CREE - Centrul Romn pentru Educatie Economica

13R -1

SA PRODUCI MAI MULT SAU SA CONSUMI MAI PUTIN?

INTRODUCERE
Desi problema raritatii nu poate fi eliminata, ea poate fi detensionata prin identificarea unor cai de crestere a productivitatii. Productivitatea este cantitatea de bunuri si servicii produse (iesirile) pe unitatea de resurse de productie utilizate (intrarile). Productivitatea creste daca se produce o cantitate mai mare de bunuri si servicii cu aceeasi cantitate de resurse sau daca se produce aceeasi cantitate de bunuri si servicii cu mai putine resurse. Pe masura ce creste productivitatea, costul pe unitatea de produs scade si competitivitatea creste. La nivel de economie nationala, cresterea productivitatii poate fi nsotita de scaderea numarului de lucratori. Nivelul de trai, att la nivel individual, ct si national depinde n mod direct de productivitatea muncii. Pentru ca la nivelul unei tari consumul sa se poata situa la un nivel ridicat, este necesar ca productivitatea muncii sa fie mai mare. Productivitatea poate creste daca se investeste n capital, de exemplu n fabrici, masini, unelte. De asemenea, productivitatea lucrarilor poate creste, daca se investeste n capitalul uman, n educatie si pregatirea profesionala. Productivitatea creste, atunci cnd se investeste n bunurile de capital si n capitalul uman. Asemenea investitii presupun costuri de oportunitate si riscuri economice semnificative. Investitiile n capitalul uman duc la cresterea productivitatii, atunci cnd determina mbunatatirea calitatii resurselor de munca. Nivelul de trai si productivitatea se afla ntr-o relatie directa.

OBIECTIVE
Elevii vor: 1. defini productivitatea muncii ca productie pe lucrator; 2. explica cresterea productivitatii ca urmare a diviziunii muncii si investitiilor n bunuri de capital; 3. explica importanta cresterii productivitatii att pentru economia n ansamblul ei, ct si pentru indivizi.

DESCRIEREA LECTIEI CONCEPTE

- Productivitate; - Specializarea si diviziunea muncii; - Investitii n capital; - Capital uman. Lucrnd n grupuri mici, elevii participa la simularea unei activitati de productie. Astfel, ei experimenteaza efectele specializarii, ale diviziunii muncii si ale investitiilor n bunuri de capital.

STANDARDE DE CONTINUT
De obicei, specializarea si diviziunea muncii determina cresterea productivitatii. Productivitatea muncii poate creste daca lucratorii vor putea utiliza capital suplimentar.

TIMP NECESAR
2 ore: n prima ora, se parcurg secventele 1-5, iar n a doua ora, secventele 16-19 si evaluarea.

Copyright 1989 National Council on Economic Education, New York, SUA. Toate drepturile rezervate.

13R-2

CREE - Centrul Romn pentru Educatie Economica

MATERIALE
- Multe foi de hrtie. - Multe agrafe si creioane. - O folie transparenta (Proiectia nr. 1 ). - Fisa de lucru nr. 1, cte un exemplar pentru fiecare elev. - Fisa de lucru nr. 2, cte un exemplar pentru fiecare elev. - Mai multe perechi de manusi, de orice fel, pentru secventa 14D (optionala).

5. RUNDA 1. Spuneti elevilor ca n Runda 1, fiecare lucrator dintr-o companie trebuie sa execute o carte singur, de la nceput pna la sfrsit. Lucratorii mpart ntre ei capitalul, materiile prime, dar nu si munca. 6. Timp de trei minute, elevii produc carti. Verificati fiecare carte. Nu le acceptati pe cele incomplete. Distribuiti companiilor Fisa de lucru nr. 1. Fiecare companie si va nregistra propriile date. Oferiti elevilor un model, completnd dvs. pe o folie tabelul cu rezultatele companiei. 7. ntrebati ce alternative de organizare a activitatii exista. De obicei, elevii sugereaza diviziunea muncii si specializarea. 8. RUNDA 2. Companiile dispun, n continuare, de un singur creion fiecare dar, de data aceasta, compania este organizata pe baza diviziunii muncii. Lasati elevii sa discute despre modul n care si vor mparti munca. Ei pot sa se specializeze n efectuarea unei operatii sau doua. Atrageti-le atentia ca, n calitate de specialisti, ei pot realiza, fiecare, numai o parte din produs. 9. Se repeta secventa 6, iar apoi, se completeaza tabelul. 10. RUNDA 3. Daca, din lipsa experientei, productivitatea companiilor nu a crescut, repetati Runda 2. De multe ori este necesar acest lucru, fiind nevoie de exercitiu pentru a se ajunge la specializare. Se investeste, deci, n capitalul uman. S-ar putea sa fie nevoie si de o reorganizare a activitatii, n cazul n care specialistii nu reusesc sa coopereze. 11. RUNDA 4. n aceasta runda, companiile au la dispozitie cte creioane vor. Ele reprezinta bunurile de capital. Fiecare creion costa 0,50 dolari. Dupa cumpararea creioanelor, elevii vor fi lasati sa-si reorganizeze activitatea.

PROCEDEE
1. mpartiti clasa n grupuri de cte 5 elevi. Fiecare grup reprezinta o companie. Cereti elevilor sa aleaga cte un nume pentru companiile lor. 2. Spuneti elevilor ca vor lega carti. Demonstrati-le cum se "produce" o carte si ndemnati elevii sa ncerce si ei mpreuna cu dvs. Rupeti o bucata de hrtie n doua, apoi njumatatiti s.a.m.d., pna cnd obtineti 16 bucati de hrtie. Din acestea faceti o carte cu 14 pagini si doua coperte, pe care le prindeti cu o agrafa, n partea din stnga sus. Pe coperta, scrieti numele companiei, iar paginile interioare numerotati-le (cu numere de la 2 la 14, plasate n stnga jos). Aceasta este o carte completa. 3. Spuneti elevilor ca vor avea 3 minute la dispozitie pentru a realiza ct de multe carti pot. Informati-i ca veti fi controlorul de calitate si ca veti controla fiecare carte realizata. Nu veti accepta cartile care nu ndeplinesc standardele. Numai cartile complete, care vor fi acceptate de controlor si vor fi luate n c onsiderare. 4. Dati fiecarei companii hrtie, agrafe si cte un creion. Cereti elevilor sa faca, fiecare, cte o carte. Acesta este un exercitiu, prin care dvs. verificati daca au nteles toti ce au de facut. Cartile realizate n timpul exercitiului trebuie adunate.

Copyright 1989 National Council on Economic Education, New York, SUA. Toate drepturile rezervate.

CREE - Centrul Romn pentru Educatie Economica

13R -3

12. Se repeta secventa 6 iar apoi, se completeaza tabelul. 13. RUNDA OPTIONALA. Situatia prezentata n cele ce urmeaza se poate aplica n cazul unei (unor) companii: A. Companiile pot concedia lucratori, iar lucratorii concediati pot forma companii noi. B. Sindicatele impun un nou contract de munca. Acesta prevede ca lucratorii sa aiba o pauza de 1 minut dupa fiecare runda de productie. De aceea, la fiecare 60 de secunde, cte un specialist iese afara din joc. C. Activitatea desfasurata de companii este poluanta. De aceea, companiile vor avea un angajat care sa se ocupe cu probleme de protectia mediului. Acest specialist nu mai produce carti. D. Guvernul a hotart ca toti lucratorii sa poarte manusi. Aceasta este o masura menita sa-i protejeze de actiunea nociva a unor substante toxice aflate n compozitia hartiei utilizate n procesul de productie. Distribuiti manusi fiecarui lucrator. 15. Se repeta secventa 6 si apoi, se completeaza tabelul. 16. Folosind informatiile din folia transparenta, discutati urmatoarele probleme: A. Explicati faptul ca productivitatea se poate calcula ca raport ntre productia realizata si factorii de productie utilizati. Cum ati calculat productivitatea (n tabel, rdul 12) ? Subliniati faptul ca cu ct acest raport este mai mare, cu att si productivitatea va fi mai mare.

B. Ce s-a ntmplat cu productivitatea n Runda 2? Dar n Runda 3? Cum se poate explica acest fapt? (Raspuns: n majoritatea cazurilor productivitatea a crescut pentru ca n Runda 2 s-a trecut la diviziunea muncii. Uneori, productivitatea nu creste din lipsa experientei, a deprinderilor sau a insuficientei cooperari dintre lucratori. n Runda 3, productivitatea a crescut datorita calificarii lucratorilor). Ce s-a ntmplat cu calitatea produselor? (Raspuns: De obicei, dupa respingerea unor produse, calitatea se mbunatateste ). C. Ce efect au avut investitiile n bunurile de capital asupra productivitatii? (Raspuns: Productivitatea a crescut.) D. Ce efect a avut cresterea productivitatii asupra costurilor medii (Fisa de lucru nr. 1, rndul 10)? (Raspuns: Costul mediu a scazut.) De ce este important acest lucru? (Raspuns: A crescut competitivitatea companiilor care, astfel, si pot mentine afacerile si pot avea chiar un profit mai mare.) E. Ce efecte poate avea cresterea productivitatii asupra salariilor? (Raspuns: Salariile lucratorilor mai productivi pot creste, pentru ca ei contribuie la cresterea ncasarilor firmei, n conditiile scaderii costurilor unitare. Lucratorii mai putin productivi ar putea fi concediati, iar firma sa caute sa angajeze alti lucratori mai productivi.) F. Ce cheltuieli suplimentare au facut companiile pentru a creste productivitatea? (Raspuns: Costurile totale au crescut, ca urmare a cumpararii de capital suplimentar creioanele. Cu toate acestea cheltuielile pe unitatea de produs au scazut. Unii lucratori pot deveni someri .)

Copyright 1989 National Council on Economic Education, New York, SUA. Toate drepturile rezervate.

13R-4

CREE - Centrul Romn pentru Educatie Economica

G. Care sunt avantajele si dezavantajele specializarii si diviziunii muncii? (Raspuns: Avantaje: lucratorii specializati n efectuarea unor operatii diferite sunt mai competenti /relativ/si realizeaza produse de calitate superioara. n plus, creste productivitatea. Dezavantaje: rutina, lipsa unor specialisti, somaj.) H. Ce alte cai de crestere a productivitatii ar mai putea utiliza companiile? (Raspuns: Dnd lucratorilor posibilitatea sa se perfectioneze / investitii n capitalul uman / sau, poate achizitionnd niste foarf eci pentru taierea hrtiilor/investitii n bunul de capital.) I. nainte de a investi n bunurile de capital, la ce trebuie sa se gndeasca o companie? (Raspuns: Ar trebui sa cntareasca costul investitiei, att n bunurile de capital, ct si n capitalul uman, care va trebui perfectionat, riscurile implicate de mprumuturile pe care va trebui sa le faca si sa puna n balanta aceste costuri cu beneficiile estimate .) J. Care este costul de oportunitate al deciziei unei companii de a investi n bunuri de capital? (Raspuns: Ce ar fi putut face compania cu banii, daca nu ar fi achizitionat capitalul respectiv .) 17. Discutii pe marginea activitatii optionale. A. Ce efect a avut concedierea lucratorilor asupra productivitatii? (Raspuns: Daca lucratorii concediati au fost ntr-adevar ineficienti, atunci productivitatea ar fi trebuit sa creasca .) B. Ce efect a avut pauza obligatorie de 1 minut asupra productivitatii? (Raspuns: n unele situatii productivitatea poate sa scada, iar n altele sa creasca. ntrebati elevii cum se explica acest fapt? Discutati despre monotonia muncii, despre avantajele posibile ale pauzei pentru a alunga plictiseala unei munci de rutina .)

C. Ce efect a avut renuntarea la un lucrator, pentru a preveni poluarea? (Raspuns: Productivitatea trebuia sa scada iar costul mediu sa creasca.) D. Ce s -a ntmplat cu productivitatea ca urmare a obligativitatii de a purta manusi? (Raspuns: Trebuia sa scada.) E. Asociati activitatile C si D cu masurile pe care institutiile guvernamentale responsabile cu protectia mediului le iau n realitate. Subliniati faptul ca activitatea acestor institutii este benefica, n aceeasi masura n care este si costisitoare. 18. De ce este important ca productivitatea Sa creasca? (Raspuns: La nivel de economie nationala, cresterea productivitatii determina cresterea productiei de bunuri si servicii obtinute n urma folosirii resurselor limitate disponibile. Totodata creste nivelul de trai.) 19. Proiectati folia transparenta. Discutati pe baza urmatoarelor ntrebari: A. n perioadele 1977 -1982 si 19881991, productivitatea SUA a crescut? (Raspuns: Nu .) B. Ce efecte a avut acest lucru asupra economiei SUA. (Raspuns: Cresterea preturilor bunurilor de consum si ale serviciilor n perioada 1977-1982 a fost mai mare dect ar fi fost daca productivitatea crestea. Standardul de viata nu a crescut n aceasta perioada.) C. Ce s -a ntmplat cu productivitatea ntre 1983-1988? (Raspuns: nainte de 1983, economia a fost n recesiune, dar n decembrie 1982, economia s-a relansat. De obicei, n urma unor recesiuni, productivitatea ncepe sa creasca. Asa s-a ntmplat la nceputul anilor 1983. n perioade de recesiune, numarul utilajelor si al lucrarilor tinde sa fie prea mare; de aceea, utilajele sunt conservate iar unii lucratori devin someri. La ncheierea unei perioade de recesiune, firmele pot creste productia, fara a spori numarul utilajelor sau al lucratorilor.)

Copyright 1989 National Council on Economic Education, New York, SUA. Toate drepturile rezervate.

CREE - Centrul Romn pentru Educatie Economica

13R -5

D. Ce s-a ntmplat cu productivitatea n perioada 1991-1992? (Raspuns: De la sfrsitul anului 1990 si pna la sfrsitul anului 1992, productia/ora a crescut rapid. Rata somajului a crescut n permanenta, ajungnd n octombrie 1992 mai mare de 45%. Pierderea locurilor de munca a fost, partial, consecinta restructurarii afacerilor pe termen lung si a determinat cresterea productivitatii si a competitivitatii. Cresterea productivitatii conduce catre ideea ca masurile adoptate au fost eficiente, cel putin din anumite puncte de vedere. )

2. Discutati raspunsurile. Posibile raspunsuri: TITLUL 1. Fabrica Whirlpool din Benton Harbor, Michigan a avut doua alternative: sa investeasca n noua tehnologie, deci n bunuri de capital sau sa-si perfectioneze lucratorii. Ea a optat pentru a doua alternativa: a investit n capitalul ei uman, asigurnd calificarea lucratorilor. TITLUL 2. Cresterea productivitatii poate duce la cresterea salariilor lucratorilor si, deci, a nivelului de trai, n conditiile n care firmele americane ramn competitive pe piata internationala. Exista si un dezavantaj: cresterea somajului, n anumite perioade de timp. TITULUL 3. Daca rata de crestere a productivitatii este mica, nivelul de trai nu creste, dar scade competitivitatea pe piata internationala ca urmare a faptului ca n alte tari productivitatea creste mai mult.

EVALUARE
1. Distribuiti clasei Fisa de lucru nr. 2. Elevii lucreaza n grupuri. Sarcina lor este de a citi titlurile unor articole si de a raspunde la ntrebari.

Copyright 1989 National Council on Economic Education, New York, SUA. Toate drepturile rezervate.

13R-6 13L1

CREE - Centrul Romn pentru Educatie Economica

Fisa de lucru nr. 1

DATE DESPRE PRODUCTIVITATE

Numele Numele companiei

Exercitiu 1.Tipul de activit ate Legatorie de carti 6 4 1,00USD 4 4,00USD 2,00USD 0,50USD 7,50USD 7,50USD/4= 1,88USD

Runda 1

Runda 2

Runda 3

Runda 4

Runda 5

2. Numarul cartilor realizate 3. Numarul cartilor acceptate 4. Cheltuieli materiale (0, 25 USD /carte) 5. Numarul lucratorilor 6. Salarii (1USD/lucrator) 7. USD chirie 8. Investitii n bunuri de capital 9. Costuri totale 10. Costul total al unei carti (costul mediu): costul total (rndul 9) mpartit la numarul cartilor acceptate (rndul 3) 11. Timpul total de munca: 3 minute x nr. de lucratori (rndul 5) 12. Productie/minut lucrat: nr. de carti (rndul 2) mpartit la timpul total lucrat (rndul 11)

12 min. 4/12= 0,33

Copyright 1989 National Council on Economic Education, New York, SUA. Toate drepturile rezervate.

CREE - Centrul Romn pentru Educatie Economica

13R -7 13T1

Proiectia nr. 1

PRODUCTIVITATEA MUNCII N SECTOARELE NEAGRICOLE

Indexare: 1982 = 100

ntre 1990 si 1997, productivitatea (medie) a muncii n Statele Unite n sectorele neagricole a crescut n medie cu 1,1% pe an

Sursa: Raportul Economic al Presedintelui. Ianuarie 1993 (Washington DC, US Government Printing Office, 1993)

Fisa de lucru nr. 2

Copyright 1989 National Council on Economic Education, New York, SUA. Toate drepturile rezervate.

13R-8 13L2

CREE - Centrul Romn pentru Educatie Economica

ARTICOLE DE PRESA

CITITI titlurile de mai jos si raspundeti la ntrebari. TITLUL 1. n fabrica Whirlpool productivitatea a crescut. A. Ce masuri putea adopta fabrica Whirlpool pentru a creste productivitatea? B. Ce beneficii ar putea avea lucratorii de pe urma cresterii productivitatii? TITLUL 2. n SUA, n ultimele 6 trimestre, productivitatea a crescut rapid. A. Ce beneficii ar putea avea lucratorii de pe urma cresterii productivitatii? Dar producatorii? Dar tara? B. Cresterea productivitatii ar putea prezenta si anumite dezavantaje, cel putin asupra unor persoane? TITLUL 3. n primele trei trimestre ale anului 1993, productivitatea a stagnat. A. De ce stagnarea productivitatii este o problema pentru tara, afaceri, lucratori si consumatori?

Copyright 1989 National Council on Economic Education, New York, SUA. Toate drepturile rezervate.