarea creativa in ceea ce priveste lumina naturala si soarele a produs deja in ultimii ani, din ce in ce mai numeroase, o serie de reali ari de ar!itectura de o noua "eneratie# $r!itrectura %solara&, %bio'climatica&, %ecolo"ica&, %verde&, %inteli"enta& etc# a capatat deja un statut important# (e"lementarile au ramas evident in urma si este evidenta intentia de a recupera aceasta intar iere# )n urma discutiilor avute si a parcur"erii unui numar mare de documente scrise si sit'uri oficiale, *ale"and si considerand ca fiind unul dintre cele mai rapide si %la i& mijoace de informare si comunicare, utili area %+eb'ului& pentru cautarea informatiilor, o conclu ie este ca re"lementarile propriu' ise sunt putine in tarile europene si absente la nivel central european# )n continuare pre entam conclu iile specifice in urma primei redactari: Majoritatea cautarilor s'au efectuat in re'i+tru& &in'>i+tic an'&o1#ranco#on# )n acest re"istru re ultatele sunt mai de"raba neconsistente# -ste posibil ca problemele de insorire e.cesiva sa fi preocupat e.cusiv tarile confruntate cu aceasta problema, in speta tarile mediteraneene din /- *0pania, )talia, 1recia, unde, din lipsa suportului in"vistic de specialitate, n'am putut penetra# 2in aceleasi motivatii n'am penetrat in spatiul scandinavic, nord european, confruntat mai ales cu asi"urarea unui minim de i&uminare nece+ar# Lumea vec!iului continent nu a reusit sa ajun"a la nivelul de re"lementare ale unor state ce s'au confruntat mai acut cu problemele luminii si insoririi ca de pilda 0/$ sau $ustralia# Principalele re"lementari se afla in continentul nostru in Marea Britanie si in 1ermania# 3ranta a %pasat& problema catre diversele coduri nationale *codurile muncii, sanatatii, urbanismului, constructiilor, etc#, in care sunt enumerate cel mult e.i"ente "lobale sau recomandari va"i# 4u e.ista inca norme europene -4 referitoare la aceste domenii insa am reusit sa "asim norme separate, specifice unor domenii de activitate *pro"rame de ar!itectura, domenii de activitate, locuri de munca, etc#, ce cuprind si prevederi referitoare la subiectul nostru de studiu# 2eci, in concvlu ie, nu +1au 'a+it re'&ementari unitare +?eci#ice ace+tui domeniu , care sa atace aceste aspecte *necesar de lumina naturala si control solar,# -.ista o propunere de norma europeana , pre entata in cuprinsul primei redactari# -.ista o cantitate mare de informatii cu caracter te!nic, stiintific ,analitic etc# care tratea a aceste probleme, in "eneral in conte.tul problematicii "enerale de ordin ecolo"ic# -ste evidenta intentia de a se reali a curand re"elementari la nivel european, e.emplul american, australian, etc# $m cules si ordonat o mare cantitate de informatie din aceste surse e.tra'europene5 aceasta este accesibila in dosarul %virtual&, pe suport informatic# 2omeniul luminii naturale nu provoaca nici afectiuni patolo"ice majore, nici a"resiuni asupra mediului sau bu"etului# )ata de ce credem ca din aceste considerente acest aspect al luminii naturale este inca relativ ne"lijat# 2e cele mai multe ori este in"lobat ca un capitol sumar tratat in cadrul iluminatului artificial# Poate si pentru faptul ca lumina naturala %nu costa& nimic, nu interesea a in mod deosebit# Cresterea importantei domeniului este insa evidenta pentru viitorul apropiat, din cau e de ordin ecolo"ic# $supra luminii naturale nu se poate interveni direct sau simplu5 reali area unor e.i"ente simple, ce pot fi atinse usor cu ajutorul iluminatului artificial, in ca ul luminii naturale implica o conceptie ar!itecturala de ansamblu, de o mare calitate si comple.itate# Privind mai atent re ultatele cautarii pe sit'ul $fnor, putem constata ca doar cca 60 7 din re ultatele cautarii repre inta norme europene adoptate de statul france , "rosul re ultatelor repre inta norme france e, 2T/'uri sau alte re"lementari nationale ce apar c!iar in aceste ile nefiind adoptate la nivel national si nu european5 iata de ce consideram ca %descoperirea% unor norme strict europene este destul de improbabila, din moment ce in tari ca 3ranta acestea nu au devenit o dominanta# Principalele norme europene, clasificate dupa data adoptarii lor par a urma o anumita lo"ica : ele au aparut fie ca o consecinta a unui eveniment *dupa anul 2000, ca urile de le"ionellosa din 3ranta, au 2

impus numite masuri de ventilatie si i"iena, de pilda, sau dupa ce o anumita problema s'a produs *accidentele 8 lipsa ventilarii in tunelele rutiere,, fie ca urmare a unei preocupari esentiale de durata# Cum in domeniul nostru nu s'au produs evenimente deosebite, cum nu e.ista probleme de costuri deosebite sau de poluare *ce e.plica permanenta unor teme ' cele termice sau de mediu,, consideram ca factorii deci ionali din /- n'au considerat ca presanta aparitia unor re"lementari in acest domeniu al luminii naturale, si problema a fost lasata la latitudinea fiecarei tari, care la randul lor n'au elaborat re"lementari stricte in acest domeniu# Majoritatea normelor "asite sunt enumerate doar la nivelul titlurilor, insotite uneori e.trem de scurte re umate# )n sc!imb toate se obtin pe bani# -ste e.trem de "reu sa ne dam seama in aceste conditii de continutul acestor norme, deoarece sub titlul promitator se pot ivi surpri e de proportii referitoare la continutul propriu' is# Pentru sit'ul $fnor s'a reali at o estimare a costurilor pentru a putea dobandi cele mai interesante documente, pornind de la titulatura lor#

. SINTE!A O"SERVATIILOR SI PROPUNERILOR IN FA!A DE ANC/ETA

conclu ie cu caracter "eneral in urma primei redactari este ca, desi re"lementarile propriu' ise sunt putine in tarile europene 9i practic absente inca la nivel central european, informatia stiintifica 9i te!nica in domeniu este foarte abundenta 9i intr'o de voltare evidenta# $stfel dupa aceasta redactare, in fa a de anc!eta ne'am propus o documentare ba ata pe abordarea si aducerea la cunostiinta a documentatiei unor institutii cu e.perienta si istorie in domeniu# Pre entam in continuare *in urma discutiilor avute si a participarii cu observatii si propuneri referitoare la prima redactare a documentatiei, a diverselor institutii, sinte a fa ei de anc!eta : Uni>er+itatea Te$nica Co+tructii "ucure+ti : $precia a documentarea, c!iar si numai in prima ei redactare , ca fiind utila si oportuna deoarece aceasta repre inta o sinte a la i a stadiului in care se "asesc cunostintele, cercetarile si re"lementarile normative din domeniul iluminatului natural al cladirilor in corelatie cu cel al controlului solar a acestora# Parcur"erea unui numar foarte mare de site'uri oficiale, folosind diversi discriptori specifici si "enerali a evidentiat faptul ca la nivelul /- nu e.ista inca norme de tip -4 in domeniile anali ate dar e.ista o cantitate mare de informatii ce pot constitui ba a unor viitoare re"lementari la nivel european# ;a pre entam in continuare ropunerile : (eali area unei documentari referitoare la diferitele materiale de interes in pre ent in tara pe circuitele $0(: si a preturilor cu care acestea pot fi ac!i itionate5 : documnetare/cercetare suplimentara care sa aiba in vedere : o (ecomandari de principiu referitoare la corelatiile dintre iluminarea naturala/insorirea spatiilor, orientarea cardinala a fatadei si "eometria vitrajelor5 o )dem si amplasarea vitrajelor in cadrul peretelui e.terior *totdeauna centrat<,5 o -.istenta unor metode "rafice sau analitice rapide *calibrate insa cu modele e.perimentale sau/si de calcul evoluat, de dimensionare/verificare a satisfacerii diferitelor criterii de performanta specifice iluminatului natural si controlului insoririi spatiilor inc!ise ale cladirilor# Lucrarea trebuie continuata astfel incat dupa finali are sa fie posibila elaborarea rapida a unei re"lementari nationale specifice, aceasta urmand a fi armoni ata cu cele care sunt de asteptat a apare in curand in tarile /- sau la nivelul ansamblului actor tari

Considerand documentarea o informare completa in domeniu, atat la nivel national cat si international aprecierea din partea Mini+teru&ui +anatatii ?u &ice +i #ami&iei a venit ca o incurajare pentru reali area urmatoarei fa e si finali area documentatiei prin elaborarea cat mai devreme a re"lementarilor,

UR"AN PROIECT "ucure+ti considera documentarea o sinte a valoroasa si bine sistemati arta a problematicii studiate, o"lidita in studii de specialitate, norme si re"lementari din (omania si strainatate# Propunerile repre inta completari : de urbanism prin :

o tipuri de confi"uratii de incinte urbane care prin proportii *lun"ime'latime'inaltime ecrane perimetrale,, orientari, desc!ideri, penetrari sa fie favorabile iluminatului natural si controlului solar# o le"atura dintre iluminarea naturala a spatiilor construite si dimensionarea *distante inaltimi, a spatiilor ver i adiacente prin identificarea unor metode "rafice, e.peditive, de lucru prin care sa poata fii apreciat nivelul de iluminare interioara a unei cladiri nou proiectate *sau reabilitate, pentru ca ul cand din diverse motive *importanta constructiei, ur"enta elaborarii proiectului, lipsa unei ec!ipe imediat accesibile, de specialisti strict pe domeniu, un studiu aprofundat nu e posibil5 identificarea unor foruri de avi are in strainatate *institute de specialitate,%celule de lucru& in ministere, or"ane ale administratiei locale, si a unor avi e, pe domeniu *obli"atorii sau facultative,# )ncercarea de ec!ivalare a acestora cu institutii si tipuri de avi e curente la noi5 )ndentificarea in literatura de specialitate , a unor "rile minimale de apreciere a aptitudinii ansamblurilor urbane si a constructiilor de a fi satisfacator iluminate natural *procent de vitrare, tip de vitraj, cadru inconjurator, finisaje, orientari, adancime etc#, Propuneri de astfel de "rile, conform cu e.i"entele din (omania, utile atat concepturilor cat si or"anelor de avi are#

S.C. PRODOMUS S.A considera subiectul studiului actual, acesta incercand sa acopere un se"ment al normarii practic ine.istent la noi in tara, atat ca procupare de sine statatoare, cat si ca parte a normelor departamentale, criteriile de e.i"enta joacand un rol deosebit# 4ecesitatea unui astfel de studiu este evidenta, problematica le"ata de iluminatul natural si controlul solar facand parte din cate"oria criteriilor de e.i"enta esentiale, preva ute de Le"ea =0/=>>?, atat in cadrul criteriilor le"ate de i"iena, sanatate, protectia mediului, cat si de cele privind protectia !idrofu"a, termica si economia de ener"ie# $flat in fa a de proiectare @ (edactarea ), studiul anali at reflecta cautarile elaboratorilor, atat in camp le"islativ aferent spatiului european cat si in cadrul preocuparilor profesionale specifice obiectivului anali at# $sa cum re ulta si din conclu iile fa ei pre entate, elaborarea unui normativ individuali at poate fi o optiune, dar fara o eficienta practica directa asupra procesului de proiectare# 2in punct de vedere al structurarii materialului, pentru fa a urmatoare, pre entele su"estii sunt le"ate in principal de definirea scopului si or"ani artea materialului astfel incat sa devina un instrument care sa stea la ba a elaborarii normativelor departamenatale : necesitatea adaptarii cautarilor si structurarea problematicilor abordate, in conformitate cu conditiile specifice ale unui cadru normativ in continua transformare, astfel incat sa se impuna pentru fiecare cate"orie de pro"ram de ar!itectura prevederile minimale/ma.imale le"ate de iluminatul natural si controlul insoririi5 identificarea prevederilor actuale *e.istente in normativele si standardele aflate in vi"oare, si reactuali area acestora, in conformitate cu ultimile re ultate/cercetari/prevederi normative europene cu scopul alinierii acestora la le"islatia si cadrul normativ C-5 necesitatea definirii clare ale celor doua componente, in mod distinct, afectate de problematica iluminarii naturale si a insoririi: o componenta urbanistica si conditionarile aferente5 o obiectul de ar!itectura si conditionarile specifice, pe tipuri de pro"rame de ar!itectura#

Pozitia noa+tra #ata de une&e a+?ecte enuntate in randuri&e anterioare Metode simple succinte de calcul si determinare nu re olva neaparat in mod si"ur ca uri comple.e sau speciale @ cum sa aprecie e asta cineva care are numai cunostiinte limitate < 5

;om da metode sintetice de evaluare a cantitatii si distributiei luminii naturale, precum si pentru controlul solar , asa cum le'am sinteti at *in special pornind de la ;ictor :l"AaA %0olar Control and 0!adin" 2evices& si 2aAli"tin" in $rc!itecture $ -uropean (eference BooB

CAPITOLUL %8 ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR

%.%

DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL &e'i( norme( recomandari

Sinteza cercetari&or %.) RE*LEMENTARI DIN ROMANIA +tandarde

Sinteza cercetari&or %., CULE*ERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE

2ocumente publicate =#3#= =#3#2 =#3#3 =#3#6 =#3#? =#3#C =#3#D =#3#E =#3#> Lumina naturala Lumina ca fenomen fi ic, ca forma de ener"ie 3undamentele iluminarii naturale $nali a unor criterii: lumina naturala in spatii interioare si e.terioare, controlul insoririi# Lumina naturala: fi iolo"ia vederii5 rolul luminii pentru sanatate (ecomandari privind ambianta luminoasa -numerarea criteriilor pe ba a carora se determina si stabileste starea de confort Lumina naturala si po itia curenta pe piata Criterii de corelare cu lumina artificiala

2ocumente virtuale *site'uri internet,: eclaira"e'public#net %.%.; CONCLU!II METODA DE EVALUARE SIMPLA A LUMINII NATURALE SI A INSORIRII

=#= 2:C/M-4T- -/(:P-4- C/ C$($CT-( :3)C)$L ' le"i, norme, recomandari SINTE!A CERCETARILOR Cautarile s'au efectuat pe doua cai: "asirea documentelor tiparite si investi"area imensei ba e de date care este a i internetul# )n ca ul documentelor tiparite re ultatele sunt de ama"itoare , c!iar oficiul de informare al /- in (omania trimitanndu'ne la adrese +eb pe care le stiam de mult# $0(: furni ea a un C2 (:M cu standardele romanesti, inclusiv cele andorsate dar desi l'am cumparat n'am "asit documente tiparite, ce pot fi ac!i itionate, referitoare la norme europeene# Cautarile prin biblioteci ne'au confirmat banuiala unei lipse cronice a acestor documente# -uropa de altfel traieste deja in era informationala si este foarte putin probabil sa "asim materiale tiparite *cel mult unele destul de imbatranite, specifice domeniului nostru# )ata de ce "rosul cautarilor s'a a.at pe cautarea in nesfarsita ba a de date a internetului# 4nu am ales calea intamplarii care nu poate duce la re ultate concludente si edificatoare, ci am utili at mijloacele cele mai in masura sa ne conduca la astfel de documente# $stfel desi cautarea s'a re umat la re"istrul lin"vistic an"lo' france *cu unele cautari in italiana si spaniola, am utili at cuvintele @ c!eie in maniere multiple: cuvant sin"ular cu posibilitatea unor re ultate enorme usor necocludente dar care acopera toata plaja de documente posibile sau cautari avansate cu filtre, fra e e.acte, cu variatia atenta a cuvintelor c!eie *in diferite limbi, "enuri, etc#, 0' au utili at me"a'motoare de cautare precum Copernic, 1oo"le, Metacra+ler, Feb Cra+ler, )nfo"rid, MA 4etscape, iar re ultatele cautarii au fost discutate, listate, si accesate c!iar si acolo unde revelanta informatiei parea indoielnica# $ re ultat un volum impresionant de documente ce vor fi de altfel ane.ate in e.tenso intr'un C2 (:M $ne.a la finalul redactarii a 3'a, documente ce au fost triate, or"ani ate, traduse# :rice doritor de informatii relevante in domeniul normelor europeene va trece obli"atoriu prin site'ul afnor#fr care este cea mai complecta colectie de normative france e, europene, )0: *deci internationale, "asita de noi5 din pacate va "asi doar titluri de norme si mici re umate, toate normele nefiind accesibile decat contra cost# 2aca cautarea se limitea a la aflarea e.istentei sau nu a unui titlu, atunci site'ul are un motor de cautare performant# 0ite'ul oficial al comunitatii europene cenorm#be, are o cautare mai dificila si documentele sunt inaccesibile5 nu recomandam accesarea lui decat prin cautarea avansata pe care o propune# Cele mai interesante norme "asite le pre entam, structural in cele ce urmeea a 4:(M- )4T-(4$T):4$L- )0: ISO ,%1< 2ecembrie =>>E, Marimi +i Unitati, partea a C'a lumina si radiatii electromagnetice conexe; se refera la remeni fi ici5 norma internationala constiuita din )0: 3='C/=>>2 si )0: 3=/$=/=>>E, costa >3 euro 3ebruarie =>>0 Stic&a in con+tructii @ determinarea transmisiei luminoase a transmisiei solare directe a transmisiei totale a energiei solare a transmisiei razelor ultraviolete si a factorilor derivati ai vitrajelor5 norma internationala5 costa 6C euro :ctombrie =>>> Ener'ie +o&ara @ vocabular5 norma internationala costa =26 euro )ulie =>>D, Date c&imatice ?entru conce?tia c&adiri&or @ sistemul simbolurilor propuse5 norma internationala, costa D2 euro Mai 2002, I&uminatu& interior a& &ocuri&or de munca, norma internationala, costa D2 euro 2ecembrie =>>>, E=i'ente er'onomice ?entru munca &a irou cu termina&e cu ecrane de >izua&izare 9TEV:( 'partea a 6-a, ghid general referitor la mediul de munca, norma internationala, costa =0? euro )anuarie 2000 Ener'ie +o&ara' vocabular, indice de clasare P=?0'=0?, norma omolo"ata, costa D=#C0 euro 8

ISO 75;51%775

ISO 7-441%777 ISO <)-,1%776 ISO 477;1)55) ISO 7)-%1<1%777

NF EN ISO 7-441)555

/ltima este si norma france a, si europeana# NF EN %)<<; 1)55) 4oiembrie 2002, Lumina +i i&uminat @ termeni de baza si criterii pentru specificarea exigentelor in iluminat, indice de clasare G>0'002, norma omolo"ata costa 6C euro

NF EN <5;741)1);@%77; $u"ust =>>?, Sur+e de &umina @partea a 2-a reguli particulare sectia 25: surse de lumina pentru unitatile spitalicesti si casele de sanatate , indice de clasare CD='02?, norma omolo"ata, elaborata sub mandatul dat C-4n'ului de comisie in cadrul unei directive europeene DI 6, 5%@5)@%76, costa 3>#E euro NF EN -%5 4oiembrie =>>> Stic&a in con+tructii determinarea caracteristicilor luminoase si solare ale vitrajelor, indice de clasare PDE'6?D

2e asemenea au fost "asite in cadrul rubricilor 4ormalisation'(e"lementation din cadrul site'ului cstb#fr documentul intitulat 1oluri si ferestre, repere re"lementare, unde in cateva randuri se atin"e s problema re"lementarii iluminatului natural, re"lementari incluse incadrul unor coduri speciale france e *Codul urban, Codul Muncii, etc,# $stfel pot fi "asite dispo itiii cu caracter "eneral referitoare la amplasarea "olurilor in raport cu re aliturile peretilor# *%Cladirile situate pe un teren apartinand proprietarului trebuie sa fie implementate in asa mod incat "olurile ce luminea a spatiile principale sa nu fie mascate de nici o parte de imobil ce ar trebui perceput dinspre acea fereastra peste un un"!i de 6? de "rade deasupra ori ontalei& @ Codul /rban 3rance , Cartea = re"uli "enerale, Titlul = @(e"uli "enerale de utili area solului, Cap# = (e"uli "enerale de urbanism, intrat in vi"oare la = aprilie =>DC# 2e asemenea "asim ca H&cladirile trebuie in asa fel concpute si dispuse incat lumina naturala sa fie utili ata pentru iluminarea spatiilor destinate muncii, mai putin in ca urile in care natura te!nica a tipului de activitate o impiedica& * in Codul Muncii 3rance la 0ectia =, 0ectia (e"uli de )"iena, Cartea 2, (e"lementarea lucrului, Titlul 3: )"iena si 0ecuritate, Cap ? 2ispo itii aplicabile spatiilor de constructii in interesul i"ienei si securitatii muncii, $rt# (23?'2, in vi"oare din au"# =>E6#, /ltimul act enuntat in studiu este un 2ecret din 3= 03 =>>2, intrat in vi"oare din =>>3, ce preci ea a aspecte refriotoare la modificarea unor articole ale codului mai sus mentionat# Cea mai importanta este ca ##&iluminatul trebuie conceput si reali at in asa fel incat oboseala vi uala si afectarile vederii ce ar decur"e din aceasta oboseala sa fie evitate iar decelarea eventualelor riscuri sa vie perceptibile de vederea umana&# 2in acest articol datat 2002 putem deduce ca le"islatia france a n'a mai evoluat prea mult din anii D0'E0 decat printr'un decret din =>>3 ce se refera la lumina in "eneral si in termeni destuli de "enerali, la nivelul unor e.i"ente de principiu# Tot in domeniul codurilor france e, pe site'ul le"ifrance#fr am "asit refriri le"ate de servitutile de vecinatate si de vedere in Codul 3rance al Constructiilor si Locuintei la Cartea =, Cap#2 2ispo itii speciale, sectiunile 3 si 6# Mai pot fi "asite acte normative *titlurile lor, elevetiene pe site'ul publicatiilor 0L1, sl"#c! 0ite'urile e&'iene de norme au fost cele mai "eneroase prin cele cateva norme in re umat e.tensiv pe care le ofera doritorilor# Cautarea s'a facut cu softul Copernic $"ent Basic si ca urmare a cautarii cu cuvantul c!eie &ec&aira'e& , am obtinut urmatoarea lista de re ultate, din care nnumai cele marcate cu pata de culoare interesea a acest subiect# Norme@I&uminat@Norme N"N Li+ta de+ norme&or euro?eene EN a>and +tatutu& de norma e&'iana N"N 4B4 -4 =E3D )luminat inte"rat masinilor *utilajelor, =>>> 4B4 -4 =E3E )luminat de si"uranta =>>> 4B4 -4 =2=>3 )luminatul instalatiilor sportive 9

=>>> 4B4 -4 =32D2 )luminatul electric pentru materialul rulant al sistemelor de transport public

Lista des normelor bel"iene 4B4 N"N L5%155% Voca u&ar #otometric, 4otiuni ' marimi ' unitati =>E0 N"N L5)155) Voca u&ar de co&orimetrie =>EC N"N L5,155% Codu& de una ?racticaa #unctii&or >izua&e1 ?rima ?arte8 notiuni( marimi ( unitati( metode de e=aminare =>>0 N"N L%,155% I&uminatu& interior a& c&adiri&or Princi?ii 'enera&e =>D> N"N L%,155% @ A% I&uminatu& interior a& c&adiri&or Princi?ii 'enera&e =>D> N"N L%,155) I&uminatu& natura& a& c&adiri&or Predeterminarea i&uminarii natura&e ?entru conditii&e de cer aco?erit 9metoda 'ra#ica a?ro=imati>a, =>D2 4B4 L=3'003 Codul de buna practica al iluminarii operelor de arta si ale obiectelor de colectie =>E0 4B4 L=3'006 )luminatul salilor de sport =>E= N"N L%,155< I&uminatu& &ocuri&or de munca =>>2 4B4 L=6'00= )luminatul interior al cladirilor @ Constructii luminoase cu iluminat ertificial =>D6 4B4 L=6'002 Metode de predetreminare a iluminarilor a luminantelor si a indicilor de orbire in iluminatul artificial al spatiilor inc!ise# =>D? 4B4 L=6'002 / $= Metode de predetreminare a iluminarilor a luminantelor si a indicilor de orbire in iluminatul artificial al spatiilor inc!ise =>D> N"N L%;155% I&uminatu& natura& a& c&adiri&or Codu& unei ?ractici a& i&uminatu&ui natura& a& +ere&or =>DD 10

4B4 L=E'00= )luminatul cailor de circulatie publice @ Codul de buna practica a iluminarii cailor publice de circulatie# =>E0 4B4 L=E'002 )luminatul cailor de circulatie publice @ (ecomandari pentru ca urile particulare de iluminat public# =>EE 4B4 L=E'003 )luminatul cailor de circulatie publice ' Codul de buna practica a iluminarii des tunelurilor si pasajelor subterane =>>E 4B4 L 20'00= 3aruri *proiectoare, pentru ve!icule automobile =>E= 4B4 L 20'00= / $= 3aruri *proiectoare, pentru ve!icule automobile =>EC 4B4 L 20'00= $parate de control si re"laj pentru farurile *proiectoarele, pentru ve!icule automobile =>E? 2intre aceste norme cele care interesea a cel mai mult **4B4 L =3'00=, 4B4 L=3'002 si 4B44 L =3 003 , nu se pot accesa5 aceste norme se refera la iluminat in "eneral si la cel natural in special5 alte norme ca de pilda 4B4 L =3 @ 006 se refera la anumite pro"rame @ sport, mu ee sau la locurile de munca5 )n fine o alta cate"orie ce ne interesea a se refera la terminnolo"ia fotonetrica in "eneral# 2ornici de a ilustra cum arata macar un re umat al unei astfel de norme vom e.emplifica prin nnormele 4B4 L =3' 00=, 4B4 L =3'00C si 4B4 -4 =E3E care aceasta desi are o relevanta mai limitata este si norma europeana, 4B4 Pr-4 =26C6 care este si Iproiect de norma europeana, si 4B4 -4 =2=>3 care are o relevanta mai redusa dararata ce se poate "asi intr'o norma specifica unui pro"ram# Norma N"N L %,155% 8 I&uminatu& interior a& c&adiri&or ?rinci?ii 'enera&e. 4orma bel"iana 2a ed#, decembrie =>D2 $utori atia de publicare 2C octombrie =>D2 :biectiv $ceasta norma pre innta principiile "enerale ale iluminatului interior artificial si natural pentru orice tip de functiune *industrie, comert, administratie, scoli, spitale, !oteluri, locuinte, sali de sport, si mari spatii inc!ise,# 2efinitii $"rement $mbianta luminoasa 3undal Candela Candela /metru patrat Camp de privire Camp vi ual Cromacitate Clasificarea lui Munsell Compo itia spectrala a unei radiatii luminoase Confort Confort termic Confort vi ual Contrastul de culorilor Contrastul de luminantelor Corp ne"ru 11

Curba de repartitie an"ulara a intensitatii luminoase 2urata de viata utila a unei surse 2urata utila mediana a unei multimi de lampi :rbire )luminat )luminat "eneral )luminat locali at )luminat dirijat )luminat difu )luminat unit *conjunct, )luminat luminos )luminat ener"etic )luminat de e.ploatare )luminat scalar )luminat vectorial -fect stroboscopic -ficacitate luminoasa )mprejurimi -stetic 3actor de eficacitate ale unui vitraj 3actor de mentinere 3actorul luminii diurne 3actor de uniformitate "enerala al iluminarii 3actor de utili are 3actor solar 3actor *total, de refle.ie *a unui corp, 3actor *total, de transmisie *a unui corp, 3lu. luminos )ndice de orbire )ndice de vitraj )ntensitate luminoasa Luminanta de e.ploatare a unei suprafete difu ante ortotrope Luminanta luminoasa Lumen Lu. :bstructiie Pilpiire Plan util (andarea culorilor (andament optic al unei surse luminoase 0en atia colorata a surselor luminoase 0ursa primara 0ursa secundare 0istem de iluminat 0arcina vi uala Temperatura de culoare ;itraj Jone du camp vi ual $ne.a $ddenda nr= *4B4 L =3'00= =>D>, completeea a definitiile si ofera tabelele de valori concrete de respectat in ceea ce priveste iluminarile si indicii de randare a culorii#

12

$ceasta norma pune ba ele principiilor esentiale ale iluminarii# : parte insemnata este dedicata e.plicarii terminolo"iei# Totusi merita semnalat ca in 200= )B4 a publicat un raport te!nic *(T;0=, : 1!idul vocabularului in iluminat care reia, completea a sau aduce la i o intrea"a insiruire de definitii# Terminolo"ia, asa cum este reluata in norma 4B4 L =3'00= clasifica definitiile dupa: K Marimi fotometrice K /nitati fotometrice K Te!nici de iluminat @ "eneralitati K Colorimetrie K :c!i si vedere K Proprietati fotometrice fi ice si fi iolo"ice ale materiei le"ate de mediul inconjurator 4orma se apleaca de asemenea si pe principiile fundamentale ale iluminatului interior care se ba ea a in mare parte pe repartitia iluminarii# -a indica factorii determinanti ai iluminatului interior permitand crearea unei ambiante de confort si a"rement: K $specte functionale: iluminarea planului util @ iluminarea imprejurimilor# K $specte le"ate de confort: distributia luminii K $specte sen oriale: iluminare estetica ce implica studiul reliefului *formelor,, studiul luminantelor si al culorilor# )luminatul planului util 4orma e.plicitea a: K criteriile de apreciere care permit e.ecutia unei sarcini vi uale, maniera de caracteri are a iluminatului in planul util in functie de tipul de iluminat *natural 'L factorul luminii diurne, artificial 'L iluminatul de e.ploatare, K e.i"entele necesare revelarii formei si te.turii sarcinii vi uale K culoarea sarcinii vi uale5 importanta relativa a luminantelor si culorilor din fundalul sarcinii vi uale, cau ele orbirilor K importanta repartitiei armonioase a luminantelor )luminatul mediului inconjurator Cei 6 factori ce influentea a iluminatul mediului inconjurator sunt e.plicitati# $cesti 6 factori sunt reluati si tratati separat, dar efectul lor este interdependent# -ste vorba de : $# 3actorul de refle.ie si de iluminare al suprafetelor localului care este in functie de tipul de iluminat *natural, unilateral, multilateral, enital, artificial,, de raportul dintre luminante si de factorii de refle.ie# *norma contine in plus un tabel de valori ai coeficientilor de refle.ie difu e specifici diferitelor materiale#, Lemn Coeficienti de refle.ie *min ' ma., in 7 Mesteacan alb, artar 0#?? ' 0#C? stejar cu verniu desc!is 0#60 ' 0#?0 stefar cu verniu inc!is 0#=? 13

' 0#60 $caju, nuc 0#=? ' 0#60 3ibre de lemn in placi de culoare crem *stare noua, 0#?0 ' 0#C0 3ibre de lemn in placi de culoare crem *stare u ata, 0#30 ' 0#60 B# :rbirea provocata de mediul inconjurator *direct, indirect sau prin refle.ii, C# Modelul luminos, umbre si penumbra 2# $spectul colorat si randarea culorilor *culoarea finisajelor, randarea culorilor, culoarea luminii , referitor la culoarea luminii norma indica valorile de temperatura de culoare ale lampilor ce trebuie utili ate *in functie de iluminatul cerut,, pentru obtinerea unei impresii a"reabile *dia"rama lui Mruit!of,

2iverse su"estii in raport cu proiectele de iluminare sunt de asemenea abordate ca de pilda, utili area iluminarii scalare, rolul jucat de peretii luminosi, rrepatitia luminilor colorate# 3enomenele referitoare la iluminatul interior sunt de asemenea e.plicate# $stfel este e.plicat calculul caldurii de"ajate de instalatia de iluminat# Casti"urile si pierderile de caldura prin vitraje sunt de asemenea abordate# /n tabel ofera valorile factorilor solari pentru diferite tipuri de vitraje si protectii solare# Calculul factorului de de eficacitate al vitrajului este de asemenea e.plicat# Tipuri de protectie 3actor solar 0 *in 7, ;itraj 0ticla ordinara neprotejata *"rosime C mm, EC ;itraj dublu ordinar *"rosime 2 . C mm, D3 ;itraj dublu ce contine un "eam "ri *mat<, e.terior 63 Pericolele de incendiu, "omotele si efectul stroboscopic sunt si ele pe scurt abordate## )luminatul artificial complementar permanent este descris mai pe lar": =# :biectul si domeniul de aplicare 14

2# -.i"ente cantitative *iluminat functional, ec!ilibrul luminantelor, reducerea orbirii naturale ,# Calculul orbirii naturale este si el e.plicat# 3# -.i"ente calitative * distributia surselor de lumina, efectul directional al iluminatului artificial complementar permanent, variatia cantitatii de lumina artificiala, randarea culorilor si cromaticitatea,# /n e.emplu complet de reali are practica a unui sistem de iluminat artificial complementar este in aceasta norma detaliat, inclusiv prin reluarea tuturor calculelor aferente# 0unt reluate "eneralitatile asupra intretinerii instalatiei de iluminat# -le fac referire la sursele de lumina *factorul de mentinere, e.ploatare si intretinere, si la ferestre *factorul de reductie,#

Norma N"N L %,155% 8 I&uminatu& interior a& c&adiri&or ?rinci?ii 'enera&e. 4orma bel"iana 2a ed#, decembrie =>D2 $utori atia de publicare 2C octombrie =>D2 :biectiv $ceasta norma pre innta principiile "enerale ale iluminatului interior artificial si natural pentru orice tip de functiune *industrie, comert, administratie, scoli, spitale, !oteluri, locuinte, sali de sport, si mari spatii inc!ise,# 2efinitii $"rement $mbianta luminoasa 3undal Candela Candela /metru patrat Camp de privire Camp vi ual Cromacitate Clasificarea lui Munsell Compo itia spectrala a unei radiatii luminoase Confort Confort termic Confort vi ual Contrastul de culorilor Contrastul de luminantelor Corp ne"ru Curba de repartitie an"ulara a intensitatii luminoase 2urata de viata utila a unei surse 2urata utila mediana a unei multimi de lampi :rbire )luminat )luminat "eneral )luminat locali at )luminat dirijat )luminat difu )luminat unit *conjunct, )luminat luminos )luminat ener"etic )luminat de e.ploatare )luminat scalar )luminat vectorial -fect stroboscopic 15

-ficacitate luminoasa )mprejurimi -stetic 3actor de eficacitate ale unui vitraj 3actor de mentinere 3actorul luminii diurne 3actor de uniformitate "enerala al iluminarii 3actor de utili are 3actor solar 3actor *total, de refle.ie *a unui corp, 3actor *total, de transmisie *a unui corp, 3lu. luminos )ndice de orbire )ndice de vitraj )ntensitate luminoasa Luminanta de e.ploatare a unei suprafete difu ante ortotrope Luminanta luminoasa Lumen Lu. :bstructiie Pilpiire Plan util (andarea culorilor (andament optic al unei surse luminoase 0en atia colorata a surselor luminoase 0ursa primara 0ursa secundare 0istem de iluminat 0arcina vi uala Temperatura de culoare ;itraj Jone du camp vi ual $ne.a $ddenda nr= *4B4 L =3'00= =>D>, completeea a definitiile si ofera tabelele de valori concrete de respectat in ceea ce priveste iluminarile si indicii de randare a culorii# $ceasta norma pune ba ele principiilor esentiale ale iluminarii# : parte insemnata este dedicata e.plicarii terminolo"iei# Totusi merita semnalat ca in 200= )B4 a publicat un raport te!nic *(T;0=, : 1!idul vocabularului in iluminat care reia, completea a sau aduce la i o intrea"a insiruire de definitii# Terminolo"ia, asa cum este reluata in norma 4B4 L =3'00= clasifica definitiile dupa: K Marimi fotometrice K /nitati fotometrice K Te!nici de iluminat @ "eneralitati K Colorimetrie K :c!i si vedere K Proprietati fotometrice fi ice si fi iolo"ice ale materiei le"ate de mediul inconjurator 4orma se apleaca de asemenea si pe principiile fundamentale ale iluminatului interior care se ba ea a in mare parte pe repartitia iluminarii# -a indica factorii determinanti ai iluminatului interior permitand crearea unei ambiante de confort si a"rement: 16

K $specte functionale: iluminarea planului util @ iluminarea imprejurimilor# K $specte le"ate de confort: distributia luminii K $specte sen oriale: iluminare estetica ce implica studiul reliefului *formelor,, studiul luminantelor si al culorilor# )luminatul planului util 4orma e.plicitea a: K criteriile de apreciere care permit e.ecutia unei sarcini vi uale, maniera de caracteri are a iluminatului in planul util in functie de tipul de iluminat *natural 'L factorul luminii diurne, artificial 'L iluminatul de e.ploatare, K e.i"entele necesare revelarii formei si te.turii sarcinii vi uale K culoarea sarcinii vi uale5 importanta relativa a luminantelor si culorilor din fundalul sarcinii vi uale, cau ele orbirilor K importanta repartitiei armonioase a luminantelor )luminatul mediului inconjurator Cei 6 factori ce influentea a iluminatul mediului inconjurator sunt e.plicitati# $cesti 6 factori sunt reluati si tratati separat, dar efectul lor este interdependent# -ste vorba de : $# 3actorul de refle.ie si de iluminare al suprafetelor localului care este in functie de tipul de iluminat *natural, unilateral, multilateral, enital, artificial,, de raportul dintre luminante si de factorii de refle.ie# *norma contine in plus un tabel de valori ai coeficientilor de refle.ie difu e specifici diferitelor materiale#, Lemn Coeficienti de refle.ie *min ' ma., in 7 Mesteacan alb, artar 0#?? ' 0#C? stejar cu verniu desc!is 0#60 ' 0#?0 stefar cu verniu inc!is 0#=? ' 0#60 $caju, nuc 0#=? ' 0#60 3ibre de lemn in placi de culoare crem *stare noua, 0#?0 ' 0#C0 3ibre de lemn in placi de culoare crem *stare u ata, 0#30 ' 0#60 B# :rbirea provocata de mediul inconjurator *direct, indirect sau prin refle.ii, 17

C# Modelul luminos, umbre si penumbra 2# $spectul colorat si randarea culorilor *culoarea finisajelor, randarea culorilor, culoarea luminii , referitor la culoarea luminii norma indica valorile de temperatura de culoare ale lampilor ce trebuie utili ate *in functie de iluminatul cerut,, pentru obtinerea unei impresii a"reabile *dia"rama lui Mruit!of,

2iverse su"estii in raport cu proiectele de iluminare sunt de asemenea abordate ca de pilda, utili area iluminarii scalare, rolul jucat de peretii luminosi, rrepatitia luminilor colorate# 3enomenele referitoare la iluminatul interior sunt de asemenea e.plicate# $stfel este e.plicat calculul caldurii de"ajate de instalatia de iluminat# Casti"urile si pierderile de caldura prin vitraje sunt de asemenea abordate# /n tabel ofera valorile factorilor solari pentru diferite tipuri de vitraje si protectii solare# Calculul factorului de de eficacitate al vitrajului este de asemenea e.plicat# Tipuri de protectie 3actor solar 0 *in 7, ;itraj 0ticla ordinara neprotejata *"rosime C mm, EC ;itraj dublu ordinar *"rosime 2 . C mm, D3 ;itraj dublu ce contine un "eam "ri *mat<, e.terior 63 Pericolele de incendiu, "omotele si efectul stroboscopic sunt si ele pe scurt abordate## )luminatul artificial complementar permanent este descris mai pe lar": =# :biectul si domeniul de aplicare 2# -.i"ente cantitative *iluminat functional, ec!ilibrul luminantelor, reducerea orbirii naturale ,# Calculul orbirii naturale este si el e.plicat# 3# -.i"ente calitative * distributia surselor de lumina, efectul directional al iluminatului artificial complementar permanent, variatia cantitatii de lumina artificiala, randarea culorilor si cromaticitatea,# /n e.emplu complet de reali are practica a unui sistem de iluminat artificial complementar este in aceasta norma detaliat, inclusiv prin reluarea tuturor calculelor aferente# 0unt reluate "eneralitatile asupra intretinerii instalatiei de iluminat# -le fac referire la sursele de lumina *factorul de mentinere, e.ploatare si intretinere, si la ferestre *factorul de reductie,# Norma N"N EN %4,4 8 S?ecia&i+ti in i&uminat I&uminat de +i'uranta 9aAutor: 4orma bel"iana inre"istrata =a ed#, au"ust =>>> $utori atie de publicare =? iunie =>>> 18

:biectiv $ceasta norma defineste prescriptiile fotometrice ale sistemelor de iluminat de ajutor *si"uranta, intalate in localurile in care astfel de sisteme sunt necesare# -a este esentialmente aplicabila locurilor destinate sa primeasca public sau lucratori# 2efinitii )luminat de si"uranta *ajutor, Cai de evacuare )luminare de si"uranta )luminare de ambianta )luminare de evacuare )luminarea de amplasamente periculoase )luminare de inlocuire 0emnal de securitate 0emnali are de securitate luminata de la e.terior 0emnali are de securitate luminata de la interior $ne.e $ne.a $ : normativa ' masurarea luminantelor si a iluminarilor $ne.a B : informativa @ Tari ce impun un nivel de iluminare $ne.a C : informativa ' Biblio"rafie )luminat de evacuare 4orma indica : ;alorile minimale de iluminare (aportul limita dintre iluminatul minimal si cel ma.imal ;alorile limita pentru intensitatile surselor de lumina ;aloarea minimala a )(C'ului 2urata minimala de utili are Curba minimala de punere in re"im )luminat ambiental *antipanica, norma indica: ;alorile minimale de iluminare (aportul limita intre iluminatul minimal si cel ma.imal ;alorile limita pentru intensitatile surselor de lumina ;aloarea minimala a )(C'ului 2urata minimala de utili are Curba minimala de punere in re"im )luminatul amplasamentlor de lucrari periculoase 4orma indica: ;alorile minimale de iluminare (aportul limita intre iluminatul minimal si cel ma.imal ;alorile limita pentru intensitatile surselor de lumina ;aloarea minimala a )(C'ului 2urata minimala de utili are Curba minimala de punere in re"im )luminat de inlocuire $tunci cand util am un iluminat de innlocuire ce furni ea a un nivel de iluminat infrior valorii minimale cerute, acesta nu poate fi utili at decat pentru terminarea sarcinii respective# 19

0emnale de securitate 4orma indica:: ;alorile minimale ale luminantelor (aportul limitat intre valorile minimale si ma.imale ale luminantelor ;alorile limita pentru intensitatile surselor de lumina ;alorile limita pentru raportul L alb/L colorat 2istanta de vi ibilitate ma.imala Curba minimala de punere in re"im

Proiect Norma N"N PrEN %)-<- 8 Lumina +i I&uminat I&uminatu& &ocuri&or de munca interioare. :biectiv $cest proiect de norma descrie e.i"entele iluminatului pentru locurile de munca interioare ce trebuie sa raspunda nevoilor de confort vi ual si de performanta# 4u se aplica locurilor de munca e.terioare nici e.ploatarilor miniere subterane#

2efinitii# 0arcina vi uala Jone de lucru Jone inconjuratoare apropriate )luminat de mentinut /n"!i de protectie -c!ipament de vi uali are /niformitatea iluminatului $ne.e ' Proiectul de norma de apleaca pe factorii ce influentea a iluminatul si ridica o lista de criterii pe care apoi le abordea a detaliat: K 2istributia luminantelor K )luminatul K :rbirea K 2irectia luminii K (andarea culorilor si culoarea aparenta a luminii K Palpairea K Lumina diurna 2istributia luminantelor Proiectul de norma descrie confi"uratiile de reparti are a luminantelor ce ttrebuie cel mai mult evitate * cele mai puternice luminante, cele mai mari contraste intre luminante, cele mai sca ute nivele de luminante sau cele mai sca ute contraste,# 0e "asesc tratate foarte pe scurt plajele factorilor de refle.ie u uali#

20

)luminatul 0unt stabilite diverse consideratii pe scara iluminarii recomandate si conditiile particulare pentru care este convenabila decalarea nivelelor recomandate * pericole, sarcina vi uala obositoare,H, ;alorile referitoare la iluminarea sarcinii si a onelor inconjuratoare apropiate sunt date ca si valorile de uniformitate recomandate# :rbirea : distinctie este facuta intre orbirea de inconfort si orbirea perturbatoare# :rbirea de inconfort, cau ata direct de o instalatie de iluminat interior este evaluata dupa metoda /1( */nited 1lare (atin" 0Astem, al C)-# $cest sistem inlocuieste cele 2 sisteme europeene ce prevalau pana a i: Curbe limite *dupa 0Nllner ' "erman, si 1lare )ndice *en"le ,#

unde : b este luminanta de fond est la luminance de fond este luminanta continand partile luminoase al fiecarei surse luminoase in directia observatorului este un"!iul solid al partilor luminoase al fiecarei surse luminoase la nivelul oc!iului observatorului p este indicele de po itie al lui 1ut! pentru fiecare sursa de lumina prin raportare la po itia sursei in raport cu a.a vi uala :rbirea perturbatoare este evitata prin mascarea lampilor sau obturarea ferestrelor si "olurilor# Luminanta lampii *Mcd/m2, /n"!iul de protectie minimal de la 20 la ?0 =?O de la ?0 la ?00 20O L ?00 30O 2iverse recomandari au fost de asemenea formulate pentru a evita orbirea prin refle.ii# 2irectia luminii Proiectul de norma abordea a de asemenea notiunea de modelat *releief, si il defineste ca fiind ec!ilibrul intre lumina difu a si cea directionata# $spectul culorilor -ste data o descriere a celor 2 parametrii ce caracteri ea a calitatea luminii albe: '$parenta colorata a unei lampi, cuantificate prin temperatura ei de culoare pro.imala -ste furni at un tabel recapitulativ al aparentelor colorate in functie de temperatura de culoare# 21

' (andarea culorilor, caracteri ata de indicele de randare al culorii (a )luminarea locurilor de munca cu ec!ipamente de vi uali are Proiectul de norma se apleaca de asemenea si asupra iluminarii locurilor de lucru ce contin ec!ipamente de vi uali are *inclusiv ecrane,# /n tabel ofera valorile limita ale luminantei in functie de catte"oriile de ecrane# Prescriptii 2iverse tabele reiau in detaliu prescriptiilr referitoare la iluminatul onelor interioare, al sarcinilor si al activitatilor# 0unt astfel reluate, pentru fiecare tip, valorile minimale de iluminat mediu, valoarea ma.imala a /1( si indicele minimal al randarii culorilor# Tip de interior -m *lu., /1( (a Culoar=00 2E 60 0ala de conferinte ?00 => E0 0ala de operatie =000 => >0 Tabelele cu valori minimale se reparti ea a dupa cum urmea a: =# Jone de circulatie si spatii comune la interiorul cladirilor 2# )luminatul activitatilor industriale si mestesu"aresti 3# )luminatul birourilor 6# )luminatul ma"a inelor de van ri en detail ?# )luminatul locurilor publice C# )luminatul localurilor scolare D# )luminatul localurilor spitalicesti E# )luminatul locurilor reservate transporturilor

Norma N"N EN %)%7, 8 Lumina +i i&uminat i&uminatu& in+ta&atii&or +?orti>e 4orma bel"iana inre"istrata =a ed#, octombrie =>>> $utori atia de publicare E octombrie =>>> :biectiv $ceasta norma descrie specificatiile de iluminat pentru manifestarile sportive desfasurate atat la interior cat si la e.terior# 22

-a ofera valorile *e.i"entele minimale,: K de iluminat K de uniformitate K de limitarea orbirilor K de proprietati ale culorilor surselor luminoase -a ne ofera de asemenea metodele de masurare ale acestor valori# 2efinitii $rie principala $rie totala $rie de referinta 0tabilirea punctelor de calcul si de masura $ne.e $ne.a $ : normativa ' Tabele de e.i"ente $ne.a B : informativa @ 2iver"enta $ $ne.a C : informativa ' Biblio"rafie 4orma se apleaca pe : K pasul de amplasare a punctelor K instrumentele de masura de utili at K continutul raportului de masura K diferentele admise la nivelul valorilor masurate K La maintenance de lPinstallation K iluminatul spectatorilor K protectia participantilor si continuarea activitatii in ca de cadere a iluminatului K limitarea stralucirii la interior si e.terior K culorile suprafetelor si proprietatile lor de refle.ie -.i"entele pentru sporturile cele mai practicate in -uropa sunt e.plicate ca si e.i"entele specifice pentru televi iunea color si filme# 4orma ofera recomandarile referitoare la determinarea numarului de puncte si a repartitiei lor# -ste specificat ecartul dintre valorile medii masurate si calculate care fac obiectul unei limitatii# 3actorul de mentinere comun este specificat ca si iluminarea minimala a onei unde se "asesc spectatorii# 4orma specifica si prescriptiile referitoare la declansarea iluminatului de aparare *protectie, care sunt in functie de clasele de iluminat al activitii sportive respective# (eferitor la sporturile practicate la interiorul cladirilor, limitele utili ate pentru orbire sunt cele preconi ate pentru locurile de lucru unde directia privirii este ori ontala si implementarea surselor luminoase re"ulate pe plafon *orbirea poate fi evaluata utili and o metodaa procentelor de orbire unificate /1( si valorile limita trebuie sa fie ec!ivalente celor specificate in pr-4=26C6,# )n e.terior, valorile procentului de orbire 1( sunt specificate in tabelele situate in ane.a $ a acestei norme# $ne.a $ reia 2E de tabele ce fi.ea a e.i"entele de respectat in iluminat pentru diferitele tipuri de sporturi, cele mai des practicate in -uropa# )n aceste tabele, iluminarile cerute sunt diferentiate in functie de nivelul competitional atins de sportul ce necesita iluminarea terenului de desfasurare# $ceste nivele de iluminare sunt e.primate dupa 3 clase: 4ivelul competitiei 23

Clasa de iluminat ) )) ))) )nternational si national G (e"ional G G Local G G G $ntrenament G G 2istractii/sport scolar *educatie fi ica, G

(eferitor la e.i"entele specifice pentru transmisiile televi ate si filemele in culori, anumite e.i"ente sunt cerute pentru iluminatul vertical# Punctele de calcul sunt dispuse pe o retea identica cu lcea utili ata pentru verificarea nivelului dar cu un metru mai sus Cum nivelele de iluminat verticale depind in mod esential de vite a de actiune, de distanta de tra"ere si de focali area camerelor sporturile au fost clasificate in 3 "rupuri $, B si C caracteri ate in principal de vite a de actiune in timpul luarii ima"inilor si de marimea obiectelor de filmat# 0e impun de asemenea anumite valori de uniformitate a iluminatului vertical pe anumite planuri ce sunt dispuse frontal unei laturi sau fata de po itia camerei fi.e ca si relatilor dintre iluminaturile verticale si ori ontale# ;alorile temperaturilor de culoare ale ilumnatului instalatiilor e.terioare *sau interioare ce beneficia a de un important aport de lumina naturala, sunt specificate in functie de utili area diurna sau nocturna a instalatiilor# )(C'ul este de asemenea specificat *valoare minimala si valoare preferentiala#, 2enumirea "enerala a normelor bel"iene este 4B4 *4ormes Bel"es/Bel"isc!e 4ormen,# 4ormele bel"iene sunt redactate si editate )B4# : mare parte din normele bel"iene, oricare ar fi domeniul de aplicare, sunt pe cale de a fi inlocuite de normali area -4 *normare europeeana, care deserveste ca ba a de acum incolo in Bel"ia# 4ormele referitoare la iluminat nu fac nici ele e.ceptie si de e.emplu, in scurt timp, norma 4B4 L =3'00C : iluminatul asupra locurilor de lucru va fi inlocuita cu norma -4 =26C6 : )luminatul locurilor de lucru interioare# )n domeniul iluminatului cei ce se ocupa de suprave"!erea normarii si a transcrierii normelor europeene in norme bel"iene este 24

C4B- *comitetul national bel"ian de iluminat,# $numiti membri din C4B- repre inta Bel"ia in "rupul de lucru europeean TC =C> care efectuea a munca de normare europeana pentru C-4# (eferitor la lumina si iluminat, normele bel"iene se ba ea a in mare pe publicatiile C)- *Comisia )nternationala pentru )luminat, care statutea a de ani buni standardele in acest domeniu# )n cadrul site'ului "riiti+$ Re'u&ation+ am "asit structura unei re"lementari britanice referitoare la iluminarea naturala pe care o aratam in continuare: Su ta+B C)11"RE ETSU DaC&i'$t A&'orit$m+ Cu?rin+ Introducere Lumina natura&a ce poate fi folosita %.% *eometrie +o&ara =#== 2eclinatia solara *coordonatele solare, =#=2 -cuatia timpului =#=3 Timpul solar real si coordonatele orelor =#=6 $ltitudinea solara si a imutul =#=? Lun"imea ilei astronomice =#=C Lun"imea umbrei =#=D 0uprafata umbriei unei cladiri rectan"ulara %.) Lumina +o&ara =#2= 3actorul de iluminare de turbiditate *opusul claritatii, ambianta =#22 Masa optica relativa a aerului =#23 )luminanta solara e.traterestra =#26 )luminanta directa de la soare %., Lumina zenita&a =#3= Lumina solara utili abila : "lobala si difu a =#32 Luminanta si iluminarea cerului senin =#33 Luminarea si iluminanta cerului acoperit =#36 Media luminarii si iluminantei cerului cf# B(=#3? Coeficientii luminii naturale si dubdivi iunile cerului %.- Su?ra#ete e=terioare =#6= Lumina reflectata de sol =#62 Luminanta elementelor de obstructie e.terioare 25

=#63 (efle.ii speculare pe suprafete e.terioare =#66 :bstructionarea cerului de catre copaci Metode de ca&cu& a #actoru&ui de &umina ).% Tota& 2#== 2efinitia factorului de lumina 2#=2 3actorul de lumina mediu 2#=3 Corectii la factorul de lumina calculat ).) Com?onenta e=terioara re#&ectata 2#2= Componenta e.terioara reflectata a factorului de lumina )., Com?onenta ceru&ui 2#3= 3actorul de cer pentru desc!ideri verticale rectan"ulare fara vitraje 2#32 Componenta cerului pentru desc!ideri verticale rectan"ulare fara vitraje 2#33 Componenta cerului pentru desc!ideri ori ontale rectan"ulare fara vitraje 2#36 Transmitanta directa a sticlei clare 2#3? Transmitanta directa a sticlei translucide 2#3C Transmitanta difu a a sticlei translucide 2#3D (eflectanta difu a a sticlei translucide ).- Componenta reflectata la interior 2#6= Componenta medie reflectata interior pentru ferestre verticale 2#62 Componenta minima reflectata interior pentru ferestre verticale 2#63 Componenta minima reflectata interior pentru ferestre enitale Metode a&e +u?ra#etei #inite ,.% Factori de #orma 3#== 3actorul confi"uratiei si definitia factorilor de forma 3#=2 3actorul de forma pentru dreptun"!iuri identice paralele si opuse 3#=3 3actorul factor pentru doua dreptun"!iuri perpendiculare 3#=6 3actorul confi"uratiei pentru un element paralel cu un dreptun"!i 3#=? 3actorul confi"uratiei pentru un element perpendicular pe un dreptun"!i 3#=C 3actorul confi"uratiei si factorul de forma cu subdivi iune trian"ulara # ,.) Metoda radiozitatii 3#2= Metoda radio itatii "enerale folosind subdivi iuni trian"ulare 26

3#22 Test pentru puncte ascunse cu subdivi iuni trian"ulare 3#23 Coeficientul de lumina naturala : componenta directa 3#26 0olut)e a ecuatiilor de inter' refle.ie Metode de urmarire a raze&or 6#= Metoda Monte Carlo 6#== Procedura "enerala pentru metoda Monte Carlo 6#=2 (andom emission from point source and diffusin" surface -misie aleatorie de la sursa punct si sufrafata difu anta 6#=3 (eflectie Monte Carlo de la o suprafata *enera& ;.% A&'oritmu& de &ucru 'eometric ?#== $.e si coordonate ?#=2 Cosinusul directiei de la o normala la un plan ?#=3 /n"!iul dintre doi vectori ?#=6 2istanta si directia dintre doua puncte ?#=? )ntersectia intre o ra a si un plan ?#=C Test daca un punct intalneste un plan ?#=D Laterale , un"!iuri interne si arii ale unui triun"!i sferic ?#=E 0ubdivi ia unui triun"!i sferic ;.) Sim o&uri +i nume de >aria i&e Rezumat $cest raport e.aminea a avantajele si formatul al re"lementarilor pentru control solar si iluminare naturala in Buildin" (e"ulations Part L# )n cladiri a caror functiune nu este domestica e.ista avantaje ener"etice potentiale venite dinr'o re"lementare de minima iluminare naturala# (evi uind intre"ul fond construit nou se poate ajun"e la o economie de 2'37# Mai mult c!iar o revi uire a ariilor vitrate indica o iluminare precara a noilor contructii cu functiune diferita de cea domestica# : re"lementare directa de iluminare naturala ar fi dificil de specificat deoarece e.istenta unor numeroase e.ceptii pentru o mare varietate de cladiri unde iluminarea naturala este ineficienta sau c!iar nedorita# : re"lementare de compromis este necesara unde onele cladirilor care nu sunt luminate natural ar fi nevoite sa detina o iluminare artificiala mai eficienta, si ar putea functiona# : abordare posibila ar fi re"ulamente care prevad ca in onele iluminate natural ale cladirii eficienta initiala ale corpurilor de iluminat sa nu depaseasca ?0 lumeni pe Fatt circuit# )n onele neiluminate natural eficienta initiala ale corpurilor de iluminat sa fie mai mare de C? lumeni pe Fatt circuit# Jona iluminata natural poate fi iluminata si de sus *luminator, sau trebuie sa fie la cel mult 3! fata de un id fenestrat, unde ! este inaltimea libera a ferestrei, si cu o vedere directa spre acea fereastra# 3erestrele ar trebui sa beneficie e de o suprafata vitrata nu mai mica decat 207 din suprafata interioara a peretelui fenestrat compusa din sticla dubla simpla sau lo+ emissivitA, cu radianta sca uta# 2aca se foloseste o sticla colorata, atunci marimea suprafetei vitrate se mareste corespun ator cu transmisibilitatea 27

ei# /n control potrivit al iluminarii artificiale este necesar# )n ca ul locuintelor situatia este mai putin clara din cau a folosiri sca ute a iluminarii si deoarece multe locuinte nu sunt ocupate in timpul ilei# Totusi este recomandat ca aria ma.ima de suprafata vitrata e.istenta de 22#?7 a ariei planseului pentru "eamuri duble normale si 2C7 pentru lo+'e sa nu mai fie redusa, altfel ar putea re ulta case precar iluminate natural# 4u e.ista re"lementari curente pentru a limita casti"ul de ener"ie solara folosind sisteme de umbrire# 2esi (e"ulamentul curent pentru Constructii limitea a ariile de suprafata vitrata pentru a preveni pierderile de caldura, in cladiri cu functiune non domestica este inca posibil de a avea mari suprafete vitrate# )n anumite constructii s'ar putea economisi mari cantiati de ener"ie prin introducerea sistemelor de umbrire, posibil ?7 din cantitatea totala de ener"ie pe care o consuma cladirea# Totusi aceste cladiri nu cuprind decat o parte speciali ata a fondului construit# -le au arii vitrate relativ mari * in mod normal de 607 din suprafata peretelui sau mai mult sau 207 din acoperis sau mai mult, si de asemenea sisteme de racire# Majoritatea acestor constructii vor fi cladiri de birouri si centre comerciale# /n studiu initial arata ca pentru a avea economii de ener"ie semnificative, forme speciali ate de umbrire sunt necesare, combinand transmisibilitatea redusa pe timp de vara cu transmisibilitatea ridicata a iluminarii naturale pe timp mo!orat si folosirea ener"iei solare corespun atoare pe timp de iarna# 0istemele tipice includ console, rafturi e.terne sau jalu ele e.terioare retractabile# $lte sisteme cum ar fi "eamul colorat ar putea sa mareasca consumul de ener"ie a cladirii, mai ales daca sistemul este aplicat pe toate fetele cladirii pentru o continuitate vi uala# $vand in vedere incertitudinile despre sistemul optim de umbrire si numarul limitat al fondului construit care ar beneficia, o re"lementare directa a umbririi solare nu este considerata a fiind necesara in acest moment# $r putea fi considerata in viitor# Totusi umbrirea ar fi incurajata indirect folosind -ner"A Performance )nde. Met!od *-P)M, @ inde.ul metodelor de performanta a ener"iei# ;iitoarele Part L ar putea include masura prin calcul ca o re"lementare pentru cladirile cu aer conditionat# Pentru a satisface un re"ulament -P)M, proiectantul cladirii ar putea instala siteme de control solar, iar apoi a reduce capacitatea instalatiei# $casta reducere a capacitatii ar putea servi la marirea -P)M# Pentru a scoate ma.imum din aceasta oportunitate investi"ari ulterioare sunt necesare pentru a stabili strate"iile optime de control al iluminarii pentru diferentele tipuri de cladiri si de a transmite acasta informatie proiectantului#

28

=#2 (-1L-M-4T$() 2)4 (:M$4)$ ' standarde STANDARDE ROMANESTI 0T$42$(2- 2- )L/M)4$T 4$T/($L 0) 1-4-($L 0( C22='=/C= mai =>>D, 1 0C : -($T$ , )L/M)4$T/L 4$T/($L# Coditii specifice pentru ilminatul natural al spatiilor de lucru 0( C22='=/ aprilie =>>D# 1 0C# )L/M)4$T/L 4$T/($L# Conditii specifice pentru iluminatul natural al spatiilor de lucru 0( C22=/=Q=>>C : Constructii civile, industriale si a"ro oote!nice : )L/M)4$T/L 4$T/($L $L )4C$P-()L:(# Prescriptii de calcul 0T$0 E3=3'decembrie =>>2 : Constructii civile, industriale si a"ro oote!nice : )L/M)4$T/L )4 CL$2)() 0) )4 0P$T))L- -GT-():$(-# Metoda de masurare a iluminarii si de determinare a iluminarii medii 0T$0 2E6>/D'E>, / 6=, )L/M)4$T, T-R4)C$ )L/M)4$T/L/), Terminolo"ie STAS <))%147 8( Con+tructii ci>i&e( indu+tria&e +i a'rozoote$nice 8 ILUMINATUL NATURAL AL INCAPERILOR. Pre+cri?tii de ca&cu& 0T$0 2E6>/='EC, / 6= : )L/M)4$T# ($2)$T)- :PT)C$# -M)0)-, P(:P$1$(- 0) M$()M) C$($CT-()0T)C- 1-4-($L-# Terminolo"ie 0T$0 2E6>/2'EC : )L/M)4$T# 0T)M/L) 2- C/L:$(- 0) M$()M) C:L:()M-T()C-# Terminolo"ie 0T$0 2E6>/3'EC, / 6= : )L/M)4$T, (-C-PT:$(- 2- ($2)$T)- :PT)C$, Terminolo"ie 0T$0 2E6>/6'EC, / 6= : )L/M)4$T, mijloace de masurare a marimilor caracteristice radiatiei optice, t-(M)4:L:1) 0T$0 2E6>/?'EC, / 6= : )L/M)4$T, P(:P()-T$T)L- :PT)C- $L- M$T-()$L-L:( 0) 0/B0T$4T-L:(, Terminolo"ie 0T$0 2E6>/C'EC, / 6=, )L/M)4$T, M$()M) -4-(1-T)C-, 3:T:M-T()C- 0) 3:T:4)C-, Terminolo"ie 0T$0 E3=3'E6, : Constructii civile, industriale si a"ro oote!nice : )L/M)4$T/L )4 CL$2)() 0) )4 0P$T))L-GT-():$(-# Metoda de masurare a iluminarii 0T$0 3CED/='D3 : )L/M)4$T# )luminat artificial si natural# Terminolo"ie 1P 0=D @=>>C 1!id pentru calculul consumului de caldura al cladirilor dotate cu sisteme pasive de incal ire solara * )4C-(C, M#L#P#$#T# CE/4/2?#03#>D PD= @ =>EC 4ormativ de proiectare privind iluminatul natural in cladirile industriale# -laborator )PCT )#C#C#P#2#C# ?3/20#=2#=>EC# )nlocuiesc PD='D># 0( C22=/= ' =>>C 0T$42$(2- 2- )L/M)4$T $(T)3)C)$L 0( CC6C'=, 1 E2, februarie =>>D: )L/M)4$T/L $(T)3)C)$L# Coditii speciale pentru ilminatul interior si din incintele ansamblurilor de cladiri 0( CC6C'2, 1 E2, ianuarie =>>D: )L/M)4$T/L $(T)3)C)$L# Coditii speciale pentru ilminatul spatiilor de lucru 0( CC6C'3, 1 E2, ianuarie =>>D: )L/M)4$T/L $(T)3)C)$L# Coditii speciale pentru ilminatul in cladiri civile 0T$0 CC6C/='EE : )L/M)4$T/L $(T)3)C)$L# Conditii "enerale pentru iluminatul in constructii civile si industriale 0T$0 CC6C/2'EE : )L/M)4$T/L $(T)3)C)$L# Coditii speciale pentru ilminatul in industrie 0T$0 CC6C/3'EE : )L/M)4$T/L $(T)3)C)$L# Coditii speciale pentru ilminatul in cladiri civile

29

%., Cu&e'ere de documente ?ro#e+iona&e 9+tiinti#ice( te$nice: 2ocumente publicate =#3#=# Lumina naturala =#3#2 Lumina ca fenomen fi ic, ca forma de ener"ie =#3#3 3undamentele iluminarii naturale =#3#6 $nali a unor criterii: lumina naturala in spatii interioare si e.terioare, controlul insoririi# =#3#? Lumina naturala: fi iolo"ia vederii5 rolul luminii pentru sanatate =#3#C (ecomandari privind ambianta luminoasa =#3#D -numerarea criteriilor pe ba a carora se determina si stabileste starea de confort =#3#E Lumina naturala si po itia curenta pe piata =#3#> Criterii de corelare cu lumina artificiala 2ocumente virtuale *site'uri internet,: eclaira"e'public#net

DOCUMENTE PU"LICATE %.,.% Lumina natura&a 2atorita descoperirilor din sec# al G;)))'lea fi icianul C#$# de Coulombe, s'au inteles si folosit fenomenele electrice si ma"netice# (elatii precise, matematice, s'au conturat cu ajutorul formularilor lui S#C#Ma.+ell# :rice teorie satisfacatoare asupra luminii ar trebui sa') preci e e ori"inea si disparitia, precum si diferentele de vite a la trecerea prin medii diferite# Lumina este o forma de ener"ie radiant ace circula sub forma undelor din campuri electrice si ma"netice, unde ce vibrea a in directia luminii# /ndele de lumina au o frecventa si o lun"ime, valori specifice in spectrul electroma"netic# Lumina vi ibila, asa cum se observa pe spectru, repre inta o in"usta banda intre lumina ultravioleta si ener"ia infrarosie# -misia luminii se datorae a unuia din componentii atomului, electronul# $cestia circula in jurul nucleului dupa un traseu circular, orbita# 3iecare atom are un set unic de orbite, cu nivele ener"etice diferite in functie de apropierea fata de nucleu, nivelul fiind mai ridicat cu at este mai indepartat# La un impuls ener"etic, electronul sare de la un nivel la altul, e.citand atomul# Miscarea electronului ii cau ea a o pierdere de ener"ie ce il readuce la nivelul ener"etic initial# -ner"ia de"ajata de electron prin acest proces, sub forma unui foton, constituie emisia luminii, purtata astfel de fotoni *=>00'fi icianul M#PlanicB,# ener"iile corespun atoare fotonilor emisi formea a ceea ce numim spectrul atomului, acesta dovedindu'se, conform teoriei fi icianului 0ir S#3#F#Rersc!el, esential in identificarea specificitatii atomului *teoria spectroscopiei,# 0pectrul electroma"netic se refera la toate frecventele si lun"imile de unda electroma"netice# /ndele de lumina sunt formate din campuri electroma"netice oscilante, propa"andu'se pe o directie perprendiculara pe forta campului# (elatia dintre campuri si unda formata poate fi asemuita ima"inand unduirea unei sfori intinse# 2ar, spre deosebire de aceste analo"ii, lumina nu are nevoie de un mediu, o substanta prin care sa calatoreasca# Lun"imea undei electroma"netice este distanta dintre doua varfuri de unda consecutive, masurandu' se in metrii sau nanometrii# 3recventa repre inta numarul de lun"imi de unda ce trec printr'un punctla un moment dat# La majoritatea luminilor campurile electrice care formea a undele se manifesta pe toate directiile perpendiculare pe directia luminii# 2irectia campurilor electrica determina tipul de polari are a lumini# /nda a carei camp electric oscilea a pe directie verticala este astfel polari ata vertical, spre e.emplu# Campul electric al undelor de lumina solara vibrea a pe toate directiile, de aceea lumina solara directa nu este polari ata# )ntele"erea polari arii a condus la descoperirea unor materiale pentru a o putea controla# Lumina poate fi naturala sau artificiala# Prima este ori solara ori produsa de anumite or"anisme vii, iar cea artificiala este obtinuta cu ajutorul unor sisteme de iluminare, prin convertirea "a elor sau a enr"iei electrice# 0ursele de lumina pot fi incandescente, atunci cand ener"ia provine din lumina, sau luminiscente, cand absorbita de ener"ie nu se reali ea a prin caldura# )ntr'o sursa incandescenta atomii se ciocnesc, transferand ener"ii catre electroni ce urmea a apoi procesul emisiei luminii# 0oarele este o sursa incandescenta, caldura provenind din reactiile nucleare 30

de la suprafata sa# Culoarea surselor incandescente depinde de temperatura, spre deosebire de cele luminiscente, unde este dependenta de reactiile c!imice# Lumina fluorescenta este un tip de sursa luminiscenta ce se foloseste de compusii c!imici fosfori# 0ursa de lumina se numeste fosforescenta daca intervalul de timp dintre absorbtie si emisie este mai mare de o secunda# Materialele fosforescente pot licarii in intuneric un timp pana la a fi e.puse luminii puternice# (adiatia luminii poate surveni dintr'o sursa total artificiala, ansamblu numit sincroton# Laserele sunt surse speciale de lumina ce produc unde re"ulate, permitand controlul asupra focali arii luminii# 0ursele laser au atomi ai caror electroni oscilea a sincroni at# Lumina interactionea a diferit cu materiale in functie de structura atomica a materialului# Comportamentul luminii este e.primat prin fenomene ca refle.ia, refractia, imprastierea# (efractia este curba luminii atunci cand trece de la un tip de material la altul, vite a luminii modificandu'se la "ranita dintre materiale# (efle.ia, ce are loc tot la aceasta "ranite, se manifesta prin respin"erea luminii in materialul initial dupa acelasi un"!i de contact# )mprastierea se produce atunci cand atomii unui material transparent nu sunt distribuiti uniform de'a lun"ul suprafetei, ci sunt "rupati in fasciculi de molecule si particule# /n alt fenomen studiat si descries de fi icianul T#Toun" *=E03, este interferenta, process ce survine atunci cand doua unde se suprapun# /n alt process le"at de dependenta fata de lumina este fotosinte a, fenomen prin care plantele ver i si unele or"anisme isi folosesc enr"ia pentru a o converti din dio.id de carbon si !Adro"en in simpla "luco a# 3otosinte a are loc, in cadrul frun elor si tulpinilor ver i, in celulele cloroplaste, datorita moleculelor de clorofila, captatoare de lumina# 3otasinte a se reali ea a in doua etape: reactia dependenta de lumina sic ea independenta# 3enomenele fi icii au fost formulate si e.plicate mai coerent de'abia din sec# al G;)))'lea formulandu'se teorii ca cea a termodinamicii a fi icianului Soule, a cineticii *$#$vo"adro, din care s'a desprins teoria moleculara, a spectroscopiei *0ir S#3#F#Rersc!el, si multe altele# =# Polari ed Li"!t @ $rticle UEC2 @ bA 0ue $nn Bo+lin" @ T!is article provided as a public service bA t!e 1eop!Asical )nstitute, /niversitA of $lasBa 3airbanBs, in cooperation +it! t!e /$3 researc! communitA# 2r# 0ue $nn Bo+lin" is an $ssociate Proffesor of P!Asics at t!e )nstitute 2# Li"!t 1uide: Principles of Li"!t Multimedia

%.,.) Lumina ca #enomen #izic( ca #orma de ener'ie CUM SA IM"UNATATIM ILUMUNATUL ;om arunca o privire rapida asupra tipului de lumina de care avem nevoie, cat de puternica si cum e furni ata in casele noastre# =# Lumina corespun atoare 2# 0porirea iluminatului natural 3# )luminatul artificial 6# Lumina de care avem nevoie =# L/M)4$ C:(-0P/4J$T:$(-

Pentru a avea lmina suficienta ar trebui sa fie lumina in asa fel incat sa fim capabili sa vedem detaliile obiectelor si imprejurimilor fara incordare, fara sa ne fortam# 2e la 6?D,? cm pana la C=0 cm din lumina produsa de o lumanare este minimul de lumina cerut pentru o vedere satisfacatoare# 2istributia ar trebui sa fie nesc!imbata5 o lumina de o intensitate asemanatoare este ceruta si la locul de munca# 2ispersia indicata a luminii, fara umbre, este ceruta pentru o vedere eficienta# $ se evita lumina orbitoare5 aceasta produce enervarea si reduce vederea critica# Lumina automobilelor, in timpul noptii, creea a o astfel de orbire, pe care pietonii o resimt cape un discomfort si sunt incapabili sa'si adapte e vederea pentru mediul in care se afla in pre enta acesteia# 2e evitat umbrele5 umbrele sunt inevitabile dar prea multe forme de umbre produc confu ii# 3ara palpairi5 lumina ar trebui sa fie constanta# Palpitatiile cau ea a incordarea vederi# 31

Culoarea5 culoarea luminii nu este asa de importanta precum intensitatea# 2ar, din moment ce lumina naturala are un puternic efect asupra noastra, cu cat culoarea este mai apropiata de lumina naturala cu atat este mai bine pentru noi# 2e obicei peretii si tavanul ar trebui sa fie luminati mai puternic si podeaua ar trebui sa fie mai intunecata#

2#

0P:()(-$ )L/M)4$()) 4$T/($L-

Po itia casei5 este mai bine ca fatadele casei sau orientarea ei sa fie spre nord sau spre sud# Lumina nu este uniforma in timpul ilei la apus si la rasarit# )n plus lumina directa a soarelui va incal i casa, mai ales in timpul verii# :rientarea nordica sau sudica a casei creste sansele unei iluminari uniforme# 3erestrele5 o fereastra inalta facilitea a o patrundere mai mare a luminii, o fereastra lar"a sau desc!isa permite o difu are mai buna# Lumina naturala este mai influientata de partea vi ibila a cerului# Marimea ideala a ferestrei ar trebui sa fie =07 din suprafata podelei# Culoarea5 lumina colorata pe tavan si pe pereti reflecta mai mult lumina si camera pare mai stralucitoare# Partea de jos a peretilor si podeaua ar trebui sa fie mai inc!isa, mai putin luminate# 3# )L/M)4$T/L $(T)3)C)$L

Constructiile foarte inalte impiedica iluminarea naturala, ele stau in calea luminii# Blocurile in"!esuie cat mai mult locuintele cu putinta# Peretii sunt impartiti iar spatiul alocat ferestrei este redus# 2in motive ce tin de intimitatea fiecaruia, ferestrele sunt mai mici perdelele sau jalu elele sunt folosite# 2in cau a aparatelor cu aer conditionat multe ferestre nu se mai desc!id# 2e aceea ce multe ori apelam la iluminarea artficiala c!iar in timpul ilei# Lampile cu filament si tuburile fluorescente sunt doua optiuni pentru iluminarea caselor# Lampa cu filament este de obicei de forma unui bec, producand lumina "albena# 3ilamentele mai incinse produc lumina alba# -le sunt folosite pentru o e.tindere a luminii# 3ormele decorative si candelabrele produc o iluminare decorativa# Tubul fluorescent *i vor de lumina ba at pe principiul descarcarii electrice intr'un amestec de "a e si vapori de mercur, aflat intr'un tub de sticla, este bun, eficient, consuma mai putin si lumina sa se aseamana cu lumina naturala# $ceasta lumina este buna pentru munca si studiere dar e nepotrivita in scopuri decorative# =# Ro+ to )mprove Li"!tin"'3rom: VSos M#M#Liem& liemWdirect#ca 0un, 2 nov =>>D Sos Liem 4e+ Festminster BC P!# 8=*C06,?2?'D22> !ttp://mApa"e#direct#ca/l/liem/ %.,., Fundamente&e a&e i&uminarii natura&e Lumina naturala creea a un mediu mult mai stimulant si mai reconfortant decat cea artificiala, datorita fluctuatiilor sale "raduale# -a nu este constituita numai di simple ra e solare, ci si din caldura, straluciri, umbre, penetrarea soarelui intr'o cladire# $rta iluminarii naturale nu consta atat in crearea de spatii astfel iluminate, ci din combinarea umbrelor si a materialelor astfel incat sa nu se obtina efecte adverse omului# )luminarea naturala are efect ma.im in timpul dupa'amie elor insorite# -a reduce nu numai consumul mediu de ener"ie electrica a unei cladiri, dar si consumul de varf pe timpul unei ile# )n 0#/#$# se consuma 20'2?7 din ener"ia electrica pentru iluminare, dar sectorul comercial consuma 3D7 din ener"ia electrica in acest scop# )luminarea electrica contribuie si la incal irea cladirilor# Ca re"ula, o unitate de ener"ie consumata pentru iluminare necesita o unitate si jumatate de ener"ie pentru aparatul de aer conditionat care reduce caldura "enerata de iluminatul electric# 0'au reali at mai multe studii pentru obtinerea unor al"oritmi de optimi are a iluminarii cladirilor# $ceasta poate influienta serios confortul, satisfactia si productivitatea an"ajatilor unei institutii# 0olutiile alese pentru luminare pot avea un rol important si in reducerea poluarii, deoarece reducandu'se consumul de ener"ie electrica se reduc si no.ele *o.id de a ot, dio.id de carbon, dio.id de sulf, emise de centralele care produc aceasta ener"ie# 32

)luminarea naturala imbina cunostintele de ar!itectura, mecanica si electricitate# 0pecialistii in aceste domenii trebuiesc adusi inca de cand se face desi"n'ul constructiei *amplasare ferestre, pereti, etc#, si tinuti pana cand aceasta este data in folosinta# -ste foarte important si dialo"ul intre acestia, astfel incat o cladire sa fie la fel in proiecte, in fa a de constructie si in cea operationala# A+?ecte &e'ate de ?eoiectare -.ista cateva aspecte le"ate de proiectarea iluminarii care trebuiesc luate in calcul inca de la inceput, pentru a nu se sacrifica costurile si creativitatea# Re#&ectii a&e dra?erii&or (educ contrastul# 4u sunt recomandate in locurile unde se e.ecuta operatii ce necesita acuratete mare *spre e.emplu, intr'o camera unde se e.ecuta desi"n "rafic,# Cantitatea de &umina 2e obicei se recomanda a fi cat mai multa si introdusa cat mai adanc in interiorul cladirii# /n ca particular ar fi atunci cand reflectiile draperiilor sunt foarte mari# Stra&ucirea 0tralucirile prea mari sau lumina prea puternica din campul vi ual pot crea disconfort# Contastul mare dintre obiectele apropiate si cele din fundal pot redue abilitatea oc!iului de a percepe detaliile# 0e recomanda a folosi un oarecare contrast, insa a se evita e.tremele# /niformitatea poate crea o sen atie de oboseala, care desi nu face rau omului, ii scade productivitatea# 0tralucirea este un element subiectiv si de aceea este relativ "reu de cuantificat# $ceasta se reali ea a de obicei supunand un numar mare de persoaneunor aceleasi conditii de stralucire# Totusi, factorii de disconfort pot fi estimati A+?ecte >aria i&e &e'ate de ?roiectare E&emente&e de ?e +it $coperirea cerului varia a natura si cantitatea de lumina ce intra intr'o cladire# 0unt mai multe tipuri de acoperiri# !erul foarte acoperit este definit ca fiind cerul acoperit in medie de E07 cu nori# 2istributia luminii aste de trei ori mai mare la enit ca la ori ont# )luminarea varia a de la cateva sute de candele la cateva mii, in functie de densitatea norilor# !erul liber este mai putin stralucitor si tinde a fi mai luminos la ori ont decat la enit# -l este definit ca avand o medie de acoperire cu nori sub 307# !erul noros este acoperit cu nori intr'o proportie care varia a intre 30 si E07# /nele one ale sitului pot avea astfel o luminao itate foarte variata, in functie de acoperirea cerului# Pentru a formula raspunsuri corecte le"ate de iluminare este foarte important sa se faca o anali a de clima# "bstructiile exterioare unei ferestre influientea a si ele cantitatea de lumina naturala care intra intr'o camera *spre e.emplu copaci sau cladiri apropiate,# -le "enerea a umbre si blocaje ale luminii diferite pentru fiecare fereastra# Strate'ii de ?roiectare 33

Cre+terea ?erimetru&ui zone&or ce ?rime+c &umina natura&a Trebuie de asemenea in vedere si impactul termic al luminii electrice si al dimensiunii ferestrelor# Penetrarea adanca a unui +?atiu 0e reali ea a de obicei lasand "oluri *desc!ideri, luminatoare, ferestre, etc#, undeva la inaltime# $stfel se va evita si obtinerea unei iluminari prea puternice in incapere# Fo&o+irea e#icienta a unor 'o&uri 2aca s'a amplasat corect "olul, raportul suprafata acoperita de ferestre / suprafata acoperita de perete la care se obtine saturatia de lumina naturala este de 0,=E# Re#&ectarea &uminii natura&e 0uprafetele reflectante pot reflecta si imprasia lumina naturala prin incapere# 0pre e.emplu, un raft amplasat deasupra ferestrei ar putea creste lumino itatea din camera si scade stralucirea ferestrei# Fo&o+irea ta>ane&or cu ca>itati 9ne1?&ate: E>itarea ?atrunderii razei de &umina +o&ara directa ?e +u?ara#ete&e de o +er>atie $ceasta ar putea crea o lumino itate prea mare de disconfort# 2aca nu sunt alte solutii, se vor folosi concepte le"ate de amplasarea ferestrelor pentru evitarea acestei situatii# Fo&o+irea cu 'riAa a &uminii +o&are in zone&e ne#o&o+ite -le pot aduce o crestere a temperaturii camerei fara a crea efecte dinamice sau de buna'stare *deoarece sunt amplasate in one de interes redus,# Fi&trarea &uminii natura&e $tunci cand este dorita, se poate obtine folosind plante, draperii sau obloane# Con+iderarea +i e&emente de contro& din mediu& inca?erii $mplasarea ferestrelor poate induce intr'o incapere caldura, aer, sunete, etc# ;entilatia camerei, acustica, privelistile, sistemele de incal ire si de electricitate, precum si cele de aer conditionat trebuiesc luate si ele in calcul cand se proiectea a luminarea unei cladiri# E&emente de ?roiectare Cel mai important element este "eometria peretilor cladirii, a tavanelor, planseelor, ferestrelor, si a relatiilor dintre ele# Proiectantii trebuie sa manipule e confi"uratii si sa calcule e iluminarile re ultate inainte de a intele"e relatiile cantitative le"ate de "eometria cladirii# $ceasta se reali ea a folosind modele fi ice de test si/sau simulari pe calculator# E&emente e=terioare !onsolele pot fi elemente importante in ar!itectura de iluminare# -le ajuta la reducerea luminii solare admisa in incapere# 2e asemenea, acestea pot redirectiona lumina reflectata de planseu inapoi spre interior# 34

#afturile de iluminare sunt dispo itive care se amplasea a la sau lan"a o fereastra si reflecta sau imprastie lumina solara pe tavan si pe pereti# 0e folosesc pentru a micsora iluminarea e.cesiva de lan"a unele ferestre si pentru a mari cantitatea de lumina ce penetrea a interiorul camerei# -le crea a o impresieputernica de ori ontalitate e.teriorului cladirii# $aluzelele orizontale sunt dispo itive eficiente pentru blocarea luminii solare cand un"!iurile sunt ascutite, lasand insa ptina lumina pe perioada primaverii si toamnei# -le pot fi controlate mecanic sau electric pentru a raspunde po itiei soarelui si acoperirii cerului din fiecare moment# "bloanele sau jaluzelele verticale sunt avantajoase cand cladirea este orientata spre est sau vest pentru a bloca ra a directa si a o difu a in interior# Pot fi fi.e sau mobile# 2ispo itivele de inre"istrare a luminii naturale captea a aceasta lumina si o reflecta printr'un "ol in incapere# -le pot statice *folosind o"lin i,, sau dinamice *miscandu'se dupa soare,# Ace+t di+?oziti> +e #o&o+e+te ?entru a mari numaru& de ore i&uminate dintr1o zi( ?recum +i numaru& de &uni cu zi&e &un'i dintr1un an. E&emente de #atade +i in>e&itori Materia&e tran+?arente Metoda foloBsita in trecut este aceea de a folosi materiale transparente in anvelopa cladirii# $ceasta insa introducea o incal ire suplimentara a acesteia, nu intotdeauna dorita# Pentru a intele"e elementele actuale trebuiesc definite intai trei caracteristici ale acestor elemente# %ransmitanta vizibila &'%( a unei straluciri este fractiunea din ener"ia luminii vi ibile transmisa prin stralucire# 1eamul dublu fara striatiuni transmite E>7 din lumina primita si are deci ;T X 0,E># !oeficientul de umbrire &)!( este raportul dintre incal irea datorata folosirii unui sistem cu straluciri si incal irea datorata folosirii unui "eam dublu fara striatiuni# 'aloarea * este rata de transfer de caldura pe ora pentru cate un ftY *picior patrat, pentru fiecare "rad diferenta intre cele doua parti ale unui material# Performantele "eamului simplu pot fi alterate folosind patru metode sau combinatii intre acestea# +eamurile colorate reduc radiatia solara care trece printr'un "eam, dar si cantitatea de lumina# (elatia dintre acestea pot fi controlata prin ale"erea culorii# ;itrajele "ri reduc atat lumina, cat si caldura emise la o intensitate destul de mare# Cele de bron reduc mai multa lumina decat caldura# Cele albastru'ver ui reduc caldura, mentinand o oarecare lumina vi ibila# %ratamentele de suprafata cu pulberi de metale pot reduce atat lumina, cat si caldura prin reflectia acestora# /nele dintre acestea au o emisivitate redusa# $cestea din urma pot reduce lumina, insa nu mai sunt la fel de eficiente impotriva radiatiilor infra'rosii care incal esc# )nvelisurile foarte subtiri pot fi aplicate si unui film de plastic suspendat pe cele doua parti ale unui "eam, reducand astfel conductivitatea si deci stralucirea# )nvelisurile pirolitice pot fi inte"rate intr'un "eam *cand este inca fierbinte, creandu'se o suprafata foarte re istenta la abra iuni si coro iuni problemele apar in folosirea acestei metode in momentul in care invelisul incepe sa se descompuna# ,erestrele multiple au putin aer intre "eamuri, marindu'se astfel re istenta termala a ferestrei# 2e obicei se folosesc ferestre cu doua "eamuri, insa re istenta termala creste pe masura ce se folosesc mai multe straturi )n locul aerului dintre "eamuri se foloseste si "a ul, precum ar"on, crApton, !e.afluor de sulf# $cesta pate reduce si mai mult transferul de caldura#

35

Fo&o+irea e#icienta a unui 'o& de &umina $ceasta creste iluminarea din incapere si se poate controla mai ales folosind materiale stralucitoare# 2aca "eamul este perfect transparent, Veficienta "olului& este e"ala cu dimensiunea sa *pentru ca ;TX=,# 2aca ;T ar fi 0,?, "olul ar transmite numai jumatate din luina primita# -ficienta golului se defineste ca produsul dintre transmitanta vi ibila *;T, si raportul ferestre'pereti *FF(,# 2eci -$X;TKFF(#

Am?&a+area de+c$iderii 9'o&u&ui: $re un efect in iluminarea camerei# )nalimea ferestrei fata de planseu va dicta adancimea penetratiei cu lumina# Ca re"ula, penetratia este de 2,? ori mai mare decat inaltimea ferestrei# E&emente de interior *eometria camerei $dancimea penetratiei camerei depinde de inaltimea tavanului si aceea a laturii de sus al ferestrei# : fereastra inalta va permte luminii sa atin"a tavanul si sa se reflecte mai departe in interior# $dancimea camerei este si ea importanta, deoarece atunci cand este mai mare aceeasi cantitate de lumina se disipa pe o suprafata mai mare# Re#&ectanta +u?ra#ete&or (eflectanta tavanului este cea mai importanta, insa toate elementele din camera contribuie la iluminare# /rmatorul elementca importanta este peretele din fundal, apoi peretii laterali si apoi planseul# 0e recomanda finisarea tavanului cat mai desc!is si eventual folosirea culorilor mai inc!ise pentru pardoseala# Contro&u& um re&or de interior Pot atat elimina stralucirile prea mari, cat si adau"a lumina naturala# $aluzelele sunt eficiente deoarece pot bloca lumina directa, dar pot fi si inc!ise partial# .raperiile adau"a te.tura, culoarea si fle.ibilitate spatiului si sunt mai utili ate din acest notiv# Pot avea si modele variatesau in "radient pentru a aduce lumina la nivelele dorite# "bloanele cu rola au nivele diferite de opacitate si pot ajuta la reducerea penetratiei directe# $vantajul lor este ca pot fi retrase inte"ral atunci cand se doreste mai multa lumina# O?tiuni &e'ate de ?roiectare I&uminarea &atera&a )luminarea laterala se foloseste de goluri pe peretii laterali pentru a introduce ra ele in cladire#$cestea pot servi de asemenea si ca elemente de ventilatie, dinami and desi"n'ul cladirii# Lumina patrunsa prin aceste "oluri este ideala pentru suprafetele plane# Ca be avantaj, acest model de iluminare poate produce stralucirea prea mare din cau a contrastului dintre "ol si pereti pentru evitarea acesteia se folosesc de obicei diverse elemente de umbrire, fie e.terioare, fie interioare# ,erestrele verticale sunt un element clasic de proiectare pentru iluminarea laterala# Cativa factori trebuiesc luati in considerare cand se proiectea a cu acest "en de elemente: pe masura ce creste dimensiunea ferestrei, creste si cantitatea de lumina ce patrunde in incapere inaltimea ferestrei fata de planseu va dicta adancimea la care este luminata camera# 36

pe masura ce dimensiunea tocului ferestrei creste, punctul de ma.ima iluminare se departea a de fereastra# Contributia luminii data de la sol si de la alte suprafete e.terioare ce reflecta lumina poate fi destul de mare pe timpul unor ile insorite# 3erestrele pot fi amplasate pe unul, doi sau mai multi pereti# Camerele ce au o sin"ura fereastra primesc lumina doar de pe un sin"ur perete# Cele cu doua ferestre primesc de obicei lumina de pe doi pereti opusi, iar cele cu mai multe ferestre de la cel putin doi pereti care nu sunt opusi# uminatoarele sunt ferestre verticale amplasate deasupra inaltimii oc!iului uman, dar dedesuptul tavanului# Multe dintre acestea au "eamul netransparent# Principalul avantaj al luminatoarelor este ca de cele mai multe ori ele nu introduc straluciri in incapere datorita po itiei lor inalte# 2e asemenea, ele pot admite o penetratie mai puternica si mai adanca a luminii din camera# Luminatoarele sunt foarte eficiente atat pentru suprafetele de lucru ori ontale, cat si pentru suprafetele verticale# Lumina ce patrunde printr'un luminator suficient de inalt de obicei atin"e direct peretii verticali, evitad astfel crearea de noi umbre# 2e asemenea, iluminarea este mult mai constanta pe timpul unei ile fata de o fereastra obisnuita# 0in"urul de avantaj al luminatoarelor este ca necesita inaltimi mari de la planseu la tavan pentru a functina corect# -le sunt foarte adecvate pentru biblioteci, "alerii, mu ee, %.,.- Ana&iza unor criterii =# L/M)4$ 4$T/($L$ )4 0P$T)) )4T-():$(6#=#=# )L/M)4$T 2- 0-(;)C)/ )n functie de cate"oriile de activitZti, tipurile de spatii si pro"ramele de ar!itectura: Locuinte curente Pro"rame de locuire speciale : camine de batrani, persoane cu probleme etc# Pro"rame de sanatate : sanatorii, anumite spitale etc# 0coli elementere, "enerale, medii, superioare, avansate, profesionale, speciale 0patii pentru lectura, scris, desen,si alte activitati specifice 0patii pentru activitati de productie specifice, pe cate"orii 0patii de e.punere 0patii pentru diferite activitati sociale, publice etc# 0e vor defini : spatiul vizual, campul vizual, suprafata &planul( de lucru ,subiectul &subiectele( perceperii vizuale, dupa ca # $ceste notiuni se vor putea referi si la celelalte cate"orii de iluminat, enuntate in continuare# Criterii&e cantitati>e se vor referi la nivelurile minime obli"atorii ale cantitatii de lumina pe planul de lucru, acolo unde este ca ul, si mai ales pentru investitii reali ate din fonduri publice# 2easemenea, vor e.ista criterii cu caracter de recomandare pentru anumite cate"orii de spatii Criterii&e ca&itati>e +e ordonea a in doua cate"orii, obiective si subiective Cele obiective tin in primul rand de distributia luminii in spatiul si in campul vi ual# Criteriul cel mai evident este evitarea efectelor nedorite de stralucire, adica a contrastului e.cesiv, si poate fi re"lementat # $lte criterii sunt mai putin masurabile, si pot eventual face obiectul unor recomandari# Criteriile subiective sunt si mai putin masurabile e.act, c!iar daca unele sunt destul de evidente# : ambianta bine ordonata de lumina naturala poate repre enta o compo itie de ar!itectura, ca si un ansamblu de forme sau culori#Calitatile pot fi, ca pentru orice compo itie, fie ca se desfasoara in spatiu sau in timp, :rdinea si claritatea structurii, ori"inalitatea, "radul de interes, contrastul*stapanit,, caracterul, e.presia etc#4u vom intra acum in teritoriul esteticii, dar in fa a de documentare propusa intentionam sa punem in evidenta unele notiuni si criterii, care in viitor ar putea face obiectul unor recomandari# 0copul ar fi evitarea unor "reseli, mai ales in conceptia unor spatii reali ate prin finantare din fonduri publice, ca si in "eneral pentru spatii publice interioare sau e.terioare# (emarcam ca unele criterii enuntate pana acum sunt valabile si pentru ambiante e.terioare# Ceva mai departe, in capitolul special, se vor discuta criterii specifice pentru spatii e.teriora# 37

=#2# )L/M)4$T 2- $MB)$4T$ 3unctional, pentru orientare in spatiu si deplasare Psi!olo"ic : criterii cantitative @ nivel de lumina, si criterii calitative @ distributia luminii in spatiul vi ual si relatia cu mediul e.terior5 caracterul dinamic al luminii naturale# =#3# )L/M)4$T 2- 1$(2$, 2- $;$()-, 2- 0)1/($4T$ 0e vor pune in evidenta cate"oriile de spatii si pro"rame in care este de dorit, sau in care poate fi obli"atoriu, sa e.iste lumina naturala, pentru a putea functiona in conditii speciale sau e.treme, fara lumina artificiala *de e.emplu in ca de inca de avarie,# =#6# )L/M)4$T P-4T(/ P/4-(- )4 ;$L:$(NOTA 8 : cate"orie de criterii se va referi la flu.ul de ener"ie luminoasa in le"atura cu iluminatul natural, aportul ener"etic prin efect de sera etc# ). LUMINA NATURALA IN SPATII E.TERIOARE Cate"oriile de iluminat enuntate la punctele 6#=#=# @ 6#=#6# sunt in principiu valabile si pentru spatii e.terioare, in functie de conditiile concrete de utili are# )nafara de acestea, ne propunem sa evidentiem o cate"orie de criterii care, in ca ul unei investitii propuse, sa apere interesele utili atorilor deja eistenti in situl dat, precum si interesul public# Practic, un volum propus nu ar trebui sa ia din lumina e.istenta intr'un spatiu urban dat, mai mult decat este re unabil# $ceasta conditie trebuia sa se refere la fatadele, mai concret la ferestrele cladirilor deja e.istente, si la spatiul public# 0e va e.prima in functie de un"!iul solid de bolta liber, respectiv obturat de constructia propusa# 0e vor mai evidentia criterii pentru calitatile suprafetelor propuse : albedo, te.tura, culoare# ,. CONTROLUL INSORIRII Criteriile de control al insoririi se vor structura pe trei paliere "enerale : 6#3#=# )nsorire minima necesara pentru sanatate'i"iena, in functie de pro"ramele de ar!itectura si de cate"oriile de spatii# /n e.emplu concret, desi oarecum simplist in aceasta etapa, este preci area petei minime de cer pe care trebuie sa o %vada& fiecare spatiu ar!itectural in functie de criteriile de insorire specifice# 6#3#2# Controlul flu.urilor de ener"ie, in special al aportului termic prin efect de sera, pentru adaptare climatica in functie de clima, microclimat si se on# 6#3#3# Controlul insoririi d#p#d#v# al perceptiei vi uale, de e.emplu pentru evitarea insoririi directe pe anumite suprafete de lucru5 in "eneral controlul in anumite ambiante vi uale# ;or fi corelate criterii de ordin i"ienic'medical, de perceptie vi uala, de de voltare urbana si promotie imobiliara publica si privata, ca si de adaptare climatica si ec!ilibru "eneral de ener"ie#

%.,.; LUMINA NATURALA FI!IOLO*IA VEDERII. ROLUL LUMINII PENTRU SANATATE Ro&u& &uminii ?entru +anatate Lumina naturala repre inta alaturi de alimente , aer si apa un factor esential al vietii, influentand considerabil stare de sanatate a omenirii# $le"erea unui tip defectos de lumina artificiala duce la scaderea peformantelor umene in multe domenii de activitate incepand ce cea a studiului, continuand cu activitatea de productie si ajun"and pana la modificari biolo"ice periculoase# Lumina pe care unii oameni de stiinta o considera Vsuper nutrient& este acea lumina cu spectru total care provine de la soare ori de la becurile fluorescente concepute special pentru a stimula lumina solara# 3otobiolo"ii , oameni de stiinta speciali ati in studiul efectelor luminii asupra fiintelor averti ea a ca becurile incandescente sau majoritatea becurilor fluorescente nu produc o lumina cu spectru complet# 0tiinta fotobiolo"iei 38

este una recente fata de care medicina nu a manifestat indoieli pana acum apro.imativ ? ani, 0ocietatea $merinana 2e 3otobiolo"ie fiind fondata abia acum E ani# Conform inde.ului de redare a culorii *C(), cu valori pana la =00 se constata ca fluorescenta cu spectru total are valori de >=, fluorescenta alba rece standard de CE , iar alte fluorescente se incadrea a la valori de ?C# )n urma cercetarilor s'a constatat ca la lumina naturala sau la o sursa artificiala care produce lumina naturala, apare o diminuare a oboselii mane, a stresului, iar acuitatea vi uala si productia sunt mai bune# 2e asemenea s'au evidentiat ca po itive conclu iile privind stimularea de voltarii plantelor, cresterea randamentului productiei de lactate cu =0 7 pana la =? 7 prin e.punerea la lumina naturala s'au la lumina fluorescenta cu spectru complet# $celasi efect benefic s'a constatat in tratarea psoria isului si a infectiilor!erpetice# (a ele soarelui stimulea a "landa pineala care secreata melatonina care controlea a multe functii ale or"anismului# )n acelasi conte.t e.pertii sustin ca oc!elarii obisnuiti ca si lentilele de contact bloc!ea a ra ele uv care patrund prin oc!i pentru a ajun"e la "landa# Tot in spatiul american la /niversitatea Cornell, )t!aca, 4T , studentii care lucrau la lumina fluorescenta apropiata de lumina soarelui au constatat o crestere importanta a acuitatii vi uale si o reducere a starii "enerale de oboseala in comporatie cu activitatea la lumina fluorescenta obisnuita# )n domeniul cercetarii, So!n :tt din 0arasota a fost primul care a aveti at asupra efectelor daunatoare sub actiunea diferitelor tipuri de lumina# $laturi de oameni, animalele sunt cele asupra carora lumina e.ercita o puternica influenta, constatandu'se prin observatii la "radiniile oolo"ice o considerabila ri"oare a activitatii de reproducere mai ales prin utili area iluminarii care simulea a lumina solara# Cel care a declarat ca Vnutrient& si deci esentiala vietii si intre"ului sistem endocrin prin activitatea !ormonilor ests P!ilip Ru"!es P!# 2#, om de stiinta la V 2uro'Test Corp&, specialist in stiinte neurolo"ice, fi iolo"ice si psi!olo"ice# 0pecialistul american sublinia a totodata ca vitamina 2 are un rol deosebit in de voltarea or"anismului , ea fiind sinteti ata de ra ele uv in piele ajutand la de voltarea corespun atoare o oaselor si prevanind aparitia ra!itismului# $laturi de alimente, aer si apa, lumina solara este un factor de supravietuire deosebit de important in viata omului# $ceeasi radiatie solara activea a alte elemente bioc!imice importante din corpul uman implicate in controlul nendocrin, in re"larea ceasului biolo"ic, in cresterea si de voltarea activitatii se.uale, re"larea stresului si a oboselii, in controlul infectiilor virale si de raceala, si atenuarea disfunctiilor sistemului nervos# (usii sunt cei care cunosc mai multe decat americanii despre efectele sanatoase ale diverselor tipuri de lumina# (apoartele stiintifice rusesti constata in domeniul activitatii productive o crestere a productiei si o scadere a absenteismului acolo unde se utili ea a o lumina cu spectrul total# 0i in scoli iluminarea cu spectru total imbunatateste randamentul studentilor , reduce oboseala, iar tratamentul cu uv ajuta activitatile academice# Tot rusii constata randamente superioare in tratamente in domeniul minieritului unde se recomanda e.punerea ritmica la lumina naturala sau artificiala cu spectru complet# Ca o conclu ie reiese ca lumina "a oasa inclusiv cu vapori de mercur si cu lumina fluorescenta care limitea a spectrul este nerecomandata intrucat prin utili area ei se emit radiatii care dau dureri de cap, probleme de vedere, slabirea tonusului muscular,### Cum ?oate &umina +a in#&uenteze 9+tarea +u#&etea+ca: ?+i$icu& Tipul de lumina utili at acasa sau la birou poate contribui considerabil la starea sufleteasca a omului dupa cum au demonstrat specialistii# So!n :tt arata ca diferitele tipuri de iluminare inclusiv naturala , lumina becurilor incandescente, lumina fluorescenta, lumina soalra filtrata prin diferite sticle , lumina solara reflectata de diferite interioare colorate influentea a principalele "lande, pituitara si pineala, care controlea a intre"ul sistem endocrin# )n urma e.perimentelor , copii care au lucrat in clase cu lumina fluorescentaalba rece au fost mai activi decat cei din alta clasa cu tuburi fluorescente cu spectrul complt care produc lumina naturala dar care au protectie contra radiatiilor# La lumina fluorescenta alba rece copiii au fost mai oboisiti, iritati si !iperactivi# 2upa sc!imbarea luminii copiii s'au linistit si au acordat mai multa atentie profesorilor# 0'au constatat de asemenea ca diferitele tipuri de iluminare pot afecta stadiul bolilor# 4ota speciala: prin investi"atii s'a constatat ca prin utili area iluminarii cu lampi cu vapori de mercur se poate produce o "rava otravire cu mercur absorbit de or"anism dupa o perioadade e.punere# 2e asemenea atat plantele si 39

animalele pot fi "rav afectate de aceste sisteme de iluminare# 0ura de radiere poate emite particule fi ice incarcate ener"etic# E#ectu& &uminii +i cu&orii a+u?ra #izio&o'iei umane I&uminarea cu +?ectru& tota& Duro1Te+t Vita1Lite ?entru +co&i( i &ioteci +i uni>er+itati 2evine din ce in dce mai evident ca fiintele umane sunt strans dependente de lumina ca si plantele# Tipul de lumina emis de soare acum cateva minute este deja reflectat in fi iolo"ia noastra# 4u be.ista nici o indoiala ca transmiterea informatiilor referitoare la lumina este infinit mai rapida decat sistemul metabolic de o.idare'reducere despre care stiinta medicala afirma ca este sin"urul pe care oamenii il au# 2e aceea plantele sunt sisteme pe ba a de lumina, iar oamenii repre inta sisteme metabolice redo.# Ro&u& '&andei ?inea&a 1landa pineala este o "landa care re"lea a functional, precum un re"ulator, impulsurile in mesaj# Melatonina repre inta un !ormone asemanator celor de crestere a plantelor si este mesa"erul pineal sef# -a arata intensitatea, frecventa si perioada de iluminare# 4ivelele pineale sunt mai mari noaptea si iarna decat in timpul ilei si vara de e.emplu cascada de lumina a evenimentelor !ormonale afectea a cresterea si conditia fi iolo"ica a tuturor plantelor, animalelor si oamenilor# %.,.< Recomandari8 am ianta &uminoa+a $utomati area si informatri area au drept efect inmultirea posturilor de lucru ec!ipate cu un calculator si din acest fapt vederea este e.treme de solicitata# 2e altfel numarul de ore de lucru noaptea sau in spatii neluminate natural cresc continuu# 0tudiul vederii si ale conditiilor de iluminat in care operatorii sunt dispusi este foarte importanta cu scopul de a se concepe o serie de amenajari ce limitea a si reduc sarcina vi uala si implicit riscul de voltarii manifestarilor patolo"ice# Ca este naturala sau artificial alumina creea a o le"atura intre om si mediu si in consecinta o "rija speciala trebuie manifestata in le"atura cu ale"erea iluminatului pentru locurile de munca# $cesta trebuie adaptat sarcinilor specifice muncii dar concomitant trebuie sa raspunda si imperativelor cantitative si calitative ale confortului visual# Confortul visual presupune un ec!ilibru al luminantelor in campul visual# (e"ula preconi ea a sa luminam tare, la ma.imum, m ona centrala a campului visual sis a diminuam lumina catre periferie# $ceasta re"ula totusi nu poate fi aplicata sistemetic in situatiile activitatii cu monitoare# )n acest tip de activitate operatorul trebuie sa lucre e in conditii diferite: lecturarea documentelor manuscrise sau tiparite se face in contrast po itiv *caractere inc!ise pe fond desc!is, lecturarea pe monitor in contrast ne"ative, inca de multe ori * caractere clare pe fond inc!is, $ceste conditii solicita functiile vi uale in moduri diferite: acomodarea si adaptarea oc!iului# Cand se trece de la vederea de departe la cea de aproape, ima"inea neta se formea a in spatele oc!iului pe retina, cele 2 a.e vi uale conver" spre o contractie musculara oculara si diametrul pupilar scade# )n vederea pe monitor, distante prea diferite intre oc!i si ecran de o parte si de oc!i si document pe de alta parte solicita prea des functia de acomodare a oc!iului si contribuie la oboseala vi uala# $daptarea este cea de'a doua functie a vederii care concura la obtinerea unei ima"ini nete prin dilatarea sau nu a pupilei pentru sporirea sau diminuarea cantitatii de lumina ce ajun"e la retina# 0i in acest ca , adaptari necontenite pot deveni cau a instalarii unei oboseloi vi uale# )luminatul trebuie sa asi"ure o perceptie vi uala optima pentru toate activitatile effectuate de un operator# 4ivelul de iluminare, stralucirea orbitoare, refle.ele, contrastele de luminanta si de culoare sunt tot atatia factori care trebuie avuti in vedere atunci cand se amenaja a aceste posturi de lucru# /n iluminat correct trebuie sa reali e e o coerenta optima intre iluminatul natural sic el artificial# a, iluminatul natural 40

Lumina naturala are efecte benefice asupra sanatatii si psi!icului fiintelor umane: ea ritmea a functiunile neurove"etative, tonifica, evita riscul de claustrofobie# factorul %luminii naturale *diurne,& este in functie de indicele de vitrare, adica de raportul suprafetelor vitrate: pe suprafata pardoselii ele trebuie sa se incadre e in intervalul de 20'307 pentru a permite un nivel de iluminare de 2?0 lu.i corespun atori la ?000 de lu.i e.teriori# Pierderile luminoase sunt le"ate de fiecare tip de fereastra, fiecare tip de "eam: "rosimea tamplariei si calitatea transparentei suprafetelor vitrata Posibilitatea vederilor spre e.terior permit oc!ilui sa focali e e un ori ont indepartat favori and astfel po itiile de repaus# 2e altfel perceptia ciclului diurn'nocturn contribuie la mentinerea ec!ilibrului "eneral al omului# 4ivelul de iluminare este flu.ul luminos receptionat de o suprafata, se e.prima in lu.i si se masoara cu un lu.metru# 2istin"em si masuram de re"ula iluminatul "eneral al unui spatiu si iluminatul locali at al unui post de lucru# 2incolo de Cm distanta de un "ol, iluminatul obtinut de un post de lucru devine insufficient si aceasta ona trebuie considerate ca fiind oarba *intunecata,# Masuratorile nivelelor de iluminare sunt effectuate la un metro de la sol dupa un cadrilaj# Tabelul de mai jos pre inta nivelul de iluminare in functie de destinatia spatiilor de lucru: Loc Birouri "enerale, dactilo"rafie 0ali de desen la planseta Lucru pe monitoare Culoare, scari nivel de iluminare *lu., ?00 lu. =000 lu. 300 lu. =0 la 300 lu.

Controlul luminii naturale poate varia considerabil in functie de ora din i, de timp *meteorolo"ic vorbind,, de lumina naturala, de anotimp# :rientarea si insorirea sunt aici determinante# : fatada de culoare desc!isa situate vi avi de un "ol "enerea a prin refle.ive un aport de lumina considerabil# 2e fiecare data cand indicele de vitrare al "olurilor e.puse la soare este important ne vom interesa de aportul termic# Prafuirea si imbatranirea reduce considerabil eficacitatea surselor de lumina# b, lumina artificiala (epartitia luminii se poate face in 2 cai: iluminare directa: cel putin >07 din lumina este emisa descendent# Contrastele sunt violente si umbrele marcate# -.ista putine refle.ii pe plafon si pereti# )luminare indirecta: cel putin >07 din lumina este dirijata ascendant# )luminatul este difu cu o intensitate ce depinde de puterea de refle.ive a plafonului Luminanta surselor trebuie sa fie sensibil inferioara valorii de =00cd/mp pentru o activitate ce presupune monitoare Luminanta este cantitatea de lumina reflectata de o suprafata si primita de oc!i5 ea se e.prima in candele/mp5 foarte puternica provoaca orbire# 0e masoara de re"ula luminanta obiectului si luminanta plafonului# $ceste masuratori se efectuea a cu ajutorul unui aparat denumit lu.metru'luminantometru# -c!ilibrul luminantelor sta pe o limitare a raporturilor de luminanta intre obiectul perceput direct si mediul si suprafetele incunjuratoare# 0e recomanda nedepasirea urmatoarelor valori: un raport de = la 3 intre obiectul tinta si suprafetele inconjuratoare un raport de = la =0 intre obiectul tinta si suprafetele indepartate un raport de 20 nla = intre luminatoare si "oluri si obiectul tinta : buna repartitie a luminantelor depinde in aceeasi masura de dispo itivul de difu ie a luminii adoptat cat si de factorii de refle.ive ale diverselor suprafete din incapere# 0uprafetele incaperii Tavan Jid coeficienti de refle.ie 0,D0 0,60 la 0,C0 41

Pardoseala 3undul camerei in raport cu obiectul tinta

0,20 la 0,60 0,2? la 0,?0

)n "eneral se vor prefera finisajele mate cu scopul de a evita refle.iile, principalele surse de orbire# (ecomandari: suprafetele vitrate importante *mai mari de ?7 din suprafata solului sunt de evitat lampile de birou cu !alo"en sunt de evitat# )n mod contrar cu ceea ce se intampla cu lampadarele cu !alo"en, utili atorul se afla in pro.imitatea sursei si radiatiile nu sunt absorbite de plafon si pereti .ocument realizat de /arite /ilon )inteza a cursului de optica pentru lucrari practice icenta in fizica, *niversitatea !laude 0ernard 1on 2 3cest studio permite conturarea unor niveluri de performanta recomandabile atat pentru un iluminat natural cat si pentru cel artificial cu precadere in cazul functiunilor arhitecturale ce presupun dotarea cu calculatoare4 5u stim daca datele prezentate au fost extrase din documentele oficiale in vigoare sau sunt valori uzuale in mediile proiectantilor francezi din 1on4 6oate fi o sursa de plecare pentru un set de recomandari minimale4 : lucrare deosebit de interesanta este articolul lui Murdoc! 1albreat! %Calculul luminii naturalein caldiri&, cesinteti ea a stadiul metodelor de calcul a luminii interioare in funstie de obturarea boltii# -ste adevarat ca acest articol pacatuieste asta i prin vec!imea sa apreciabila * a fost scris in =>C3,, darn e ofera o serie de indicii referitioare la stadiul metodelor de calcul a luminii naturale in diverse puncte de pe mapamond# : privire mai atenta merita avuta asupra metodelor utili ate in -uropa *norma factorului de lumina naturala, si in Marea Britanie# )n sc!imb in articol nu se fac referiri precise referitoare la le"islatii specifice *norme, re"lementari, coduri, cu caracter obli"atoriu ceea ce ne face sa credem ca la acea data c!iar intari fanion in ceea ce priveste proiectarea cladirilor nu e.istau decat recomandari in acest domeniu# 2e altfel acest lucru se poate urmari si parcur"and biblio"rafia aferenta articolului# 2in cau a ca articolul pre inta concisstadiul metodelor de calcul din acea vreme am considerat oportun sa pre entam in traducere inte"rala acest articol# )luminatul adecvat al locuintelor este un lucru esential si in scopul materiali arii acestei necesitati cel mai indicat lucru de urmat este corecta utili are a luminii diurne# 4e propunem in acest re umat sa reali am o trecere in re ista a cunostintelor disponibile asta i referitoare la maniera de a capta eficace lumina diurna, si sa descriem cateva te!nici printre cele mai simple cu putinta# /n mare numar de spatii interioare utili ea a avantajos iluminatul natural "ratie e.perientei si ima"inatiei ar!itectilor care le'au proiectat# $r!itectura "ru ina a obtinut e.celente maniere de iluminat interior datorita ferestrelor inalte si in"uste care facilitau patrunderea luminii naturale, dar si "ratie mulurilor si listelurilor eva ate ce permiteau creearea unei tran itii "radate de la lumina e.terioara la cea interioara, fara contraste suparatoare# Ca urmare a pro"raselor te!nice reali ate in domeniile constructiilor si amenajarilor interioare, a i este posibila aducerea la un anumit "rad de confotr c!iar a cladirilor fara "oluri sau dimpotriva in immobile in intre"ime vitrate# Pare deci normal sa cautam san e perfectionam cunostintele referitoare la natura si la functiile luminii naturale diurne ca mijloc de iluminat interior# 4umeroase cercetari au fost elaborate in lumea intrea"a avand drept subiect iluminatul naturalsi ajustarea metodelor de pre icere capabile de a permite ar!itectilor sa alea"a in cunostinta de cau a sistemelor ce pot sa pro"no e e cu o buna preci ie calitateasi cantitatea de lumina naturala interioara# /n Comitet al Comisisi )nternationale pentru iluminat prepara in aceasta perioada un manual international ce va defini principiile de ba a si va permite "ruparea intr'o sin"ura publicatie a cunostintelor necesare in calculul luminii naturale in spatiile interioare# 0arcina ce consta in determinarea luminii naturale este e.treme de dificila datorita naturii sc!imbatoare a sursei de lumina# -.ista 2 stadii in planificarea iluminatului natural: =, studiul meteorolo"ic al cantitatii de lumina ce vine de la soare si al claritatii cerului disponibil intr'un punct neobstructionat de un obstacol 2, determinarea mijloacelor prin care cantitatea dorita de lumina poate sa ajun"a pe un amplasament interior anume determinat# C&aritatea 9tran+?arenta: ceru&ui 9 o&tii: -stimarea transparentei boltii este fundamentata pe datele culese la intervale re"ulate de'a lun"ul unui numar de ani# 2oua conditii de bolta considerate specifice sunt in "eneral utili ateca ba a de calcul: 42

cerul total acoperit cerul de"ajat, insorire directa

Ceru& tota& aco?erit 2istributia transparentei unei bolti acoperite nu este uniforma# Bolta este in "eneral foarte luminoasa in ona enitala si mult mai intunecata spre ori ont sin u este influentata in "eneral de po itia soarelui# :bservatiile asupra transparentei boltii facute de Moon si 0pencer in /0 au condos la adoptarea unei formule ce permite descrierea cerului acoperit :bservatiile effectuate in diferite parti ale lumii au confirmat utilitatea formulei, mai ales in re"iunile temperate si astfel %cerul Moon si 0pencer& a fost adoptat pe plan international de catre C#)#-# ca standard al boltii acoperite# (eparti area luminii este astfel conceputa incat transparenta la ori ont corespunde apro.imativ unei treimi din cea enitala si apro.imativ unei jumatati din transparenta medie a boltii# Cu toate ca repartitia luminii intr'o bolta acoperita este in "eneral conforma cu modelul standard, nivelul mediu de iluminat varia a in functie de climatele locale# )luminatul mediu ce provine dintr'o bolta acoperita este in principiu cantitatea de lumina ce cade pe un plan ori ontal intr'un loc fara obturatie# $le"erea valorilor de calcul potrivite poate fi determinate plecand de la datele meteorolo"ice culese pe plan local# )n Canada e.ista 3 stadii meteorolo"ice ce masoara iluminatul direct la intervale re"ulate5 iluminatul total provine din bolta si de la soare pe un plan ori ontal este iluminat la fiecare ora la Toronto, 0carborou"! si :tta+a# -.ista de asemenea apro.imativ 20 de statii in Canada unde radiatiile totale sunt inre"istrat# : conversie apro.imativa a unitatilor de radiatie in unitati de iluminat corespun atoare conditiilor de bolta acoperita poate fi facuta considerand ca un "ram/ calorie/centimetru patrat/ secunda ec!ivalea a cu D000 lumeni/ picioare patrate# $ceasta valoare a fost utili ata si in alte tari cu scopul de a obtine date referitoare la calculul iluminatului natural si cu scopulde a completa prevalarile directe de lumina# )n $ustralia valorile de calcul au fost stabilite pentru principalele orase plecand de la nivelul iluminarii ce vafi deposit in cca >07 din orele lucratoare ale ilei * de la E dimineata la 6 dupa'amia a,# $ceasta metoda pare o cale corecta de actiune cu toate ca pentru a)te ocupatii o perioada diferita din i ar fi mai potrivita# ;alorile de calcul recomandate pentru conditiile australiene varia a de la 3?0 lumeni/picior patrat la Robart *Tasmania,, la ==00 de lumeni/ picior patrat la 2ar+in# )n Marea Britanie unde climatul este de tip oceanic valoarea de ?00 lumeni/ picior patrat serveste de ba a normei britanicein materie de iluminat natural# ;ari[atiile climatice ce se manifest ape teritoriulu Canadei pot "enera o intrea"a "ama de valori de calcul pentru a raspunde cerintelor fiecarei re"iuni in parte# ;alorile pubilacte in publicatia 0erviciul Meteorolo"ic al Ministerului Transporturilor in :ntario' Mont!lA (adiation 0ummaries' pot servi ca ba a de calcul pentru norma canadiana# Cu scopul de a tine cont in calcule de conditile boltii da"atate si de iluminat direct a soarelui este necesar sa se detina date nu numai cele referitoare ls lumina ce cade pe un plan ori ontal darsi despre cele referitoare la lumina ce atin"e planurile verticale si planurile perpendiculare pe ra ele soarelui# 4u e.ista asta i decat putine re"istre referitoare la acest aspect in Canada, cu toate ca la :tta+a au fost efectuate masuratori *intr'o maniera re"ulata, ale radiatiilor totale de cad pe suprafete verticale corespoun atoare principalelor puncte cardinale# )n publicatia societatii V )lluminatin" -n"ineerin" 0ocietA& @ (ecomended Practice of 2aAli"!tin" au fost pre entate tabele de iluminat natural valabile pentru /0# $ceste date par a avea un caracter mai da"raba "eneral# )luminatul solar este dat in functie de latitudine si este indoielnic ca ar putea fi adaptat conditiilor canadiene# Metoda factorului de lumina naturala $tunci cand proiectam o cladire unde dorim sa e.ploatam la ma.im lumina naturala trebuie sa determinam masura in c.are lumina disponibila in e.terior poateatin"e un amplasament determinat la interior# 3actorul luminii naturale diurne care este utili at canorma in -uropa este o masurare a iluminarii diurne intr'un punct# -a este e.primata prin raportarea la iluminatul unui plan dat si la iluminatul r.terior simultan pe un plan ori ontal intr'un loc neobturat# 2e e.emplu daca iluminatul interior este de =0 lumeni/picior patrat si iluminatul e.terior pe un plan ori ontal de ?00 lumeni/ picior poatrat, factorul de lumina naturala beste de =0/?00adica 27# 3actorul luminii naturale poate fi descompus astfel: 3actorul luminii naturale X componenta boltii 8 componenta reflectata e.terioara X componenta reflectata interioara# 43

Componenta boltii este marimea luminii naturale diercte provenind din directia boltii ce atin"e un punct interior anume5 cateva tabele si !artii publicate pot fi utili ate pentru obtinerea acestei valori# /na din aceste !arti, destul de usor de utili at si e.trem de potrivita pentru cal5culul preliminar al unei cladiri, este cea "asita in V simplified daAli"!t Tables& publicata in =>?E de departamentul de cercetari stiintifice si industriale in /M# Tabelele sunt in asa fel dispuse incat sa poata arata proportia din bolta observabila dintr'un punct anume pentru care 3L4 este calculat, si ele au fost modificate pentru a tine cont dec efectul unei bolti acoperite si de reducerea transmisiei luminoase pricinuita de un "eam simplu# $lte corectii pot fi facute pentru "eamuri duble si pentru efectul murdariei pe "eamuri# Componenta reflectata e.terioara este marimea luminii naturale ce atin"e acel punct dupa reflectarea pe alte suprafete e.terioare ca de pilda cladirile invecinate care obturea a o parte di lumina ce provine din bolta# Procedura de urmat este similara componentei anterioare# Jona din peretele opus asa cum este el fata de punctul considerat este obtinuta si multiplicata cu un numat potrivit cu claritatea suprafetei idului reflectant# 0e considera in "eneral ca acest numar este cca =/=0 din valoarea claritatii medii a cerului# Componenta reflectata interioara este cantitatea de lumina ce atin"e un nplan de lucru dupa reflectare pe pereti, plafoane si acoperis# )n numeroase ca uri aceasta componenta poate constitui un procent semnificativ din lumina totala disponibila# Marimea componentei interioare reflectate se stabileste pornind de la factorul de refle.ie mediu al suprafetelor interioare si de la dimensiunile spatiului ai ale "olurilor# Tabelele dau o serie de valori aplicabile factorului de refle.ie a materialelor de constructie curente si un tabel ce poate fi utili at pentru a estima valoarea componentei interne reflectate in spatiile de plan rectan"ular# Metoda &umen )n /0 in special in ultimii eca ani, numeroase studii au fost consacrate problemelor de proiectare in functie de aspectele le"ate de bolta senina, din aceste studii a re ultat metoda de calcul Vlumen& care a fost conceputa pe ba a calculului utili at in studiul luminii artificiale# Cantitatea de lumina ce cadepe o fereastra si care provine de la soare, de la bolta si de la lumina reflectata de sol si de alte suprafete e.terioare, este calculata si multiplicata cu un coeficient potrivit fiecarui factor de transmisie al ferestrei si al refle.iilor pe planul de lucru ce provin dinspre suprafetele interioare# Principiile de functionare a metodei sunt foarte asemanatoare celor ce ordonea a calculul factorului luminii naturale dar scopul acestei metode este determinarea cantitatii de lumina obtinuta in amplasamentul dorit e.primata in unitati de iluminare# : brosura intitulata Predictin" 2aAli"!t as interior illumination editata de cercetatorii de la /niversitatea 0out!ern Met!odist contine o serie de !arti si tabele ce pot fi utili ate pentru a determina iluminatul interior in niste puncte situate in incaperi obisnuite, rectan"ulare si iluminate pe o parte# ;alorile obtinute sunt limitate la 3 puncte in incapere cu scopul de a simplifica calculele# Punctele alese sunt situate la ? picioare de centrul peretelui ferestrei, la ? picioare de peretele din fund si in centrul inacperii# $ceasta metoda are un caracter mai restrictiv decat metoda factorului de lumina naturala care permite calcularea luminii in orice punct din incapere# Principalul sau inconvenient pentru Canada pare a fi raritatea datelor si"ure culese referitoare la transparenta boltii pentru conditiile canadiene# -ste posibila utili area valorilor transparentei boltii care se "asesc in brosura si care convin conditiilor /0, si compararea eficacitatii relative a diferitelor tipuri de cladiri fara a se in"rijora prea tare de valorile absolute# Metoda lumen poate fi utili ata pentru a obtine informatii fara sa ne fra"mentam prea mult de valorile absolute# Metoda lumen poate fi utili ata pentru a obtine informatii referitoare la lumina naturala ce provine de la o bolta atat acoperita cat si de"ajata# Inten+itati&e i&uminatu&ui interior $le"erea unei intensitati potrivite pentru iluminatul interior depinde de activitatea specifica fiecarui spaiu inparte# ;alori ale iluminarii minimale corespun atoare diferitelor tipuri de activitati sunt enumerate in lucrarea V Li"!tin" Rand BooB& publicata de )lluminatin" -n"ineerin" 0ocietA# )n majoritatea ca urilor aceste valori sunt m[ai ridicate decat vec!ile valori recomandate si ele au re ultat in urma lucrarilo de cercetare efectuate de R( BlacB+ell referitoare la iluminat in functie de eficacitatea perceptiei# -ste astfel de preferat ca lumina dintr'o incapere sa nu scada sub intensitatea recomandata mai ales ca valoarea minimala se poate dovedi cu totul insuficienta# 2e e.emplu daca contrastul dintre o activitate si anturajul desfasurarii ei este prea mare cum s'ar putea produce cand fereastra se afle in campul vi ual al celui care lucrea a, oc!iul se adaptea a la lumina predoiminanta si astfel obiectele mai putin stralucitoare pot deveni va ute mai dificil# /tili and una din metodele de anali a a luminii naturale este posibil sa produce,B o estimare a claritatii relative a diverselor suprafete ale unei inacperi si sa facem corectiile necesare# 44

Lucrarea amintita contine recomandari referitoare la raportul ma.im ce trebuie sa e.iste intre o claritate de lucru si o claritate bde anturaj pentru a obtine conditii favorabile# ;alorile de mai jos se aplica spatiilor de invatamant si birourilor unde conditiile necesare unei bune vi ibilitati sunt esentiale: - intre activitate si anturajul adiacent: = la =/3 - intre activitate si suprafetele indepartate intunecate = la =/=0 - intre activitate si suprafetele indepartate luminoase = la =0 - intre ferestre si suprafetele adiacente 20 la = $ceste valori sunt recomandate a fi ma.ime, diminuarea lor este de dorit# Principala sursa de orbire este lumina directa ce privine de la soare si este necesar sa urmarim slabirea acestei lumini prin intermediul unuia din numeroasele dispo itive actuale de umbrire# : boltaclara fara lumina directa solara foarte rar este atat de clara incat sa poata cau a inconfort, dar lumina soarelui reflectata de pereti si pardoseli adiacente poate fi foarte de a"reabila# 0uprafetele interioare colorate desc!is permit o repartitie mai uniforma a luminii intr'o incapere deoarece acesta suprafete reflecta mai bine lumina spre punctele mai indepartate de fereastra# (efle.ia pardoselii contribuie de asemenea la iluminarea fundului unei incaperi deoarece lumina directa ce cade pe pardoseala este reflectata spre plafon si spre alte suprafete interioare# : marire a onelor vitrate sub planul de lucru nu afectea a componenta directa dar poate contribui intr'o maniera considerabila la sporirea luminii reflectate# Te!nicile utili ate pentru calculul luminii diurne nu sunt in esenta prea diferite de celelalte calcule aferente celorlalte domenii cone.e constructiilor# -le pot fi foarte utile pentru amorti area tipurilor de ferestre cu tipurile de climate re"ionale si pentru a profita intr'o maniera mai optima de lumina naturala, una din resursele noastre naturale# Metodele descrise pot ajuta la re olvarea problemelor dintre cele mai simple ale calculului de lumina naturala# Te!nici mai avansate e.ista# : biblio"arfie completa a studiilor referitoare la lumina naturala este incusa in lucrarea (ecommended Practice :f 2aAli"!tin"#

%.,.6 Enumerarea criterii&or ?e aza carora +e determina +i +ta i&e+te +tarea de con#ort8 Ca?ito&u& DTem?eraturaE8 0e cere: ' $si"urarea unei temperature optime in incaperi, in functie de destinatia acestuia si de tipul activitatilor5 ' (espectarea minimei de =3OC pentru activitati ce impu"n effort fi ic sustinut si de 20OC pentru activitati ce solicita effort fi ic minim5 ' $si"urarea, in "eneral, a unei minime de =COC si a unei ma.ime de 26OC5 ' $si"urarea sistemelor de incal ire, cu preci area ca acestea sa fie folosite si amplasate in mod judicious pentru a nu creea inconfort sau, mai "rav, pentru a nu dauna sanatatii5 ' (espectarea in intre"ime a acestor preci ari, precum si efortul de a asi"ura personalului un minimde confort fi ic si psi!ic *se impu"n ne"ocieri si intele"eri locale in care sa fie preva ute toate aceste aspecte,5 Ca?ito&u& DUmiditateE8 0e cere: $si"urarea umiditatii intre 607 si D07 pentru cladirile obisnuite, iar pentru cele care utili ea a incal irea prin pardoseala, de \ =0075 )n ca uri speciale introducerea de sisteme te!nice speciale care sa mentina o rata confortabila a umiditatii aerului5 Mentinerea corespun atoare a ec!ipamentelor speciale pentru a evita transformarea acestora in surse de bacterii si implicit in daunatori ai sanatatii personalului5 Ca?ito&u& DVenti&atiaE8 0e cere: ;entilarea in mod curent a spatiilor de lucru inc!ise5 $si"urarea pe cat posibil a ventilarii naturale5 45

)n ca ul insuficientei ventilarii naturale se impune asi"urarea de ec!ipamente de ventilatie, cu specificatia ca acestea sa beneficie e de un volum de aer proaspat ce poate fi captat spre a imbunatatii calitatea aerului5 $erul introdus in incaperi prin aceste ec!ipamente sa fie lipsit de impuritati *filtrate, si imbo"atit cu aer proaspat5 $si"urarea unor ec!ipamente care sa permita acest lucru si mentinerea acestora in stare buna de functionare5 $si"urarea unei rate minime de El/sec de persoana si a unei ma.ime de 2?l/sec de persoana5 $plicarea unor masuri or"ani atorice care sa previna e.punerea personalului la curenti de aer5 2otarea ec!ipamentelor de ventilatie cu sisteme de averti are sonora si vi uala, pentru sesi area evemtualelor nere"uli in functionare5 Ca?ito&u& DI&uminareE8 0e cere: $si"urarea in mod obli"atoriu a iluminarii potrivite fiecarui tip de activitate5 $si"urarea pe cat posibila a iluminarii din sursa naturala5 )n ca un insuficientei iluminarii din sursa naturala, se impune ec!iparea incaperilor cu sisteme de iluminat locale, de tipul lampilor de birou si/sau plafon5 -vitarea pe cat posibil a e.punerii personalului la lumina fluorescenta care este daunatoare sanatatii5 (espectarea cu strictete a conditiilor pentru o buna iluminare, si anume: $si"urarea la ma.im a luminii enitale5 -vitarea iluminarii de tip fluorescent pe cat posibil5 Controlul ma.im al luminii ambientale, inclu and asi"urarea lampilor pentru birou siplafon5 $le"erea luminii potrivite pentru fiecare tip de activitate5 -vitare fenomenelor de orbire si stralucire prin repo itionarea luminilor si prin intoducerea de suprafete nereflectori ante5 $si"urarea luminii potrivite atat pentru interior cat si pentru retelele de trfic e.terioare5 Po itionarea adecvata a intrerupatoarelor5 (eparatii immediate ale deficientelor sau inlocuirea accesoriilor si cablurilor in ca ul retelelor defecte# -c!iparea cladirilor cu sisteme de iluminat de si"uranta5 4erespectarea acestor conditii repre inta in primul rand neasi"urare minimului de confort cerut de or"ani atiile de sanatate si in al doilea rand o "rava violare a inte"ritatii personalului# QQQQQ London Ra ard Centre 3acts!eet @ $ir, Li"!t $nd Temperature T!e C!artered )nstitution of Buildin" 0ervices -n"ineers *C)B0-,, 222 Bal!am Ri"! (d, London 0F=2 >B0# Tel# 0=E= CD? ?2==# C)B0- publis! documents of standards of li"!tin" t!e ForBplace etc# +!ic! are useful to 0afetA (epresentatives ne"ociatin" +orBplace standards' =>>C#

%.,.4 Lumina natura&a8 ?ozitia curenta ?e ?iata

=#3#E#= Lumina naturala @ introducere Lumina naturala in constructii este utili area eficienta a luminii solare prin intermediul componentelor speciale si a strate"iilor de control# Componentele utili arii luminii naturale sunt in "eneral clasificate in 3 mari cate"orii cu subdivi ii care iau in considerare toate tipurile de combinatii# 46

Com?onente de ?ro?a'are @ spatii proiectete sa "!ide e si/sau distribuie lumina naturala catre interiorul cladirii, dintr'o componenta in alta# $cestea subdivide spatial in doua "rupe : spatii intermediare de iluminare si spatii interioare de lumina# Com?onente de trecere @ pot fi definite ca aparate care lea"a doua medii luminoase, permitand luminii sa treaca dintr'unul in altul *lateral, enital sau "lobal E&emente de contro& @ aparatele din acest capitol sunt proiectate special sa admita controlul intrarii luminii printr'un component de trecere# Pot fi suprafete separatoare, ecrane fle.ibile, filter solare sau obstructii solare#

2e cand primul om a utili at lumina naturala si solara limitele luminarii naturale erau determinanti critici in proiecterea constructiei si a anvelopantei# 2escoperire luminii fluorescente si a ener"iei ieftine a facut posibil ca raportul intre adancimea planului si aria utili abila a unui etaj sa fie ma im# Cu planul adanc s'a introdus ventilarea mecanica, urmata de ferestre fi.e si instalatii de full air conditionin"# Lumina naturala nu mai era un element critic in proiectare, peretii e.teriori avand cateva ferestre sau deloc, in ca ul peretilor cortina# Cri a de ener"ie din anii D0 impreuna cu recunoasterea deteriorarii biosferei cau ate de aceasta atitudine sunt doi factori care au incurajat intoarcerea la folosirea luminii naturale si a ventilatiei naturale in constructii#

=#3#E#2 Lumina naturala: po itia curenta pe piata E=tinderea dez>o&tarii i&uminarii natura&e in ?iete&e EU Luminarea naturala , printr'un proiect salor pasiv, implica incorporarea unor elemente care permit luminii naturale care patrunde intr'o constructie sa atin"a diferite nivele de iluminare# Luminarea artificiala ar trebui folosita numai noaptea sau putin dupa rasarit sau apus, atunci cand perdeaua de nori este foarta densa# )mbunatatirea luminarii naturale cu aceste metode este adecvata constructiilor non're identiale si in special cladirilor de birouri# )n termenii pietei, componentele "enerale ale iluminarii naturale pot fi considerate ori %ferestre& ori %incal ire sau racier pasiva&# /nele sunt mentionate sub termenul "eneral de %componente de control&# Mai mult, componentele specifice ale iluminarii naturalesunt pe cale se de voltare si verificare# 3olosirea lor este limitata noilor constructii# 0'a estimate ca e.ista intre 20 000 si 30 000 case passive solar in -uropa si nu mai mult de cateva sute de cladiri care incorporea a aceasta te!nolo"ie# )n cele mai multe ca uri primul scop al proiecterii solare este de reducere a nevoilor de incal ire si foarte putine cladiri incorporea a o strate"ie completa de proiectare solara# 0c!ool in Modane *3(,, 0c!ool of en"ineerin" */M,, :ffice Buildin" *)T,, $rc!itect]office in Munic! *1-,, 0econdarA sc!ool in Portu"al, Prison in Berlin *1-,, )nsurance :ffice in 2ublin *)(,, multi'media centre in valbA *2M,# Majoritatea acestor cladiri incorporea a un atrium si/sau luminatoare# Codu& #rancez a& +anatatii cere ca toate locurile de munca sa beneficie e de lumina naturala si de o minima posibilitate de perceptie a e.teriorului# $ceasta nu a fost transformata in le"i de constructie refetitoere la un minim du luminare naturala# 47

3ranta a e.perimentat o utili are sistemetica a luminarii naturale in lanturile de ma"a ine $/CR$4 dupa e.ecutia primului proiect finantat de -C in Perpi"nan# =C din cele 6? de ma"a ine $/CR$4 au fost dotate dupa aceea cu luminatoare# E=tinderea dez>o&tarii i&uminarii natura&e ?e ?iete&e non1EU Codu& +o>ietic a& +anatatii cere ca aria ferestrelor fabricilor sa fie ec!ivalenta cu =?7 din totalul ariei etajului# /n numar mare de cladiri non're identiale nord americane incorporea a optiuni de desi"n care au fost incurajate *in /0, cu sc!ema %"reen li"!t& cu scopul de a reduce luminarea artificiala# RAdro ^uebec a sponsori at cateva demonstratii in noile cladiri comerciale# E&>etia( prin pro"ramele ($;-L si P$C-( a or"ani at numeroase pro"rame de instruire pentru consultantii de ener"ie si ar!itecti cu vedere la luminarea naturala# In tari&e e+te euro?ene e.ista numai cateva constructii care beneficia a de un desi"n de luminare naturala pasiva, fapt care face folosirea conceptului de luminare naturala foarte infrecvent# =#3#E#3 ;iitorul potential 2esi destul de multe proiecte de iluminare solara pasiva au fost implementate in proiecte demonstrative pIrecum ' Proiectul Monitor series ', acestea se concentrea a asupra constructiilor noi, e.ista mai putina informatie asupra economiei la incal ire si iluminare# Pro'ramu& "ui&din' )555, ale carui re ultate sunt acum disponibile arata economii importante de la desi"nul solar pasiv in aproape toate ca urile de cladiri noi, non're identiale# A #o+t aratat ca( daca #o&o+irea ener'iei +o&are ?a++i>e ar #i #o+t incuraAata( contri utia in EU ?ana in )5%5 +1ar #i ridicat &a %-4 Mtoe@an( din care %)F ar #i >enit din i&uminarea natura&a( toate c&adiri&e non1 dome+tice. In Franta in noile cladiri comerciale, luminarea artificiala se ridica la 0,6TFm/an# 0e estimea a ca 2?7 ar putea fi economisita prin folosirea inteleapta a luminarii naturale# Potentia&u& >iitor a& i&uminarii natura&e

M1S saved in 20=0

$us )talA =C3

Bel 2C Lu. 6

2en =3 4et! 3>

3in 4or

3ra =0> Port 20

1er 223 /M >0

1re =E 0pa =0?

)rel C 0+e

9Sur+a8EnR netGorB: =#3#E#6 Competitivitatea fabricantilor din -/ Com?onente&e i&uminarii natura&e nu +unt +c$im ate intre tari datorita #a?tu&ti ca ?iata e+te a?roa?e ine=i+tenta +i din cauza ca +unt u+or di+?oni i&e &oca&. Acti>itatea de cercetare continua intr1un numar de tari enumerate mai Ao+8 48

UH Mai multe ec!ipe de cercetare universitare *0trat!clAde, Festminster, Cambrid"e /niversitA##, sunt implicate in activitati referitoare la iluminarea naturala prin simulari pe computer ajun"and la calificative ale componentelor# *ermania )nstitutul 3rauen!ofer conduce, impreuna cu universitatile, activitati de cercetare cu lucrul asupra filmelor !olo"rafice si !artiei usoare# Ir&anda /niversitatea din 2ublin este responsabila cu numeroase activitati cu referire la iluminarea naturala# Franta 3ranta are o po itie slaba in termini de de voltarea si suportul iluminarii naturale# 2oua ec!ipe mici de cercetare se implica in iluminarea naturala *C0TB 4antes si -4TP- LAon, si suportul financiar public al acestor doua laboratoare este limitat# Sur+e a&e te$no&o'iei Componentele iluminarii naturale sunt produse, de catre industria de sticla sau de catre 0M- care de volta produse speciale la comanda ar!itectilor# 2e e.emplu, luminatoare, componente pentru atrumuri, sunt produse traditionale si componente lar" raspandite in industria sticlei sau 0M-# )ndustria europeana a sticlei are o po itie puternica si poate propune produse specifice , totusi atarea de voltarii iluminarii naturale in /0 asociata cu potentialul pietei locale da un avantaj producatorilor americani# =#3#E#? Barierele pietei 2isponibilitatea informatiei )nformatia asupra unor produse le"ate de iluminarea naturala sunt necesare intr'un stadium incipient al proiectarii# $r!itectii ar trebui sa primeasca pre"atire suplimentara si informatii asupra ascetor aspecte# 2ar cum nu e.ista un lobbA industrial care sa promove e optiuni atat de passive, este putin probabil sa apara fara o puternica implicare publica sau de stat# )nformatii asupra iluminarii naturale sunt putine si putine studii economice sunt disponiubile# )"noranta printer factorii de deci ie, ar!itecti si public asupra beneficiilor si performantei desi"nului iluminarii naturale duce la re istenta impotriva folosirii te!nolo"iei# Ri+cu& 4ici un risc particular nu este preva ut *intotdeauna e.ista o solutie de re erva cu iluminarea artificiala deja instalata,# 2ar avantajele iluminarii naturale nu sunt inca percepute# ;iitoarele preturi ale ener"iei pot doar sa creasca beneficiind astfel te!nolo"iile de conservare# )n ca ul cladirilor comerciale care sunt cel mai interesant factor al pietii pentru iluminarea naturala, oamenii care se ocupa cu investitiile sunt rareori cei care administra a cladirea dupa aceea5ei nu beneficia a deeconomiile de electricitate# Mediu& 4u e.ista nici o in"rijorare cu privire la mediu care sa constituie o bariera# 2in contra, toate starte"iile si te!nicile solare passive beneficia a de avantajele mediului care ar trebui sa le ajute in viitoarea lor implementare# "ariere&e #inanciare 49

Costul aditional al aparatelor solare pasive incluse in calcularea costului varia a de la ero la 207 si cateva aparate cum ar fi spatiile solare sau ariile mari vitrate sunt deseori incluse pentru caracterul placut sin u atat pentru potentiala economie de ener"ie deci costul lor total nu ar trebui inclus in calcul 4u e.ista bariere financiare speciale pentru solutiile iluminarii naturale in cadrul cladirilorcomerciale particulare# Pentru cladirile de stat, re"ulile contabile nu permit platirea unor investitii in plus pentru economii ulterioare# Di+tor+ionarea ?returi&or Cladirile comerciale pot beneficia de tarife foarte mici la ener"ie electric ape timpul verii Caractere&e ?ietii Cele mai importante bariere stau in absenta lobbAului industrial, cu atat mai mult cu cat utilitatile electrice si producatorii mari internationali incuraja a iluminarea artificiala#l ar putea fi o evolutie datorita faptului ca sc!emele 20M se e.tend in majoritatea statelor, c!iar daca iluminarea naturala nu este prima optiune6, din cau a ca cele mai mari economii sunt in perioada de vara ceea ce avantajea a tarile sud'europene# Re'u&i Cele mai multe dintre codurile si standardele e.istente nu iau in considerare iluminatul si cu atat mai putin iluminatul natural# 2oar codurile de sanatate la locul de munca *re"lementari de munca, indica nevoia *e.i"enta, cerinta, pentru lumina de calitate, su"erand unele optiuni pentru iluminatul natural# )ntarirea caracterului *official, de re"lementare, a acestor te.te nu este actuala desi re"lementarea este una dintre instrumentele cele mai eficiente pentru politica de conservare a ener"iei# Rate de ra+turnare a&e +tocuri&or de ca?ita& Cum iluminarea naturala este in principal o optiune de conservare pentru noile constructii, durata de viata a unei cladiri este un obstacol important impiedicand orice imbunatatire a stocului# (ata curenta a reinnoirii caselor este intre = si 27/an in -uropa# Cladirile non'domestice sunt inlocuite mai repede# $ceasta rata limitea a in mod normal rata cu care strate"iile solare pasive si in special optiunile de desi"n ale iluminarii naturale pot fi introduse# Factori critici de +ucce+ 4edisponibilitatea ustensilelor de desi"n, produse si practicanti5 disponibilitatea literaturii in domeniu, soft+are si cursuri de pre"atire determina numarul de profesionali si produse disponibile Lipsa implicarii oficiale: incurajarea desi"nului solar pasiv in "eneral si desi"nul iluminarii naturale in special, la nivelul -uropean, national si local nivelurile "uvernamentale ar avea cu si"uranta un mare effect asupra cresterii ratei5 Lipsa le"islatiei:putine re"ulamente pentru caldiri e.istente iau in considerare si au ca scop optiunile de iluminare naurala *re"ulamente de constructie din /0 pentru cladiri non're identiale, si cateva re"ulamente folosdesc aceste principii ca ba a, inclusive necesitatile pentru iluminare care pot e.plica partial rata mai mare de folosire a iluminarii naturale in cladirile de birouri in /0, 0ubventiile: stimulentele financiare pentru incurajarea optiunilor de desi"n al iluminarii naturale si descurajarea pierderilor de combustibil pot da semnale clare despre necesitatea si de voltarea iluminarii naturale *cum se face in ca ul unor solutii solare cum ar fi cele fotovoltaice, 50

)nformatia : ar!itectii, constructorii, clientii lor si publicul in "eneral trebuie facuti constienti de principiile si potentialele beneficii a iluminarii naturale

Pro &eme +trate'ice 2esi"nul iluminarii naturale poate copleta impreuna cu alte te!nolo"ii solare'de e.# )ncal irea solara a apei si acoperisuri de P;' impreuna ar putea fi mai usor de vandut decat desi"nul solar pasiv# A&te ?ro &eme non1te$nice 2e voltarea produselor solare pasive: desi toate economiile subliniate mai sus pot fi folosite folosind te!nolo"ia e.istenta, e.ista un potential mult mai mare al economiilor in ca ul in care noile "eneratii de produse sunt de voltate si facute disponibile pe scara lar"a cum ar fi i olarea trasparenta sau vitrearea desteapta *smart "la in", Proasta iluminare poate fi o mare @ desi des nerecunoscuta @ cau a a ineficientei lucratorului# Poate determina lucratorii sa faca mai multe "reseli sis a fie mai putin productibili# 0anatatea lor poate fi afectata# 2eseori este uitat faptul ca an"ajatii sunt un mare bun al unei companii# Costul iluminarii anuale pe persoana intr'un birou de tip mediu poate fi ec!ivalent cu numai 3 pana la 6 ore de salariu# 2eoarece lucratorii sunt demotivati sau !andicapati visual datorita conditiilor inadecvate de lucru productivitatea lor se va deteriora# Sumar a& ?o+i i&e&or dez>o&tari >iitoare in ?ro &eme&e non1te$nice Cele mai importante eforturi trebuie canali ate in trei directii: )nformatia : este clar ca desi"nul iluminarii naturale sufera de o lipsa de informatii si promotii )nstruirea: pentru ca ea sa permita profesionalilor sa propuna solutii adecvate in ca ul iluminarii naturale , ei au nevoie sa fie instruiti si ar trebui sa fie capabili sa foloseasca cele cateva soft+are'uri care sunt disponibile 2emonstrarea: copierea care a urmat demonstratiei incununate de success a proiectului de supermarBet din 3ranta demonstrea a ca daca este necesar acest support este foarte efficient

=#3#E#C #0tarea de voltarii te!nice Cele mai multe componente speciale ale iluminarii naturale se afla mai mult sau mai tutin in stare de de voltare sau demonstratie# Te!nolo"ie/Component 0tarea Luminatoare, lucarne 2isponibile commercial $triul Commercial )ndustria sticlei: 1eamuri sau filme selective spectral 3ilme !olo"rafice 1eamuri cromo"enice 1eamuri inclu and: "eamuri electromatice Comerciali ate in /0 di =>>6 0tare de cercetare Cercetare si de voltare Cercetare si de voltare Colectori de lumina 51

2e voltare Li"!t pipes, li"!tducts 2e voltare/demonstrare (eflectori 2emonstrare ;opsea reflectori anta 2isponibil 3ibre optice Cercetare si de voltare 0isteme de control optice 2e voltare Controale automatice pentru sisteme traditionale de umbrire 2isponibil =#3#E#D Biblio"rafie I=_ .37 8+9%85+ 85 3#!98%-!%*#- @ $ B-/(:P-$4 (-3-(-4C- B::M @ C-C 21 G)) @ =>>3 I2_ .37 8+9%85+ 85 0*8 .85+) @ /niversitA Colle"e 2ublin for t!e -C 21 G;)) @ =>>6 I3_ 8+9%85+ %-!95" "+7 3% 3) @ - @ 0/(0- @ =>>6 I6_ %he -uropean #ene:able -nerg1 )tud1, 3nnex 2 %echnolog1 profiles 3 %-5-# 6rogramme I?_ -uropean .irector1 of -nerg1 -fficient 0uilding =>>3 @ Sames G Sames IC_ 0*8 .85+ 2;;; brochures: 3 series of design studies illustrating passive solar architecture in -*, produced b1 .+ <88 @ -uropean Commisssion' =>>0'=>>= ID_ 6#"$-!% /"58%"#, a series of case studies illustrating passive solar architecture in -*, published b1 -! .+ <88 @ =>ED'=>E> IE_ %ips for .a1lighting :ith =indo:s @ Prepared bA Tec!nolo"A Pro"arm LB4L, Sanuar =>>D I>_ ,raunhofer 8nstitut )olare -nergies1stem @ $nnual report =>>D I=0_ -6, @ )nstitut de Tec!ni[ue du Batiment (apport $nnuel -dition =>>E %.,.7 Criterii de core&are cu &umina arti#icia&a Po&uare ?rin #o&o+irea e=ce+i>a a &uminii arti#icia&e. cau e si surse solutii masuri

3olosirea e.cesiva si calitatea proasta a luminii artificiale atat in interiorul cladirilor cat si in e.terior duce la pierderi semnificative de ener"ie# $ceasta cu atat cu cat cantitatea de electricitate folosita in alimentarea surselor de iluminat artificial poate atin"e cifre considerabile# 2e e.emplu in 0#/#$# aceasta repre inta 2?7 din consumul total apro.imativ 2 miliarde /02 pe an# Pe lan"a acestea e.ista si efecte directe care se manifesta mai ales asupra utili atorilor, florei si faunei# 52

)n urma unor studii facute s'au constatat ca principali vinovati urmatorii factori5 iluminatul proiectat necorespun ator al stra ilor iluminarea e.cesiva a: O 0tatiilor service non'stop O Rotelurilor O 3atadelor O Cselor si u inelor'prin asa numitele lumini de securitate O (eclamelor calitatea proasta a corpurilor de iluminat si deci inficienta lor lipsa de implicare a utili atorilor in economisirea luminii consumate absenta unor le"i stricte cu privire la consumul nejustificat al luminii )n ceea ce priveste solutionarea acestei probleme trebuie tinut cont de ciclul noapte' i# $stfel in noul scenariu lumina naturala joaca un rol principal *cunoscand faptul ca oamenii au o nevoie biolo"ica de ea,# $ceasta creste calitatea mediilor interne si reduce costul iluminarii artificiale# Lumina artificiala va fi folosita numai acolo unde este necesara ca o completare la cea naturala, lucru posibil prin folosirea de fotosen ori @ se va mi a pe ceea ce se numeste o iluminare inteli"enta ce presupune re"larea nivelului de lumina dorit# Totul va fi completat de folosirea unor materiale reflectante, a unor corpuri de iluminat mai performante si mai eficiente *lampi cu sodiu, corpuri fluorescente cu viata lun"a,# Pe timp de noapte nu se poate evita folosirea luminarii artificiale ci doar o eficienti are a acesteia printr'o proiectare atat a sistemului de iluminare a orasului cat si a corpurilor folosite# )n plus trebuie re"lementat consumul de lumina al institutiilor publice si private de orice tip# Cantitatea e.cesiva de lumina pare a avea un efect si mai suparator in timpul noptii care poate juca acum c!iar rol de i in marile orase *putem spune ca avem ile de 26 de ore,# $cest lucru are un efect direct asupre metabolismului atat al nostru cat si al celorlalte vietuitoare# Pe plan mondial o serie intrea"a de or"ani atii formate din diverse "rupuri de astronomi, producatori si desi"neri de corpuri de iluminat, biolo"i ecalo"isti, oficiali din diferite "uverne c!iar si oftalmolo"i incearca sa sensibili e e opinia publica privitor la problema poluarii prin lumina# 0copul urmarit este de fapt de a sesi a "uvernele diferitelor tari de a emite le"i care sa potente e cantitatea de lumina folosita# )n martie 2002 are loc primul mare pas in aceasta directie# (epublica Ce!a da prima le"e nationala *pe plan mondial, cu privire la poluarea din lumina# 4oua le"e defineste Vpoluarea din lumina& ca orice forma de iluminare prin lumina artificiala care este dispersata in afara ariei careia ii este destinata, mai ales daca este directionata deasupra nivelului ori ontului# Conform acestei le"i, locuitorii (epublicii Ce!e sunt obli"ati sa ia masuri sa previna orice forma de poluare cu lumina a aerului#
BA 2esi"n: Pro"ram Relps create ener"A'efficient buildin"s Linda MacB 0tar Tribune Publis!ed San# C 2003 -4(10C Consult t!e 1reen Li"!ts Pro"ram implemented bA t!e -nvironmental Protection $"encA Consult t!e product re[uirements as dictated bA t!e -P$CT le"islation of =>>2 Case 0tudies to (esearc!: Center for -ner"A and -nvironmental -ducation /niversitA of 4ort!ern lo+a Cedar 3alls, l$ Feels Foodburn :]4eil' BodA 0!op /#0#Read[uarters, FaBe 3orest, 4C 3# C ec! (epublic -nacts Forld]s 3irst 4ational Li"!t Pollution La+ BA 0P$C-#com 0taff posted: 06:?0 pm -T =E Marc! 2002 $n -M/ P!Asics and $stronomA Li"!t Pollution -ducational Pro"ram funded bA t!eMic!i"an 0pace 1rant Consortium
=# 2#

%.,.%5. DaC&i'$tin' ?er#ormance and de+i'n ( *re'' Ander( AIA( %77; Lumina natura&a ?er#ormante +i ?roiectare

Lucrarea repre inta un instrument important pentru proiectarea ar!itecturala ce tine cont de aspectele le"ate de lumina naturala# -ste structurata in 3 mari capitole *ba ele iluminatului natural, inte"raraea *interferarea, cu iluminatul artificial, instrumente de proiectare a luminii naturale, la care se adau"a un capitol de studii de ca si un se"ment interesant de apendice te!nic# 2e asemenea putem "asi aici un "losar de termeni specifici precum si o biblio"rafie adnotata# 53

Capitolul al 2'lea cel al inte"rarii cu iluminatul artificial pre inta un interes mai sca ut pentru lucrarea noastra de documentare desi nu putem observa ca cele mai presti"ioase lucrari, in marea lor majoritate, tratea a si acest aspect# Capitolele cele mai interesante pentru noi raman =,2 si 6# )n primul capitol sunt pre entate o serie de factori ce inlluentea a buna iluminare a spatiilor5 avem si un subcapitol le"at de influenta sitului, a amplasamentului, deci cu referire la aspectele urbane# )n continuare sunt pre entate strate"ii de proiectare, performante de atins si elementele ce intra in cadrul proiectarii# Capitolul 3 contine intrumente de determinare si proiectare in care sunt pre entate defalcat, pe metoda avantaje, de avantaje, descrierea metodelor# 2istin"em in special metoda calculelor manuale, cea asistata de computer modelarea fi ica, etc# Capitolul este e.trem de interesant prin seria de aplicatii si e.emplificari practice re olvate# /ltimul capitol pre inta e.emple de pro"rame *comert, birouri, administarative si industriale, si raspunsul lor la necesitatile de lumina naturala# $pendicele te!nic structurat in ) D parti contine date pre entate sub forma de dia"rame tabele de valor, date climatice, !arti, etc ce sunt absolut necesare pentru re olvarea determinarilor facute cu una din metodele de la capitollele anterioare# /tila este si sectiune de "losar de termeni ca si biblio"rafia#

%.,.%% DaC&i'$tin' in arc$itecture a euro?eean re#erence ooB %77, Lumina natura&a cartea euro?eana de re#erinta

-ditata de Comisia Comunitatii -uropeene 2irectia 1enerala a G))'a pentru Cercetare 0tiintifica si 2e voltare, redactata de un presti"ios colectiv de specialisti in domeniu din )talia, 3ranta , 0pania, :landa, Marea Britanie, si 1ermania, coordonat de $# 3anc!iotti *C)$M, )talia,, repre inta o lucrare de referinta in domeniu# 0tructurata in == capitole teoretice si practice, insotita de inde., "losar si un apendice din E subcapitole , lucrarea repre inta un "!id complet al problemelor le"ate de lumina naturala in ar!itectura#

$stfel in primul capitol sunt pre entate secvente din evolutia conceptelor le"ate de lumina naturala in ar!itectura, cu mentionarea unor scoli locale sau a unor pro"rame speciale unde lumina a jucat si joaca un rol primordial *spatii de e.punere spatii de invatamant, etc,# )n final este pre entat stadiul cerectarii stintifice europeene in domeniu la data redactarii lucrarii# Capitolul al 2'lea pre inta aspectele le"ate de perceptia umana a luminii naturale, de nevoile umane in le"atura u acest subiect si de posibile raspunsuri ale spatiilor, suprafetelor si cladirilor la necesarul uman de lumina naturala# $ici intalnim o serie de recomandari utile ce pot sta la ba a fundamentarii unor standarde auto!tone# Capitolul al treilea este de asemenea intersant prin constituirea unui model pentru institutele speciali ate in cuantificarea luminii *)nstitutul de meteorolo"ie de e.emplu, in a furni a cate"orii de date necesare proiectantului in procesul de proiectare ce tine cont de lumina naturala *masuratori pe localitati, al"oritmuri de distibutie a luminii pe bolta, etc, /rmatorul capitol se refera la fotometria materialelor, unde sunt date o serie de proprietati fotometrice ale materialelor ce pot fi preluate ca atare de un standard auto!ton# Capitolul al ?'lea se ocupa de componenetele iluminatului natural: un sistem "eneral de clasificare, componenta de ba a: fereastra, performante si tipuri de ferestre, alte cai de patrundere si distributie a luminii in cladiri, e.emplificari#

54

Capitolul al C'lea este mai putin interesant pentru subiectul pe care'l tratan deoarece se refera la iluminatul artificial# 0i capitolul al D'lea se ocupa de aceasi problema dar din punctul de vedereal mana"ementului si controlul iluminatului artificial /rmatorul capitol pre inta inclusiv sub forma fi ico'matematica aspecte le"ate de modelele de transfer luminos, si de calcul al luminiii# Capitolul al >'lea ne indica o serie de metode si instrumente de evaluare a luminiii si parametrilor ei, inclusiv metode si instrumente de proiectare# Capitolul penultim se refera la aspectele ener"etice asociate luminii naturale si pre inta e.emple de anali a# )n finalul capitolului se pre inta directiile de studiu pentru viitor# /ltimul capitol este re ervat unor ca uri anali ate detaliat 2eosbit de important este "losarul unde sunt pre entati principali termeni' c!eie le"ati de acest domeniu, precum si codurile C-C internationale aferente 0i apendicele este deoasebit de util deoarece aici sunt de voltate cu e.emplificari urmatoarele teme: probabilitatea tipului de cer, instrumente de masurare a luminii, cantitatea de lumina pe one "eo"rafice, sisteme de control, instrumente de proiectare, coduri le"ate de proiectarea asistata de computer, si altele# %.,.%). DIRECTIVE EUROPEENE +ur &e+ PRODUITS de CONSTRUCTION Document+ inter?retati#+ concernant &Ie=i'ence e++entie&&e nr , /3*IENE( SANTE ET ENVIRONNNEMENT @ Directi>a euro?eeana a+u?ra ?rodu+e&or de con+tructii documente inter?retati>e re#eritoare &a e=i'enta e+entia&a nr , I*IENA( SANATATE SI MEDIU. ,5 no>. %77,

)n aceste documente europeene problema iluminatului natural este tratata pe alocuri, destul de sumar, si doar la nivelul unor e.i"ente cu cararcter "eneral# )ata de pilda la pa"ina =0> este emntionat faptul ca anumite rapoarte ca cel intre suprafata vitrata si suprafata pardoselii unei locuinte sau a unui spatiu de lucru poate fi relevant pentru anumite produse de constructie, cladirile prefabricate de e.emplu#

DOCUMENTE VIRTUALE )n sit'ul GGG.ec&aira'e1?u &ic.net a fost "asita o pre entare e.treme de reusita a principalelor e.i"ente si criterii de performanta referitoare la iluminat in "eneral# 2in structura studiului re ulta clar disproportia intre abordarea iluminatului artificial in defavoarea celui natural# $ceasa este amintit intr'un mic para"rap! distinct pe care ne'am permis sa'l traducem inte"ral deoarece este e.treme de relevant: %)ntr'o maniera "enerala( +i intr1una re'&ementara ?entru noi&e con+tructii , lumina naturala, ce intra prin "olurile laterale sau prin plafon, trebuie sa poata fi utili ata pentru iluminarea spatiilor destinate desfasurarii unor activitati , dar nu e=i+ta nici un ni>e& minima& de i&uminare natura&a #i=at 9de >reo re'&ementare( nota noa+tra:. Totu+i in ?ractica( &umina natura&a e+te in rare cazuri +u#icienta ?entru o acti>itate ?ro#e+iona&a. )n constructiile noi %spatiile destinate muncii trebuie sa posede la inaltimea oc!ilor "oluri transparente cu vedere spre e.terior, mai nputin situate in interiorul spatiilor de munca trebuie sa fie protejate de radiatiasolara jenanta, fie prin masuri de conceptie a "olurilor, fie prin introducerea de dispo itive de protectie fi.es au mobile potrivite#&# )n plus acest studio ne da o serie de lamuriri referitoare la marimile fotometrice u uale, la e.i"entele *6 la numar, esentiale pentru o buna si corecta luminare, un set de valori france e si internationale repre entand valori normate de nivele de iluminare , aferente unor anume activitati, o biblio"rafie consistenta#

55

%.- CONCLU!II 2e la inceput este necesar sa subliniem numarul e.trem de mic al re"lementarilor "asite, si acelea de re"ula colaterale, tan"ente domeniului sau in cel mai bun ca sectionate pe subdomenii foarte in"uste# /n alt aspect este faptul ca si acolo unde am reusit sa "asim ceva de re"ula acest lucru se reduce doar la aflarea unor titluri sau in cel mai bun ca al unor re umate sumare refritoare la acte normative europeene, internationale sau cu caracter national# Cunoasterea detaliata este conditionata fara e.ceptii de ac!itarea unei ta.e ce varia a ca valoare intre 30'D0 euro per norma# )n conditiile in care normele sunt specifice unor %felii& foarte in"uste * de e. specifice unor pro"rame de ar!itectura, specifice unor tipuri de activitai sau probleme: munca, sanatate, er"onomie, i"iena, securitate, etc, numarul normelor posibile de ac!i itionat contra cost este destul de mare# $c!i itionarea este !a ardata deoarece se ba ea a doar pe indici eva ivi din titlu si intuitia noastra# -ste posibil ca intr'o norma europeana de cca D0 de euro sa nu "asim nici o referire la lumina sau cel mult 2'3 referiri "enerale e.trem de sumare# :ri atin"and acest subiect, ni se pare mai corecta abordarea prin care la nivel interministerial intre (omania si /- sa e.iste un sc!imb de acte normative in vederea aderarii noastrea la /- care sa poata fi puse spre consultarea si anali area noastra de catre MLPTL intr'o maniera "ratuita# Credem ca este util si pentru minister sa detina aceste re"lementari europeene in sc!imb nu vedem oportunitatea ac!i itionarii acestora de catre colectivul nostru care n'ar trebui sa fie sin"urul detinator al acestor documente de un real interes public# )n ca ul in care suntem nevoiti sa ac!i itionam noi aceste acte normative accesul altor persoane va ramane limitat si contra cost# Mentionam de asemenea ca or"anismul roman de standardi are $0(:, scoate un C2 (:M * pe care l'am si cumparat, in care contra cost, se obtin titlurile stanadardelor si normelor in vi"oare pe teritoriul (omaniei, dar nu si continutul lor care se poate cumpara, individual sau pe se"mente# 0olicitam ministerului o solutie si pentru acest ca # 2in cau ele de mai sus re ulta faptul ca nu am reusit sa "asim sa studiem si sa pre entam un document oficial european specific domeniului dar o alta cau a este totusi saracia mare a acestor documente ce poate fi e.plicata prin faptul ca re"lementarile apar in ceea mai mare parte datorita unor presiuni, unor incidente nedorite sau aparitiei unor fenomene alarmante de e.emplu incidenta ca urilor de cancere de piele in cadul armatei americane din statele de sud'vest sau in tarile din emisfera sudica, fapt ce a condus la impunerea de masuri nu neaparat le"ate de domeniul constructiilor,5 rare sunt re"lementarile ce apar ca urmarea unei lo"ice urmarite consecvent# )n domeniul nostru -uropa nu s'a confruntat cu probleme acute de iluminare naturala si de aceea putini au re"lementat acest lucru# Pentru ar!itecti "!idurile standardele *cu caracter orientativ, lucrarile de sinte a precum 4eufert, re"lementarile urbanistice foarte detaliate ca si disciplina de e.ercitare a meseriei n'au condus la necesitatea implementarii unor re"lementari cu caracter obli"atoriu decat acolo unde s'a dorit in mod e.pres: este posibil ca in Bel"ia astfel de motivatii sa conduca la aparitia unor norme nationale referitoare la iluminatul natural al cladirilor# 3ranta de pilda nu are astfel de norme, desi conditiiile de insorire in nordul acestei tari sunt comparabile cu cele din Bel"ia# Pe de alta parte e.istenta unor normative obli"atorii stricte pare foarte improbabila deoarece aplicabilitatea lor este e.trem de redusa: sa ne ima"inam o norma ce prevede obli"ativitatea dinensionarii "olurilor in functie de profun imea camerelor sau de suprafata pardoselii: re ultatele ar conduce la anularea meseriei de ar!itect# )n alta ordine de idei din putinul pe care l'am "asit putem conclu iona si faptul ca de cele mei multe ori cand se face referire la iluminat normele subintele" iluminatul artificial: acesta este cuantificabil, precis apt de a fi normat5 iluminatul natural este tratat ca un ca particular prin referiri eva ive sau in cel mai bun ca se specifica ca trebuie sa se aproprie de valorile celui artificial# )n toate ca urile "asite iluminatul este sinonim cu iluminatul artificial, unde nici aici literatura documentelor oficiale nu este impo anta# Colectivul nostru pornind de la cele mai de sus recomanda utili area materialelor pe care le punem la dispo itia specialistilor prin pre enta documentare spre redactarea cel mult a unui standard * cu rol cel mult orientativ, si nu a unei normativ *cu caracter de obli"atie,#

%.;. METODA SIMPLIFICATA DE EVALUARE A LUMINII NATURALE INTR1UN PUNCT ANUME1 METODA FACTORULUI DE CER 56

%.;.%. Se con+truie+te du &a ?roiectie 9Dma+ca de um raE: a mediu&ui am iant mai intai ?e o&ta cerea+ca a?oi ?e un ?&an orizonta& de re#erinta( in ?unctu& con+iderat a#innd re>e&ant +au critic 9&ocu& ce& mai intuneco+ ?rezumat de ?i&da:. %.;.). Se uti&izeaza ?entru con+tructia ma+tii de um re o ?roiectie conica &a un ?unct >irtua& denumit nadir 9o?u+u& zenitu&ui: %.;.,. Se +u?ra?une ma+ca de um ra cu nomo'rama de %555 de ?uncte ce re?rezinta di+tri utia i&uminarii o&tii. %.;.- Se numara ?uncte&e de acea+i i&uminare de ?e o&ta neo turate de ?roiectia o +taco&e&or inconAuratoare %.;.;. Se corecteaza >a&ori&e #actoru&ui de cer in #unctie de 'radu& de ne u&ozitat +i de +tra&ucire a o&tii( de #actorii de re#&e=ie ai +u?ra#ete&or inconAuratoare e=terioare +i interioare %.;.<. Se aAu+teaza ?ro?uneri&e 9am?&a+area +i dimen+iuni&e 'o&uri&or( retra'eri1a?ro?ieri #ata de >ecinatati( nece+itatea de+c$ideri&orunor a&te 'o&uri +i am?&a+ementu& ace+tora1 zenita&( &atera&( etc( : a+t#e& incat ?rin con#runtarea cu nece+aru& de &umina e=?rimat de +tandarde in #unctie de ti?u& de acti>itate( +e decide daca cantitatea de &umina +ati+#ace ace+te >a&ori +au e+te nece+ara +u?&imentarea +u?ra#ete&or >itrate ?ana &a o tinarea minimumu&ui nece+ar. %.;.6. De re'u&a odata cu determinarea ra?ida a nece+aru&ui de &umina +e +tudiaza +i re'imu& de in+orire a& ?unctu&ui a&e+ 9a +e >edea metoda +im?&i#icata de contro& +o&ar:

-.emplu de masca de umbra reali ata foto"rafic * se mai poate reali a prin constructie "rafica, sau prin simulare C$2,

0uprapunerea mastii de umbra cu nomo"rama de puncte

57

CAPITOLUL )8 CONTROLUL SOLAR

).%

DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL &e'i( norme ( recomandari

SINTE!A CERCETARILOR ).) RE*LEMENTARI DIN ROMANIA

SINTE!A CERCETARILOR )., ).,.% ).,.) ).,., ).,.).).; CULE*ERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE 9+tiinti#ice +i te$nice: DIVERSE Ana&iza unor e=em?&e ar$itetectura&e Criterii&e de ?roiectare a ?anouri&or de 'eam ?ri+matice ?entru contro& +o&ar +i con+er>area ener'iei SBC&i'$t1u& au+tra&ian intrece toate +tandarde&e SOLAR CONTROL J S/ADIN* DEVICES 9 CONTROL SOLAR SI DISPO!ITIVE DE UM"RIRE: O&'CaCJO&'CaC( %7;6 metode de determinare a in+oririi +i a di+?oziti>e&or de contro& +o&ar. CONCLU!II METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A INSORIRII INTR1UN PUNCT DAT

).% DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL &e'i( norme ( recomandari SINTE!A CERCETARILOR

omeniul protectiei solare este e.trem de sarac in acte normative care sa re"lemente e acest aspect, fiind probabil lasat la latitudinea profesinistilor practicanti si al producatorilor de dispo itive de control solar# $m re"asit totusi anumite indicatii sumare in anumite coduri speciale *Coduri ale munncii, sanatatii, referitoare la protectia oamenilor fata de efectele nocive ale soarelui: orbire, supraincal irea spatiilor interioare *efectul de sera,, aparitia cancerelor cutanate si a altor manifestari patolo"ice le"ate de radiatia solara# 0'a "asit totusi titlul unui proiect de norma si anume PR NF EN %,,<, )55) 2ecembrie 2002 2ispo itive de protectie solara combinate vitrajelor @ calculul factorului de transmisie solara si luminoasa partea 2 @ metoda de referinta cost: 60#2? euro

$sa cum se vede proiectul de norma este destinata mai ales producatorilor de dispo itive de control solar, si mai putin proiectantilor# 58

Tot in cate"oria de adresabilitate catre producatori putem include si alte norme aratate la capitolul de iluminare, referitoare la calitatile vitrajelor si care pentru anumite aspecte pot fi incluse si in acest capitol: NF EN ISO 7-441)555 ISO 75;51%775 )anuarie 2000 Ener'ie +o&ara' vocabular, indice de clasare P=?0'=0?, norma omolo"ata, costa D=#C0 euro 3ebruarie =>>0 Stic&a in con+tructii @ determinarea transmisiei luminoase a transmisiei solare directe a transmisiei totale a energiei solare a transmisiei razelor ultraviolete si a factorilor derivati ai vitrajelor5 norma internationala5 costa 6C euro :ctombrie =>>> Ener'ie +o&ara @ vocabular5 norma internationala costa =26 euro )ulie =>>D, Date c&imatice ?entru conce?tia c&adiri&or @ sistemul simbolurilor propuse5 norma internationala, costa D2 euro )anuarie 2000 Ener'ie +o&ara' vocabular, indice de clasare P=?0'=0?, norma omolo"ata, costa D=#C0 euro 4oiembrie =>>> Stic&a in con+tructii determinarea caracteristicilor luminoase si solare ale vitrajelor, indice de clasare PDE'6?D

ISO 7-441%777 ISO <)-,1%776 NF EN ISO 7-441)555

NF EN -%5

-ste probabil ca alte referiri sa se "aseasca in alte acte normative refritoare la pro"rame de ar!itectura , la fatade *inclusiv in cadrul normativelor termice, acustice, de ventilare, de securitate a fatadelor, sau in cadrul unor normative referitoare la i"iena si securitatea muncii, sau in domeniul sanatatii# 2in pacate atata timp cat ele ne sunt inaccesibile financiar, nu putem decat sa facem supo itii# Mentionam ca acelasi tip de cautare ca si la capitolul precedennt a fost efectuat pentru aceasta sectiune si ca materialele obtinute sunt mai de"raba clasificabile in sectiunea documentelor profesionale, dar cele mai multe au un "rad mare de apartenennta la sfera comerciala *prospecte, reclame, dispo itive, etc#,

59

).) RE*LEMENTARI DIN ROMANIA SINTE!A CERCETARILOR

u au fost "asite re"lementari romanesti in domeniu, si poate datorita ne"lijarii la noi a acestui aspect fie si datorita patrunderii fatadelor inte"ral vitrate la o data destul de recenta *dupa=>>0,, loc unde se manifesta cu acuitate problemele controlului solar# )n plus se remarca si o pre enta slaba a producatorilor de dispo iteive pe piata romaneasca ce denota faptul ca (omania se afla abia la inceput de drum#

)., CULE*ERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE DOCUMENTE PU"LICATE 2#3#= $nali a unor e.emple ar!itetecturale 2#3#2 Criteriile de proiectare a panourilor de "eam prismatice pentru control solar si conservarea ener"iei 2#3#3 0BAli"!t'ul australian intrece toate standardele 2#3#6 0olar Control ` 0!adin" 2evices * Control solar si dispo itive de umbrire, :l"AaA`:l"AaA, =>?D @ metode de determinare a insoririi si a dispo itivelor de control solar# DOCUMENTE VIRTUALE ).,.% Ana&iza unor e=em?&e ar$itectura&e -lemente pentru controlul luminii: =# Pentru eficienti area luminii naturale adancimea si culoarea perva ului, umbrirea, etansei area cat si plasarea acestora pe fatada sunt importante# 2e asemenea amplasarea constructiei fata de punctele cardinale, culoarea si te.tura finisajelor interioare pot influenta dispersia luminii intr'o cladire# 2# Controlul iluminarii artificiale, se refera in special la eficienti area consumului prin sen ori de pre enta Mana"mentul ener"etic: identificarea pierderilor *camere neocupate dar iluminate artificial, si corectarea acestora prin instalarea de sen ori de pre enta, colectarea ener"iei solare cu cellule fotovoltaice si re ervoare de apa calda# E=em?&e ana&iza unor c&adiri8 In irouri&e KRI e.ista o combinatie de lumina naturala si te!nolo"ii de iluminare artificiala care sunt eficiente atat din punct de vedere al consumului cat si al numarului de lu.eni si confortul in e.ploatare prin ferestre ample cu sticla clara, plansee reflectante, lampi fluorescente de calitate superioara si cu o durata de viata si folosirea la semnalele luminoase ale cladirii a unor leduri de ?F cu o durata de viata de pana la ?00 de ani# )n fiecare birou lampile sunt conectate la computerul ocupantului biroului fapt ce ii permite sa controle e iluminarea dupa necesitatile personale# C&adirea Nationa& Audu on SocietC a fost proiectata sa consume cu pana la C27 mai putina ener"ie conventionala, lucru care scuteste annual =0#000a# 60

Cand cladirile de birouri consuma apro.imativ 2,6+ pe metro patrat, cladirea $udubon consuma 0,C'0,D# 3olosirea de filtre in sistemul de ventilatie pentru reducerea emisiei de "a e nocive in admosfera# $cestea sunt numai cateva e.emple cum o cladire de birouri poate fi ecolo"ica# Im?ozantu& ?od din Rotterdam( orasul cu cel mai mare port din -uropa, a fost subiectul admiratiei inca din =>>D# lumina a jucat un rol essential pentru desi"nul constructiei# $r!itectul a ales lumina de culoare albastra, culoare ce face ca podul sa dispara in lumina puternica# )luminarea podului noaptea este produsa de doar EC lumini B-1$ E3D3 si E3D6, cu un flu. luminos de apro.imativ 2,? milioane lumeni# Tate *a&&erC din Londra a fost fondata ca ane.a a Mu eului 4ational 1allerA in anul =E>D# lumina soarelui, lumina artificiala, aer conditionat si alte ec!ipamente sunt unificate unitarA astfel incat sa cree e un interior armonios# )luminarea salilor de e.punere obisnuite este reali ata atat prin folosirea luminii soarelui cat si a celei artificiale# Protectia impotriva luminii directe a soarelui este re olvata prin folosirea perdelelor# Lumina soft, uniforma "arantea a un ambient idilic# Ciudad de &a+ Arte+ 3 de &a+ Ciencia+ in Va&encia , apa este pentru cladire un element pe care Calatrava l'a folosit urmarindu') nenumaratele valente# $pa ocupa aici, mari suprafete si se intinde pana in imediata vecinatate a cladirii# 4u numai ca reflecta vecinatatile, dar reflecta ra ele soareluiincidente pe fatada# Socul de lumina si umbra da o te.tura speciala cladirii @ impresii care sunt accentuate noaptea prin intermediul luminii artificiale# 1. +++#buildin""reen#com /0 1reen Councilbs L--2 (atin" 0Astem Pacific 1as and -lectric CompanA (esources Pacific 1as and -lectric -ner"A Center 0anta Clara ;alleA /rban (unoff Pollution Prevention Pro"ram 1reen Buildin" )nformation Center !ttp://+++#"reenconcepts#com 0ustainable $rc!itecture Buildin" and Culture 0ustainable Buildin" 0ourcebooB Tour Rome Planet:-nvironment Buildin" and 1reen Buildin" Construction /0 2epartment of -ner"A: 0olar Buildin" )nformation 4ort! Carolina 0olar -ner"A Center 2# -ducation 2epartment $udubon Rouse ;ideo 4ational $udubon 0ocietA D00 Broad+aA, 4e+ TorB, 4T =0003 -'mail: educationWaudubon#or" Ana&iza unor criterii de aza Luminarea ?otri>ita Lumina suficienta: este aceea care ne permite sa vedem detaliile obiectelor si imprejurimilor fara efort 2istributia e"ala: este necesara lumina de aceeasi intensitate pe toata aria de lucru -vitarea luminii orbitoare: care da un contrast e.cesiv ce cau ea a disconfort visual 3ara intermitente: ce predispune oc!iul la effort: lumina trebuie sa fie continua# Inten+i#icarea i&uminarii natura&e Po itia casei: pe a.a nord'sud determina o iluminare uniforma 3erestrele: ideal ear trebui sa fie =07 din suprafata pardoselii Culorile: desc!ise dau sen atia de marirea spatiului I&uminarea arti#icia&a Constructiile a""lomerate impiedica iluminarea naturala# 2in motive de intimidate "olurile s'au micsorat, se folosesc draperii si iluminare artificiala de diferite intensitati si culori, c!iar si in timpul ilei# 61

Tubul fluorescent: emite lumina rece, este efficient si consuma putin, simuland lumina naturala Lumina de care a>em ne>oie :c!iulo este un or"an adaptabil, avand capacitatea sa traca de la lumina lunii da 0,= lu. la lumina soarelui de =00,000 lu. ).,.) Contro&u& So&ar Criterii&e de ?roiectare a ?anouri&or de 'eam ?ri+matice ?entru contro& +o&ar +i con+er>area ener'iei Introducere $plicabilitatea panourilor de "eam prismatice in controlul solar pe timpul verii, in vederea iluminarii naturale si a conservarii ener"iei a fost descrisa in publicatii si aplicatii brevetate# 0tudiul de fata pre inta doar modulele de vitrare cu un sin"ur panou de "eam prismatic# $ceste module nu asi"ura o buna vedere dar e.pune toate celelalte proprietati avantajoase si sunt usor de fabricat# Proiectarea +i aza teoretica Panourile de "eam prismatice au suprafata interioara plana si neteda, cea e.terioara pre inta nervure paralele prismatice cu sectiune transversala triun"!iulara si sunt potrivite pentru ferestrele verticale# Contro&u& ca&itatii $l"oritm pentru controlul calitatii -.ista un al"oritm utili at pentru a determina daca valoarea unei conditii are sens sau nu# Modelul iradiatiei "lobale pe cer liber =# (i"ollier C#, Bauer :#, Fald L# , 2000# :n t!e clear sBA model of t!e at! -uropean 0olar (adiation $tlas +it! respect to t!e Reliosat met!od# 0olar -ner"A, CE*=,, 33'6E#

).,.,DSBC&i'$t1u&E Au+tra&ian intrece toate +tandarde&e 4oile teste efectuate asupra iluminatulti international si de eficacitate ener"etica demonstrea a ca %solatube compact tubular sBAli"!t& cu usurinta intrec toate ferestrele traditionale de dimensiuni mult mai mari# -.perimentele conduse de catre $merican -ner"A -fficiencA au dedus ca 0olatube sBAli"!t retin apro.imativ E07 din caldura in cladire, emit D?7 mai putina caldura solara si asi"ura 237 mai mult ore lu. in comparative cu ferestrele standard# -.perimentul independent comisionat de catre 0olatube arata ca desi"nul inovativ $ustralian tubular sBAli"!t @ care acum se vinde peste tot in lume @ ofera acum performante care e.ceed standardele de testare australiene#

%2ecat sa fie o preocupare pentru 0olatube noile standarde vor fi un atu pentru noi pentru ca produsele noastre au effect po itiv asupra bilantului ener"etic al locuintei sau cladirii&a spus McCallum# So&atu e care e+te +?ecia&izata in i&uminare natura&a +i +iteme de >enti&are are un ?roce++ de ?roducere unic in'&o and inAectarea +i +cu&?tarea com?onente&or care1& aAuta +a a+i'ure un +i+tem de &umina natura&a care reduce ?ierderea +i acumu&area de ca&dura# 62

%Prin producerea 0olatube'ului si difu orului utili and o formula secreta re istenta la uv si care asi"ura ca produsul nostrum opreste transferal de caldura noi am fost capabili sa obtinem re ultate de eficienta ener"etica neobisnuite pana acum in domeniulo nostru& a is McCallum# 0olatube a fost primul in $ustralia care a produs reflectoare compacte tubulare care sunt acum vandute in intrea"a lume inclusive in /0, Saponia si $frica de 0ud# 2in introducerea lor pe piata in =>>3 0olatube a casti"at premiul /ou+in' A++ociation NeG Au+tra&ian De+i'n AGard. $vand un mare success produsul initial a crescut in intrea"a familie cu solutii pentru locuinta si spatii comerciale# ).,.-. SOLAR CONTROL J S/ADIN* DEVICES 9 CONTROL SOLAR SI DISPO!ITIVE DE UM"RIRE: O&'CaCJO&'CaC( %7;6 metode de determinare a in+oririi +i a di+?oziti>e&or de contro& +o&ar. Lucrare de referinta pentru controlul insoririi# 0ta la ba a metodei factorului de cer ca si cea a metodei rapide de evaluare a controlului solar# 2esi scrisa in =>?D continutul sau ramane perfect valabil si a i, nefiind alterat de alte conceptii sau perfectionari semnificative ale metodei# -ste cea mai citata lucrare in site'urile specifice educative de pe internet *a se vedea cursul de fi ica constructiilor al universitatii din Pert! $ustralia @ www.fridge.edu.au, Pe lan"a capitolul introductiv in care sunt sc!itate principiile metodei de control al insoririi, in capitolul urmator sunt detaliate considerente te!nice ce stau la ba a metodei de evaluare si investi"are# $stfel sunt enumerate conditiile bioclimateice miscarea aparenta a soarelui pe bolta, insorire si umbrire, modelare si masuraturi, metode "rafice de determinare a traiectoriei soarelui pe bolta in tot timpul anului, obstacolele pe bolta cereasca' masca de umbra, factorul de cer si nomo"rama de puncte, aspectele ener"etice ale insoririi, relatia cu caldura, dispo itive de protectie si control# Capitolul al 3'lea pre inta o descriere sumara a metodei propuse si o serie de e.emple si termeni utili ati *"losar,# )n final lucrarea pre inta o colectie bo"ata de e.emplificari#

).)

CONCLU!II

)n acest capitol re"lementarea este mai saraca decat la iluminatul natural# Principalele normative se refera la aspecte le"ate de produse si reali area lor *parasolare, fatade speciale vitrate,# 2ocumentele profesionale teoretice ne dau pe lan"a o serie de metode e.trem de laborioase, stiintifice de evaluare a po itiei soarelui pe bolta de evaluarea cantitatii de lumina incidenta si a metodelor de contracarare a efectelor nocive ale radiatiei solare# -.ista si metode simplificate *de felul celor pe care le practicam cu studentii /$/)M , ce pot controla efectele nedorite ale soarelui# Taote au un caracter orientativ si nu obli"atoriu# )n plus le"islatia auto!tona este destul de straina de aspectele controlului solar# 4ici aici nu recomandam demararea cercetarii in vederea intocmirii unei norme ci mai de"raba a unui standard care sa "!ide e proiectantii in abordarea acestei probleme# 2#3 2#3#= METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A INSORIRII INTR1UN PUNCT DAT 0e construieste masca de umbra pentru punctul studiat, utili andu'se o dubla proiectie a obstacolelor ced obturea a bolta mai intai pe suprafata acesteia si apoi pe un plan ori ontal ce trce prin punctul de observatie# 0e pot substitui aceste constructii "rafice cu foto"rafii reali ate cu obiective "rand an"ulare sau prin mijloace de simulare C$2, 0e suprapune masca de umbra peste dia"rama solara de proiectie ce repre inta traiectoria soarelui pe bolta in tot timpul anului# $ceasta poate fi furni ata de institute speciali ate sau se poate construi, ea fiind aceasi pentru puncte de aceasi latitudine, indiferent de lon"itudine# 63

2#3#2

2#3#3 2#3#6 2#3#? 2#3#C

2#3#D

Pe dia"rama solara se pot evidentia si alti parametrii: supraincal ire estivala, in"!et !ibernal, perioade de nebulo itate determinate statistic, etc# 0e poate suprapune si nomo"rama de puncte determinandu'se astfel si cantiatate de lumina in acel punct 0e poate determina stfel prin suprapunerea acestor instrumente re"imul de insorire in tot timpul anului, umbrele purtate, cantitatea de ener"ie *aport solar de e.emplu pe timpul iernii, incidenta in acel punct 0e pot astfel prevede dispo itivele de protectie contra insoririi e.cesive *parasolare, atat ca conformare spatiala, cat si ca "abarite si amplasare# 0e vor evidentia astfel solutiile ce permit un control selectiv al insoririi *umbrire eficienta in se onul supraincal it, aport solar !ibernal, aport de lumina difu a din ona enitala a boltii, etc, Metoda surprinde cu destula preci ie insorirea pe durata intre"ii ile *subampartita pe ore, tot timpul anului, %dintr'o privire& 5 are de avantajul ca necesita un efort din partea proiectantului in acomodarea cu proiectiile sferice, destul de neobisnuite la inceput pentru marea majoritate a ar!itectilor# Totusi prin e.ersarea ei in cadrul /$/)M Bucurest, "eneratiile de viitori ar!itecti se vor decurca cu mai mare usurinta decat "eneratiile actuale#

2#6

C$P)T:L/L 3: $4-G$

,.% FOI DE TRIMITERE IN ANC/ETA 3#=#= )40P-CT:($T/L 2- P(:T-CT)- $ M-2)/L/) 3#=#2 P(:2:M/0 0#$# 3#=#3 /(B$4 P(:)-CT 3#=#6 )40T)T/T/L 2- 0$4$T$T- P/BL)C$ 3#=#? )#P#C#T 0$ B/C/(-0T) ,.) RASPUNSURILE ANC/ETEI 3#2#=# /(B$4 P(:)-CT B/C/(-0T) 3#2#2 M)4)0T-(/L 0$4$T$T)) 0) 3$M)L)-), )40T)T/T/L 2- 0$4$T$T- P/BL)C$ B/C/(-0T) 3#2#3 P(:2:M/0 0#$ 3#2#6 P(:3# /4);# 2(# )41# R:()$ $0$4$CR,., "I"LIO*RAFIE ,.,.% DOCUMENTE PU"LICATE ,.,.) DOCUMENTE VIRTUALE 9SITE1URI INTERNET: 64

,.,.% DOCUMENTE PU"LICATE (-;)0T ... 2$TL)1RT)41 )4 $(CR)T-CT/(-, $ -uropean (eference BooB, -dited bA 4# B$M-(, $# 3$4CR):T), M# 0T--M-(0, Sames ` Sames, Brussels and Lu.embour", =>>3 $42-(, 2#, 1re"", 2$TL)1RT)41, P-(3:(M$4C- $42 2-0)14, ;an 4ostrand (ein!old, 4e+ TorB, =>?? $rc!itectural Li"!tin" Ma"a ine, 3ebruarA =>ED, )4T(/2/CT):4 T: 2$TL)1RT)41, 4orbert M# L-CR4-( $rc!itectural Li"!tin" Ma"a ine, 0ptember =>EE, 2$TL)1RT )4 $T()/M 0P$C-0, Mojtaba 4$;;$B C$(T) CR$/L)$1/-T, C!#, P# B$($TC$B$L, S# P# B$T-L)-(, L]-4-(1)- 0:L$)(- 2$40 L- B$T)M-4T, -Arolles, Paris, =>DE L$M, Filliam : 0unli"!t as a 3orm"iver for $rc!itecture M::(-, 3#, C:4C-PT0 $42 P($CT)C-0 :3 $(CR)T-CT/($L 2$TL)1RT)41, ;an 4ostrand (ein!old, 4e+ TorB, =>>= :L1T$T ` :L1T$T : 0olar control and 0!adin" 2evices, Princeton /niversitA Press, 4e+ SerseA, =>?D (:BB)40, Claude L# , 2$TL)1RT)41 *2-0)14 $42 $4$LT0)0,, ;an 4ostrand (ein!old, 4e+ TorB, =>EC 0J:M:L$T : 0olar -ner"A and Buildin" "I"LIO*RAFIE *ENERALA (-;)0T $2 *$rc!itectural 2esi"n, vol#D=, nr# 6, julA 200= : 1reen $rc!itecture $(CR)T-CT/(- $42 -4;)(:4M-4T B):CL)M$T)C B/)L2)41 2-0)14, Sones,2avid LloAd, -d Laurence Min" London =>>E 2-0)14 P(:3-0):4$L0 $42 TR- B/)LT -4;)(:4M-4T' an introduction, Paul Mno.,FileA`0ons 2000 2-T$)L nr# 3/=>>> : 0onnenarc!iteBtur -4-(1T $42 -4;)(:4M-4T )4 $(CR)T-CT/(- $ tec!nical desi"n "uide#4icB BaBer,-`34 0pon 2000 )4CL/0);- 2-0)14 2-0)14)41 $42 2-;-L:P)41 $CC-0)BL- -4;)(:4M-4T0, (ob )mre, 0pon Press 200= 0L-00:(, Cat!erine, -C: @ T-CR, 0/0T$)4$BL- $(CR)T-CT/(- $42 R)1R -C:L:1T, T!ames and Rudson, London, =>>D 0tructure 0P$C- $42 0M)4 T!e +orB of 4ic!olas 1rims!a+ ` Partners# Mic!ael Bra+ne, P!aidon Press, =>>> TR- M/LT)L)41/$L 2)CT):4$(T :3 $(CR)T-CT/(- $42 B/)L2)41 T-(M0 # C!ris 1rec!, -`34,0pon =>>E C$(T) C$M:/0, (o"er, 2onald F$T0:4, L]R$B)T$T B):CL)M$T)^/-, ^uebec, Canada, =>EC C:MP$14: : )ntelli"ent 1lass 3acades 5 C(:FTR-( : -colo"ic $rc!itecture 5 3/LL-(, More, -4;)(:4M-4T$L C:4T(:L 0T0T-M0 : R-$T)41, C::L)41, L)1RT)41, Mc1ra+'Rill, 4e+ TorB =>>3 :L1T$T ` :L1T$T , 2esi"n +it! Climate 5 65

(-44)-, 2avid, 3oroutan P$($42, -4;)(:4M-4T$L 2-0)14 1/)2- 3:( 4$T/($LLT ;-4T)L$T-2 $42 2$TL)T :33)C-0, Construction (esearc! Communications, London =>>E ;$L- ` ;$L- : 1reen $rc!itecture 5 F$T0:4 and L$B0 : Climatic Buildin" 2esi"n 5 $lte documente oficiale ) 62'=>E? )nstructiuni te!nice pentru e.ecutarea si e.ploatarea instalatiilor de utili are a ener"iei solare pentru prepararea apei calde de consum# -laborator: )4C-(C5 )PCT )#C#C#P#2#C# =6/0?#03#=>E? B#C# 4r#E/=>E? Carlos 0uare : -ner"A 4eeds for 0ustainable Ruman 2evelopment, ed# /42P, 4e+ TorB =>>?, pa" =E'2E Catedra de stiinte in"ineresti /4-0C:' din cadrul /niversitatii P:L)T-R4)C$, Buc#, studiul cPromovarea alimentarii cu ener"ie a oraselor pe ba a de resurse re"enerabile noic beneficiar $40T), =>>> Cresterea performantelor instalatiilor electrice prin utili area ec!ipamentelor moderne de protectie a receptoarelor de iluminat si forta, in"# (odica 1abreanu $"entia 4ationala pentru 0tiinta, Te!nolo"ie si )novare *$#4#0#T#)#, -rnst Farcel s#a#: Potential and PolicA )mplications of -ner"A and Material -fficiencA )mprovement, :4/, 4e+ TorB, =>>D, pa"22'3 -uropean Commission :Find -ner"A, t!e 3acts, Lu.embour" =>>>, pa" 3C 1abriel 4astase: Termodinamica sistemelor ener"o'informationale, ed (apano, Buc# =>>E 1!# Manea: Casele autonome ener"etic, in -C:4:M)0T/L nr# 2C=, =3 ianuarie =>>>, pa"=,3 1!# Manea: Consideratiuni pentru intele"erea, elaborarea si folosirea strate"iei de evolutie a unui sistem economic, in -C:4:M)0T/L nr# 306, =? martie =>>> 1!# Manea: 2imensiuni ale ener"iei rurale, in -C:4:M)0T/L nr#>6 din =C'=D iunie =>>E, pa" E'> 1!# Manea: -ner"etica locuintei, in (evista pentru )nformare si 2ocumentare pentru Constructia de Masini, nr# => =>>>, ed# :)M/)CM pa" ='22 1!# Manea: :portunitati pentru o piata a ec!ipamentelor de valorificare a ener"iei solare in (omania, lucrare pre entata la 2e baterea or"ani ata de 1(L- si 3-M:P-T la =0 oct =>>E, Buc 1!idul de iluminat interior al comisiei internationale de iluminat =>>> )oan Turcu, 1!# ;oicu, Cristian Tantareanu: 0isteme de alimentare din surse re"enerabile soare, vant' pentru electrificare rurala in (omania, in -4-(1-T)C$ 6D nr# C,=>>> pa" 2?D'2C? Risao Mibune, 0oic!iro :tani: -ner"A Conservation in 2ailA Life , in -ner"A in Sapon, nr#=??/=>>>, pa"32'6E L# Madoui: C!auffe la paille, in -nvironnement Ma"a ine nr# =?E3, dec =>>> ian 2000, pa" 6? P4/2:Ruman 2evelopment (eport =>>2, 4e+ TorB =>>D, pa"#D Sose 1oldenber", T!omas So!nson: -ner"A as an instrument for socio'economic development, /42P, 4e+ TorB =>>?, pa" =0'== :4/, -conomic and 0ocial Council: (ene+able sources of ener"A +it! special emp!asis in +ind ener"A, ? feb =>>E -C =3/=>>E (aport de la Conference de 4ations /nies sur les etablissments !umain, Rabitat )), )stanbul 3'=6 iunie =>>C, ed# :4/'C4/-$, =>>> 0:C-('Craiova: Conferinta asupra eficientei ener"iei, lucrarea c-ner"etica locuinteic, =>>> 0isteme de iluminat interior si e.terior autori: C# Bianc!i, 4# Mira, 2# Morodo, $# 1eor"escu, R# Morodo, editura M$T()G (:M, =>>E 0tudiu privind stocarea se oniera a ener"iei recuperate din surse neconventionale pentru alimentarea cu caldura a consumatorilor mici, in"# Cristina Rurduc $"entia 4ationala pentru 0tiinta, Te!nolo"ie si )novare *$#4#0#T#)#, T!e CitA as an or"anism5 -ast'Fest -uropean 41: Conference on /rban -colo"A, Copen!a"en ='D iulie =>>C 66

T!e "reen!ause -ffect: T!e 1reat -.periment, T!e -ner"A Movement on 2anemarca, =>EE, Copen!a"en pa"# => /#4# Conseil -uropeanne et 0ocial, -4-(1T (#D/$dd#=, =mai =>>D /#4#Centre for Ruman 0ettlements: -ner"A -fficiencA in !ousin" construction and domestic use in developin" countries, 4airobi =>>=, pa"# 2='2> ;ictoria 0uta: $ctivitatile umane si locuinta, in -colo"ie )ndustriala nr# =0'=2, =>>E pa"#?, 6E'C6 ed# :)2/)CM

Bauer :#, =>>C# Les dc!an"es ocdan'atmosp!ere dans lP$tlanti[ue subtropical nord'est : apports de Meteosat# T!ese de 2octorat, /niversitd de 4ice ' 0op!ia $ntipolis, =C2 p# BeAer R#'1#, Costan o C#, Reinemann 2#, =>>C# Modifications of t!e Reliosat procedure for irradiance estimates from satellite ima"es# 0olar -ner"A, ?C, 3, p# 20D'2=2# Cano 2#, Mon"et S#'M#, $lbuisson M#, 1uillard R#, (e"as 4#, Fald L#, =>EC# $ met!od for t!e determination of t!e "lobal solar radiation from meteorolo"ical satellites data# 0olar -ner"A, 3D, 3='3># Cano 2#, =>E2# -tude de l]ennua"ement par analAse de sd[uences d]ima"es de satellite# $pplication f l]dvaluation du raAonnement solaire "lobal au sol# T!ese de 2octorat, -cole nationale supdrieure des tdldcommunications, Paris, 3rance# Clear'0BA Model 2emarc[ R#, =>E?# $pplications de la tdldddtection infrarou"e et visible en ocdano"rap!ie# -tude de la one de dilution r!odanienne, observation des ones de production dans le "olfe du Lion, et estimation de lPdclairement solaire "lobal en Mdditerrande occidentale# T!ese 3eme CAcle, /niv# $i.'Marseille ))# 2iabatd L#, Fald L#, =>>?# $n attempt to estimate t!e diffuse component of solar radiation on !ori ontal plane from satellite ima"es# $frican Sournal of 0cience and Tec!nolo"A, ==, =, 3>'66# 2iabatd L#, =>E># 2dtermination du raAonnement solaire f lPaide dPima"es satellitaires# T!ese de 2octorat en 0ciences, -cole des Mines de Paris, 2D2 p# 2iabatd L#, Moussu 1#, Fald L#, =>E># 2escription of an operational tool for determinin" "lobal solar radiation at "round usin" "eostationarA satellite ima"es# 0olar -ner"A, 62, 20='20D# 2iabatd L#, 2emarc[ R#, Mic!aud'(e"as 4#, Fald L#, =>EE# -stimatin" incident solar radiation at t!e surface from ima"es of t!e -art! transmitted bA "eostationarA satellites : t!e Reliosat Project# )nternational Sournal of 0olar -ner"A, ?, 2C='2DE# Reliosat ' Computin" 0olar (adiation usin" 0atellite )ma"es 1rgter F#, 1uillard R#, MNser F#, Mon"et S#'M#, Pal F#, (asc!Be -#, (ein!ardt (#-#, 0c!+ar mann P#, Fald L#, =>EC# 2etermination of solar radiation at "round level from ima"es of t!e eart! transmitted bA meteorolo"ical satellites, 0olar -ner"A (`2 in t!e -uropean CommunitA, 0eries 3, vol# 6: 0olar radiation data from satellite ima"es, 2# (eidel Publis!in" Co# for t!e Commission of t!e -uropean Communities, =00 pp# :brec!t 2#, =>>0# Mdtdorolo"ie solaire et ima"es satellitaires : carto"rap!ie du raAonnement solaire, ddtermination de lPalbddo des sols et dvaluation de lPennua"ement# T!ese de 2octorat en 0ciences, /niv# 4ice# Mic!aud'(e"as 4#, =>EC# Mise en oeuvre et validation dPune mdt!ode opdrationnelle et automati[ue pour lPdvaluation dPatlas solaires en -urope f lPaide de mesures satellitaires Meteosat *anndes =>E3, =>E6, =>E?,# T!ese de 2octorat, /niv# Paris ;)), Paris, 3rance# Moussu 1#, 2iabatd L#, :brec!t 2#, Fald L#, =>E># $ met!od for t!e mappin" of t!e apparent "round bri"!tness usin" visible ima"es from "eostationarA satellites# )nternational Sournal of (emote 0ensin", =0, D, =20D' =22?# Moussu 1#, =>EE# 2dfinition dPune mdt!odolo"ie de ddtection de p!dnomenes dAnami[ues dans une c!roni[ue dPima"es, et son application f [uel[ues dtudes# T!ese de 2octorat en 0ciences, /niv# 4ice# (i"ollier C#, Bauer :#, Fald L#, 2000# :n t!e clear sBA model of t!e 6t! -uropean 0olar (adiation $tlas +it! respect to t!e Reliosat met!od# 0olar -ner"A, CE*=,, 33'6E#

67

(i"ollier C#, 2000# ;ers un acces f une climatolo"ie du raAonnement solaire : estimation de lPirradiation "lobale f partir dPima"es satellitales# T!ese de 2octorat en 0ciences et Tec!nolo"ies de lP)nformation et de la Communication, /niversitd 4ice ' 0op!ia $ntipolis, =>6 p# T!e ne+ met!od R-L):0$T'))# (eport to t!e -uropean Commission, $pril 200=# *plus some fi"ures in Ford file,# 0ee also t!e (eport to t!e -uropean Commission, Sune 200=# Fald L#, Fald S#'L#, Moussu 1#, =>>2# $ tec!nical note on a lo+'cost !i"!'[ualitA sAstem for t!e ac[uisition and di"ital processin" of ima"es of F-3$G tApe provided bA meteorolo"ical "eostationarA satellites# )nternational Sournal of (emote 0ensin", =3, ?, >=='>=C# A out t$e Data a+e /e&ioC&im Lefevre M#, (i"ollier C#, Cros 0#, Fald L#, 2002, To+ard a solar climatolo"ical database: t!e RelioClim project# )n Proceedin"s, -$(0eL 0Amposium 2002# Lefevre M#, (i"ollier C#, Cros 0#, $lbuisson M#, Fald L#, 2002, $ s!ort+ave radiation database to support 1:2$-'related activities# Proceedin"s of t!e )nternational 0Amposium c-n route to 1:2$-c, =3'=? Sune 2002, Biarrit , 3rance# Publis!ed bA C4-0, Toulouse, 3rance, 2002, pp# =?D'=?E# Te.t# ESRA 9Euro?ean So&ar Radiation At&a+: 1 Ot$er At&a+e+ BeAer R#'1#, C eplaB 1#, Ter enbac! /#, Fald L#, =>>D# $ssessment of t!e met!od used to construct clearness inde. maps for t!e ne+ -uropean solar radiation atlas *-0($,# 0olar -ner"A, C=, C, 3E>'3>D# BeAer R# 1#, Costan o C#, (eise C#, =>>?# Multiresolution analAsis of satellite'derived irradiance maps ' an evaluation of a ne+ tool for t!e spatial c!aracteri ation of !ourlA irradiance fields# 0olar -ner"A, ??, =, >'20# 2ata Processin" ' ^ualitA Control ' )nterpolation -0($: -uropean 0olar (adiation $tlas, 2000# 3ourt! edition, includ# C2'(:M# -dited bA S# 1reif, M# 0c!armer# 0cientific advisors: (# 2o"niau., S# M# Pa"e# $ut!ors : L# Fald, M# $lbuisson, 1# C eplaB, B# Bour"es, (# $"uiar, R# Lund, $# SouBoff, /# Ter enbac!, R# 1# BeAer, -# P# BorisenBo# Publis!ed for t!e Commission of t!e -uropean Communities bA Presses de lP-cole, -cole des Mines de Paris, 3rance, 3rance# 1ei"er M#, 2iabatd L#, Mdnard L#, Fald L#, 2002# $ Feb service for controllin" t!e [ualitA of "lobal solar irradiation# 0ubmitted to 0olar -ner"A, revised version, 0eptember 2002# Pa"e S#, $lbuisson M#, Fald L#, 200=# T!e -uropean 0olar (adiation $tlas: a valuable di"ital tool# 0olar -ner"A,D=, E='E3# 0olar (adiation $tlas of $frica, =>>=# -dited bA -# (asc!Be, (# 0tu!lmann, F# Pal , T# C# 0teemers# Publis!ed for t!e Commission of t!e -uropean Communities bA $# $# BalBema, (otterdam, =?? p# Ca&i ration o# Meteo+at Ima'e+ Lefevre M#, Bauer :#, )e!le $#, Fald L#, 2000# $n automatic met!od for t!e calibration of time'series of Meteosat ima"es# )nternational Sournal of (emote 0ensin", 2=, ?, =02?'=06?# (i"ollier C#, Lefevre M#, Blanc P!#, Fald L#, 2002# T!e operational calibration of ima"es taBen in t!e visible c!annel of t!e Meteosat'series of satellites# To be publis!ed bA Sournal of $tmosp!eric and :ceanic Tec!nolo"A#

,.,.) DOCUMENTE VIRTUALE 9SITE1URI INTERNET: bouti[ue'afnor#fr le"ifrance#fr cenorm#be mt#ro cstb#fr irc#com interbat#com bati+eb#com 68

firstsourceonline#net s+eets#com entablature#com europa#eu#int/eur'le./en/com/pdf/200=/enh?0=PC022C#pdf daA'li"!tin"#com buiduin""reen#com "reenconcepts#com

69