Ce este hipnoza?

In definirea hipnozei exista numeroase teorii si puncte de vedere ale "expertilor". Cei mai multi oameni pun egal intre hipnoza si acea stare "somn" in care intra cel care este hipnotizat. Multi oameni cred ca acel om care este hipnotizat este, de fapt, intr-o stare de somn. Poate surprinzator pentru cei mai multi, hipnoza este o stare naturala de zi cu zi care, de cele mai multe ori, este indusa in mod "spontan". In acest sens, hipnoza este, de fapt, in toate cazurile, auto-hipnoza. Cel care este hipnotizat are puterea, hipnoterapeutul fiind doar un ghid care faciliteaza acest proces natural in care toti oamenii pot intra: procesul hipnozei. Foarte interesant este faptul ca prin hipnoza oamenii reusesc sa isi modifice undele cere rale. In acest sens s-au facut multe cercetari si s-a dovedit ca prin hipnoza oamenii trec de la undele eta !creierul in mod "curent" opereaza in unde eta" la undele alpha si chiar in theta in cazul transelor adanci. #ndele theta sunt prezente atunci cand dormim - se poate a$unge si mai departe in delta, undele care sunt asociate cu "somnul adanc" !deep sleep". %stfel, se poate spune ca in fiecare zi trecem de cel putin doua ori prin experiente hipnotice: atunci cand ne trezim si cand adormim, trecand, pe rand, de la undele delta !somn adanc", prin theta !somn", apoi alpha !exact in momentul in care suntem "pe $umatate tre$i"" si eta !cand ne-am trezit si suntem alerti, constienti in totalitate" si, seara, cand adormim, trecem prin acest proces numai ca in ordine inversa a undelor cere rale. Foarte multe tehnici si principii &'P au fost dezvoltate dupa munca lui Milton (. )ric*son, unul dintre cei mai mari, daca nu cel mai mare hipnoterapeut al timpurilor moderne. 'a fel ca si invatatura lui )ric*son, creatorii &'P au pus si pun in continuare accentul pe faptul ca oamenii nu pot fi schim ati, ei pot fi doar ghidati, doar influentati. )i sunt cei care se schim a. %stfel, pentru mine, hipnoza si &'P inseamna o forma de arta - a ilitatea de a ghida pe cineva astfel incat el sa poata sa faca schim arile dorite mai usor. )ste principiul care sta la aza altor domenii precum coaching, mentoring sau unele stiluri de leadership. (ipnoza este, pentru mine, auto-hipnoza. +oti oamenii pot intra in transa, pot experimenta hipnoza. ,i nu numai ca pot, chiar fac asta de cel putin doua ori pe zi, in fiecare zi-

Cine are controlul in hipnoza?

.aca ai citit cu atentie ce am scris mai sus, atunci de$a ai raspunsul la aceasta intre are. Iti aduci aminte de ultimul film deose it pe care l-ai vazut/ %i avut vreodata impresia, uitandu-te la un film un, cum esti patruns de emotie si te cufunzi pur si simplu in pielea persona$elor din acel film/ Pro a il toti am experimentat aceste stari. Ca o paranteza, sa iti spun un secret. In aceste momente partea constienta este "adormita", insa partea inconstienta a creierului este foarte "atenta" la tot ce se intampla. +ocmai de aceea reclamele se introduc !uneori fara acel mini-promo" chiar in momentele de maxima intensitate pentru a putea introduce mesa$e "cu forta" direct in inconstient. &u ti s-a intamplat niciodata ca macar pentru cateva secunde sa crezi ca de fapt inca te uiti la film, desi de fapt au inceput reclamele/ ,i atunci, intre area este fireasca: cine are controlul asupra ta/ Poate ca mintea iti este ghidata pentru cateva secunde si esti "pacalit", "vra$it". Pana la urma, in cateva secunde, iti poti da seama ce se intampla, pui mana pe telecomanda si schim i canalul'a fel este si atunci cand experimentezi hipnoza clinica. +u ai controlul. %i puterea sa rezisti. +ine minte: hipnoza este de fapt auto-hipnoza,-a demonstrat acest lucru de nenumarate ori pe pacienti carora li s-a sugerat, desi su hipnoza adanca !transa adanca, deep sleep", sa faca diverse lucruri total iesite din sistemul lor de valori si credinte. Imi aduc aminte de un exemplu al unui ar at caruia i s-a sugerat ca pentru pro lemele din casnicie este o solutie foarte simpla: sa ia un cutit din ucatarie si sa o ucida pe sotia sa. Chiar in momentul in care sugestia i-a fost facuta de catre hipnoterapeut, pacientul a iesit rusc din hipnoza si, ineinteles, nu a luat in seama sugestia.

Doare mai tare hipnoza decat o injectie?

)ste una din fricile des intalnite la pacienti si la oameni in general. Multi isi imagineaza ca exista "efecte adverse" si "dureri" provocate de hipnoza.

"Transa permite operatorului sa evoce intr-o maniera controlata aceleasi mecanisme mentale care opereaza spontan in viata de zi cu zi." --- Milton Erickson, maestru hipnoterapeut
Ce doreste de fapt sa spuna )ric*son/ In cazul in care nu te doare capul atunci cand gandesti, cand adormi, cand te trezesti, cand te uiti la un film, cand esti la o cina romantica si asa mai departe... atunci nu vei avea dureri nici su hipnozaCe simti de fapt cand esti in transa/ %i fost vreodata indragostit/ Ce ai simtit/ Ce simteai cand erai langa ea/ Poate ca "erai in al noualea cer"... parca pluteai... parca nu erai tu. )rai tu, pro a il dominat de partea inconstienta a creierului tau. ,au, dimpotriva, au fost momente cand te-ai simtit greu si impiedicat, apasat. Cam la fel este si in hipnoza. Cei mai multi se pot simti relaxati, putin "moi", pot simti o modificare in greutate - devin mai usori, chiar isi pot pierde in totalitate sentimentul de greutate corporala sau, dimpotriva, devin grei, apasand parca in scaun. .in proprie experienta iti pot spune ca am simtit am ele "stari" - si cea de relaxare, plutire si cea de greutate. Intr-o transa pentru levitarea mainii, in care ghid mi-a fost un renumit trainer &'P din 0omania, practic nu mi-am mai simtit mana dreapta care levita. Pur si simplu nu mai simteam nimic de la umarul drept pana in varful degetelor mainii drepte. &imic. In restul corpului puteam simti greutatea, putin peste normal si parca cineva imi taiase mana dreapta pentru ca nu o mai simteam deloc. In esenta, desi ciudata, experienta a fost una placuta. )ram foarte relaxat si nu simteam nici un fel de disconfort fizic sau mental. .e cele mai multe ori hipnoza presupune inducerea unei stari de relaxare si cei mai multi care au experimentat transe hipnotice au avut sentimentul ca devin mai usori si chiar plutesc, ca sunt relaxati fizic si mental si sunt "centrati", "impacati" cu sine, lipsiti de stres si de gri$i. %ceasta stare este una propice pentru schim area comportamentala. +ocmai de aceea ea este folosita aproape de fiecare data in hipnoza.

Hipnoza pentru slabire si renuntarea la fumat

(ipnoza poate fi folosita pentru a renunta la fumat si in controlul greutatii. +ine minte ca hipnoza nu este o "pilula" pe care o iei si scapi de ceva anume. +u detii controlul. Iar cand vine vor a de sla it sau renuntat la fumat, cheia este sa vrei sa te schim i. Iti recomand sa iei contactul cu un specialist certificat in hipnoterapie si1sau &'P. )xista, ineinteles, numeroase casete care sunt vandute online pentru sla it si renuntare la fumat. #nele sunt chiar foarte une si pentru multi au fost "minunea" care i-a a$utat. In acelasi timp recomand ca intotdeauna sa contactezi un specialist hipnoterapeut si1sau trainer &'P care iti poate oferi informatiile si a$utorul de care ai nevoie. 2 caseta este grozava. #nul din nea$unsurile ei este ca spune aceeasi poezie de fiecare data si nu iti pune intre ari pentru a identifica ce si mai ales cum "te doare".

Hipnoza pentru eliminarea fobiilor si pentru eliberare emotionala

(ipnoza poate fi o cale usoara de a elimina durerea fizica si psihica. ,unt foarte multe cazurile in care, prin hipnoza, au fost vindecati oameni de cancer. %tentie insa- Intotdeauna, cand este vor a de pro leme fizice ma$ore, consulta un medic inainte de a apela la hipnoza. 'a fel si in cazul olilor tipice psihiatriei. Contacteaza un specialist hipnoterapeut, psihiatru sau expert &'P.

Este periculoasa hipnoza? Cine este autoritatea in hipnoza?

(ipnoza, in sine, nu este periculoasa. Periculos poate fi hipnoterapeutul, in cazul in care nu stie ce face. ,unt unele elemente care, ca in orice alta profesie, tre uie sa fie insusite si puse in practica pentru o tinerea de rezultate optime. %sadar, pe cine sa cred/ Cine este autoritatea in hipnoza/ )ste dificil de spus. (ipnoza poate fi folosita, ca si &'P, pentru a reduce dureri fizice si psihice, pentru controlul greutatii, pentru renuntarea la fumat, poate trata disfunctii psihice precum: anxietate, depresie si reduce semnificativ nivelul de stres. +oate aceste domenii aduc, in zilele noastre, foarte, foarte multi ani. )ste normal ca sa apara "experti" &'P si in hipnoza care "te pot vindeca". &u te lasa pacalit. .esi sunt multi terapeuti si specialisti &'P care te pot a$uta cu succes, cei mai multi &# P2+-

Ma$oritatea expertilor in hipnoza si &'P il recunosc pe Milton )ric*son drept Parintele (ipnoterapiei moderne. 0ichard 3andler si 4ohn 5rinder si-au azat munca in dezvoltarea &'P pe invataturile acestui mare maestru hipnoterapeut. Personal, recunosc organismele certificate si1sau afiliate la organizatiile lui 0ichard 3andler !in materie de &'P" si pe cele care recunosc munca si invataturile lui Milton )ric*son !in materie de hipnoza".

Pentru detalii poti sa ma contactezi

Deosebirea care face diferenta

)xista o intre are care a o sedat oamenii mereu, fie ca este vor a despre psihologi, oameni de afaceri, sportivi, lideri politici, militari sau oameni simpli. )ste o intre are pe care fiecare ne-o punem cel putin o data in viata, indiferent de educatia pe care o avem, de profesie, religie, apartenenta politica sau nationalitate. )ste un lucru la care unii dintre noi se gandesc in fiecare zi si cauta raspunsuri: "Ce anume face diferenta dintre succes si esec/ Care este diferenta dintre excelenta si mediocritate/ Cum se poate ca unii sa ai a rezultate de exceptie, iar altii sa se chinuie la limita mediocritatii/" )ste vor a de noroc, de oportunitati sau "pile"/ )ste vor a de munca si dedicatie/ )ste o pro lema la care nici o alta stiinta nu a reusit sa raspunda complet si sa ofere in plus modele si tehnici specifice prin care sa o rezolve. Psihologii, sociologii, liderii si oamenii de exceptie in domeniile lor au incercat de multi ani sa identifice acel element care face diferenta. Mai ales in literatura americana exista numeroase carti care incearca sa ofere "retete pentru succes" 6 de la primele carti de "gandire pozitiva" pana la ultimele aparitii mult mai sofisticate in continut si idei de astazi. .aca le-am citi pe toate, am putea o serva cu usurinta ca au numeroase puncte comune, ca idei si tehnici, si ca de la un anumit punct sunt chiar identice, doar informatia este asezata pe hartie in mod diferit. &u spun ca nu sunt valoroase, ci dimpotriva. )le demonstreaza intocmai ca exista concluzii identice descoperite de cercetatori in ceea ce priveste linia fina dintre excelenta si mediocritate. Fiind in cautarea aceluiasi lucru, acum trei ani de zile am descoperit o noua "tehnologie de atingere a performantei". &u este vor a de performanta sportiva sau de afaceri. )ste vor a despre performanta in orice domeniu de activitate. ,ceptic din fire, am testat aceasta noua "tehnologie" si am ramas uimit de rezultatele pe care le-a produs pentru mine. )ste vor a despre "Programarea Neuro-Lingvistica" !&'P 6 "&euro-'inguistic Programming", in lim a engleza". &'P este o sinteza unica dintre psihologie, hipnoza, lingvistica si ci ernetica. In esenta ofera tehnici si metode specifice pentru cresterea eficientei personale. .e-a lungul ultimilor 78 de ani milioane de oameni din lumea intreaga din toate domeniile de activitate au reusit sa foloseasca principiile si tehnicile &'P pentru a-si schim a comportamentul si implicit rezultatele, influentand in acelasi timp alti oameni. &'P a reusit sa sparga anumite tipare din psihologia clasica, traditionala, care este excesiv focalizata pe pro lema, pe cauza. Chiar si astazi ma$oritatea psihologilor cred ca schim area de comportament este un proces de durata, dureros si care cere un efort deose it din partea "pacientului". %ceasta deoarece ma$oritatea educatiei in psihologie pune accentul pe pro lema, nu pe modalitatea specifica prin care o anumita persoana creeaza pro lema respectiva in mintea sa. &'P este renumit pentru rezultatele sale deose ite 6 spre exemplu se pot vindeca fo ii de-o viata in cateva minute, lucru care ar fi cerut luni, chiar ani de tratament prin stiintele psihologice traditionale. &'P nu este despre cum sa "lipim" si sa "reparam" repede oamenii. .e fapt, unul din principiile &'P se refera la faptul ca oamenii nu sunt "defecti", deci nu este nevoie sa-i "reparam". In schim , oamenii au toate resursele de care au nevoie pentru a se schim a, pentru a-si modifica orice comportament. &'P este despre cum anume putem asista o persoana 6 sau ne putem auto-asista 6 in descoperirea resurselor care sunt de$a in noi si pe care le vom folosi in atingerea rezultatelor dorite. In &'P ne concentram asupra intre arii "Cum/" si mai putin, chiar deloc, asupra intre arii ".e ce/" &u pro lema, cauza este interesul nostru principal. Focalizarea se pune pe cum anume cream pro lema in mintea noastra. Putem rezolva pro lema, insa ea va aparea din nou daca nu schim am "programul" care o creeaza. Cum anume putem a$unge la rezultatele dorite/ %vand in noi toate resursele de care avem nevoie pentru a ne schim a comportamentul, tot ce ne ramane de facut este sa gasim persoana !sau persoanele" care au facut de$a ce dorim noi sa realizam. Cu alte cuvinte sa identificam modele de excelenta si sa le folosim strategiile intocmai in propria viata pentru a o tine aceleasi rezultate. )ste punctul de plecare in descoperirea si dezvoltarea &'P.

Focalizarea pe solutie, nu pe problema

)xista o serie de incercari de a defini termenul "&'P". Cea mai folosita definitie este ",tudiul structurii experientei su iective

si a tot ceea ce poate fi derivat din ea." .enumirea de "&euro-'inguistic Programming" !"Programare &euro-'ingvistica"" provine de la disciplinele care au influentat inceputurile acestui domeniu. +otul a inceput ca un studiu al relatiei dintre neurologie, lingvistica si patternuri !modele" de comportament !denumite "programe"".

"NLP este abilitatea de a-ti controla propriile stari mentale prin controlul propriului creier." Richard Bandler, co-creator al NLP
"&euro" se refera la sistemul nervos uman si indeose i la modul unic prin care fiecare om isi formeaza experienta asupra lumii !"harta" asupra "teritoriului"" prin cele cinci simturi 6 vizual !9", auditiv !%", *inestezic !:", olfactiv !2", gustativ !5". "'inguistic" se refera la sisteme de comunicare ver ala !lim a$" si comunicare non-ver ala !lim a$ul trupului" prin care "cartografiem" realitatea din $urul nostru. %stfel, folosim lim a$ul pentru a comunica atat cu ceilalti cat si cu noi insine. .e asemenea, termenul acesta se refera atat la comunicarea constienta cat si la cea inconstienta, la dialogul exterior !cu oamenii din $urul nostru" cat si la dialogul interior !cu noi insine". "Programming" se refera la modul unic prin care noi ne conducem sistemele neurologice. +ermenul este imprumutat din I+ si a fost ales indeose i pentru a su linia faptul ca propriul nostru creier este "programa il", adica putem modifica "programele" !strategiile, caile, tehnicile si metodele prin care indeplinim diverse sarcini, mai mult sau mai putin complexe" pe care de$a le avem cu altele, mai "performante", care ne vor misca in directia aleasa. %ceasta este practic esenta de la care s-a plecat in dezvoltarea &'P 6 modelarea excelentei 6 adica studierea oamenilor de mare succes in diferite domenii, "elicitarea" !definirea si extragerea" strategiilor de succes ale acestora si implementarea acestor strategii in propria viata pentru o tinerea succesului.

"NLP este studiul excelentei umane si cum anume o putem reproduce." John Grinder, co-creator al NLP
&'P, un model care explica comportamentul uman, o colectie de a ilitati si tehnici specifice, a fost creat in ;<=> de catre 0ichard 3andler si 4ohn 5rinder. +oate principiile, tehnicile si modelele prezentate in acest articol deriva din munca acestor doi oameni si a comunitatii &'P la nivel international, fata de care imi recunosc respectul si recunostinta. Cei doi si-au pus pro lema daca se pot determina procesele care sunt prezente in mintea persoanelor care exceleaza intr-un anumit domeniu si daca da, pot fi ele "predate" si altor oameni care sa o tina astfel aceleasi rezultate de exceptie/ 0aspunsul a fost "da, se pot identifica acele procese specifice !acele ?strategii@" din mintea oamenilor care exceleaza, ele pot fi copiate si predate altor oameni pentru a produce aceleasi rezultate". %ceasta intre are a fost punctul de plecare in dezvoltarea &'P. )ste o a ordare total diferita fata de cea clasica 6 "Ce anume este defect/ ,i daca este defect, putem sa il reparam/" In schim , identificam ce anume este corect, ce anume functioneaza)ste o metodologie total opusa psihologiei clasice. In &'P vor im despre modelarea excelentei 6 studierea oamenilor care au reusit sa a$unga la rezultate, nu studierea oamenilor care nu au a$uns la rezultate din diferite motive. &u ne intereseaza de ce nu a$ung oamenii la rezultate de exceptie. &e intereseaza cum anume au a$uns unii oameni la rezultate de exceptie si cum anume putem sa-i "modelam". Focalizarea este pe solutie, nu pe pro lema.

"NLP este o atitudine." definitie des folosita a NLP

&'P este o atitudine pentru rezolvarea cu eleganta a pro lemelor 6 fie ca este vor a de profesie sau de viata personala. &'P ofera un cadru de lucru azat pe anumite principii !"presupozitii"" si este un intreg sistem prin care luam atitudine in fata provocarilor.

Redefinirea paradigmelor
&'P este un proces multidimensional care implica dezvoltarea competentei si flexi ilitatii comportamentale si include o gandire strategica si o intelegere a mecanismelor mentale si cognitive din spatele comportamentului. &'P dispune de unelte si propune a ilitati si competente pentru atingerea excelentei individuale. +otodata inglo eaza o serie

de principii si presupozitii despre ceea ce sunt oamenii, despre comunicare si procesele de schim are a personalitatii. .in acest punct de vedere, &'P este o cale de auto-descoperire a identitatii, a misiunii personale. &'P face totodata conexiunea cu nivelul spiritual al experientei umane. &'P nu este numai despre excelenta si eficacitate, ci si despre intelepciune si viziune. 9-ati intre at vreodata care sunt principiile, regulile si credintele dupa care va ghidati activitatea/ In mod asemanator, &'P are la aza un cadru de lucru, de referinta, format dintr-o serie de principii numite "presupozitii". )ste deose it de important sa intelegem care este sistemul de credinte la nivelul caruia opereaza &'P. %stfel, din punct de vedere &'P, oamenii nu pot cunoaste in mod o iectiv realitatea, "teritoriul", ci ei percep realitatea prin propriile simturi si isi formeaza o imagine, o "harta" asupra teritoriului. Intelepciunea, etica si principiile "ecologice" !"ecologie" in &'P se refera la altceva decat termenul folosit in mod uzual" nu deriva din acea harta "corecta", tocmai pentru ca oamenii nu o pot crea. %sadar, scopul este de a forma o harta asupra lumii care respecta natura noastra sistemica si principiile ecologice, de integritate si respect fata de ceilalti. 2amenii care au cea mai mare eficienta sunt aceia care detin o harta care le permite sa perceapa si sa constientizeze un numar foarte mare de optiuni, perspective, posi ilitati de alegere. #n alt principiu important este acela ca oamenii nu sunt "defecti", orice comportament are o anumita valoare intr-un anumit context si in spatele oricarui comportament exista o intentie pozitiva. ,oldatul care ia pistolul din dotare si isi pune capat zilelor nu este "defect". Comportamentul sau are o anumita valoare intr-un alt context 6 spre exemplu daca el este capturat si detine informatii secrete care nu tre uie sa cada in mana inamicului. ,i, ineinteles, in spatele comportamentului sau !acela de sinucidere" exista o "intentie pozitiva", un motiv pozitiv si plauzi il !din punctul sau de vedere" care a generat comportamentul. &u oamenii in sine sunt "defecti". 2amenii au anumite comportamente care in anumite contexte sunt nefolositoare, sau mai mult, dauneaza !lor si celor din $ur". In plus, oamenii fac cele mai une alegeri, iau cele mai une decizii cu nivelul de informatie disponi il lor la un moment dat. Cu alte cuvinte, sinuciderea este cea mai una solutie pe care individul acela o stie la nivelul de informatie pe care il are. )l nu "vede" alte solutii, neavand informatii suficiente, neavand accesul la suficiente resurse. )ste dificil sa intelegem asemenea comportamente tocmai pentru ca "harta nu este teritoriul" 6 ceea ce percepem noi despre realitate !harta noastra" nu este tot una cu realitatea in sine !comportamentul, in acest caz". 2amenii actioneaza conform perceptiilor, nu conform realitatii in sine. .aca am fi actionat conform realitatii, atunci toti am fi avut aceleasi comportamente, pentru ca realitatea este una singura, in timp ce perceptiile realitatii sunt diferite de la om la om- Pentru a intelege un anumit om este necesar sa-i "vedem" si sa-i intelegem "harta" 6 cu alte cuvinte sa vedem realitatea cu ochii lui, sa privim din punctul lui de vedere. In plus, nu putem sa nu comunicam. .aca incercam sa evitam comunicarea, atunci de fapt comunicam faptul ca nu dorim sa comunicam- 0ezultatul comunicarii este raspunsul pe care il primim de la interlocutor. Cu alte cuvinte nu conteaza ceea ce am vrut eu sa comunic, conteaza ce raspuns primesc de la interlocutor pentru ca acest raspuns imi spune ce anume a inteles el. (arta nu este teritoriul. Comunic eficient atunci cand reusesc sa transpun experienta mea !harta mea" in "lim a$ul" interlocutorului. .aca nu reusesc acest lucru, nu inseamna ca am esuat. &u exista esec, exista doar feed ac*, doar raspuns. &u exista esec, exista doar rezultate din care pot invata. Fara greseli nu am putea invata- )ste esential sa ne focalizam pe solutie, nu pe pro lema, deoarece creierul nostru "produce" acele lucruri pe care ne focalizam. .aca ne focalizam pe pro leme, el va produce si mai multe pro leme-

Aplicatii N ! in afaceri, psihoterapie si "iata de zi cu zi

%plicatiile &'P acopera o vasta gama de domenii. Initial, s-a plecat de la modelarea oamenilor din domeniile conexe psihologiei 6 Milton )ric*son !poate cel mai mare hipnoterapeut din toate timpurile", 9irginia ,atir !terapeut de familie de exceptie", Fritz Perls !creatorul +erapiei 5estalt", de unde si conexiunea foarte stransa cu hipnoza si psihologia. #lterior, s-au dezvoltat tehnici si modele pentru aplicarea &'P in mediul de afaceri, in sport, politica, eficienta si dezvoltare personala. Practic, nu exista domeniu in care &'P sa nu poata fi aplicat, deoarece este un model despre modelarea excelentei, indiferent de locul in care se gaseste ea. %nthonA 0o ins, unul din expertii si promotorii &'P de top la nivel mondial, povesteste in cartile sale cum anume a reusit sa lucreze pentru %rmata ,#% intr-un program de pregatire a soldatilor americani, avand rezultate deose ite.

Ceea ce i s-a cerut lui 0o ins a fost sa creasca semnificativ performantele de tragere la tinta cu arma, un o iectiv care la prima vedere pare foarte indepartat de &'P. +otusi, acest o iectiv presupune "duplicarea performantei", modelarea excelentei. 0o ins a o servat ca desi ma$oritatea soldatilor aveau rezultate mediocre la trageri, cativa dintre ei excelau. Identificand acesti cativa oameni, 0o ins ulterior le-a "elicitat" strategiile de excelenta in tragere, adica a extras modul specific !strategia" prin care acestia o tineau rezultate deose ite. %stfel, a identificat ca ei priveau intr-un anumit fel prin luneta, isi construiau imagini in minte inainte de a trage, simteau arma in mana si masurau presiunea armei pe umar, isi focalizau privirea intr-un punct anume, aveau o tensiune musculara precisa pentru fixarea armei si pentru a sor tia puterii reculului, chiar aveau un dialog interior inainte de a apasa pe tragaci. In elicitarea unei astfel de strategii este necesar sa se identifice chiar si cele mai mici detalii si mai ales ordinea pasilor. %cest lucru se face prin intre ari si prin tehnici &'P specifice. )ste ca si cand am pregati un fel de mancare dupa o reteta. +re uie puse anumite cantitati din anumite ingrediente la anumite momente de timp. Pasul urmator identificarii strategiilor de excelenta ale soldatilor a fost "instalarea" acestor strategii in ceilalti mem ri ai echipei. %cest pas presupune un proces de invatare !constient" a pasilor necesari 6 exact ca si cand un ucatar iscusit invata un discipol cum sa pregateasca un fel de mancare. 0ezultatul/ Performantele plutonului la trageri au crescut spectaculos. Chiar si performantele celor cativa soldati "modelati" au crescut pentru ca ei au devenit constienti de propriile strategii si au putut sa le im unatateasca- 0o ins a fost rasplatit pe masura eforturilor sale. Ceea ce a aplicat el este esenta &'P: modelarea excelentei. Iar acest lucru poate fi facut de catre oricine care are pregatire de calitate in &'P. .omeniul de aplicare al &'P cel mai vast este dezvoltarea si eficienta personala. Principiile modelarii excelentei sunt vala ile si in cazul in care vrem sa dezvoltam o anumita competenta cheie, o anumita a ilitate personala. Foarte mult in &'P se vor este despre controlul starilor. Calitatea vietii este data de starile prin care trecem zi de zi. Iar daca reusim sa avem control asupra starilor, atunci avem mult mai mult control asupra vietilor noastre. .ar cum putem controla starea/ .e fapt, nu este vor a neaparat de controlul starii in sine, ci de controlul propriului creier prin formarea unor a ilitati specifice 6 spre exemplu a ilitatea de a intra si iesi din stari in mod constient. +ot 0o ins este cel care spune ca ma$oritatea oamenilor duc vieti mediocre nu pentru ca nu au tot ce le tre uie sau dimpotriva. )l considera ca ma$oritatea persoanelor traiesc "asociate in durere si disociate de placere". 2 stare "asociata" se refera la faptul ca traiesti acea stare cu intensitate, vezi prin proprii tai ochi, auzi cu urechile tale, esti trup si suflet in experienta respectiva. .isocierea presupune o "distantare" de stare, e ca si cand te-ai vedea pe tine actionand. .e aceea este important sa fim asociati in starile placute !de entuziasm, optimism, incredere etc" si disociati de cele negative !dezamagire, lipsa de incredere etc". %cesta este "secretul" in &'P: starea. )a genereaza comportamentul, fiind data de totalitatea experientelor traite la un moment dat. In &'P exista o serie de tehnici si metode special gandite pentru a dezvolta capacitatea de control asupra starilor 6 cum sunt ancorarea, asocierea-disocierea, folosirea posturii si respiratiei si multe, multe altele. )rau acei soldati americani de exceptie intr-o anumita stare atunci cand apasau pe tragaci/ 3ineinteles- Prin modelarea strategiilor acestora se transmite si starea generata de strategie. +ot la nivel personal, &'P pune la dispozitie o serie de tehnici pentru schim area credintelor si convingerilor limitative si inlocuirea lor cu unele potentatoare. Cu totii stim care este valoarea acestor elemente in configuratia personalitatii. 'a fel de cunoscut este si efectul "place o". +otusi, prea putini oameni sunt constienti de convingerile limitative pe care le au si prin urmare nu reusesc sa determine ce anume ii tine pe loc, indiferent de ce domeniu vor im. Comunicarea este ineinteles extrem de importanta in societatea contemporana. In multe privinte, &'P este, in esenta, despre comunicare. Chiar mai mult decat atat, este considerat de multi un model despre comunicare, continand numeroase modele si principii cu referire directa la lim a$ si comunicare 6 Modelul Meta, 0apport, ,isteme 0eprezentationale, Modelul Milton.

" omunicarea ! educatie pe termen scurt. Educatia ! comunicare pe termen lun"." Robert Dilts, trainer si developer NLP de top

&'P poate fi aplicat in practic orice domeniu al activitatii umane pentru ca nivelul la care el intervine este unul personal, individual. ,chim area nu se petrece "in societate", "in firma", "in guvern" sau... "in armata"- ,chim area este o decizie personala si presupune de cele mai multe ori devotament si energie. 9estea una este ca acum este mai simplu, cu noua "tehnologie" &'P. 'a ora actuala domeniul acesta este considerat ca fiind o revolutie in dezvoltarea personala, leadership, psihologie si afaceri. &u asta conteaza cel mai mult. Important este ca fiecare dintre noi sa luam decizia de a urca o treapta spre o iectivul pe care ni l-am propus pentru ca acum avem si metoda de a ne atinge scopurile. Important este ca noi sa ne formam atitudinea pentru excelenta-

Influenta practicilor taoiste asupra undelor cerebrale

%ctivitatea creierului nostru nu inceteaza decat atunci cand murim. )l insa functioneaza diferit in stare de veghe sau in stare de somn. %ceasta diferenta este data de prezenta diferitelor unde cere rale din starile respective. %stfel, atunci cand dormim usor, in creierul nostru sunt preponderente undele alfa, cand somnul este adanc, preponderente sunt undele theta, iar cand suntem in stare de veghe !tre$i", preponderente sunt undele eta. Prezenta undelor cere rale ne indica gradul de activitate al creierului. In stare de veghe, creierul emite unde eta si consuma foarte multa energie pentru a putea controla organismul in timpul activitatii zilnice. )l controleaza organele de simt, raspunde stimulilor exteriori si executa anumite operatii de calcul, pentru a putea da raspunsurile cele mai adecvate situatiilor care apar in timpul zilei. In timpul somnului, creierul emite unde alfa si theta, in aceasta stare el a$uta organismul sa treaca de la stare de veghe, de consum energetic, la stare de incarcare. Intregul corp se relaxeaza si in aceasta stare anumite glande incep sa secrete su stante care a$uta corpul sa se regenereze. In mod normal, aceste unde cere rale nu pot fi emise de creier in acelasi timp. %tunci cand suntem in stare de veghe, consumam energie si nu putem trece pe starea de relaxare si incarcare energetica in prezenta undelor eta. )xista insa si situatii in care creierul poate sa emita toate tipurile de unde cere rale amintite mai sus. %ceste situatii apar in timpul practicilor meditative. In timpul meditatiei s-a o servat ca frecventa respiratiei si a pulsului scade, tensiunea arteriala si meta olismul se armonizeaza, contractiile musculare dispar !datorita relaxarii care este de aproape patru ori mai puternica decat in timpul somnului", iar undele cere rale apar simultan si se sincronizeaza. %cest lucru a putut fi verificat atunci cand o serie de practicanti ai meditatiei au fost de acord sa fie testati in timpul practicilor meditative. %stfel de experimente au fost realizate cu spri$inul maestrului taoist Manta* Chia la Institutul pentru 3ioci ernetica %plicata si Cercetarea Feed ac*-ului din 9iena, %ustria, dar si la un institut din ,an Francisco, ,.#.%. In timpul acestor testari s-a o servat si masurat !printre alte rezultate" o echili rare si armonizare a activitatii emisferelor cere rale si in acelasi timp sincronizarea undelor alfa, eta si theta. 'a sfarsitul testarii .r. 5erhard )ggets erger, iochimist si director tehnic al institului din 9iena a exclamat: ")ste incredi il- B...C &oi dovedim in mod stiintific veridicitatea cunoasterii spirituale vechi de >888 de ani". Masuratorile asa-numitelor "ultratalente" in care sunt implicate claritatea, eficienta, sanatatea, reflexele si numeroase alte fenomene fizice au aratat rezultate extrem de ridicate atunci cand maestrul Chia practica meditatia. Potentialele am elor emisfere cere rale au crescut de la exercitiul de inceput ",urasul Interior" pana la ultimul exercitiu "0idicarea orgasmica". )ste remarca il mai ales faptul ca potentialele emisferelor cere rale au inceput sa se sincronizeze. 2data ce este atins un anumit nivel energetic modificarile la nivel fizic devin indiscuta ile: se formeaza noi sinapse, ceea ce corespunde din nou unei capacitati considera il crescute a creierului. In urma rezultatelor o tinute la aceste testari intelegem cat de importanta este practica meditativa pentru sanatatea psihica si fizica a oamenilor. 2 practica meditativa corecta regleaza multe procese io-chimice si io-fizice din interiorul corpului uman, a$utand omul sa-si pastreze sanatatea pana la varste avansate. +otodata, meditatia creeaza resurse pentru o una

activitate fizica, omul pastrandu-si astfel mo ilitatea articulatiilor, supletea tendoanelor si puterea muschilor si a oaselor. Iata de ce in 2rient practicile energetice Doghine, +aoiste, 3udhiste etc. sunt atat de mult apreciate si practicate.

Sa ne eliberam de schemele copilariei

Frica poate fi transformata in cura$, suferinta in compasiune/ )motiile, sentimentele, pasiunile pot trece, uneori intr-o secunda, de la o extrema la alta, alteori de la o simpla traire la cea mai profunda si trainica pasiune. 0aportate la o relatie de cuplu acestea iau o semnificatie speciala, intr-un $oc extrem de complicat, plin de capcane si cu reguli ce par, de multe ori, irationale. 2rice relatie de iu ire aduce cu ea o incercare de "potrivire" a schemelor, a pre$udecatilor fiecarui partener, ceea ce creeaza terenul propice unor conflicte, de mica sau mare intensitate, frecvente sau nu, care pot desparti sau uni pe cei doi parteneri. .in momentul in care doi oameni se "intalnesc" si pornesc pe drumul iu irii, ei trec succesiv prin stadiul atractiei sexuale, al simturilor, apoi al gandurilor, pentru ca in final sa se transforme in acceptarea celuilalt, intr-o nevoie de a fi cu celalat, respect sau in o isnuinta. %ceasta calatorie are, ineinteles, opriri necesare, ragaz in care cei doi fac eforturi de adaptare la sine - avand acum un nou statut - la celalalt si la relatia dintre ei. Cheia succesului unei casnicii - afirma un mare psiholog consta in "hrana" pe care o oferim relatiei dintre noi si partener, aceasta fiind de fapt o a III-a fiinta, cu propriile nevoi ce se cer a fi satisfacute pentru a ne gratifia cu tandrete, intimitate, respect. %tunci cand o relatie se "opreste" intr-o statie, de cele mai multe ori necunoscuta pentru noi, intalnim tensiunea, cearta, conflictul - ce zguduie iu irea dintre noi sau chiar pe noi insine, fiind pusi in fata unor reactii ce ne aduc aminte de modelul familial !de un tata autoritar, de o mama supusa sau indiferenta, sau cine stie/"... %cest model poate face ca orice relatie sa devina un camp de atalie emotional, dar, in acelasi timp, ofera posi ilitatea de a ne analiza trairile pentru a ne eli era de constrangerile tiparului familial. 2rice relatie de iu ire tre uie privita ca un sistem, o retea de interactiuni cauzale, iar modul in care actioneaza o persoana atrage dupa sine reactia celeilalte. Psihologii ne spun ca o casnicie poate fi schim ata atunci cand se schim a felul in care actioneaza o parte a lui, acest fapt ducand la modificarea reactiilor celeilalte parti. .eci, schim andu-ne pe noi putem salva o relatie de la distrugere. Marele paradox in alegerea partenerului este ca ne vom apropia de acei oameni care seamana cu modelul familial - este ceea ce Freud numea repetitie compulsiva - simtim o atractie irezisti ila de a recrea in relatiile adulte acele tipare pe care le-am invatat in copilarie. .e ce acest paradox/ Poate ca au ceva familiar, ceva cunoscut chiar daca provoaca suferinta, poate ca avem speranta ca vom reusi acum sa schim am povestea si vom "repara" intreaga copilarie. Ideal ar fi ca su iectul cu modelul "privatiunii" sa primeasca ingri$irea si atentia de care are atata nevoie, modelul "agresiunii" sa gaseasca un partener de incredere. Fiecare partener actioneaza in asa fel incat sa "repare" tiparul mostenit, deci am ii parteneri contri uie la vindecarea ranilor emotionale din trecutul celuilalt. +iparele pot fi usor recunoscute. Persoanele care au amprenta privatiunii se pot simti atrasi de parteneri rezervati, aroganti, detasati sau reci. Cei care au dezvoltat schema a andonului vor fi atrasi de parteneri care nu sunt disponi ili, nu sunt de incredere, etc. Modelul supunerii va intra intr-o relatie pasiva, cu parteneri care isi impun propriile nevoi, ganduri. &eincrederea va gravita in $urul unui partener cu aceeasi "calitate", care incearca sa manipuleze sau sa fie agresiv emotional, fizic sau sexual. Convingerea ca este imposi il sa fii iu it determina alegerea unei persoane distante, reci, indisponi ile etc. Constientizarea acestor $ocuri relationale este un proces dificil care cere timp pentru ca partenerii sa-si reconstruiasca propria viata, altfel risca lectia despartirii sau a suferintei martirului ce tre uie sa-si creasca copiii. %tunci cand exista suspiciuni foarte profunde, intretinute de schema neincrederii, de exemplu la cei agresati in copilarie, va fi nevoie de a$utor din exterior - fie un terapeut specializat, fie a unui grup de spri$in. 0ecunoscandu-ne schema, analizand-o alaturi de partener vom putea empatiza mai usor si vom gasi astfel solutia pentru a fi schim ata. )mpatia nu inseamna sa provocati modelul, ci sa fiti mai sensi ili fata de vulnera ilitatile pe care schema i le provoaca partenerului.

#n principiu udist sustine ca intelegerea duce la empatie. %naliza modelului partenerului atrage dupa sine empatie fata de partener. Imediat ce va percepeti partenerul ca pe o persoana care sufera, incepeti procesul unei relatii constiente. %cest proces presupune insa sa construiti o relatie in care sa explorati schemele pe care le aveti si nu sa utilizati aceasta explorare pentru a strange munitie pentru urmatoarea atalie.