Sunteți pe pagina 1din 5

Recenzie

Recenzor:Dogaru Stefania Articol recenzat: Joaquim Oliveira.Martins,Stefano,Scarpetta and Dirk ilat:Mark!up pricing. Market structure and t"e #usiness c$cle,pp %&!'(&

1.Rezumat articol
Articolul recenzat are ca su#iect sta#ilirea preturilor la nivel macroeconomic. )n opinia mea, imperfectiunile pietelor de produse afecteaza performanta economica.*el mai important este efectul de sta#ilire a preturilor de firme.Arunci cand pietele de produse se caracterizeaza printr!o lipsa de concurenta,firmele pot percepe o ma+orare a costurilor marginale pentru a atinge rente de monopol.)n aceasta situatie,actiunile politice ar putea avea scopul de a promova o concurenta mai puternica,in scopul de a reduce domeniul de aplicare si de sta#ilirea preturilor inferior.De e,emplu, in -airu marcarea preturilor au un impact asupra soma+ului. rincipala pro#lema consta in faptul ca in timp ce preturile pot fi masurate, costurile marginale nu sunt direct o#serva#ile. rin urmare e,ista cateva studii empirice pentru identificarea puterii de piata la nivel macroeconomic.Aceasta metoda foloseste fluctuatiile pe termen scurt de diferenta dintre ratele de crestere. Ro#ert .all a produs asa numita reziduala Solo/,o masura populara de productivitate totala a factorilor,aceasta a fost aplicata pe o scara larga in literature empirica.0otusi a#ordarea lui .all a fost criticata pe motivul ca se #azeaza pe unele te"nici econometrice du#ioase. Recent,Roeger1'2234 a produs o modificare semnificativa a lui .all,ceea ce duce la estimari mai fia#ile de marcare pentru S5A.Aceasta lucrare e,tinde metoda Roeger si ofera estimari de marcare pe perioada '2%(!'22&. Desi mar+ele ridicate pot avea un semn lipsa de concurenta,ele sunt, de asemenea legate la structura e,istenta pe piata intr!o industrie.De e,emplu:costuri cu un grad ridicat de inovare pot da ridicarea de sta#ilire a preturilor pentru a sustine un process competitive in anumite industrii. *ele mai frecvente metode de calcul al productivitatii totale a factorilor este asa numitul Solo/ rezidual. )n primul rand,ponderea fortei de munca in valoarea totala adaugata a fost utilizata ca un punct de referinta.)n conditii de concurenta perfecta coeficientul asociat cu o crestere a fortei de munca,rata capitalului tre#uie sa fie egala cu cota fortei de munca.Acest lucu ar permite identificarea valorii coeficientului de ma+orare.Modul o#isnuit de a corecta aceasta

pre+udecata este de a inlocui raportul relatiei de munca6de capital pe un set de varia#ile instrumentale care sunt correlate cu cresterea raportului de munca6de capital si in acelasi timp,nu sunt correlate cu productivitatea.)n cazul S5A,primaria a propus o serie de intrumente : )7!ul,c"eltuieli militare, pretul petrolului.*u toate acestea unele dintre aceste instrumente au fost criticate ca fiind mai degra#a nervosimil. )n al doilea rand, cele mai multe studii cu privire la marcarea preturilor sau concentrate pe procesul de fa#ricatie.*u toate acestea atat metoda lui .all cat si metoda lui Roeger pot fi aplicate.5n avanta+ clar presupune metoda lui Roeger deoarece nu necesita informatii privind preturile,solicitand doar valori nominale.Aceasta metoda este deose#it de atragatoare pentru industriile de servicii,avand in vedere informstiile statistice sla# asupra preturilor.Raporturile de marcare estimate pentru servicii sunt mult mai e,perimentale decat cele pentru fa#ricatie,din doua motive: )n primul rand,industria serviciilor reprezinta agregarea mai larga decat detaliile industriei folosite pentru sectorul de producti,prin urmare,firmele care opereaza in aceste sectoare de servicii sunt de natura sa fie cu totul eterogen. )n al doilea rand,calitatea informatiilor statistice pentru sectoarele de servicii este mai saraca decat cea disponi#ila pentru industriile de fa#ricatie cu e,ceptia sectorului de constructive. )n al treilea rand,un numar mare de studii au aratat ca mar+ele de pret variaza de!a lungul ciclului de afaceri.*u toate acestea,metodologia lui .all,de estimare a marcarii este folosita de cele mai multe studii pentru a evalua capacitatea de reactie.)ntr!adevar,mar+ele de pret ridicat care duc de cele mai multe ori sunt de natura sa conduca la un test de neconcludenta in ceea ce priveste ciclicitatea.De e,emplu,filmele pot reactiona diferit la sc"im#arile cererii,atunci cand mar+ele lor sunt foarte ridicare. )n literatura de specialitate teoretica nu ofera un raspuns clar daca pretul tre#uie sa fie pro sau contra c$clic.Acesta este pro#alil sa depinda de specificul conditiei de piata produs in care se opereaza fiecare firma.De e,emplu,in cadrul unui regim de concurenta monopolistica,firma ar putea gasi ca este foarte eficint de a sta#ilii contra ciclicul de marcare. *onditiile de ma,imizare a profitului implica faptul ca ma+orarea este inversa in functie de elasticitatea cererii.Aceasta din urma este pro#a#il sa fie pro ciclica in cazul in care,varietatea produselor este de asemenea pro ciclica.Daca,dimpotriva firmele opereaza in pietele de oligopol cu #unuri omogen,comportamentul fiecarei firme depinde de raspunsurile structurate de ceilalti concurenti.)n aceste conditii,ciclicitatea de macare depinde de caracteristicile specific ale pietei,cum ar fi e,istenta constrangerilor de capacitate. )n mod ideal marcarea ciclica ar tre#ui sa reprezinte variatii ale cererii in fiecare industrie.)n practica,avand in vedere limitari de date,cele mai multe studii empirice au optat pentru o masura agregata a ciclului 8vident,e,ista un compromis intre ignorarea diferentelor in conditiile de cerere sectoriale pe de o parte si precizie mai mare atunci cand se utilizeaza o masura agregata,pe de alta parte,avand in vedere informatii mai disponi#ile la nivel agregat pe constrangeri structurale si limitari ale productiei.

)n ciuda acestui compromis,masura agregata pare fi adecvata in conte,tul studiului actual,in special avand in vedere ca iesirile sectoriale influenteaza de+a prima varia#ila e,plicativa de e,timare a ecuatiei suscepti#ile de adauga putere e,plicativa. *oncluzii: )n general marcarile estimate in sectorul de productie sunt pozitive si semnificative in toate industriile de fa#ricatie,acest lucru sugereaza ca plecarile de la o concurenta perfecta sunt foarte frecvente in sectorul de productie. Marcarile in sectoarele de servicii sunt in general mai mare decat cele de productie sugerand ca plecarile de la concurenta perfecta sunt c"iar mai frecvente in aceste sectoare decat in cele de productie.)n mai multe servicii de intrare reglementarile care restrictioneaza sunt suscepti#ile de a contri#ui la mar+ele ridicate. )n ceea ce priveste industriile de fa#ricatie,nivelul de aparare in legatura cu structura pietei de o anumita industrie.8le sunt considera#il mai mici in industriile fragmentate,decat in cele secmentate. Marcarile pot fi partial in legatura cu conditiile de concurenta de catre structura de tip piata.*onditiile de intrare si desc"idere fata de comertul international par sa fi contri#uit la variatia marcatilor,desi efectul lor difera in functie de piata si tipul de structura. O parte din variatia in marcari ar putea fi din cauza c"iriilor de inovare.)ntensitatea este corelata pozitiv cum mar+ele ridicate in industriile differentiate.)n special mar+ele ridicate au fost estimate pentru radio,telecomunicatii,droguri si medicamente,si ec"ipamente informatice,toate sectoarele care sunt suscepti#ile de a avea c"irii semnificative de inovare. 8,ista o variatie considera#ila de marcari intre tari si peste industrii,Acest lucru indica un rol important pentru influente specific fiecarei tari si politici. 9a nivel de dezagregare sectorial utilizate in acest mediu,testele ciclice ale adaosurilor sugereaza mer+e de pret contra ciclice in cele mai multe industri de fa#ricatie.

2 Organizare
Articolul este organizat in mod clasic,correct din punct de vedere stiintific.-u lipsesc parti precum introducere sau concluzii. Se remarca un fir logic al prezentarii si argumentarii aceste lucruri fac ca articlolul sa fie foarte comple, si accepta#il de parcurs.

3 Continut
a) Originalitate: tema analizata de autor in acest articol este

consacrata.Originalitatea temei provine din a#ordarea teoriilor macroeconimoce.


b) Noutate: articolul com#ina teme a celor doi mari economisti 1.all si Roeger4.

c) Relevanta si calitatea metodelor/tehnicilor descrise: -este o tema utila pentru cei initiati:oameni de #usiness,academicieni si economisti. -pro#lema analizata in cadrul articolului ramane de actualitate prin necesitatea determinarii pentru ciclurile de marcare a preturilor. -nu este o tema #anala,fiind de mare profunzime stiintifica. d) Calitate !articolul nu contine greseli grammatical,iar analiza pro#lemei marcarii preturilor este realizata in mod correct stiintific pentru aflarea unor rezultate cat mai clare. !ideile prezentate sunt concrete

4 rezentare!gramatica!stil
9im#a+ul utilizat este corect din punt de vedere stiintific,greu de citit,inteles doar de catre specialist economisti. 8ste un articol descriptiv. *ontine ta#ele. Stilul autorilor este unul coerent,fara greseli gramaticale sau de e,primare.

" Citari si surse #i#liogra$ice


7i#liografia este una completa.

-u sunt prezentate cuvinte c"eie.

% &ugesti 'entru im#unatatirea articulului


8ste posi#il ca pentru alte economi,rezultatele sa difere fata de cele o#tinute in acest articol. *ercetarile pot continua in zilele noastre.