1 Curs 1 Dr. Procesual Civil 02.10.

2013

Vizeaza teoria generala a procedurii civile. Iar partea speciala - normele de procedura, participantii la procesul civil, actele normative.

Ori de cate ori apare un con lict !uridic, pt. solutionarea acestuia, cel implicat in di erent poate recurge la modalitati ne!urisdictionale de solutionare, ast el se poate apela la tranzactie sau la mediere. Prin tranzactie, partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in aza e"ecutarii silite prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin trans erul unor drepturi de la o parte la cealalta. #edierea reprezinta o modalitate de solutionare a con lictelor pe cale amia$ila, cu a!utorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator in conditii de neutralitate, impartialitate, con identialitate, si avand li$erul consimtamant al partilor. Ceea ce este o$ligatoriu potrivit legii, nu este medierea ci participarea la sedinta de in ormare privind avanta!ele medierii. Daca la incercarea de conciliere prin mediere a esuat, con lictul de natura !uridica urmeaza sa-si gaseasca rezolvare numai prin parcurgerea procesului civil ce va i declansat de catre cei interesati, ast el procesul civil constituie un mi!loc de aparare atat pt. reclamant al carui dr. se consolideaza prin admiterea in mod de initiv a cererii sale dar si pt. parat caruia i se o era posi$ilitatea sa se opuna pretentiilor adversarului si daca dovedeste li$sa de temeinicie a acestora prin respingerea cererii reclamantului isi va consolida el situatia !uridica anterioara litigiului. Procedura civila, contine regulile dupa care se des asoara !udecata si e"ecutarea silita si reprezinta o parte a dr. procesual civil, alaturi de !urisdictie si teoria actiunii civile. Caracterele dr. prcesual civil 1. Caracter sanctionator. Intrucat conduce la solutionarea di erendelor care poarta asupra unor dr. su$iective civile, dr. procesual civil garanteaza e icacitatea si respectarea normelor de dr. material care consacra aceste dr. 2. Caracter reglementar adica normele dr. procesual civil sunt inscrise in Constitutie, in Codul de Proc. Civila si in legi speciale. 3. Caracter ormalist - ormalismul dr. proc. civil este dat de aptul ca actele de procedura sunt supuse unor conditii de orma si tre. sa ie savarsite in anumite termene. %ormalismul e inevita$il insa nu rezinta numai inconveniente. %ormele prescrise ac previzi$ila des asurarea !udecatii si reprezinta o garantie pt. prote!area intereselor !ustitia$ililor ata de manevrele de rea credinta ale adversarului, dar si impotriva ar$itrariului !udecator. &. Caracter de dr. comun - art. 2 din CPC sta$ileste ca dispozitiile prezentului Cod constituie procedura de dr. comun in materie civila. de asemenea dispozitiile rpezentului cod, se aplica si in alte materii in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare, asadar CPC constituie dr. comun pt. toate litigiile in materie civila atat de dr. privat cat si de dr. pu$lic daca prin legi speciale nu se dispune alt el. Dispozitiile CPC se aplica si in procesul penal in ce priveste latura civila a procesului daca nu se prevede alt el. Desi CPC este de aplicatie generala nu tre. omise prevederile art. 3 si & din CPC care impun aplicarea prioritara a tratatelor internationale privitoare la dr. omului precum si aplicarea prioritara a dr. '(.

)ormele dr. proc. civil

)orma !uridica reprez. o regula de conduita instituita de puterea pu$lica sau recunoscuta de aceasta si a carei respectare e asigurata prin orta coercitiva a statului. Conduita de care se ocupa normele dr. proc. civil priveste modul de !udecata a pricinilor civile precum si punerea in e"ecutare a titlurilor e"ecutorii. Clasi icarea normelor dr. procesual civil* 1. In ctie de o$iectul lor* normele de dr. proc. civil se impart in* norme de organizare !udiciara, norme de competenta si norme de procedura propriu-zise. a. )ormele de org. !udiciara au ca o$. determinarea instantelor !udecatoresti si a pac+etelor depe langa acestea statutul !udecatoriilor si procurorilor cu privire la care se cerceteaza cariera acestora dr. si indatoririle lor, incompati$ilitatile prevazute de lege, raspunderea !udecatorilor si procurorilor, compunerea si constituirea completelor de !udecata si legat de acestea incompati$ilitatea, a$tinerea si re uzarea. ,cestea sunt cuprinse prin legea 303-30&-200& privind org. !udiciara, in regulamentul de ordine interioara a instantelor !udecatoresti si regulamentul privind organizarea si ctionarea adm. a ICC.. De asemenea, norme de org. !udiciara e"ista si in CPC care prin art. &1-/& consacra incompati$ilitatea, a$tinerea si re uzarea !udecatorilor, procurorilor, magistratilor asistenti, asistentilor !udiciari si gre ierilor in egala masura, constinuitatea completului de !udecata la acre se re era art 10 si art 21& din CPC e reglementata tot prin norme de org. !udiciara. $. )ormele de competenta - au ca o$. limitarea competentelor instantelor !udecatoresti, atri$utiile altor org. cu activitate !urisdictionala, caz in care v$ despre competenta generala ori repartizarea pricinilor intre instante de grad di erit, caz in care v$ despre competenta materiala sau repartizarea pricinilor intre instante de acelas grad si v$ despre competenta teritoriala, sediul materiei se la in cartea 1 a Codului, titlul III intitulat competenta instantelor !udecatoresti. )orme de competenta pot sa ie insa intalnite si in legi speciale. 1 c. )ormele de procedura propriu zise. ,u ca o$. modul de !udecata a pricinilor civile si de punere in e"ecutare a titlurilor e"ecutorii. 2ediul materiei este CPC. 3a randul lor, normele de procedura se impart in norme de procedura contencioasa, nrome de procedura necontencioasa si norme de e"ecutare silita. )ormele de procedura contencioase sunt inscrise in careta a2a a CPC intitulata Procedura Contencioasa, aceste norme reglementeaza modul de solutionare a unei cereri atunci cand dr, partii este contestat sau incalcat precum si modul de solutionare a unor interese legitime pt. a caror realizare este o$ligatorie calea !ustitiei. )ormele de procedura necontencioasa sunt cuprinse in cartea a3a a CPC intitutala 4Procedura necontencioasa !udiciara4. Cererile pt. solutionarea carora este nevoie de interventia instantei ara a urmari sta$ilirea unui dr. potrivnitc ata de o alta persoana cum sunt* cele privitoare la darea autorizatiilor !udecatoresti, la luarea unor masuri de supraveg+ere, de ocrotire ori asigurare sunt supuse dispozitiilor de procedura necontencioasa. )ormele de e"ecutare silita au ca o$. regulile de urmat pt. aducerea la indeplinire a dr. constatate printr un titlu e"ecutoriu atunci cand de$itorul nu-si e"ecuta o$ligatia de $una voie.

3 Importanta clasi icarii normelor ast el sunt de imediata aplicare in sensul ca potrivit art 32/ al 3 din CPC in cazul in care instanta investita este des iintata, dosarele se vor trimite din o iciu instantei competente potrivit legii noi. 5ot ca o consecinta a aplicarii imediate a legii noi de organizare !udiciara daca prin legea noua se modi ica modul de compunere sau constituire a completului de !udecata, procesele in curs vor i solutionate in noua alcatuire. In ceea ce priveste actiunea in timp a normelor de competenta, legea vec+e va supraviietui in sensul ca procesele in curs de !udecata la data sc+im$arii competentei instantelor legal investite vor continua sa ie !udecate de acele instante potrivit legii su$ care au inceput. De asemenea, legea vec+e de competenta in vigoare la data investitirii primei instante va i avuta in vedere si de instanta de control !udiciar indi erent daca !udeca in apel sau in recurs. De asemenea in caz de trimitere spre re!udecare, dispozitiile legale de competenta in vigoare la data cand a inceput procesul raman aplica$ile. 5otusi este posi$il ca legea noua de competenta sa ie de imediata aplicare ac e"ceptie. ,cest lucru se intampla in impoteza des iintarii instantei caz in care, dosarele se vor trimite din o iciu instantei competente potrivit legii noi. )ormele de procedura propriu zise sunt in luentate de aplicarea legii in timp ast el, aplicarea in timp a legii noi de prcedura e guvernata de* a. principiul neretroactivitatii $. princ. aplicarii imediate a legii noi ceea ce e"clude supravietuirea legii vec+i. ,rt 2& din CPC prevede ca dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai porceselor si e"ecutarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare. In privinta proceselor in curs la data aparitiei noii legi, normele de procedura nu sunt de imediata aplicare. Drept urmare modi icarea regulilor de procedura in cursul des asurarii procesului civil nu are niciun e ect asupra proceselor de!a incepute care vor continua sa ie !udecate potrivit legii vec+i, ast el ca legea vec+e ultra activeaza adica supravietuieste pana la solutionarea de initiva a litigiilor pornite su$ imperiul ei. 3egea vec+e de procedura ultra activeaza si in cazul in care instanta este investita ca e ect al des intarii unei alte instante. Cat priveste mi!loacele de pro$a, CPC ace aplicarea in art 26 a regulii 4tempus regit actum4 asadar instanta aprecieaza admisi$ilitatea si puterea doveditoare a pro$elor preconstituite si a prezumtiilor legale con orm legii in vigoare la data producerii ori dupa caz, a savarsirii aptelor !uridice care sunt de dovedit. 2i aprecierea admisi$ilitatii pro$elor care nu sunt preconstituite cum ar i e"pertiza interogatoriul, cercetarea la ata locului se ace dupa legea in vigoare la data la care instanta se pronunta asupra admisi$ilitatii. In privinta adm. pro$elor, aceatsa se ace dupa legea in vigoare la data adm. lor.

In privinta actelor !uridice, vala$ilitatea si puterea doveditoare aa cestora se aprecieaza dupa legea in vigoare la data producerii ori savarsirii aptului !uridic nedovedit. ,sadar in privinta acetelor !uridice in cazul unei succesiuni de legi, solutia nu divera dupa cum orma splemna este ceruta ad validitatem sau ad pro$ationem, ca atare daca o anumita orma e ceruta de legea in vig la momentul inc+eierii actului si nu e respectata actul va i lovit de nulitate iar sanctiunea nu poate sa ie acoperita cu motivarea ca legea 0 nu ami impune cerinta privitoare la orma respectiva.

4 In cazul in care orma e ceruta numai pt. dovedirea actului !uridic, c+iar daca legea in vigoare in mom. !udecatii nu mai prevede cerinta privitoare la orma si permite noi mi!loace de pro$a nu se va aplica aceasta. In ceea ce priveste +otararile, acestea raman supuse potrivit art 27 din Cod cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea su$ care a inceput procesul. ("ecutarea silita se des asoara dupa legea in vigoare la data e ectuarii ei c+iar daca titlul e"ecutoriu este o$tinut in mom. in care era in vigoare o alta legea de procedura. ,l 2lea criteriu de clasi icarea - in ctie de intinderea capului de aplicare, normele se clasi ica in 1. norme generale si 2. speciale C(3( 8()(9,3( se aplica in toate cazurile si in orice materie daca legea nu prevede in mod e"pres alt el. C(3( 2P(CI,3( se aplica numai intr o anumita materie e"pore sta$ilita de lege. )ormele speciale deroga de la normele generale si sunt de stricta interpretare si aplicare, ele neputand i e"tinse prin analogie. )ormele speciale sunt cuprinse in legi speciale dar si in CPC. ("emplu3 potrivit art. 13/ al & din Cod instanta competenta sa !udece con lictul de competenta va +otara in camera de consiliu, ara citarea partilor printr o +otarare de initiva, te"tul deroga de la dr. comun su$ 2 aspecte* 1. deroga de la art 1& al 1 din CPC care sta$ileste cu valoare de principiu ca instanta nu poate +otara asupra unei cereri decat dupa citarea sau in atisarea partilor. In al2lea rand, te"tul deroga de la art 17 din CPC con orm cu care sedintele de !udecata sunt pu$lice in a ara de cazurile prev. de lege. Importanta acestei clasi icari* prezinta importanta atunci cand norme din am$ele categorii coe"ista si se aplica in acelasi timp. In acest caz apare un con lict intre norma generala si norma speciala, con lict care se solutioneaza dupa urm reguli* norma speciala se aplica cu prioritate ata de norma generala, 2. orma generala piate sa modi ice norma speciala numai in mod e"pres, 3. in amsura in care nu prevede:tace; su$ un anumit aspect, norma speciala se completeaza cu norma generala. ,ceasta regula nu se aplica si invers. ,l3lea criteriu se ace dupa caracterul conduitei impuse. )ormele se clasi ica in* a. imperative si $. dispozitive. )ormele imperative sunt cele care impun partilor o anumita actiune sau inactiune si de la care nu le este ingaduit sa deroge,iar normele dispozitive sunt cele care suplinesc sau interpreteaza vointa partilor e"primata in actele lor !uridice, ingaduind sa deroge de la ele Pt cali icarea unei norme, se apeleaza la * criteriu e"presiei olosite de legiuitor* in aplicarea acesteia norma e imperativa in te"tele din CPC care contin urm e"presii* nu poate +otara sau este nula, este o$ligata, tre$uie, nu pot-nu poate, nu mai are dreptul, etc. Dimpotriva, norma e dispozitiva atunci cand oloseste urm e"presii* cu acordul e"pres al partilor, partile pot, partile pot conveni, partile sunt de acord, instanta poate.

Criteriul inalitatii te"telor, olosirea acestui criteriu, conduce la concluzia ca au caracter imperativ acele norme care in inalitatea lor depasesc interesul privat al partilor si urmaresc distri$uirea !ustitiei, dimpotriva au caracter dispozitiv, normele care urmaresc ocrotirea interesului partilor.

5 In doctrina si in practica !udiciara au ost sta$ilite o serie de reguli de interpretare in ctie de clasi icarea normelor de dr. procesual dupa o$. lor, ast el* s-a sta$ilit ca normele de organizare !udiciara au caracter imperativ, pt. ca reglementeaza aspecte care nu pot sa ie lasate la aprecierea partilor prin e"ceptie doar normele care reglementeaza recuzarea au caracter dispozitiv. In al 2lea rand, normele de competenta generala, materiala si teritoriala e"clusiva au caracter imperativ in timp ce normele de competenta teritoriala neeclusiva au un caracter dispozitiv. In al3lea rand, normele de proc prorpiu zisa au caracter imperativ atunci cand determina ordinea ireasca a !udecatii principiile procesului civil o$ligativitatea parcurgerii unei porceduri preala$ile, etc 2i au caracter dispozitiv acele norme de procedura prorpiu zisa care sta$ilesc acilitati pt una dintre parti sau pt. am$ele parti. Importanta acestui criteriu de clasi icare* 1. partile nu pot conveni sa se a$ata de la normele imperative insa se pot intelege sa deroge de la normele dispozitive. 2. incalcarea normei imperative e sanctionata cu nulitatea a$soluta, decaderea sau perimarea in sc+im$ incalcarea normei dispozitive e sanctionata cu nulitatea relativa. 3. partile nu pot acoperi prin vointa lor viciile unui act inc+eiat cu incalcarea unei norme imperative in sc+im$ partea poate renunta la a invoca nulitatea relativa. &. inlcarea normei imperative poiate sa ie incalcata de oricare dintre parti, procurorul sau de instanta din o iciu, pe cand incalcarea niormei dispozitive poate sa ie invocata numai de partea ocrotita prin norma respectiva. &. incalcarea normei imperative piate sa ie invocata in orice stare a !udecatii c+iar direct in apel sau recurs pe cand incalcarea normei dispozitive poate sa ie acuta numai intr un anumit termen.

procesul civil reprezinta activitatea des asurata de instanta, parti, org de e"ecutare si alte persoane sau organe care participa la in aptuirea !ustitiei de catre instantele !udecatoresti in vederea realizarii sau sta$ilirii dr. si intereselor civile deduse !udecatii precum si e"ecutarii silite a titlurilor e"ecutorii. procesul civil parcurge 2 aze* aza !udecatii si aza e"ecutarii silite. %aza !udecatii cunoaste la randul ei 2 etape* etapa cercetarii procesului si etapa dez$aterii procesului in ond. 1. actele de procedura se indeplinesc la cererea partilor sau din o iciu. In aceasta etapa, instanta va rezolva e"ceptiile, va e"amina cererile partilor si apararile lor, va dispune orice masuri necesare pt. !udecarea procesului. Cand !udecatorul se declara lamurit, declara cercetarea prcesului inc+eiata si i"ea"a termeni pt. dez$aterea ondului in sedinta pu$lica. Cand se considera ca au ost lamurite toate impre!urarile de apt si de dr. ale cauzei, !udecatorul inc+ide dez$aterile. Din acest moment urmeaza etapa deli$erarii si pronuntarii +otararii. Partea nemultumita de +otararea pronuntata p<oate declansa etapa apelului ca si cale ordinara de atac sau etapa cailor e"traordinare de atac* recursul, contestatia in anulare sau revizuirea.

6 %aza e"ecutarii silite e"ista atunci cand* +otararea !udecatoreasca sau in alt titlu poate sa ie pus in e"ecutare insa de$itorul nu-si e"ecuta de $unevoie o$ligatia. )' e o$ligatoriu ca procesul civil sa parcurga am$ele aze ale proc. civil sau toate etapele.

Curs 2 Dr. Procesual Civil 00.10.2013

Principiile undamentale ale procesului civil.

Princ. li$erului acces la !ustitie reglementat de art / din Cod. care sunt marginala indatoriri privind primirea si solutionarea cererilor sta$ileste aptul ca !udecatorul are indatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de competenta instantelor !udecatoresti potrivit legii. .udecatorul e o$ligat sa primeasca-sa solutioneze numai cererile care sunt de competenta instantelor !udecatoresti. Impre!urarea ca in conditiile art. 120 necompetenta e de ordine pu$lica in cazul necompetentei generale cand pricina nu este de competenta instanteor !udecatoresti iiar in conditiile art 130 necompetenta generala poate i invocata de !udecator sau de parte in orice stare a pricinii nu poate conduce la o alta concluzie decat aceea pe care am semnalat-o. %aptul ca in mod eronat au ost primite cereri care nu sunt de competenta instantelor ci de competenta unui organ ara activitate !urisdictionala respectiv de competenta unui organ cu activitate !urisdictionala va avea drept consecinte respingerea cererii ca inadmisi$ila sau declinarea ei catre org. cu activ. !urisdictionala competent. .udecatorii nu pot re uza sa !udece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara, sau incompleta. In ast el de situatii cand nu e"ista un te"t de lege aplica$il spetei, !udecatorul va recurge la uzante, la o$icei, iar in li$sa de uzante va recurge la metoda analogiei aplicand te"te de lege din materia cea mai apropiata. In cazul in care nu e"ista nici intr o materia apropiata, atunci !udecatorul va solutiona pricina pe $aza principiilor generale ale dr. tinand cont de circumstantele cauzei si de cerintele ec+itatii. Doar in aceasta situatie precum si atunci cand solutioneaza o actiune in anulare impotriva +ot. ar$itrale in amsura in care partile au con erit ca litigiul sa ie solutionat in ec+itate, plata se poate ace in ec+ita$il. (ste interzis !udecatorului sa sta$ileasca dispozitii general o$ligatorii prin +otararile pe care le pronunta in solutionarea unei cauze. ("ista 2 cazuri in care o +otarare !udecatoreasca poate contine dispozitii generale o$ligatorii pt. toate instantele. (ste cazul deciziei pronuntate asupra recursului in interesul legii respectiv al deciziei date pt. dezlegarea unor c+estiuni de dr. ,ceste 2 tipuri de +otarari nu pot i date decat de instantele superioare. ,ceste +ot. sunt o$ligatorii pt. toate instantele.

7 Principiul undamental al dr. la un proces ec+ita$il in termen optim si previzi$il. ,re in vedere aptul ca din mom. in care o persoana s-a adresat unei instante de !udecata are dr. sa $ene icieze de toate garantiile procedurale de natura sa asigure respectarea dr. recunoscute de conventia europeaza a dr. omului. 1 Oricine are dr. la un proces ec+ita$il, la !udecarea cauzei in termen optim si previzi$il de catre o instanta independenta, impartiala si sta$ilita prin lege. In acest scop, instanta are dr. sa dispuna toate masurile permise de lege pt. des asurarea cu celeritate a !udecatii. .udecatorul ascultand partile si tinand cont de circumstantele cauzei estimeaza durata necesara cercetarii procesului si va cpnsemna inc+eierea de sedinta aceatsa durata. Pt motive temeinice, ascultand din nou partile, !udecatorul poate sa reconsidere ie in sensul prelungirii, ie in sensul diminuarii durata initial i"ata. 5ot pt a asigura cel=eritatea procesului,. !ud. poate sa i"eze termene scurte c+iar de la o zi la alta si sa dispuna citarea partilor nu doar prinn procedura clasica a transmiterii citatiei prin ..... a", posta electronica, prin orice alt mi!loc de comunicare care asigura transmiterea te"tului actului si continuarea numirii lui in masura in care partile au indicat in cererile lor date privitoare la asemenea mi!loace de cominucare. De asemenea in masura in care reclamantul nu savarseste anumite acte de procedura indeplineste anumite o$ligatii in termenele sta$ilite prin lege sau i"ate de !udecator se va putea dispune suspendarea procesului !udecatii iar pt. repunerea cauzei pe rol daca si cererea initiala s-a tim$rat, reclamantul va tre$ui sa ac+ite ta"a !udiciara de tim$ru.

Independenta instantei. Independenta !udecatorilor decurge din modul de recrutare a acestora. )umai pe $aza de concurs, organizat de Consiliul 2uperior al #agistraturii iar cei care promoveaza, umreaza timp de 2 ani cursurile I#). 3a inal, sunt !udecatori stagiari. ,nual se org. si e"amene de admitere in magistratura pt. cei cu o vec+ime de cel putin / ani. (i sunt numiti direct !udecatori devinitiv, insa sunt o$ligati pariodic sa urmeze niste cursuri de pregatire. #ai rezulta si din durata numirii lor. 2unt numiti pana la varsta de pensionare, mandatul lor ne iind limitat pt. o anumita perioada de timp. Inamo$ilitatea acestora care sintetic spus inseamna ca !udecatorul nu poate i detasat, delegat, trans erat, sanctionat, decat in aczurile si in conditiile prevazute de lege si numai de catre C2#. )ivelul pregatirii pro esionale. Instanta tre sa ie sta$ilita prin lege pt respectarea acestui princ. undamental, ceea ce inseamna ca atunci cand interesele sale ar cere-o, 8uvernul nu ar putea sa in inteze prin +itarare de 8uvern o instanta de !udecata. (le sunt sta$ilite, create, in iintate, des iintate numai prin lege.

Principiul legalitatii O un principiu constitutional, aptul ca !ustitia se in aptuieste in numele legii iar !udecatorii sunt independenti si se supun numai legii. .ustitia, se in aptuieste prin ICC. si prin celelalte instante !udecatoresti sta$ilite prin lege.

8 Cand ne re erim la !ustitie ne re erim la instante. In sensul Constitutiei, nu ac parte din !ustitie, nici #inisterul pu$lic si nici C2#. P'5(9(, .'D(C,5O9(,2C, apartine instantelor, #inisterul pu$lic si C2#-ul acand parte intr-adevar alaturi de isntante din autoritatea !udecatoreasca ca una din autoritatile statului, asadar independenta !ustitiei apartine instantelor, !udecatorilor. Procedura de !udecata si competenta instantelor !udecatoresti sunt sta$ilite prin lege:Cosntituitia; si in ine, +otararile !udecatoresti sunt supuse cailor de atac in termenele si conditiile prev. de lege. Principiul egalitatii in procesul civil, partilor le este garantata e"ercitarea dr. procedurale in mod egal si ara discriminari. In aplicarea principiului constitutional al egalitatii in !ustitie, toti cetatenii indi erent de nationalitate, rasa, se", avere, sunt !udecati de catre aceleasi instante de !udecata cu respectarea acelorasi reguli de procedura. %aptul ca e"ista organe cu activitate !urisdictionala care ctioneaza in a ara sistemului instantelor !udecatoresti nu constituie o nesocotire a acestui principiu pt. ca orice persoana se va adresa-va tre$ sa se adreseze acelor org. de !urisdictie in masura in care cererea sa ace parte din categoria celor sta$ilite de lege ca iind de competenta acelor organe. (galitatea in !ustitie inseamna si aptul ca orice persoana care are o anumita calitate in cadrul procesului civil are vocatia la aceleasi dr. pe care le are orice alta persoana care are aceeasi calitate in procesul civil.

Principiul dispono$ilitatii. In continutul principiului disponi$ilitatii intra urm dr* 1. Dr persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil. 2pre deose$ire de procesul penal guvernat de o icialitate se spune ca in procesul civil, !udecatorul asteapta procesul. (l tre sa ie investit cu !udecata unei cereri asa incat ca regula !udecatorul civil nu se investeste din o iciu. ("ista si sit. de e"ceptie, in procesul de divort in care sunt copii minori, !udecatorul se va pronunta c+iar daca nu a ost ormulata o cerere asupra e"ercitarii autoritatii parintesti si a c+eltuielilor cu privire la intretinerea copiilor. In proc de divort, !udec. se pronunta din o iciu asupra numelui pe care il vor purta sotii dupa des acerea casatoriei, cererea de punere su$ ionterdictie poate i acuta de orice persoana interesata ceea ce apare ca o limitare a acelui dr. :de a porni sau nu proc. civil;. De asemenea, pt. apararea anumitor interese sau anumitor categorii de pers. ministerul pu$lic poate sa porneasca orice actiune atunci cand e v$ de minori disparuti, pers. puse su$ interdictie si in alte cazuri prev de lege. 2. Dr de a determina limitele o$. si ale procesului. 3imitele o$iectului adica pretentia celui care ormuleaza o cerere sunt determinate in cazul cererii de c+emare in !udecata de catre reclamant. Instanta este legata de o$iect in sensul ca nu poate sa acorde altceva mai mult sau mai putin decat s-a cerut. 2e acorda altceva atunci cand se sc+im$a o$iectul. 2e acorda mai mult decat s-a cerut atunci cand, de pilda, reclamantul cere o$ligareaparatului la 1milion lei si instanta il o$liga la un milion cinci sute de mii, pt. ca asa reiese din dovezile adm. 2( PO,5( D, #,I P'5I) D(C,5 2 , C(9'5 )' ,5')CI C,)D in acelasi e"emplu, daca din dovezile adm. ar rezulta ca paratul datoreasca /00.000 lei si isntanta il o$liga la aceasta suma si a acorda mai mutin inseamna inseamna a lasa nesolutionate capete de cerere cu indrumarea catre parti, dar pt. solutionarea lor, sa porneasca alt proces. 2pre deose$ire de o$. care este legata, nu este tinuta de cauza cererii de c+emare in !udecata care este temeiul !uridic al cererii undamnetul raportului !uridic litigios. Dupa ce pune in discutia partilor in respectarea unui alt principiu

9 undamental, acela al contradictorialitatii, noul temei !uridic, instanta se poate pronunta in raport de alt temei !uridic decat acela pretins de catre reclamant. 3imitele apararii sunt i"ate de catre parat. care in ctie de interesele sale procesuale si ca nedepunerea intampinarii atrage decaderea din dr, de adm. dovezi si de a invoca e"ceptii de procedura relative, alega daca depune sau nu intampinare:actul de prcedura prin care paratul se apara;. 2 era su$iectiva a procesului, poate i largita de parti prin ormularea unor cereri de interventie ortata prin atragerea unor terte persoane. 3a randul lor, tertii pot interveni voluntar prin ormularea de cereri de intervenite voluntara, principala sau accesorie. In mod e"ceptional, atunci cand instanta constata ca pt. solutionarea unei cereri este o$ligatorui sa participe la !udecata si persoane care nu au ost c+emate in !udecata pune in vedere partilor acest aspect si in masura in care tertii nu sunt introdusi in proces, cererea va i respinsa. 3. Dr, de a savarsi acte procesuale de dispozitie adica de a renunta la !udecata sau la dr. su$iectiv, dr. de a accepta pretentiile celeilalte parti sau +otararea pronuntata si dr. partilor de a pune capat litigiului prin inc+eierea unei tranzactii. 2unt insa si limitari ale acestui dr. de pilda in actiunile privind starea civila nu se poate renunta la !udecata. &. Dr. persoanei interesate de a e"ercita sau nu caile de atac in cazurile prev. de lege. 2i acest al disponi$ilitatii e limitat prin aptul ca proc. care a participat la !udecata:nu si cel care nu a part;, indi erent daca a acut sau nu procesul civil poate sa e"ercite caile de atac impotriva oricarei +otarari. /. Dr de a cere sau nu e"ecutarea silita a +otararii. ,cela care o$tine castig de cauza se poate adresa e"ecutorului !udecatoresc pt. a cere e"ecutarea silita a +otararii in cazul in care de$itorul cel condamnat:cel o$ligat; la o anumita prestatie nu-si e"ecuta o$ligatia de $una voie. 5ine insa de disponi$ilitate ca cel care a o$t. castig de cauza sa nu mai urmareasca e"ecutarea silita a +otararii, multumindu-se doar cu aptul ca a o$t. castig de cauza in procesul civil. Prin e"ceptie, procurorul poate sa ceara punerea in e"ecutare silita a +otararilor !udecatoresti pronuntate in avoarea :numai in...; avoarea minorilor, interzisilor, disparutilor.

Principiul e"istentei o$ligatiei partilor in des asurarea proc. civil,partile au o$ligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele i"ate prin lege sau sta$ilite de !udecator au o$ligatia sa-si pro$eze pretentiile si apararile si sa contri$uie la des asurarea cu celeritate a procesului civil. %ata de aceasta o$ligatia sta$ilita cu val. undamentala a procesului, art 2/& al. inal sta$. ca partile nu pot invoca in caile de atac aptul ca isntanta nu a adm. din o iciu dovezi cu care ele ar i tre$ sa le ceara in termenele si conditiile prev de lege. Codul a sta$ilit o o$ligatie si in sarcina tertilor de a contri$ui la solutionarea unui proces pt ca in situatia in care indi erent dupa cum este v$ despre o persoana izica sau despre o persoana !uridica daca detin dovezi decesare pt. solutionarea procesului pot i citate ca martori si sa li se puna in vedere ca su$ sanctiunea de amenzi sau de despagu$iri pt. intarzierea solutionarii procesului sa se prezinte in instanta si sa im$ratiseze dovesile prin care se pretinde ca le detin. Curs 3 Dr. Procesual Civil 16.10.2013

10

Principiul e"ercitarii cu $una credinta a dr. si a indeplinirii cu $una credinta a o$lig. procesuale.

Dr procesuale tre sa ie indeplinite cu $una credinta potrivit scopului in vederea caruia au ost recunoscute de lege si ara a se incalca dr. procesuale ale altei parti. )u numai apararea paratului poate sa ie a$uziva ci orice participant la procesul civil, poate sa si e"ercite sau sa-si indeplineasca o$ligatiile procesuale in mod a$uziv. De pilda reclamantul actioneaza a$uziv daca introduce cererea de c+emare in !udecata ara sa urmareasca un interes in scop legitim ci doar cu intentia de a-l sicana pe parat. 2impla respingere a cererii de c+emare in !udecata nu inseamna doar prin aceasta ca reclamantul a actionat a$uziv. Pt a se a!unge la sta$ilirea aptului ca reclamantul a e"ercitat a$uziv dr. de sesizare a instantei, tre sa se sta$ileasca aptul ca a actionat cu rea credinta, cu intentie sau cel putin cu o culpa grava in dorinta de a-i provoca paratului o pagu$a materiala sau c+iar morala. De asemenea actioneaza a$uziv, partea care , invoca o e"ceptie de neconstitutionalitate doar cu intentia de a o$tine amanarea procesului. Dupa modi icarea legii &7-1002 pana la solutionarea e"ceptiei de neconstitutionalitate, !udecata procesului nu se mai suspenda de dr. ci este la aprecierea instantei daca suspenda sau nu !udecata. Insa pt. ca instanta sa analizeze in ce masura se impune sau nu sesizarea Curtii Cosntitutionale este necesar sa asculte toate partile asupra acestui aspect. Prin urmare, procedeaza a$uziv partea care , in lipsa adversarului sau invoca o e"ceptia de neconstitutionalitate stiind ca instanta va tre$. sa acorde un termen pt. ca partea care lipseste sa ia cunostinta de e"ceptia de necosntitutionalitate invocata si sa se e"prime asupra ei. De asemenea procedeaza a$uziv, de e". e"pertul care, conditioneaza depunerea la raportul de e"pertiza de ma!orarea a onorariului de e"pert. ,$uzul e savarsit nu in privinta solicitarii ma!orarii onorariului ci pe planul conditionarii depunerii rap. de e"pertiza de incuviintarea unui onorariu mai mare. Partea care isi e"ercita a$uziv dr. procesuale raspunde pt. pre!udiciile materiale si morale provocate celeilalte parti si poate i o$ligata de asemenea la amenda !udiciara. Pt o$tinerea despagu$irilor, cel pre!udiciat va tre$. sa actioneze pe cale separata prin introducerea unei alte actiuni, in sc+im$ amenda !udiciara e aplicata de instanta c+iar in cursul procesului in care s a produs a$uzul. )u e v$ despre o du$la sanctiune pt. aceeasi apta intrucat despagu$irile sunt datorate partii pre!udiciate prin a$uzul de dr. pe >nd amenda !udiciara se ace venit la stat.

Principiul dr. la aparare

( un principiu cosntitutional, iar codul preia te"tul care sta$. ca 4dr la aparare e garantat4. Dr la aparare e garantat prin instituirea in cod a unor te"te din care rezulta asigurarea dr. la aparare din posi$ilitatea partilor de a-si anga!a un avocvat in conditiile legii /1-100/ si din isntituirea a!utorului pu$lic !udiciar. Codul sta$. ca isntanta nu poate +otara asupra unei cereri decat dupa citarea partilor daca legea nu prevede ast el. Pt asigurarea dr. la aparare dar si a unui alt principiu undamental:contradictiroalitatii; e o$liagtoriu ca pt insasi vala$ilitatea +ot. partile sa ie legal citate resoectiv sa ie prezente inaintea !udecatorului, sit. in care c+iar daca citarea nu a ost indeplinita in conditii de regularitate procedurala, nulitatea se acopera.

11 Pe tot parcursul proc. partile tre sa si aca cunoscute reciproc si in timp util direct sau prin intermediul instantei sau dupa caz motivele de apta si de dr. pe care se intemeieaza intentiile si apararile lor precum si mi!loacele materiale de pro$a de care inteleg sa se serveasca ast el incat iecare dintre ele sa si poate organiza apararea. 2unt sit in care implicarea cererilor a inscrisurilor poate i acuta numai prin intermediul isntantei, partile putand sa si comunice direct acte de procedura sau inscrisuri numai cand legea prevede aceasta. De ilda, cererea de c+emare in !udecata poate i comunicata paratului numai prin intermediul instantei reclamantul neputand solicita instantei c+iar acand dovada ca i-a transmis paratului cererea sa sa i"eze termen pt !udecata cererii. ,ceasta deoarece, !udecatorul dispune comunicarea catre parat a cererii de c+emare in !udecata numai dupa ce, in preala$il, a procedat la regularizarea acesteia adica a veri icat aptul ca cererea de c+emare in !udecata curpinde toate elem. cuprinse de cod pt insasi vala$ilitatea sa si este legal tim$rata. De asemenea, pot i comunicate cererea reconventionala intampinarea, cererile de interventie voluntara sau ortata in cazul in care una dintre parti doreste sa inmaneze adversarului sau acte de procedura sau inscrisuri c+iar la termen o va putea ace direct dupa incuviintarea instantei. Presedintele completului da cuvantu partilor in ordinea i"ata de legiuitor si poate sc+im$a aceasta ordine numai pt. motive temeinice. Pe parcursul proc. instanta ar putea sa incuviinteze dovezi daca se ace dovada ca e"ista una dintre sit. anume prevazute pt care dovada ar putea i ceruta pe parcursul proc. Daca dovezile nu sunt cerute prin cererea de c+emare in !udecata respectiv prin intampinarea de catre parat intervine sanctiunea decaderii. 5otusi s-ar putea incuviinta dovezi ulterior daca de pilda necesitatea adm. pro$ei ar iesi din dez$ateri si partile nu puteau s-o prevada. 2au daca adm. pro$ei nu duce la amanarea procesului. Dupa adm. dovezilor ce au ost incuvintate de isntanta, reclamantul va intocmi prin avocatul sau concluzii scrise privind sustinerea pretentiilor sale pe care le comunica prin scrisoare recomandata cu con irmare de primire sau direct su$ luare de semnatura celorlalte parti inclusiv ministerului pi$lic daca participa la !udecata. Dupa primirea concluziilor scrise ale reclamantului, celelalte parti vor intocmi propriile concluzii scrise pe care le comuinica in aceleasi conditii reclamantului. Pe tot parcursul procesului, partile au dr,. sa ie reprezentate sau asistate in cond. legii. inaintea instantelor de ond :sunt instante de ond prima isntanta si isntanta de apel pt ca am$ele !udeca atat su$ aspectul temeiniciei cererii cat si al legalitatii spre deose$ire de isntanta de recurs care veri ica numai legalitatea +otararii;, partile pot i reprezentate si printr un mandatar neavocat. In recurs cererile si concluziile partilor nu pot i ormulate si sustinute decat prin avocat sau consilier !uridic in cond. legii. 9eprezentarea in aceste conditii e de natura sa a ecteze insasi legalitatea, vala$ilitatea cererii de recurs sau a intampinarii. Prin e"ceptia, asistarea prin avocat nu e necesara daca insasi partea sau mandatarul ei care este sot sau ruda pana in gradul 2 cu partea este licentiat in dr. Partile li$site de mi!loace materiale care opot $ene icia de a!utor pu$lic !udiciar la cerere nu din o iciu, a!utor care poate sa im$race orma amanarii reducerii scutirii de plata ta"elor !udiciare de tim$ru sau su$ orma asistentei sau reprezentarii printr un avocat desemnat de $arou. Pe tot parcursul proc. !udecatorul tre sa incerce solutionarea amia$ila a litigiului pt care poate sa dispuna in atisarea partilor inaintea sa c+iar daca snt reprezentate in conditiile art 227 din Cod.

12 Principiul contradictorialitatii

,re in vedere aptul ca partile au dr. dar si indatorirea de a participa activ la sustinerea si dovedirea cererilor lor si la com$aterea pretentiilor si sustinerilor adversarului. 9ezulta din mai multe aspecte*instanta nu poate +otara asupra unei cereri decat dupa citarea sau in atisarea partilor daca legea nu prevede alt el. Pt asigurarea contradtictorialitatii nu e ol$igatoriu ca partile sa se in atiseze in ata !udecatorului ci e o$ligatoriu ca acestora sa li se asigure posi$ilitatea de a se in atisa lucru realizat prin citarea lor legala. Instanta in respectarea princ. contradictorialitatii se poate pronunta c+iar daca se in atiseaza o singura parte caz in care va tine cont si de cererile, de dovezile adm. si de e"ceptiile invocate de partea care lipseste si care e legal citata. #ai mult, e respectat principiul contradcitorialitatii daca li$sesc toate aprtile legal citate iar cel putin 1 dintre ele a cerut ca !udecata sa se aca in lipsa. Din necesitatea asigurarii celeritatii, solutionarii proc. civil, uneori dar numai cat priveste !udecata in prima isntanta, legiuitorul a intocmit a$ateri de la contradictorialitate sta$ilind ca sunt anumite categorii de cereri care se solutioneaza ara citarea partilor. ( cazul con lictului de competenta asupra caruia instanta decide ara citarea partilor c+iar printr o +otarare de initiva ceea ce inseamna ca +ot. nu e suscepti$ila nici de apel si nici de recurs sau instanta se pronunta asupra presc+im$arii termenului ra citarea partilor. )umai in masura in care presc+im$a terenul va cita partile comunicandu le noul termen pt ca ele nu mai pot i prezumate a avea cunostinta de termen. (ste asigurata contradictorialitatea prin aptul comunicarii directe sau prin isntante a motivelor de apt si de dr. pe care se intemeieaza pretentiile si apararile partilor, mi!loacele de pro$a de care inteleg sa se serveasca. 5ine tot de contradictoralitate dar in egala amsura de principiul e"erictarii cu $una credinta a dr. procesuale aptul ca partile au o$ligatia de a e"pune sit. de apt la care se re era pretentiile si apararile lor in mod corect si complet ara a denatura sau omite apte pe care le cunosc. %iecare parte are o$ligatia de a e"pune un pct de vedere in legatura cu sit de apt prezentata de adversari. Ceea ce pre igureaza inca de la de$utul codului, o$ligativitatea depunerii intampinarii, daca cererea de c+emare in !udecata cuprind toate elem. prev de lege si >nd e cazul e legal tim$rata se comunica paratului care are o$ligatia ca in 2/ zile de la primirea cererii sa depuna intampinare. 2e comunica reclamantului care tre sa depuna raspuns la intampinare in cel mult 10 zile de la primirea intampinarii, paratul va lua la cunostinta din dosar de raspunsul la intampinare. Daca se ormuleaza cereri de interventie voluntara sau ortata se comunica partilor initiale ale procesului pt ca isntanta se pronunta asupra admisi$ilitatii in principiu a cererii de interventie dupa ascultarea partilor. 5ien de contradictorialitate aptul ca partile au dr. de a discuta si argumenta orice c+estiune de apt si de dr. invocata de catre orice participant la proces incusiv de instanta iar instanta este o$ligata sa puna in dez$aterea partilor toate cererile e"ceptiile, si impre!urarile de apt sau de dr. invocate. Instanta nu pate sa si intemeieze +otararea decat pe motove de apt si de dr. sau pe mi!loace de pro$a care au ost supuse in preala$il dez$aterii contradictorii. Instanta nu poate sa surprinda partile si sa se pronunte direct prin +otarare in temeiul unor c+estiuni care nu au ormat o$. de dez$atere contradictorii.

13

Principiul oralitatii

Procesele se dez$at ver$al cu e"ceptia cazului in care legea prevede alt el sau partile solicita in mod e"pres ca !udecata sa se aca numai pe $aza actelor depuse la dosar. In niciun sistem procedural nu e un sistem pur oral pt daca ar i asa instanta de control !udiciar nu ar putea ace controlul !udiciar cata vreme, ne iind consemnate nu cunoaste care sunt cererile partilor dovezile adm. concluziile. 2unt unele acte numai in orma scrisa* actele d einvestire a instantei sau actel pe care le sav. instanta:inc+eierea de sedinta, +ot !udecatoreasca, citatia; apoi acte de procedura care sunt savarsite ver$al sunt consemnate in scris de positia martorului. 9aspunsurile la interogatoriu sunt consemnate ins cris. Dr de consemnare !udiciara acordat si ver$al= inaintea isntantei este in scris. 2implul apt ca partile cer ca !udecata sa se aca e"clusiv pe $aza actelor de la dosar nu o$liga instanta sa procedeze ca atare pt. ca in conditiile art 227 le poate cere oricand pe parcursul proc. sa se in atiseze inaintea ei.

Principiul nemi!locirii are in vedere aptul ca pro$ele sunt analizate de instanta care !udeca procesul cu e"ceptia cazurilor in care legea prevede alt el. Prevede alt el in urm cazuri* - daca se dispune declinarea de competenta, dovezile adm. inaintea instantei necompetente raman castigate si vor i re acute de instanta competenta numai pt motive temeinice. - daca se stramuta dosarul de la o instanta la alta. De asemenea, daca se adm. dovezi prin comisie rogatorie, instanta care a incuviintat comisia rigatorie se va pronunta in raport de dovezi care nu au ost adm. nemi!locit inaintea ei. ( posi$il ca adm. unei dovezi sa tre$. sa ie acuta de urgenta pt ca e"ista pericolul ca pana la inceperea procesului pro$a sa dispara sau sa ie greu de adm, in viitor. In acest caz se declanseaza procedura de asigurare a dovezilor care e intotdeauna de competenta !udecatoriei in circumscriptia careia se a la martorul sau o$, cercetarii.

Principiul pu$licitatii - are in vedere aptul ca seditele de !udecata sunt pu$lice in a ara de cazul in care legea prevede alt el. Prin amanarea +otararii pana la 31 dec 201/ a dispozitiilor privitoare la cercetarea proc in camera de consiliu si in prima instanta cercetarea procesului si dez$aterile in ond. se ac in sedinta pu$lica si nu in camera de consiliu. Pe de alta parte, daca dez$aterea pu$lica ar i de natura sa a ecteze ordinea pu$lica, moralitatea, interesele minorilor, viata privata a partilor si interesele !ustitiei, instanta din o . sau la cerere poate dispune ca des asurarea proc. civil in intregul sau sau in parte sa nu se des asoare in sedinta pu$lica aratand in inc+eierea de sedinta pt care s a dispus aceasta masura. Daca dez$aterea proc. nu se ace in sedinta pu$lica in camera de consiliu sau in sala de !udecata pe langa parti pot sa participe avocatii sau reprezentantii lor, rerpezentantii legali ai minorilor, martorii, traducatorii sau interpretii daca e cazul precum si orice alte persoane carora isntanta le a ingaduit sa asiste la !udecata.

14 Principiul potrivit caruia, procesul se des asoara in l$ romana. Cetatenii romani apartinand miniritatilor nationale au dr. sa se e"prima in l$ materna in ata instantelor de !udectata in cond. legii c+iar si in acest conditii, toate actele de procedura din dosar sunt sav. in l$ romana. Cetatenii straini si apatrizii au dr. sa ia cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului de a v$ in isntanta si de a pune concluzii prin traducatori autorizat in conditiile legii. In masura in care !udecatorul cunoaste l$ v$ de persoana respectiva si partile sunt de acord, traducerea poate acuta de catre !udecator.

Principiul incercarii de solutionare amia$ila a litigiului pt ca asa impune art 227 pe tot parcursul proc. !udecatorul tre sa incerce solutionarea amia$ila a litigiului indrumand partile sa recurga la mediere. pe timpul cat partile se prezinta inaintea mediatorului in scpul prezentarii avanta!elor medierii procesul nu curge. De la 1 aug 2013 a devenit o$ligatoriu ca su$ pedeapsa respingerii ca inadmisi$ila a cererii de c+emare in !udecata, in anumite categorii de litigii anume prevazute in legea 102-2006, sa ie parcursa procedura preala$ila a medierii. In masura in care, dupa ce au ost indrumate de !udecator sa se adreseze mediatorului partile au pus capat di erendului lor in mod amia$il, !udecatorul va pronunta o +otarare prin care nu va mai ace dectat sa ia la cunostinta despre conditiile solutionarii di erendului.

Curs & Dr. Procesual Civil 23.10.2013

9olul !udecatorului in a larea adevarului

9olul a impus !udecatorului in datorirea de a starui prin toate mi!loacele legale pt a preveni orice greseala privind a laarea adevarului pe $aza sta$ilirii aptelor si prin aplicarea corecta a legii in scopul pronuntarii unei +otarari legale si temeinice. In acest scop in legatura cu motivele de apta si de dr. mentionate de parti in cererile lor, !udecatorul tre sa ceara acestora sa prezinte e"picatii oral sau in scris, este in dr. de asemenea sa puna in dez$aterea partilor orice impre!urari de apt sau de dr. c+iar daca acestea nu sunt inscrise in cererile partilor sa dispuna adm. dovezilor pe care il socoteste necesare pt solutionarea cauzei precum si orice alte masuri legale in vederea a larii adevarului in cauza. In respectarea principiilor undamentale ale contradictorialitatii si dr. la aparare, inainte de a dispune orice masura cu cauza, !udecatorul tre sa opuna in dez$aterea contradictorie a partilor o erindu-le acestora posi$ilitatea de a se e"prima asupra ei. CPC a impus ca un principiu undamental o$ligatia partilor de a urmari des asurarea procesului civil si de a savarsi actele de procedura in ordinea ci termenele impuse de lege sau de !udecator. 5ocmai de aceea ata de art 2/& al. 6, partile nu pot invoca in calea de atac aptul ca !udecatorul nu a ordonat din o iciu dovezi pe care ele ar i tre$. sa le solicite si sa le adm. in conditiile legii. .udecatorul poate sa ordone limitarea principiului disponi$ilitatii, introducerea in cauza a unor terte persoane. 5ertul introdus in proces in aceste conditii va putea sa renunte la !udecata sau la dr., va putea sa ac+ieseze la pretentiile reclamantului sau sa stinga litigiul prin inc+eierea unei tranzactii.

15 In raport cu dispozitiile art 71 in procedura necontencioasa si atunci cand legea o prevede, !udecatorul va dispune introducerea in cauza a unei terte persoane c+iar daca partile se impotrivesc. In procedura contencioasa, atunci cand aprecieaza ca pt. solutionarea cauzei este o$ligatoriu ca tertul sa participe la !udecata, !udecatorul pune in discutia partilor necesitatea introducerii tertului in proces. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea tertului in proces, !udecatorul va respinge actiunea ara sa se pronunte in ond. ,sta inseamna ca ulterior ar putea i introdusa o noua cerere ara sa se invoce autoritatea de lucru !udecat pt. $unul motiv ca in situatia prezentata nua avut loc o !udecata. .udecatorul da sau resta$ileste cali icarea !uridica a actelor si aptelor deduse !udecatii c!iar daca partile le-au dat o alta denumire. .udecatorul are o$ligatia sa puna in dez$aterea partilor cali icarea !uridica e"acta de e". Daca reclamantul si a intitulat cererea in constatare dar solicita sa-i ie recunoscut dr. de proprietate asupra $unului in litigiu iar paratul sa ie o$ligat sa-i predea posesia si olosinta $unului pt ca toate aceste aspecte sunt speci ice cererii in revendicare, !udecatorul pune in dez$aterea partilor noua cali icare !uridica a cererii. Cu toate acestea, !udecatorul nu poate sa sc+im$e denumirea sau temeiul !uridic al cererii in czul in care partile au convenit in mod e"pres asurpa cali icarii !uridice si motivelor de dr. care urmeaza sa ie supuse dez$aterii. .udecatorul ia masurile necesare in vederea pregatirii !udecatii. In conditiile art 203 in mom. in care primele solutie i"eaza primele termene de !udecata, daca reclamantul a cerut, !udecatorul poate sa dispuna citarea paratului la interogatoriu su$ rezerva dez$aterii la primul termen de !udecata asadar in respectarea princ. contradictorialitatii si al dr. la aparare, la primul termen de !udecata, pe langa dez$aterea partilor, admisi$ilitatea pro$ei prin interogatoriu, pertinenta si concludenta pro$ei urmand sa incuvinteze adm. pro$ei numai in masura in care aceasta poate servi la solutionarea cauzei. (ste util insa aptul ca !udec. a dispus citarea paratului la interogatoriu odata cu i"area primului termen de !udecata, pt. ca daca paratul se prezinta la !udecata si instanta incuvinteaza adm. pro$ei, pro$a poate i adm. c+iar la primul termen de !udecata. .udecatorul i"eaza termenele de !udecata in cauza atunci cand o ace de la o zi la alta in raport de situatia concreta din dosar. Ia masuri pt. des asurarea procesului civil. Dispune reunirea cauzelor pt care e"ista o anumita legatura pt a evita pronuntarea de +otarari contradictorii. Dispune dis!ungerea, separarea cauzelor atunci cand de pilda numai una dintre cele este in stare de !udecata ast el incat s-ar a!unge la o tergiversare a solutionarii procesului daca pricinile, cererile ar i !udecate impreuna. De asemena poate sa dispuna suspendarea !udecatii procesului ie de dr. ceea ce inseamna ca in acest caz ca ia apt de aptul ca in pricina respectiva e indeplinita cerinta prev. de lege pt suspendare ie aprecieaza el ca este neecsara suspendarea daca procesul a ost suspendat la cererea partilor sau dupa caz din o iciu atunci cand e cu putina, !udecatorul dispune repunerea cauzei pe rol. In conditiile legii, !udecatorul invoca incalcarea normelor imperative )ecompetenta materiala si teritoriala de ordine pu$lica, poate i invocata de parti sau de instanta pana la primul termen de !udecata in prima instanta. ,lte aspecte* !udecatorul atrage atentia partilor asupra unor dr. procesuale ale acestora de pilda, le atrage atentia partilor ca in sit. prevazute de art 2/& partile ar putea sa ceara si sa o$tina incuvintarea adm. de pro$e si pe parcursul procesului c+iar daca nu le-au solicitat prin cererea de c+emare in !udecata sau atrage atentia partilor asupra consecintelor actelor !uridice de dispozitie pe care acestea vor sa o savarseasca iar atunci cand constata ca prin savarsorea actului de dispozitie respectiv ar putea i socotite interesele unei terte persoane, !udecatorul c+iar poate sa respinga cererea de a se luat act de actul de dispozitie si sa continue !udecata sau poate sa atraga atentia partilor inainte de

16 inc+iderea dez$aterilor ca au dr. sa solicite o$ligarea adversarului la plata c+eltuielilor de !udecata c+iar din +otararea care urmeaza sa se pronunte c+iar in acel proces ori pot solicita o$ligarea la c+eltuieli de !udecata prin introducerea unei actiuni separate ceaa ce inseamna ca se ormuleaza o cerere principala. .udecatorul urmareste atenuarea unor dispozitii legale restrictive prin aplicarea altor dispozitii legale. D( pilda in cond. art 31/ regula este ca nu pot i audiati ca martori rudele si a inii pana in gradul 2 inclusiv, sotul, ostul sot, logodnicul sau concu$inul, personele care se a la in dusmanie sau intr o anumita legatura de interese cu partile. ,liniatul 2 ingaduie partilor ca prin acordurile de vointa a partilr, aceste categorii de persoane sa poate i audiate, iar !udecatorul le atrage atentia ca pot conveni su$ acest aspect.

,ctiunea civila

Codul de ineste actiunea civila ca iind ansam$lul mi!loacelor procesuale prevazute de lege pt. protectia dr. su$iectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei situatii !uridice precum si pt asigurarea apararii partilor in procesul civil. ,ctiunea civila prezinta urm particularitati. (a e in legatura cu protectia unui dr. su$iectiv civil sau a unei sitauatii !uridice prev. de lege cum ar i cazul act. de divort, act. posesorii, act. in materie de iliatie, de asemenea recurge la actiune si su$ pasiv, acela care vrea doar sa se apere. ,ctiunea civila presupune un ansam$lu de mi!loace procesuale cum ar* cereri, e"ceptii, adm. de pro$e, asigurarea dovezilor, cai de atac, e"ecutare silita. ,ctiunea civila e unitara in sensul ca in toate cazurile contine acest ansam$lu de mi!loace procesuale. Prin urmare, cererea de c+emrare in !udecata este doar o orma de mani estare a actiunii civile si de aceea nu e corect sa spunem ca este ormulata cu o actiune si se ormuleaza cerere de c+emare in !udecata. In momnetul in care se recurge la unul dintre mi!loacele procesuale din continutul actiunii, actiunea se individualizeaza, devine proces, si va imprumuta din particularitatile mi!locului procesual ilosit.

(lementele actiunii civile. Partile - o$iectul si cauza

Paartile - sunt su$iectul activ acela care pretinde ca e titularul unui dr. sau $ene iciar al unei situatii !uridice prevazute de lege si su$. pasiv acela despre care se pretinde ca incalca dr.su$. activ. Parti ale actiunii sunt persoanele intre care e"ista raportul !uridic litigios si niciodata reprezentantii partilor indi erent dupa cum sunt legali sau conventionali.

17 ,sta insemna ca +ot. se pronunta si produce e ecte ata de parti iar nu ata de reprezentantii lor.

O$iectul actiunii - protectia dr. sau a sit. !uridice deduse !udecatii precum si asigurarea apararii partilor in cadrul procesului civil. De e". o$,. cererii de c+emare in !udecata il reprez. pretentia concreta a reclamantului. O$ unei e"ceptii procesuale de ond il reprezinta lipsuri privitoare la e"ercitiul dr. la actiune. O$ unei e"ceptii procesuale de procedura reprez. neregularitati procedurale privitoare la compunerea sau contituirea instantei competenta acesteia ori procedura de !udecata. O$ al unei cai de atac este +otararea a carei anulare, sc+im$are, casare se urmareste. O$. unei e"ecutari silite indirecte il constituie $unurile de$itorului care pot i vandute pana la satis acerea creantei creditorului, ana la valoarea creantei creditorului. Cauza actiunii - o reprez. scopul pt care se recurge la actiune, ie pt a pretinde, ie pt a se apara. Intr un anumit tip de actiune, cauza este intotdeauna aceeasi. )u se con unda cauza actiunii cu cauza cererii de c+emare in !udecata care este temeiul !uridic al cererii undamentul raportului !uridic litigios. Distinctia e importanta pt ca atunci cand se invoca autoritatea de lucru !udecat se analizeaza identitatea de cauza in raport cu cauza cererii de c+emare in !udecata iar nu in raport cu cauza actiunii care oricu ar i aceeasi.

Conditiile pt a deveni parte in proces :cond. de e"ercitiu ale actiunii;. ,cela care actioneaza tre sa ai$a capacitate procesuala in conditiile legii, sa ai$a calitate procesuala, sa ormuleze o pretentie si sa !usti ice un interes.

Capacitatea procesuala

Corespunzator capacitatii civila si pe plan procesual, v$ despre capacitate procesuala de olosinta si de e"ercitiu. Cat privese capacitatea procesuala de olosinta, ata de art /6, poate i parte in proces orice persoana care are olosinta dr. civile. ,rt /6 din CPC spune ca pot igura ca parti in proces si asociatiile soc. sau entitatile ara personalitate !uridica daca sunt constituite in conditiile legii. ,ceste entitati pot igura in proces atat ca reclamante cat si ca parate in toate cazurile dovada constituirii lor legale revenind reclamantului. ,ctele de procedura savarsite de o persoana care nu are capacitate de olosinta sunt lovite de nulitate a$soluta si ata de &76 pctul 1 din Cod, nulitattea e una neconditionata adica partea care invoca nulitatea actului de procedura nu tre sa aca dovada ca a su erit vreo vatamare. /6 spune ca lipsa capacitatii de olosinta poate i invocata in orice stare a pricinii. Insa tre avute in vedere si alte cerinte impuse de cod. pt invocarea di eritelor modalitati procedurale. Inainte primei isntantei, lipsa capacitatii de olosinta poate i invocata oricand. ,poi in apel poate i invocata direct ? se invoca pt. prima data in apel. In recurs, partea interesata nu ar putea sa invoce aceasta c+estiune decat daca asa cum impune &@@ al 2 nu a putut sa o invoce prin cererea de apel sau in cursul !udecatii apelului ori desi a invocat aceasta c+estiune instanta a respins-o sau a omis sa se pronunte asupra ei.

18 Capacitatea procesuala de e"ercitiu presupune aptitudinea de a inc+eia acte de porcedura pt e"ercitarea si indeplinirea o$ligatiilor pe parcurlui proc. civil. %ata de art /7 acela care nu are e"ercitiul dr. procedurale poate sa stea in !udecata numai daca e reprezentat, asistat sau autorizat in conditiile legii. 9eprezentarea intervine pt. cel ara capacitate de e"ercitiu. ,siatarea ill priveste pe cel cu capacitate de e"ercitiu restransa. (l sta persoal in proces dar actele de procedura savarsite sunt semnate si de catre ocrotitorul legal pt a-i intregii capacitatea. ,utorizarea este necesara atunci cand reprezentantul sau ocrotitorul legal intentioneaza sa savarseasca acte procesuale de dispozitie si pt. aceasta tre sa ie autorizat de instanta sau de organul adm. prevazut de lege. Pro$lema curatelei speciale - art /@ ori de cate ori e"ista urgenta iar cel lipsit sau cu capacitate de e"ercitiu$ restransa nu are reprezentanta sau dupa caz, ocrotitorr legal, instanta ii va numi un curator special pana la numirea prezentantului.curatorului legal. Curatela speciala poate i isntituita sia tunci cand e"ista con lict de interese intre reprezentant si reprezentat precum si atunci cand persoana !uridica sau entitatile ara personalitate !uridica c+emate in !udecata in calitate de parat nu si de reclamant nu au un reprezentant. Curator provizoriu, special, va i numit un avocat anume desemnat de catre $arou si acesta va avea dr si ao$ligatiile reprezentantului legal. ,ctele de procedura savarsite ara lipsa caacitatii proc. de e"ercitiu sunt anula$ile insa isntanta nu anuleaza actul de procedura c+iar la termenul la care s a invocat nulitatea ce acorda un termen pt. implinirea lipsurile si numai daca lipsurile nu se implinesc se anuleaza actul. Implinirea lipsurilor presupune ca reprezentantul sau ocrotitorul legal a intervenit in proces si a rati icat actele de procedura sav, de cel lipsit sau cu capacitate de e"ercitiu restransa. ,ctele nerati icate sunt anulate.

Curs / Dr. Procesual Civil 30.10.2013

Calitatea procesuala presupune e"istenta unei identitati intre reclamant si titularul dr. din raportul !uridic dedus !udecatii, aceasta iind calitatea procesuala activa si pe de alta parte, e"istenta unei identitati intre parat si cel o$ligat in acelasi raport !uridic, aceasta iind calitatea procesuala pasiva. 'neori din necesitatea ocrotirii unor interese-anumitor categorii de persoane, legiuitorul a recunoscut legitimare procesuala activa si altor categorii de persoane, organe, organizatii, entitati, altele decat titularul dr. D( pilda, ministerul pu$lic poate sa e"ercite orice actiune deci inclusiv actiuni cu caracter strict personal atunci cand e necesar pt. apararea dr. minorilor interzisilor, disparutilor precum si in alte cazuri prev. de lege. ,sociatiile pt. protectia consumatorilor pot introduce actiuni necesare pt apararea dr. persoanelor pe care le reprezinta. Punerea su$ interdictie poate i ceruta de orice persoana care !usti ica un interes inclusiv de instanta din o iciu. In egala masura ridicarea interdictiei poate i ceruta de rice persoana. .usti icarea calitatii procesuale active-pasive este in sarcina reclamantului pt ca el e cel care a declansat procedura !udiciara.

19 )umai dupa ce reclamantul administreaza dovezi in acest scop, paratul are o$ligatia, daca doreste, sa adm. dovezi pt. com$aterea celor pretinse de catre reclamant. 2e considera ca pt. indicarea numelui partilor, prin aratarea cererii de c+emare in !udecata a motivelor de apt si de dr. ale cererii,reclamantul arata de ce se considera indreptatit sa i introdus cererea respectiv de ce l-a c+emat in !udecata pe parat si nu pe o alta persoana. Cele sustinute de catre reclamant pot i contestate iar instanta in e"ercitiul rolului a larii adevarului veri ica pe tot parcursul proc. indeplinirea acestui e"ercitiu de actiune. Calitatea procesuala in oricare dintre ormele sale poate i transmisa pe cale legala sau conventionala. In cazul persoanei izice, transmiterea legala se ace prin intermediul succesiunii, iar in cazul pers. !uridice prin trans ormarea sau reorganizarea persoenei !uridice. In cazul actiunii de divort atunci cand s-a cerut des acerea casatoriei din culpa paratului prin urmare numai dupa aceata ipoteza in cazul in care reclamantul decedeaza in parcursul proc. actiunea va continua intre sotul supravietuitor si ceilalti mostenitori. Daca din dovezile adm. rezulta culpa e"clusiva a paratului in des acerea casatoriei, atunci actiunea va i admisa. Calitatea procesuala apoate i transmisa si pe cale conventionala, ast el in cazul cesiunii de creanta, cesioanrul preia poz. procesuala a ascendentului. In cazul preluarii de datorie, cel care a preluat datoria va continua procesul in aceeasi calitate pe care a avut-o cel de la care a preluat datoria. In cazul vanzarii vanzatorului-donatorului. sau donarii dr. litigios, cumparatorul-donatarul preia pozitia procesuala a

5rnamsiterea calitatii proc. indi erent daca e legala sau conventionala poate sa ie universala cu titlu universal sau cu titlu particular. Codul s-a ocupat in mod deose$it in art ... ast el in cazul in care calitatea procesuala este transmisa prin acte intre vii cu titlu particular, !udecata continua intre partile initiale. Drept urmare, regula e ca in ast el de sitatii, instrainatorul nu e scos din proces. In caz de transmitere a calitatii procesuale prin acte pt cauza de moarte cu titlu particular. .udecata va continua in aceasta situatie prin introducerea in proces a succesorilor universali sau cu titlu universal. In toate cazurile, ceea ce inseamna ca indi erent daca transmiterea s a acut cu acte intre vii sau pt cauza de moarte, do$anditorul cu titlu particular, care stie de e"istenta procesului, e o$ligat sa intervina in proces sau poate sa ie introdus in proces la cerere sau din o iciu. Dupa ascultarea partilor, instanta va decide daca scoate din proces pe instrainator ori dupa caz pe succesorii universali sau cu titlu universal, ast el incat !udecata sa continue numai in contradictoriu, do$anditorul cu titlu particular. Pt a evita a$uzul procesual al do$. cu titlu particular, care nu intervine in proces pt ainvoca ulterior inopoza$ilitatea +ot. care nu i-ar conveni, condul a sta$. ca +otararea pronuntata in contra instrainatorului sau a succesorilor universali ori cu titlu universal e opoza$ila de dr. do$. cu titlu particular si in toate cazurile porduce e ecte ata de acesta a ara de sit. in care a do$. $una credinta si nu mai poate i evins. ,sadar daca do$. cu titlu particular a do$andit intr-un mom. in care procesul nu era inscris in cartea unciara si dovedeste ca nu a cunoscut de e"istenta procesului, nu ar mai putea i evins ci +ot. pronuntata imp. autorului sau nu ii mai este opoza$ila. Indi erent de elul transmisiunii legala, universala, cu titlu particular, etc cel care ia caliatea procesuala preia procesul in starea in acre acesta se a la la mom. transmisiunii, ast el incat nu poate sa ceara sa i se cinviinteze sa sav. acte de proceduca care tre$. sa ie indeplinite pana in acel moment.

20 Din momentul in care a intervenit, toate actele de procedura din proces vor i sav. si in contradictoriu cu cel care a preluat calitatea procesuala. Pe parcursul proc. lipsa calitatii procesuale active-pasive se invoca pe cale de e"ceptie care e o e"ceptie de ond pt ca e in legatura cu o conditie de e"ercitiu a actiunii, e o e"ceptie perentorie sau perimanta pt ca tinde la respingerea actiunii si e a$soluta pt ca normele care reglementeaza o cond. de e"ercitiu al actiunii au caracter imperativ. In cazul in care pt solutionarea e"ceptiei si a ondului e necesar sa se adm. aceleasi dovezi, instanta poate sa uneasca e"ceptia cu ondul insa in inalul procesului este analizata cu prioritate e"ceptia si numai in masura in care se respinge e"ceptia se va trece la analiza ondului. 2impla respingere a e"ceptiei nu inseamna ca actiunea nu va i admisa pe ond. In masura in care actiunea e respinsa, ca iind ormulata de o persoana lipsita de calitate procesuala sau ca iind ormulata imp. unei persoane lipsita de calitate procesuala, ulterior ar putea i introdusa o noua actiune, ara sa se poata opune autoritatea de lucru !udecat, pt ca in privinta ondului, nu s-a !udecat nimic. Daca paratul ace dovada ca prin introducerea cu rea credinta a unei actiuni respinse ca urmare a admiterii e"ceptiei lipse de calitate procesuala activa sau pasiva dupa caz a su erit un pre!udiciu, se va putea indrepta imp. reclamantului pe cale unei actiuni separate pt despagu$iri.

.usti icarea unei pretentii - ata de art 30 al 1 orice persoana care !usti ica o pretentie, care are o pretentie imp. unei alte persoane sau urmareste solutionarea in !ustitie a unei situatii !uridice poate sa ormuleze o cerere inaintea instantei competente. Pt a putea $ene icia de protectia !uridica a actiunii, dr. la randul sau tre sa indeplineasca mai multe conditii* - sa ie recunoscut si ocrotit de lege ceea ce inseamna ca nu poate intra in continutul unui rap.!uridic ilicit A - sa ie e"ercitat in limitele materiale si procesuale recunoscute prin lege, sa ie e"ercitat cu $una credinta adica sa nu se intinda la producerea unei pagu$e in parimoniul adversarului si sa ie nascut si actual adica sa nu ie a ectat de termen sau conditie suspensiva. ,ceasta ultima cerinta tre sa ie indeplinita numai in cazul actiunilor in realizare pt ca in cazul actiunilor in constatare, dreptul poate sa ie constatat in starea in care se gaseste:a ectat de termen sau conditie suspensiva;. De la cerinta ca dr. sa ie nascut si actual, legiuitorul a recunoscut si e"ceptii in cazul asa numitelor actiuni preventive. ,ctiunile preventive - se poate cere inainte de implinirea termenului predarea la termen a o$iectului locatiunii 2. 2e poate cere inainte de termen e"ecutarea la termen a unei o$ligatii alimentare sau a oricarei alte prestatii periodice. 3. 2e poate cere inainte de termen e"ecutarea la termen a oricarei o$ligatii daca se aprecieaza ca prin aceasta se preintampina o pagu$a importanta si care nu s-ar mai putea repara. In toate aceste 3 situatii de$itorul nu e decazut din $ene iciul termenului intrucat creditorul nu poate sa ceara punerea in ee"ecutare silita a titlului sau inainte de implinirea termenului.

21 In egala masura, actiunea e preventiva intrucat creditorul o$tine titlul e"ecutoriu inainte de implinirea termenului, iar daca la termeni, de$. nu-si e"ecuta o$ligatia de $una voie, cred. are de!a un titlu pe care sa l poata pune in e"euctare silita. Daca actiunea e introdusa inaintea de implinirea termenului sau a cond. suspensive se poate invoca e"ceptia prematuritatii si actiunea va i respinsa ca prematur introdusa. &. Interesul - constituie olosul practic imediat urmarit prin declansarea procedurii !udiciare. Interesul tre sa e"iste pe tot parcursul proc. iar nu doar la declansarea sa si tre$. sa e"iste in legatura cu oricare dintre ormele de mani estare a actiunii* cereri, e"ceptii, cai de atac, e"ecutare silita. Interesul tre sa indeplineasca anumite conditii - tr sa ie determinat, ceea ce inseamna ca acela care apeleaza la actiune tre sa urmareasca un scop concret iar nu unul a$stract. Interesul apoi tre sa ie licit. 2a nu se urmareasca un scop impotriva legii. 5re sa ie personal ceea ce inseamna ca olosul practic urmarit se produce in persoana celui care recurge la orma de mani estare a actiunii, de e". partea care a ost legal citata nu are interes sa e"ercite o cale de atac prin care sa invoce lipsa prcedurii de citare cu adversarul sau pt ca singurul olos pe care l-ar o$tine ar i citarea adversarului sau. De asemena nu are interes sa e"ercite o cale de atac partea care a o$t. castig de cauza, pt ca nu ar avea de ce sa solicite sc+im$area solutiei date prin +ot. atacata. O alta cerinta e aceea de a i nascut si actual ceea ce inseamna ca daca acela care recurge la actiune nu ar actiona in mom. in care o ace, s-ar e"pune unui pre!udiciu. In mod o$isnuit atunci cand dr. e nascut si actual si interesul e nascut si actual.

In art 33 a ingaduit insa posi$ilitatea promovarii unei actiuni c+iar daca interesul nu e nascut si actual dar se invoca aptul ca se urmareste protectia unui dr. amenintat sau pt a se preintampina o pagu$a iminenta si care nu s-ar mai putea repara. Pe parcursul procesului, lipsa de interes se invoca pe cale de e"ceptie si daca e"ceptia e intemeiata, actiunea va i respinsa ca iind lipsita de interes. O ast el de +otarare ca orice alta +otarare pronuntata in temeiul unei e"ceptii procesuale nu va putea i opusa ulterior cu o autoritate de lucru !udecat intr un nou proces pt ca ondul nu a ost analizat.

Criteriile de clasi icare

2unt scopul material urmarit de reclamant, natura dr. care se valori ica prin actiune si calea procedurala aleasa pe de o parte pe valori icarea dr. sau. Clasi icarea in raport de criteriu scopului amterial -

22 3 categorii de actiuni* in realizare, in constatare si in constituire de dr. ,ctiunile in realizare sunt acelea prin acre su$ activ pretinde ca este titularul dr. dedus !udecatii si solicita instantei sa-l o$lige pe parat sa-i recunoasca sau sa-i respecte acest dr. iar daca acest lucru nu mai e cu putinta sa-l o$lige la despagu$iri* actiunea in revendicare, act. pt plata despagu$irilor in vederea repararii pagu$ei printr o apta ilicita. 2peci ic +ot pronuntate in acest tip de actiuni e aptul ca produc e ecte pt viitor din momentul ramanerii de initive si constituie titlu e"ecutoriu. ,ctiunile in constatare art 3/ din Cod - oricine are interes, poae sa ceara sa se constate e"istenta sau nee"istenta unui dr. ,ctiunea nu poate i primita daca partea ar putea sa ceara realizarea dr. in orice mod. ,ctiunea in constatare prez. anumite particularitati* a. pe calea actiunii in constatare, se poate cere numai constatarea e"istentei, sau ine"istentei unui dr. nu si a unei situatii de apt pt ca in aceasta ultima ipotez, act ar i respnsa ca inadmisi$ila. $. +ot. care se pronunta asupra unei actiuni in constatare nu poate i pusa in e"ecutare silita devreme ce instanta nu ace decat sa constate ca e"ista un dr. In masura in care totusi printr o ast el de +ot. s-a dispus o$ligarea la plata c+eltuielilor de !udecata in pareta privitoare la c+eltuieli, +ot ar putea i e"ecutata silit. c. actiunea in constatare are un caracter su$sidiar ata de actiunea in realizare pt ca daca partea ar putea sa o$tina realizarea dr. inclusiv pe calea contestatiei la e"ecutare, actiunea in constatare e inadmisi$ila. ,ctiunea in constatare poate privi mai multe clasi icari* - actiuni in constatare pozitive si negative. - declaratorii, interogatorii si provocatorii. ,ctiunea in constatare declaratorie e cea clasica prin care se solicita sa constate e"istente-ina"istenta unui dr. ,ctiunea in cosntatare interogatorie e aceea prin care o persoana care !usti ica un interes c+eama in !udecata o alta persoana pt a i interogata si a se consemna daca intelege sa-si valori ice sau nu in drept. ,ctiunea in constatare provocatorie e aceea prin acre titularul unui dr. care este impiedicat in e"ercitiu normal al dr. de catre o alta persoana care la randul sau se pretinde titualara unui dr. asupra unui $un o c+eama in !udecata. Pt a i o$ligata sa si pro$eze dr. ara posi$ilitatea de a-l mai putea invoca ulterior. d. actiunile in cosntituire de dr. - acelea prin care se creeaza sau se sting raporturi !uridice e"istente. In mod o$isnuit +ot. pronuntate produc e ecte pt viitor de la data ramanerii lor de initive insa +ot. pronuntate in act. de stare civila produc e ecte si pt trecut. Clasi icarea in ctie de natura dr. care se valori ica prin actiune - v$ despre actiuni reale prin acre se valori ica un dr, real si despre actiuni personale prin care se valori ica un dr, de creanta. Dupa cum dr. real sau de creanta poarta asupra unui imo$il-mo$il v$ despre actiuni reale imo$iliare-mo$iliare si actiuni personale imo$iliare si actiuni personale mo$iliare. ,ctiunile reale mo$iliare se su$clasi ica in petitorii:se val. un dr. de prop. sau un alt dr. real; si posesorii prin care se valori ica posesia ca sta e de apt. ,ceasta clasi icare rez. importanta su$ 2 aspecte= in prvinta calitatii procesuale pasive in act reala are detinatorul actual al $unului. In actiiunea persoanla, calitate procesuala pasiva are numai cel o$ligat in raportul !uridic dedus !udecatii. In ceea ce priveste determinarea competentei teritoriale, actiunea persoanala si reala mo$iliara este de competenta instantei, domiciliului sau sediului paratului in cond. art 107, act. reala imo$iliara este de competenta e"clusiva a instantei

23 locului situarii im$ilului in cond art 117. Iar act, personala imo$iliara ata de art 113 al & e de competenta alternativa a instantei domiciliului sau sediului paratului resopectiv al instantei locului situarii imo$ilului. Clasi icarea in ctie de calea procedurala aleasa de parte ... ,ctiunea accesorii - acelea a caror solutie depinde de solutia data unei cereri, unei actiuni principale. ,ctiuni aditionale prin care se modi ica o pretentie anterioara si actiuni incidentale care sunt ormulate in cadrul unui proces in curs desi ele ar putea i ormulate si pe cale principala. Clasi icarea se poate ormula si su$ astectul compoetentei pt ca actiuniile accesorii aditionale si incidentale sunt de competenta isntantei competente sa !udece act. principala si in al 2lea rand in ceea ce priveste caile de atac ce pot i e"ercitate imp +ot. cu distinctiile acute de art &60.

Curs 6 Dr. procesual Civil 06.11.2013

,ctiunea de ond - apararile pe ond sunt acelea care vin la respingerea ne ondata a cererii reclamantului ca urmare a adm. de dovezi din care sa rez. aptul ca pretentia reclamantului nu e intemeiata. D( pilda daca reclamantul il c+eama in !udecata pe parat pt ca acesta sa ie o$ligat sa-si e"ecute o$lig asumata prin contract, paratul se apara in ond invocand ie aptul ca a e"ecutat o$ligatia ie invocand in contractele sinalagmatice e"ceptia de nee"ecutare a contractului. ,pararile procedurale sunt acelea prin care ara sa se puna in dicscutie ondul rap. !uridic litigios se invoca modalitati procedurale pe compunerea sau constituirea instantei, competenta acesteia ori procedura de !udecata, sau lipsuri re eritoare la e"ercitiul dr. material la actiune. )iciodata nici macar atunci cand se invoca o e"ceptie de ond prin apararile procedurale nu se pune in discutie temeinicia ondului rap. !uridic litigios. DIstinctia dintre apaarrile pe ond si apararile procedurale prez. importanta su$ aspectul mom. pana la care pot i ormulate pt ca apararile pe ond si e"ceptiile de procedura relative tre sa ie invocate su$ pedeapsa decaderii prin intampinare. )umai perceptiile de ond si e"ceptiile de procedura a$solute in cazurile anume prev. de lege pot i invocate oricand pe parcursul procesului. Pe de alta parte +ot. pronuntata in temeiul unei aparari procedurale nu va avea autoritate de lucru !udecat asupra ondului.

Partile

, rezultat ca procesul e o activitate des asurata de instanta, de parti, de alte persoane sau organe in scopul in aptuirii !ustitiei in pricinile civile si al e"ecutarii silite a titlurilor e"ecutorii. Prin urmare, participantii la proc. civil sunt instanta, partile, martori, e"perti, interpreti, traducatori, procurori, gre ieri, magistrat asistent-asistet !udiciar. Instanta - notiunea de instanta desemneaza organul imputernicit de lege cu atributia sol. unui diferend. Instanta desemneaza ata org. cu activitate jurisdictionala din afara sistemului ichestinstantelor judecatoresti cat si

24 instantele judecatoresti prev. in legea 304/2004. Intr un inteles mai restrans instanta desemneaza numai instantele judecatoresti prev. de legea 304/2004 si anume judecatorii tribunale trib. specializate curti de apel isntanta suprema. Intr un inteles si mai restrans, not. de instanta desemneaza un anumit grad de !urisdictie ast el incat v$ despre !udecata in prima instanta si !udecata in ultima isntanta. (ste !udecata in apel, recurs sau in cai e"traordinare de atac retractare. )ot. de isntanta desemneaza completul de !udecata atunci cand spunem ca isntanta incuviinteaza pro$ele, se pronunta asupra admisi$ilitatii in principiu a unei cereri de interventie, pronunta +otararea, in realitate vizam completul de !udecata care ia o masura sau pronunta o solutie. 3egat de instanta cu intelesul de complet de !udecata, v$ despre compunerea sau constituirea instantei. ,tunci cand ne re erim la compunerea instantei avem in vedere prezenta in complet a nr. de !udecatori prev de lege pt etapa procesuala respectiva. In prima isntanta copunerea e cu un !udecator, in apel cu 2, in recurs cu 3 !udecatori si in contestatie in anulare si revizuire compunerea va i cu acelasi nr. de !udecatori cu care s-a compus completul care a pronuntat +ot. imp careia s-a e"ercitat calea de atac. Cand ne re erim la constituirea instantei, avem in vedere prezenta in complet alaturi de !udecatori, a persoanelor anume prev. de lege respectiv a gre ierului, magistratului asistent doar la C2#, a asistentilor !udiciari doar pt !udecata in prima instanta a complictelor de munca si asig. soc. precum si prezenta procurorului cand participa la !udecata. Pe parcursul proc. in legatura cu compunerea sau constituirea completului pot aparea o serie de inciodente procedurale. Incompati$ilitate si mi!loacele de invocare a incompati$ilitatii care sunt a$tinerea si re uzarea. Incompatibilitatea a ost ionstituita pt a raspunde cerintei impartialitatii !udecatorului care sol. cauza. Codul de proc civil reglementeaza incompati$ilitatea prin 2 te"te* &1 si &2 prin care isntituie modurile di erite de incompati$ilitate cu regimuri !uridice di erite. %ata de marginala de la &1, incompatibilitatea e absoluta in urm sit* - !udecatorul care a pronuntat o inc+eiere ionterlocutorie sau o +otarare prin care s a sol. cauza nu poate sa participe la !udecata aceleias cauze in apel, recurs, contestatie in anulare, revizuire si nici in cz de casare cu trimitere spre re!udecare. 2copul pt care a ost instituita acest motiv de incompati$ilitate a ost acela de a ...ca !udecatorul re veri ice legalitatea sau temeinicia propriei sale +ot. si sa a!unga sa re!udece cauza dupa ce instanta de control !udiciar a sta$ilit ca sol. prin care a pronuntat o anterior nu a ost corecta. Inc+eierea este interlocutorie atunci cand contine o solutie care lasa sa se intrevada +ot. prin care !udecatorul o va pronunta in inal. 2e spune ca inc+eierea interlocutirie il leaga pe !udecator in sensul ca el nu poate reveni asupra masurii sau asupra sol. prin care a dispus de aceasta. ("ista incompati$ilitate numai daca prin inc+eierea interlocutorie, !udecatorul s-a pronuntat asupra unei c+estiuni carea vizeaza ondul nu si inc+eierea prin care !udec s a pronuntat asupra unei c+estiuni procedurale. ,ceste aspecte sunt vala$ile pt ipoteza in care se pune in discutie pro$lema incompati$ilitatii !udecatorului in caz de plasare cu trimitere spre re!udecare. In sc+im$ atunci cand e e"ercitata o cale de atac, indi erent dupa cum aceasta este de re ormare :cazul apelului si a recursrului; sau e de retractare in cazul contestatiei in anulare.revizuirii, !udecat. e incompati$il indi erent daca prin inc+ieierea interlocutorie sau prin +ot. inala a dezlegat o c+estiune de ond sau procedurala. 2tiinta cailor de atac de re ormare, !udecat. poate a!unge sa devina incompati$il pt ca duoa ce a pronuntat

25 inc+iierea sau +ot. inala este promovat la instanta care !udeca caile de atac impotriva +ot. pronuntate la instanta din care a acut parte. In sc+im$ in cazul contestatiei in anulare-revizuirii, !udecatorul care a pronuntat +ot. sau inc+eierea nua promovat la instanta superioara ce ace parte in continuare din instanta la care era cand a pronuntat +ot. ost

,l 2 lea motiv de incompati$ilitate a$soluta art &1 - nu poate sa participe la !udecata acela care a ost martor, e"pert, ar$itru, avocat, procuror, in aceeasi cauza. .udecatorul e incompati$il nu pt simplul apt ca a ost citat in calitate de martor sau a ost desemnat sa intocmeasca un rap de e"pertiza ci devine incompati$il numai daca a depus e ectiv marturie sau a intocmit raportul de e"pertiza pt ca numai in aceste cazuri !udecatorul ar a!unge sa si aprecieze propria depozitie sau propriul raport de e"pertiza. Dupa cum e incompati$il, ar$itrul care acand parte din tri$ ar$itral a pronuntat +ot. ar$itrala si partile au atacat o pe calea act. in anulare. 5oate aceste cazuri de incompati$ilitate prev de art &1 atrag nulitatea de dr. a +ot. daca este pronuntata de !udecatorul incompati$il pt ca in cond art &/ !udecatorul care se a la intr unul din czurile de incompati$iliatte prev de art &1 nu poate sa participe la !udecata c+iar daca nu s-a a$tinut ori nu a ost re uzat. Incompati$ilitatea poate i invocata oricand.

Cazurile de incompati$ilitate prev de art &2 sunt reglementate dprintr o nroma pozitiva ast el incat !udecatorul va i inlaturat din complet numai daca partile ormuleaza cerere de recuzare si aceasta e admisa. Pt ca nu sunt pro$leme legate de cele 13 pro$. de incompati$ilitate - art &2 pctul 1. In cond art &2 ptcul 1 e incompati$il !udecatorul care a lasat sa se intrevada solutia pe care urmeaza sa o pronunte in cauza. 5e"tul are in vedere aptul ca !udecatorul s a antepronuntat aratand ce solutie ar urma sa pronunte in cauza pe care o !udeca la mom. respectiv. Impre!urarea ca !udecatorul a mai sol. o alta cauza c+iar identica nu e de natura sa i atraga incompati$ilitatea dupa cum aptul ca !udecatorul a scris o lucrare, a pu$licat un material intr o revista de specialitate in care a a$ordat e"act c+estiunea asupra careia urmeaza sa se pronunte nu-l ace numai pt. aceasta incompati$il. &2 pctul 1 spune ca aptul ca !udecatorul pune in discutia partilor impre!urari de apt sau de dr. in respectarea cerintelor art 1& ori invoca e"ceptii procesuale nu l ace sa devina incompati$il. 5oate cazurile de incompati$ilitate enumerate in art &2 spune reglementate printr o nroma dispozitiva ceea ce inseamna ca re uzarea este la latitudinea partilor pt ca art &/ limiteaza numai la incompati$ilitatea reglementata prin art &1 nulitatea +ot. c+iar daca !udecatorul nu s-a a$tinut ori nu a ost recuzat. Cererea de recuzare se ace ins cris sau ver$al in sedinta pt iecare !udecator in parte in acest ultim caz sustinerile partii iind sonsemnate in inc+eierea de sedinta. )umai declaratia de recuzare poate i acuta ver$al ulterior partea tre$uind sa motiveze in scris cererea, sa arate motivul de incompati$ilitate si dovezile de care intelege sa se serveasca. 9ecuzarea tre sa ie acuta su$ pedeapsa decaderii inainte de inceprea oricarei dez$ateri. Dez$aterea la care se re era codul tre sa ie inteleasa in sensul art 3@0 din cod ca vizand punerea in discutie a partilor, a tuturor cererilor si apararilor ormulate de acestea, invocarea e"ceptiilor procesuale, adm. de pro$e prin urmare dez$aterile pana la inceputul

26 carora tre sa ie acuta cererea de recuzare se situeaza la de$utul procesului, dez$ateri avand loc si in etapa cercetarii procesului. ,sadar dez$aterile la care se re era codul in cazul recuzarii nu se identi ica si nu se con unda cu dez$aterile in ond care sunt dez$aterile inale in moom. in care partile pun concluzii asupra intregului proces. Daca motivele de incompati$ilitate s-au ivit dupa inceperea dez$aterilor ori partea le-a cunoscut dupa inceperea dez$aterilor cererea de recuzare tre sa ie acuta de indata ce motivele de recuzare au ost cunoscute de parte. Partea tre sa pro$eze cand a luat cunostinta de motivul de incompati$ilitate. Declaratia de a$tinere provine de la !udecator si poate i acuta in scris sau ver$al in sedinta caz in care se va consemna in inc+eierea de sedinta. .udecatorul se poate a$tine oricand pe parcursul procesului iar !udecatorul recuzat poate declara ca se a$tine ara ca el sa ie tinut de motivul de incompati$ilitate declarat de parte. )u pot i re uzati printr o singura cerere toti !udecatorii unei instante si deisgur cu atat mai putini !udecatorii instantelor superioare intrucat codul spune ca pot i re uzati numai !udecatorii din completul care !udeca procesul respectiv. Daca sunt re uzati alti !udecatori, cererea de recuzare e inadmisi$ila. De asemenea e inadmisi$ila cererea de recuzare prin care se invoca alte motive de incompati$ilitate decta aceleea prevazute la art &1 si &2 si este inadmisi$ila si cererea de avertizare a aceluias !udecator pt acelasi motiv de incompati$ilitate. In toate cazurile in care re uzarea e inadmisi$ila, cererea se solutioneaza c+iar d ecatre completul pe rolul caruia se a la procesul in care s a ormulat recuzarea. Dupa cum e inadmisi$ila si se solutioneaza in aceeasi compunere declaratia de a$tinere pt alte motive decat cele de la &1 si &2. Daca s-au oprumalt atat cerere de a$tinere cat si recuzare a$tinerea si recuzarea sunt sol. in acelas timp, se sol. cu prioritate delcaratia de a$tinere si daca e admisa, cererea de recuzare va i respinsa ca ramasa ara o$. c+iar daca motivul de incompati$ilitate invocat este di erit. Daca declaratia de a$tinere este respinsa prin aceeasi inc+eiere, isntanta se va pronunta si asupra cererii de recuzare. ,$tinerea si recuzarea sunt solutionate de un complet in compunerea caruia nu mai intra !udecatorul recuzt sau care s a a$tinut cu e"ceptia cazurilor in care cererea de recuzre e inadmisi$ila. Cand asupra recuzarii se pronunta c+iar completul investit cu procesul respectiv. ,$tinerea sau recuzarea sa !udeca in camera de consiliu ara prezenta partilor, !udecatorul putand i audiat daca se socoteste necesar. In aceleasi cond. ar putea i audiate partile, legat de pro$ele care ar putea i adm. pt dovedirea re uzarii, codul spune ca e interzisa adm. pro$ei cu interogatoriu pt dovedirea recuzarii. Pana la sol. declaratiei de a$tinere in cauza nu poate i sav niciun act de procedura in sc+m$ cererea de recuzare nu suspenda !udecata insa !udecatorul nu poate pronunta +ot. cata vreme nu a ost solutionata cererea de recuzare daca din cauza a$tinerii sau recuzarii nu se poate alcatui completul de !udecata care sa solutioneze a$tinerea sau recuzarea, cererea se solutioneaza cu aceeasi procedura de catre instanta superioara.

27 In cazul in acre a$tinerea sau recuzarea se admite, locul !udecatorului va i luat de alt !udecator iar in inc+eiere se va arata in ce masura actele de procedura indeplinite de aceasta se pastreaza. In li$sa oricarei mantiuni su$ acest aspect se re ac toate actele de procedura si dovezile adm in cauza. Daca $tinerea sau recuzarea este admisa pt ca din complet ac parte !udecatori care sunt intre ei soti, rude sau a ini pana in gradul & inclusiv se va arata care dintre !udecatori va continua sa participe la !udecata. Iar daca $tinerea sau recuzarea este admisa de catre isntata superiara aceasta va trimite dosarul unei instante de acelasi grad din raza sa teritoriala. Inc+eierea prin care s a respins recuzarea poate i atacata numai de parti odata cu +ot. inala. Daca +ot. inala e de initiva inc+eierea ar putea i atacata numai cu recurs in termen de / zile de la comunicarea +ot. inale. Daca instanta care !udeca calea de atac aprecieaza ca recuzarea a ost respinsa eronat, va re ace toate actele de procedura si dovezile adm. in cauza daca e instanta de apel. Daca e de recurs caseaza +ot. si trimite dosarul spre re!udecare instantei de apel sau daca in procesul respectiv nu poate i e"ercitata calea de atac a apelului trimite dosarul primei instante. Inc+eierea prin care s-a admis recuzarea si s-a respins recuzarea ca ramasa ara o$. nu e supusa niciunei cai de atac. Curs 7 Dr. procesual civil 20.11.2013 Partile - coparticiparea procesuala. In mod o$isnuit la procesul civil participa un singur reclamant si un singur parat. ,tunci cand la !udecata participa mai multi reclamanti sau mai multi parati v$ despre coparticupare procesuala sau litisconsortiu procesual. %ata de dispoz. art /0 mai multe persoane pot sa participe mai multe la !udecata atunci cand o$. procesului e un dr sau o o$ligatie comuna daca dr. sau o$lig. lor au aceeasi cauza ori intre ele e"ista o stransa legatura. Coparticiparea proc. poate primi mai multe clasi icari= - su$iectiva care rezulta din e"istenta in cadrul procesului a mai multor reclemanti sau parati - o$iectiva care rezulta din reunirea din cone"area a doua sau mai multe cereri in care partile sunt di erite pt ca daca partile sunt identice nici prin reunire nu mai putem v$ despre mai multi reclamanti sau parati. - activa, pasiva si mi"ta dupa cum in cadrul proc. e"ista mai B reclamanti, B parati, ori atat mai B reclamanti cat si B parati. - acultativa si o$ligatorie regula e coparticiparea proc. acultativa care rez. c+iar din de . coparticiparii proc. 9egula e vala$ila pt reclamanti pt ca ei pot decide daca actioneaza sau nu impreuna in privinta paratilor care sunt c+emati in !udecata intr o orma de coparticipare proc. mai e"ista pos. unei aprecieri din partea lor. Coparticiparea proc e o$ligatorie in acele cazuri in care prezenta in proces a mai multor reclemenati sau parati este necesara pt c+iar vala$ilitatea +otararii. De pilda, co participarea proc e o$ligatorie in materie de imparteala !udiciara unde tre sa paricipe su$ pedeapsa nulitatii +ot. toti proprietarii. Daca un tert cere sa se cosntate nulitatea unui contract tre sa c+eme in !udecata am$ele parti ale contractului pt ca in caz de admitere a actiunii nu ar i cu putina ca acel contract sa ie anulat ata de o parte si sa ie vala$il ata de partea care nu e c+emata in !udecata.

28 ,celeasi argumente sunt vala$ile in ipoteza in care un tert cere constatatea nulitatii casatoriei, tre. sa-i c+eme in !udecata pe am$ii soti. Coparticiparea proc. nu e o$liagtorie in materia actiunii in revendicare pt ca potrivit Codului Civil +ot o$tinuta de unul dintre coproprietari produce e ecte si ata de ceilalti. 9aporturile dintre coparticipanti sunt guvernate ca regula de principiul independentei prcesuale pt ca in cond. art 60 al 1 actele de procedura, apararile, si concluziile unuia dintre coparticipanti nu pro ita si nici nu produc o pagu$a celorlalti. Cu toate acestea, spune al. 2 prin e"ceptie daca prin natura rap. !uridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, e ectele +ot. se ras rang asupra tuturor coparticipantilor, actele de procedura savariste d eunul dintre ei sau termenele incuviintate unuia pt sav. actelor de procedura produc e ecte ata de toti coparticipantii. Daca intr-o ast el de situatie actiunea e admisa iind o$ligati toti de$itorii solidari si numai unul sau unii dintre ei declara apel ori apelul celorlalti este respins ara sa ie cercetat pe ond ceea ce inseamna ca e respins ca tardiv, e anulat ca netim$rat, e perimat. Ca e ect al admiterii apelului, sentinta va i sc+im$ata si actiunea va i respinsa ata de toti code$itorii solidari, aceasta deoarece, Codul spune ca daca sunt sav. atat acte de rpocedura avora$ile cat si acte de proc. ne avora$ile coparticipantilor se va tine cont de actele de procedura mai avora$ile ori este evident ca admiterea cailor de atac de catre un singur code$itor si anularea celorlalti, actul de rpoc admiterii cailor de atac e actul de proc m ai vala$il. Daca apelul e respins si intimatul solicita o$liogarea apelantului la c+eltuieli de !udecata, numai code$. apelant va i o$ligat la c+eltuieli, nu si cei care nu au e"erictat calea de atac. In acelas te"t art 60 al 2 in materia parimarii, actul de proc. intrerupator de perimare savarsit numai de unul dintre coparticipantii procesuali va avea ca e ect intreruperea cursului perimarii ata de toti coparticipantii. Coparticipantii procesuali care nu s-au in atisat la proces vor continua sa ie citati, a ar de cazul in care, in cond. legii ei au termen in cunostinta. ,lte e ecte ale coparticiparii procesual. Daca mai multi parati au un singur reprezentant se va comunca un singur e"emplar pt cererea de c+emare in !udecata si de pe inscrisurile pe care o insotesc. De asemenea daca reclamantii au un singur reprezentant li se va comunica un singur e"emplar de pe intampinare sau de pe cererea reconventionata. Daca la primirea cererii de c+emare in !udecata se constata ca e"ista un nr mare de reclamanti sau de parati, de natura sa impiedice des asurarea in $une conditii a procesului, !udecatorul le va cere acestora sa-si aleaga, sa-si desemneze unul sau mai multi mandatari persoane izice sau persoane !uridice la domicilui sau sediul carora sa ie acute toate comunicarile in legatura cu procesul. 9eclamantii tre sa depuna in dovada mandatului in cel mult 10 zile de la primirea comunicarii acute de instanta iar paratii odata cu intampinarea sau numai daca intampinarea nu e o$ligatorie in proc respectiv de la primul teren de !udecata. Daca partile nu-si aleg un mandatar, isntanta le va numi un curator special in cond art /@ al. 3 urmand ca toate c+eltuielile legate de reprezentarea acuta in aceste conditii sa ie suportate de parti. In cazul in care tre sa ie tim$rata cererea de c+emare in !udecata se va plati o singura ta"a !udiciara de tim$ru si tim$ru !udiciar iar nu tot atatea ta"e de tim$ru cati reclamanti sunt in proces. In privinta c+eltuielilor de !udecata, coparticipantii sunt o$ligati sa suporte c+eltuielile in mod egal proportional sau solidar potrivit cu natura raportului !uridic dintre ei si cu actele de procedura savarsite.

29

Participarea tertilor in procesul civil.

30 2 era su$ a procesului, cea privitoare la parti, poate sa ie largita ie la initiativa unui tert care intervine din propria sa vointa in proces caz in care v$ despre interventie voluntara, ie la initiativa uneia dintre partile originare care ormuleaza o cerere de interventie ortata si anume c+emarea in !udecata a altor persoane, c+emarea in garantie si aratarea titularului dreptului. Interventia voluntara - Codul spune ca oricine are interes poate sa intervina in procesul care poarta intre partile originare, asadar codul accentueaza doata in plus cerinta interesului ca una din conditiile de e"ercitiu ale actiunii su$ oricare dintre ormele ei de mani estare. Interventia e in interes propriu cand cel care intervine tinde sa castige pt. sine in tot sau in parte dr. dedus !udecatii sau un dr. in leg. cu acesta. Intervenia e accesorie cand tertul spri!ina numai apararea dintre parti. ,cestea sunt cele 2 orme ale interventiei voluntare - principala si accesorie. Interventia principala are natura !uridica a unei cereri de c+emare in !udecata codul prevazand ca aceasta se ace su$ orma cererii de c+emare in !udecata.rin urmare, interventia in interes propriu tre. sa cuprinda toate elementele prevazute la art 10&. In ceea ce priveste mpm. la care poate i acuta cererea de interventie principala:in interes propriu0 pt ca natura u$ei cereri de c+emare in !udecata si pt ca partile sa nu pierda un grad de !urisdictie, regula este ca cererea se ace in prima instanta inainte de inc+iderea dez$aterilor in ond, asta inseamna ca cererea poate i acuta si dupa ce partile au inceput sa puna concluziile inale in ond insa din mom. in care !udecatorul s-a retras spre deli$erare c+iar daca a amanat pronuntarea, cererea nu ar mai putea i depusa. Cu acordul e"pres al partilor din proces, cererea ar putea i depusa si direct in apel. 2e cere numai acordul partilor care participa la !udecata apelului pt ca daca apelul nu priveste toate partile care au participat la !udecata in prima instanta nu se va cere si acordul acelora care nu mai participa in apel. ,cordul tre sa ie e"pres, el nepudand i dedus din tacerea sau a$senta partilor si in lipsa de mentiune contrara, in apel cererea de interventie ar putea i depusa tot pana la inc+iderea dez$aterilor in ond. Interventia principala nu este admisi$ila in caile e"traodrinare de atac, recurs, contestatie in anulare si revizuire. Insa daca este atinsa o cale e"traodrinara de atac si se reia !udecata procesului in prima instanta sau in apel, redevin incidente regulile mentionate. 5ocmai pt ca tertul interveninet principal tinde sa castige pt sine dreptul dedus !udecatii de catre reclamant, interventia nu e adisi$ila in procesele privitoare la dreptul cu caracter strict personal. Daca in ast el de procese sunt ormulate si cereri$ accesori ssau incidentale care au ca o$. dr. patrimoniale, cererea de interventie e admisi$ila in legatura cu aceste cereri. In con lictele colective de munca, atunci cand unitatea cere sa se constate nelegalitate declansarii grevei si cere ei despagu$iri, in privinta capatului de cerere cu privire la despagu$iri s-ar putea ormula o cerere de interventie principala. In sc+im$ in con lictele individuale de munca, tertul nu ar putea sa intervina si sa invoce dr. proprii legate de contractul individual de munca ale altor persoane. In procedura ordonantei presidentiale, cererea va i admisi$ila numai daca asemenea cererii ormulate de reclamant se urmareste numai luarea unor masuri provizorii iar nu discutarea a insusi dreptului su$iectiv. Cererea de interventie accesorie - are natura !uridica a unei singure aparari pt ca tertul intervine numai pt a spri!ini apararea pt parti. Cererea se ace in scris si tre sa cuprinda numai elementele prevazute la art 1&@ al 1, elemente vala$ile pt

31 orice cerere in !ustitie respectiv numele partilor, domiciliul sau resedinta acestora, o$. cererii si motivarea precum si semnatura. Daca este cazul va i implicat si nr de tele on, nr de a", adresa de poste electronica si alte asemenea mi!loace de comunicare care asigura transmiterea te"tului actului si con irmarea primirii lui. Cererea de interventie accesorie se depune pana la inc+iderea dez$aterilor inclusiv in caile e"traordinare de atact pt ca partile nu mai suporta riscul de a i lipsita de grade de !urisdictie in privinta cererii de interventie devreme ce aceasta este doar o aparare. Procedura de !udecata a interventiei voluntare e aceeasi indi erent dupa cum interventia e principala sau accesorie. ( de retinut aptul ca tertul devine parte in proces nu prin simplul apt al inregistrarii cererii sale ci numai dupa admiterea acesteia in principiu pt a se pronunta asupra admisi$ilitatii in principiu, instanta veri ica daca cererea de interventie are legatura cu cererea principala, daca tertul !usti ica un interes, daca interventia principala e acuta in termen, ori atunci cand e acuta direct in apel, daca e"ista acordul e"pres al partilor din proces. Pt a sta$ili aceste aspecte, isntanta il asculta pe tert care-si sustine cererea si asculta si partile originare tocmai pt ca din privinta partilor originare, ascultarea sa nu ie una pur ormala, acestora le este comunicata cererea de interventie inainte de a se pronunta asupra admisi$ilitatii ei. ,supra admisi$ilitatii in principiu instanta se pronunta printr-o inc+eiere interlocutorie de care este tinuta nemai putand sa revina ulterior asupra soutiei propusa in inc+eiere. Inc+eierea de admitere in principiu poate i atacata nuami odata cu +otararea inala ceea ce inseamna ca nu poate i atacata saparat, numai ea. Inc+eierea de respingere ca inadmisi$ila a cererii de interventie poate i atacata si tre$uie sa ie atacata separat in termen de / zile care curge de la pronuntare, pt partea prezenta si de la comunicare de pt... Calea de atac e apelul daca inc+eierea a ost data in prima instanta si recursul la isntanta superioara daca a ost data in apel. 9ecursul se !udeca la instata ierar+ic superioara. Pt a impiedica tendintele de tergiversale a procesului in calea de atac nu e trimis dosarul original ci o copie legalizata con orma cu originalul .Calea de atac tre sa ie solutionata in cel mult 10 zile de la data inregistrarii si pana la sol. ei !udecata procesului in care a ost data inc+eierea se suspenda. In cazul in care se respinge calea de atac tertul ramane de initiv strain de proces iar daca se admite, acesta va do$. calitatea de parte in procesul respectiv. Din natura !uridica di erita a celor 2 orme de interventie voluntara al actelor de procedura pe care le poate sav. interveninentul. Intervenientul principal pt ca e un adevarat reclamant se $ucura de independenta procesuala si poate sa savarseasca orice act de procedura pe care il considera necesar pt realizarea dr sau. In sc+im$ intervenientul accesoriu are o pozitie procesuala su$ordonata partii in olosul careia a intervenit si poate sa savarseasca numai acte de procedura avora$ile acesteia. 5ertul ia procesul in starea in care acesta se a la in mom. admiterii in principiu a cererii si din acest moment toate actele de procedura din acel proces sunt savarsite si in contradictoriu cu el. Pt ca participarea la proces a tertului sa nu ie pur ormala indi erent de mom. la care tertul intervine are dr. sa solicite adm. de dovezi. Interventia principala se !udeca odata cu cererea principala insa daca !udecata interventiei principale nu si invers ar duce la tergiversarea sol. cererii principale a cererii de c+emare in !udecata nu si invers atunci cererea incidentala:de interventie; poate i dis!unsa si !udecata separat. Dupa dis!ungere prorogarea de competenta care a operat prin admiterea in principiu a cererii continua sa produca e ecte ast el incat cererea de interventie nu poate i declinata la o alta instanta. Interventia accesorie nu poate i des!unsa niciodata si se va lua act de renuntarea la !udecata acuta de intervenient nuami cu acordul partii in olosul careia a intervenit.

32 Calea de atac e"ercitata de intervenientul accesoriu se va respinge ca neavenita daca insasi partea in olosul careia a intervenit nu a e"ercitat calea de atac ori calea de atac e"ercitata de parte este respinsa pe considerente procedurale anulata, perimata sau sa renunte la !udecata ei. Cat priveste sol ce pot i date cererii de interventie, nu pot i admise cererii de interventie atta cererea oprincipalaa cat si interventia principala pt $unul motiv ca au acelasi o$. In sc+im$ poate i admisa in intregima numai una din ele iar cealalta sa ie admisa in parte sau sa ie respinsa in tot sau pot i respinse in tot am$ele. In ceea ce proveste interventia accesorie, daca a intervenit tertul din partea reclamantului si se admite cererea de c+emare in !udecata se va admite si cererea de interventie pe considerentul ca apararile acute de tert... Daca interventia accesorie e acuta in av paratului si e admisa cererea de c+emare in !udecata, cererea de interventie accesorie se respinge ca apararile acute nu au pro itat paratului iar daca cererea principala se respnge, interventia accesorie in av paratului se va respinge.

Curs @PC - 27.11.2013

Cerereile de interventie ortata -c+emarea in !udecata a altor persoane= -c+emarea in garantie= -aratarea titularului dreptului.

C+emarea in !udecata a altor persoane

Oricare dintre parti ar putea sa c+eme in !udecata persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. ,ceasta este o conditie de admisi$ilitate a cererii de interventiei ortate, aptul ca tertul ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. De pilda, in cadrul unui raport de solidaritate activa, cand numai unul - unii dintre creditorii solidari il c+eama in !udecata pe parat, acesta, pentru a evita c+emarea in !udecata ulterioara de catre ceilalti creditori, ii introduce in proces prin aceasta orma de interventie ortata. 9eclamantul si intervenientul principal pot ormula cererea su$ sanctiunea decaderii din drept pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante. Din momentul in care s-a intreat in dez$aterea ondului, cererea nu mai poate i acuta, dupa cum cererea nu poate i acuta direct in caile de atac. Paratul poate ace cererea in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii, iar daca intampinarea nu este o$ligatorie in procesul respectiv, cel mai tarziu pana la primul termen de !udecata. Paratul nu este o$ligat sa ormuleze cererea odata cu intampinarea, ci in termenul pentru depunerea intampinarii, adica in cel mult 2/ de zile de la comunicarea cererii de c+emare in !udecata, dupa cum, pentru admisi$ilitatea cererii de

33 interventie, paratul nu tre$uie sa depuna intampinare, el poate opta sa nu depuna intampinare stiind ca va i decazut din dreptul de a administra dovezi....Important este ca cererea de interventie ortata sa ie acut in termenul prevazut. Cererea de interventie se comunica tertului si se comunica totodata copie de pe cererea de c+emare in !udecata, de pe intampinare si de pe inscrisurile care le insotesc. Ca si in cazul interventiei voluntare, tertul devine parte in proces numai din momentul admiterii in principiu a cererii de interventie, procedura de discutare a admisi$ilitatii in principiu iind aceeasi. ,sadar, tertul devine parte in proces si ia procedura in starea in care se a la in momentul admiterii in principiu a cererii de interventie, el do$andind calitatea de reclamant. 2peci ic acestei cereri de interventie ortata este aptul ca paratul initial poate i scos din proces. ,stel, daca paratul este c+emat in !udecata pentru o datorie $aneasca, recunoaste datoria si declara ca este de acord sa plateasca celui al carui drept va i sta$ilit pe cale !udecatoreasca, adica ie reclamantului, ie tertului introdus in proces, va i scos din proces paratul, in cazul in care consemneaza la dispozitia instatei suma datorata. 2e va proceda la el daca paratul este c+emat in !udecata petru predarea unui $un sau a olosintei unui $un, asupra $unului instituindu-se un sec+estru !udiciar. Dupa scoaterea paratului din proces, !udecata se des asoara numai intre reclamant si intervenient, iar +otararea ce se va pronunta i se comunica si paratului scos din proces pentru ca ii este opoza$ila.

C+emarea in garantie

Oricare dintre partile procesului ar putea sa c+eme in garantie o persoana impotriva careia s-ar putea indrepta pe cale principala cu o cererea in garantie sau in despagu$iri. De pilda, comitentul c+emat in !udecata pentru apta prepusului il c+eama in garantie pe prepus pentru ca in ipoteza in care se va admite actiunea impotriva sa, sa se admita si cererea de c+emare in garantie si prepusul sa ie o$ligat sa-i plateasca despagu$irile pe care el la randul sau este o$ligat sa le plateasca reclamantului. 2au, cumparatorul unui $un, c+emat in !udecata printr-o cerere in revendicare, il c+eama in garantie pe vanzator. Cererea de c+emare in garantie poate i acuta de catre reclamant sau intervenientul principal pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta, ceea ce inseamna si de aceasta data ca din momentul in care s-a intrat in dez$aterea ondului, cererea de interventie nu mai poate i primita, iind considerata tardiv ormulata. (a nu poate i acuta cu atat mai mult in caile de atac. Paratul tre$uie sa depuna cererea de c+emare in garantie in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii, iar daca intampinarea nu este o$ligatorie, pana la primul termen de !udecata in prima instanta, termen de !udecata la care procedura de citare cu paratul este legal indeplinita. Cererea de c+emare in garantie se comunica tertului si partii adverse la cererea tertului ane"andu-se si copie de pe cererea de c+emare in !udecata, intampinare si inscrisurile care le insotesc. 2e discuta admisi$ilitatea in principiu a cererii de c+emare in garantie cu parcurgerea aceleiasi proceduri, iar tertul devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a cererii de interventie ortata.

34 Cererea de c+emare in garantie se !udeca odata cu cererea principala. In masura in care cel c+emat in garantie vrea la randul lui sa c+eme in garantie o alta persoana, o poate ace, insa se spune ca sirul c+emarilor in garantie se opreste la doua cereri, ceea ce inseamna ca cel c+emat in garantie de catre cel c+emat in garantie nu va putea ormula o ast el de cerere de c+emare in !udecata. 5ertul c+emat in garantie tre$uie sa depuna intampinare si daca vrea sa ormuleze c+emarea in garantie a unei alte persoane in termenul i"at de instanta si care nu poate sa ie mai lung decat termenul care se acorda in procesul respectiv pentru !udecata cererii principale. In masura in care !udecata cererii de c+emare in garantie ar duce la tergiversarea, la intarzierea solutionarii cererii principale, cererea de c+emare in garantie poate i dis!unsa si !udecata separat. Dupa dis!ungere, pentru a se evita pronuntarea unor +otarari contradictorii, solutionarea cererii de c+emare in garantie va i suspendata pana la solutionarea cererii principale, adica pana la pronuntarea unei +otarari de initive in procesul privitor la cererea principala. 2olutiile pe care le poate da instanta asupra acestei cereri de interventie ortata Daca cererea de interventie ortata este acuta de catre reclamant :vala$il si pentru intervenientul principal;, in cazul in care se admite cererea de c+emare in !udecata, reclamantul nu a cazut in pretentii, prin urmare nu ar avea de ce sa se indrepte impotriva tertului pe calea unei cereri separate. - se respinge cererea de c+emare in garantie ca lipsita de o$iect sau de interes. In aceeasi ipoteze in car ecererea este acuta de reclamant, daca se respinge cererea de c+emare in !udecata inseamna ca reclamantul a cazut in pretentii, insa numai pentru acest motiv nu va i admisa automat cererea de c+emare in garantie si cererea va i admisa numai daca din pro$atoriul administrat a rezultat ca tertul ii datoreaza reclamantului despagu$iri sau garantie. Daca cererea de c+emare in garantie este acuta de catre parat, in cazul in care se respinge cererea de c+emare in !udecata, cererea de c+emare in garantie se respinge ca lipsita de o$iect sau de interes. Daca se admite cererea de c+emare in !udecata, nu se admite numai pentru aces motiv cererea de c+emare in garantie acuta de parat, ci numai daca din dovezile admistrate rezulta ca tertul ii datoreaza despagu$iri sau garantii.

,ratarea titularului dreptului

,re in vedere aptul ca paratul care detine un lucru pentru altul sau e"ercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea sa-l arate pe cel in numele caruia detine $unul sau e"ercita dreptul, daca este c+emat in !udecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. ,sadar, spre deose$ire de celelelalte orme, poate recurge la aratarea dreptului numai paratul. Paratul este c+emat in !udecata printr-o actiune reala, pentru ca daca este c+emat printr-o actiune personala, cererea de interventie nu este admisi$ila. Cererea se depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii in prima instanta, iar daca intampinarea nu este o$ligatorie, pana la primul termen de !udecata. 5ertului i se comunica cererea de interventie si copii de pe cererea de c+emare in !udecata, intampinare si inscrisurile care il insotesc. 2e discuta admisi$ilitatea in principiu dupa aceeasi procedura, iar tertul devine parte numai dupa admiterea in principiu a cererii de interventie.

35 In caul in care tertul se prezinta, recunoaste sustinerile paratului si reclamantul este de acord cu inlocuirea, tertul va lua locul paratului si !udecata va continua intre reclamant si tertul introdus in proces. Daca tertul nu se in atiseaza, daca tertul se in atiseaza dar nu recunoaste sustinerile paratului ori se in atiseaza, recunoaste sustinerile paratului dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea, va ramane in proces in calitate de intervenient principal si va putea sa savarseasca orice acte de procedura pentru ca $ene iciaza de independenta procesuala a intervenientului principal.

Intorducerea ortata in proces din o iciu a altor persoane

In cazul in care legea prevede, precum si in procedura necontencioasa, !udecatorul poate sa dispuna introducerea ortata in proces din o iciu a unei alte persoane, c+iar daca partile se impotrivesc. In procedura contencioasa, daca !udecatorul apreciaza ca este a$solut necesara prezenta in proces a tertului, pune in discutia partilor necesitatea introducerii tertului in proces. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea tertului in proces, actiunea se respinge printr-o +otarare care este suscepti$ila numai de apel. Introducerea ortata din o iciu in proces poate i dispusa numai pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta, iar tertul devine parte in proces de la data introducerii sale in proces. Ca atare, in acest caz, nu se mai discuta admisi$ilitatea in principiu a introducerii tertului in proces. 5ertului ii este comunicata inc+eierea de la termenul la care s-a dispus introducerea sa in proces, precum si copia cererii de c+emare in !udecata a intampinarii si a inscrisurilor ce le insotesc. 5ertul ia procesul in starea in care se a la la momentul introducerii in proces, insa spre deose$ire de ceilalti intervenienti ortati va putea sa ceara readministrarea dovezilor administrate de!a si poate sa ceara administrarea de pro$e noi. Dupa introducerea sa in proces, toate actele de procedura in cauza vor i savarsite si in contradictoriu cu tertul.

9eprezentarea partilor in procesul civil

Partile pot sa-si e"ercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. 9eprezentarea este legala, conventionala si !udiciara. Persoana lispista de capactate de e"ercitiu poate sta in proces numai prin reprezentantul legal. Celelalte parti pot sa stea in proces printr-un reprezentant conventional, a ara de cazul in care legea impune prezenta personala a partilor ori instanta le cere sa se in atiseze inaintea sa. ,tunci cand legea prevede sau circumstantele cauzei impun pentru asigurarea dreptului la un proces ec+ita$il, !udecatorul poate numi partilor un curator special in conditiile art./@:3;, sta$ilind prin inc+eiere limitele si durata reprezentarii.

36 Curatorul special este un reprezentant !udiciar pentru ca este desemnat de instanta. De asemenea, este reprezentant !udiciar administratorul sec+estru caruia in procedura sec+estrului !udiciar ii este incredintata paza $unului si care, cu incuviintarea instantei care l-a desemnat, poate sa stea in proces cu privire la $unul litigios in locul partilor litigante.

9eprezentarea conventionala a partilor.

P poate i reprezentata printr-un mandatar neavocat sau prin avocat, p! prin consilier !uridic sau prin avocat. Ca regula, madatarul cu procura generala are drept de reprezentare numai daca acest drept i-a ost anume dat. 5otusi, daca mandatul de reprezentare este dat unui prepus sau mandantul are domiciliul - resedinta in strainatate, dreptul de reprezentare se presupune a i dat. #andatul se presupune a i dat pentru toate actele de procedura, insa el poate i limitat numai la savarsirea anumitor acte de procedura. Pentru savarsirea actelor procesuale de dispozitie, mandatarul, inclusiv avocatul, are nevoie de o procura speciala.

,vocatul care a asistat - reprezentat partea c+iar ara mandat, ceea ce inseamna ca intre avocat si parte nu e"ista contract de asistenta !uridica, acest avocat poate sa savarseasca orice act de procedura care ar i necesar pentru apararea drepturilor partii si poate sa e"ercite orice cale de atac. 5oate actele de procedura insa sunt savarsite ata de parte, iar in calea de atac avocatul are nevoie de imputernicire pentru a reprezenta - asista partea. P poate sa ie reprezentata inaintea instantelor de ond printr-un mandatar neavocat. Dovada mandatului se ace printr-un inscris autentic, insa dreptul de reprezentare poate sa ie dat si ver$al in instanta, in inc+eierea consemnandu-se durata si limitele reprezentarii. ,cest mandatar neavocat nu poate sa puna concluzii asupra e"ceptiilor procesuale invocate de adversarul partii pe care o reprezinta si nici concluzii asupra ondului atat in etapa cercetarii procesului, cat si in etapa dez$aterilor in ond. 2e spune ca mandatarul neavocat poate pune concluzii asupra celor doua aspecte numai prin avocat. ,sistarea de catre avocat nu este ceruta mandatarului care este sot sau ruda pana in gradul 2 cu partea si este licentiat in drept. De asemenea, asistarea de catre avocat nu este ceruta reprezentantului legal si reprezentantului !udiciar. Declararea recursului, motivarea caii de atac precum si sustinerea, reprezentarea in recurs tre$uie sa ie acute su$ sanctiunea nulitatii caii de atac, de un avocat. ,ceasta este vala$ila si pentru celelalte doua cai :contestatia si revizuirea;. 5otusi, si in acest caz e"ista o e"ceptie pentru ca nulitatea caii de atac nu intervine daca mandatarul partii este sotul sau ruda acesteia pana in gradul 2 si este licentiat in srept, ori partea insasi este licentiata in drept. Cat priveste p!, din nou su$ pedeapsa nulitatii recusului, calea de atac poate sa ie e"ercitata, motivata si sustinuta numai de catre un consilier !uridic sau un avocat. 2pre deose$ire de mandatul de drept comun, mandatul !udiciar nu inceteaza prin moartea sau punerea su$ interdictie a mandantului, ci dureaza pana in momentul in care mostenitorii sau reprezentantul legal al acestuia il retrag. 9evocarea mandatului poate i opusa adversarului partii numai de la data comunicarii, a ara de cazul in care aceasta s-a acut in instanta in prezenta partii.

37 9enuntarea la mandat din partea mandatarului tre$uie sa ie adusa la cunostinta instantei si a mandantului cu cel putin 1/ zile inaintea termenului i"at pentru !udecata. #andatarul nu poate sa renunte la mandat inauntrul termenului de e"ercitare a cailor de atac. Daca se invoca lipsa dovezii calitatii de reprezentant, instanta va acorda un termen pentru implinirea :acoperirea; lipsurilor, iar daca lipsurile nu se implinesc, cererea va i anulata. 3ipsa dovezii calitatii de reprezentant din prima instanta nu poate i invocata pentru prima data in apel, ceea ce inseamna ca aceasta neregularitate procesual se acorpera daca nu e... -asistenta !udiciare nu e pt e"amen

Curs 0 Dr. Procesual Civil 0&.12.2013 Procurorul - cat priveste ormele de participare al proc la proc civile acestea sunt pornirea actiunii civile, punerea de con$c>uzii sau participarea la !udecata, e"ercitarea actiunii de atac si e"ecutarea silita. Proc. poate sa porneasca orice actiune civila necesara pt apararea dr. si intereselor legitime ale minorilor, interzisilor, disparutilor precum si in alte cazuri e"pres prev. de lege. ,tunci cand e v$ despre minori interzisi sau disparuti, procurorul poate sa porneasca orice el de actiune civila necesara pt apararea dr. si intereselor legitime ale acestora deci nu numai actiuni prin care se valori ica dr. patrimoniale ci inclusiv actiuni privitoare la dr. strict persoanle. ,tunci cand actiunea civila e pornita de procuror, titularul dr. la care se re era actiunea este introdus in proces si va putea sa renunte la !udecata sau la dr. su$iectiv, sa puna capat litigiului prin inc+eierea unor tranzactii iar daca procurorul renunta la cerere, sa solicite continuarea !udecatii. 9ezulta asadar ca titularul procesului e introdus in proces in calitate de reclamant. Procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil in oricare dintre azele procesului civil atunci cand considera ca e necesar pt apararea dr. si intereselor cetatenilor. Daca potrivit legii, participarea proc. la proces e o$lig. si acesta nu pune concluzii, +ot. pronuntata in acest conditii este lovita de nulitate, o nulitate neconditionata de vatamare intrucat priveste delegarea constituire a completului de !udecata. ("ercitarea cailor de atac - daca +otararea este pronuntata cu privire la persoanele mentionate in art 02 al 1, proc. poate sa e"ercite caile de atac c+iar daca nu a pornit actiunea precum si in toate cazurile in care a participat la !udecata. Pt procuror, termenul de apel ca si termenul de recurs, curge de la data pronuntarii daca nu a participat la !udecata, termenul de apel sau de recurs curge de la pronuntarea +ot. si de la comunicare daca a participat la proces. In cazurile in care nu a participat la proces, proc. poate sa e"ercite numai apel si recurs nu si contestatie in anulare sau revizuire pt ca aceste cai e"traodrinare de atac au ca o$. in principiu +otarai de initive ori dupa ce 9omania a ost condamnata la C(DO in cauza 25(9( nu mai este ingaduit ca un tert de proces sa e"ercite cai de atac prin care sa ie repuse in discutie raporturile !uridice de initiv sta$ilit.

38 Cat priveste +ot. prountata cu privire la minori, interzisi, disparuti, procurorul o poate ataca nu numai daca solutia pe care o contine e in de avoarea acestor categorii de persoane ci si atunci cand sol. le e avora$ila tocmai pt ca proc. urmareste valori icarea dr. si intereselor legitime ale acestora. ("ecutarea silita - procurorul poate sa ceara e"ecutarea silita a oricaror titluri e"ecutorii in avoarea interzisilor, minorilor, disparutilor. Competenta instantelor !udecatoresti

Competenta putea i de inita ca iind aptitudinea cunoscuta de lege unui organ cu activitate !urisdictionala sau in instante de !udecata de a solutiona un litigiu, un di erend. )ormele de competenta pot i clasi icate in ctie de* Dupa cum ne raportam la organe din sisteme di erite sau la organe din acelasi sistem, norme de competenta generala si norme de competenta !urisdictioanla. )ormele de comp. generala - asigura o delimitare a atri$utiilor instantelor !udecatoresti de atri$utiile organelor cu activitate !urisdictionala, din a ara sistemului instantelor !udecatoresti. )ormele de competenta !urisdictionala au in vedere atri$utiile ce revin instantelor !udecatoresti si la randul lor pot i norme de competenta materiala si norme de competenta teritoriala. )ormele de competenta materiala - asigura o repartizare a pricinilor intre instante de grad di erit cu a!utorul acestor categorii de norme se determina daca un proces e de competenta !udecatoriei, a 5ri$unalului, 5ri$unalului specializat, Curtii de ,pel sau instantei supreme. 3a randul lor, normele de competenta materiala se su$divid in norme de comp. procesuala care determina comp in ctie de natura procesului, de o$. sau valoarea o$. si norme de competenta ctionala care determina competenta instantelor in ctie de elul atri$utiilor !urisdictionale ce revin iecarei categorii de instante. In raport de acest ultim criteriu, !udecatoria !udeca in prima isntanta, in ultima instanta si orice alte cereri date prin lege in competenta sa, 5ri$unalul !udeca in prima isntanta, in ,pel, 9ecurs si orice alte cereri date prin lege in competenta sa, Curtea de apel !udeca in prima isntanta, in apel, in recurs si orice alte cereri date prin lege in competenta sa iar isntanta suprema !udeca in recurs, recurs in interesul legii, !udeca cererile privitoare la darea unei +ot. preala$ile pt deslegarea unor c+estiuni de dr. si orice alte cereri date prin lege in competenta sa. )ormele de competenta teritoriala - asigura o repartizare a pricinilor intre isntante de acelasi grad, dupa ce, utilizand normele de competenta materiala, s-a sta$ilit ca pricina este de competenta !udecatoriei, a 5ri$unalului sa a Curtii de ,pel, sunt olosite normele de comoetenta teritoriala pt a determina care !udecatorie, 5ri$unal sau Curte de apel. )ormele de competenta teritoriala se su$clasi ca in - competenta teritoriala de dr. comun de la care e"ista 2 e"ceptii* competenta teritoriala alternativa si comp. terit. e"clusiva. 1 Comp terit. de dr. comun - are in vedere aptul ca cererea se adreseaza instantei de la dom. sau sediul paratului, Comp. teritoriala alternativa - are in vedere aptul ca la alegerea e"clusiva a reclamantului, acesta poate sa investeasca una dintre mai multele instante de-o potriva in mod egal competente. Competenta teritoriala e"clusiva are in vedere aptul ca reclamantul tre sa investeasca in mod o$ligatoriu o anumita instanta determinata de lege.

39 In ctie de caracterul normelor de competenta, vor$im despre norme de competenta a$soluta:cazul normelor de competenta ge$erala, materiala si teritoriala e"clusiva; si norme de competenta relativa:cazul competentei teritoriale, reglementate prin nnorme dispozitive;. CO#P(5()5, I) #,5(9I, P9OC. 2'CC(2O9,3( 2I DIVO95'3I3O9

Competenta in procedura succesorala - poate sa apartina notarului pu$lic sau instantelor !udecatoresti dupa cum nu e"ista sau e"ista neintelegeri intre mostenitori. Daca intre mostenitori nu e"ista neintelegeri, acestia se pot adresa notarului pu$lic care va da o inc+eiere prin care va constata calitatea acestora de mostenitori, cotele ce le revin, masa $unurilor de impartit si c+iar impartirea $unurilor succesorale, atunci cand mostenitori convin asupra acestui aspect. Pe $aza acestei inc+eieri, se eli$. certi icatul de mostenitor. Daca pe parcursul procedurii notariale, intre mostenitori apar neintelegeri, intrucat isi contesta calitatea de mostenitor, cotele succesorale, ori masa $unurilor de impartit, notarul pu$lic va da o inc+eiere prin care va suspenda procedura necontencioasa dinaintea sa si va indruma partile sa se adreseze instantei. #ostenitorii se pot adresa direct instantei, nu numai in sit in care intre ei apar neintelegeri, ci si atunci cand se inteleg asupra tuturor aspectelor precizate. Inseamna ca, procedura notariala nu are valoarea unei proceduri preala$ile o$ligatorii pt a putea i investita instanta. Inpre!urarea ca in cond. art 103 al 3 reclamantul care investeste instanta cu o cerere de procedura succesorala tre sa ataseze la cerere si un inscris eli$erat de notarul pu$lic privitor la veri icarile in evidentele succesorale nu conduce la o alta concluzie. ,cest inscris are numai o valoare pro$atorie iar scopul institutirii acestor o$ligatii a ost acela de a se evita pronuntarea unor +ot. de imparteala !udiciara care sa nu ii vizeze pe toti mostenitorii pt ca o ast el de +otarare sa ie lovita de nulitate. Pe de alta parte sunt cereri care sunt numai de competenta instanelor cum ar i* cererea de repunere in termenul de acceptare a succesiunii, cerera de anulare a certi icatului de mostenitor, cererea de reductiune a li$eralitatilor e"cesive.

Des acerea casatoriei - poate sa aprtina instantei, notarului pu$lic sau o iterului de stare civila. ,st el in cazul in care sotii sunt de acord si nu au copii rezultati din casatorie, din a ara casatoriei sau adoptati, o iterul de stare civila de la locul inc+eierii casatoriei sau notarul pu$lic din taza ultimei locuinte comune pot constata des acerea casatoriei prin acordul sotilor. ,ceasta procedura nu poate i olosita daca unul dintre soti e pus su$ interdictie. In cazul in care o iterul de stare civila sau notarul pu$lic re uza sa constate des acerea casatoriei prin acordul sotilor, acestia pot investi instanta cu o cerere de des acere a casatoriei in orice modalitate prev de lege inclusiv prin acord. Competenta materiala a !udecatoriei - dp<dv al competentei sale materiale, !udecatoria e isntanta de prima isntanta, instanta de ultima instanta, si instanta care sol. alte cereri date in competenta sa. Cat peiveste competenta de prima isntanta a !udecatoriei, e"ista 2 criterii de determinare a acesteia si anume* criteriul o$. procesului in cazurile de la art 0& pctul 1 literele a-i inclusiv si criteriul valorii litigiului in cond. art 0& al 1 litera !.

40 .udecatoria e instanta de e"ceptie pt !udecata in prima isntanta, 5ri$unalul iind isntanta de dr. comun cat priveste !udecata in prima instanta. In prima instanta, !udecatoria sol. urm categorii de procese* 1. cererile date in comp. instantei de tutela si amilie potrivit codului civil, a ara de cazul in care prin lege sa prevede alt el. De pilda !udecatoria !udeca cererile privitoare la a iliatie, ocrotirea persoanei izice, sta$ilirea domiciliului si elul invataturii copilului, dr. de a avea laegturi personale cu copilul, decaderea din dr. parintesti. 2. Procesele si cererile privind inregistrarile in registrele de stare civila. 3. Porcesele si cererile privind adm. cladirilor cu mai multe eta!e apartemente sau spatii a late in proprietatea e"clusiva a mai multor persoane precum si cele privind raporturile !uridice in care se a la asociatia de proprietari cu terte persoane izice-!uridice. &. Cererile de evacuare /. Cererile privind zidurile si santurile comune, distanta constructuulor si plantatiilor, dr. de trecere, alte servituri si limitari ale dr. de prop. sta$ilite prin lege, +ot. !udecatoreasca sau prin vointa partilor. 6. Cererile privitoare la stramutarea de +oCtare si cererile de ingranituire. 7. Cererile posesorii Curs 10 Dr. Procesual Civil 11.12.2013

Competenta materiala a ICC..

%ata de dispoz. art 07 instanta suprema !udeca in recurs, recurs in interesul legii, !udeca crererile privind darea unei +otarari preala$ile pt dezlegarea unei c+estiuni de dr. precum si orice alte cereri date de lege in competenta sa. Ca instanta de recurs, inctsnta suprema !udeca recursul impotriva +otararilor date in prima instanta in curtea de apel precum si recursrul imp +ot. date in apel de Cuirtea de ,pel. Cat priveste recursul in interesul legii alaturi de darea +ot unor c+estiuni de dr. are valoarea unei proceduri necesare sa asigure o !urisprudenta unitara la nivelul tutror instantelor din 9omania. Prin urmare, recursrul in interesul legii nu e o cale de atac. ,tunci cand constata ca o anumita pro$lema de dr. a ost interpretata sau aplicata di erit de instantele !udecatoresti procurorul general al parc+etului de pe langa instanta suprema din o iciu sau la cererea #inistrului .ustitiei, colegiul de conducere a instantei supreme, colegiile de conducere a Curtii de ,pel, precum si avocatul poporului, au indatorirea:o$ligatia; sa ceara instantei supreme sa se pronunte asupra pro$lemei de dr. care a ost interpretata di erit de instantele !udecatoresti. 3egitimarea proc. o au numai aceste organe nu partile si nici instantelel in mod direct si numai prin intermediul colegiilor de conducere a Curtilor de ,pel. Colegiile sunt alc din 2/ !udecatori, completul care e prezidat de presedi$tele instantei supreme sau in lipsa lui de unul dintre vicepresedinti, e compus cu cei & presedinti ai sectiilor instantei supreme si 20 !udecatori din care 1& !udecatori de la sectia interesata in solutionarea c+estiunii de dr. respective si cate 2 de la celelalte sectii.

41 ,tunci cand c+estiunea de dr. intereseaza mai multe sectii ceea ce se intampla atunci cand viseaza o c+estiune de procesual civil, atunci nr. !udecatorilor de la iecare sectie care vor ace parte din complet se determina de presedintele-vicepresedintele instantei supreme. In cazul in care c+estiunea de dr. ce ormeaza o$. 9I3 nu intra in competenta niciunei sectii a instantei supreme, completul e prezidat de catre presedintele instantei supreme si in compunerea lui intra cei & presedinti ai sectiilor instantei supreme si cate / !udecatori de la iecare sectie. In acest caz, presedintele instantei supreme va desemna cate un raportor din iecare sectie, in celelalte sectii se desemneaza 3 !udecatori raportori. Pt intocmirea raportului, !udecatorii raportori vor evidentia solutiile di erite date de instante in raport de +otararile !udecatoresti care in mod o$ligatoriu tre sa ie ane"ate cererile recurs in interesul legii, mentioneaza apoi opinia celui care a declansat aceasta procedura, pctul de vedere al doctrinei asupra acelei c+estiuni de dr. si apoi e"prima propriu lor pct de vedere in inalul raportului tre$uind sa ie acut un proiect de minuta-solutie pe care o propun in interpretarea c+estiunii de dr. respectiva. 3egiuitorul a simtit nevoia sa insereze in cod aptul ca daca raportorii nu sunt compati$ili, ceea ce inseamna ca inainte de proiectul eli$erarii ei ac proiectul de minuta, :antepronuntare; pot participa la dez$ateri. 2edinta e convocata de presendintele completului in cel putin 20 zile inainte de termen, monent in care se comunica tuturor !udecatorilor din complet raportul, la sedinta se va pronunta cel care a declansat aceasta procedura pt a sustine recursul in uinteresul legii si e o$lig. participarea tuturor !udecatorilor din cmplet care sunt o$ligati sa se pronunte ne iind admisi$ila a$tinerea. Completul se pronun$ta asupra rilului in cel mult 3 luni de la data inregistrarii cererii printr o decizie care nu are niciun el de in luenta asupra +ot. !udecatoresti e"aminate si asupra sit. partilor vizate de acele +ot. ,sta inseamna ca raporturile !uridice de initiv sta$ilite prin +ot. e"aminate in aceasta procedura nu vor i reanalizate pe temeiul deciziei date in interesul legii. Decizia tre sa ie motivata in cel mult 30 zile de la darea solutiei si se pu$lica in #O partea 1 in cel mult 1/ zile de la data redactarii:motivarii;. Din mom. pu$licarii, decizia e o$ligatorie pt toate instantele ast el incat din acest moment toate instantele vor interpreta te"tul de lege respectiv numai in sensul acut prin decizia data asupra 9I3. Cat priveste darea titlului preala$il pt dezlegarea unor c+estiuni de dr. Daca in cursrul !udecatii, un complet de !udecata de la instanta suprema, Curtea de ,pel sau 5ri$unal care !udecat in ultima instanta, constata ca e"ista o c+estiune de dr. de solutionarea careia, de dezlegarea careia depinde !udecata in ond a procesului, c+estiunea e noua si instanta suprema nu s-a mai pronuntat asupra ei si nici nu ormeaza o$. unui recurs in interesul legii, in curs de solutionare, va sesiza instanta suprema pt ca aceasta sa dea o rezolvare de principiu pro$lemei de dr. respective. 9ezulta ca niciodata !udecatoria c+iar daca !udeca in ultima instanta nu poate sa declanseze aceasta procedura, apoi o$,. acestei proceduri, il constituie o c+estiune de dr. necesara pt dezlegarea in ond a procesului prin urmare o c+estiune de dr. material si nu procesual, toate acestea sunt cond. de admisi$ilitate de declansare a procedurilor. C+estiunea de admisi$ilitate sa ie o c+estiune noua si instanta suprema sa nu se i pronuntat asupra ei printr o decizie de speta data in solutionarea unui recurs ordinar pt ca daca instanta suprema a dezlegat acea c+estiune de dr. printr o decizie data printr un recurs in interesul legii, oricum ea e pro$ligatorie pt instanta. 5re ca acea c+estiune de dr. sa nu i ost dedusa instantei supreme prin procedura recursrului in interesul legii care e de!a in curs.

42 In vederea sesizarii instantei supreme, completul de !udecata pune in dez$aterea partilor necesitatea declansarii acestei proceduri iar inc+eierea de sesizare tre sa ie motivata in sensul admisi$iitatii acelui complet care considera ca proc. e admisi$ila. Din mom. sesizarii instantei supreme, !udecata in procesul in care s a +ot. declansarea procedurii se suspenda in mod. o$ligatoriu. Privind inc+eierea, instnata suprema, o pu$lica pe pag sa de internet pt ca toate instantele sa ai$a posi$ilitatea sa vada ca a ost declansata provedura in leg cu acea c+estiune de dr. 5oate celelalte instante au posi$ilitatea sa suspenda !udecata. Completul e prezidat de catre presedintele sectiei corespunzatoare care intereseaza c+estiunea de dr. respectiva caruia i se alatura 12 !udecatori din sectie. In cazul in care, c+estiunea de dr. nu intra in competenta instantei supreme sau intereseaza mai multe sectii ale instantei supreme, completul e prezidat de catre presedintele instantei supreme sau in lipsa acestuia de catre unu din vicepresedinti si ni se alatura presedintii sectiilor vizate de c+estiunea de dr. si cate / !udecatori in iecare sectie. Presedintele completului va desemna aleatoriu ca si in cazul recursurlui precum si !udecatorii din iecare sectie pt a intocmi raportul. ,ceasta procedura, raportul se comunica partilor care au posi$ilitatea sa si e"prime pctul de vedere asupra lui in cel mult 1/ zile de la data comunicarii numai prin avocat sau consilier !udiridic. Dez$aterea sesizarii nu se ace insa in sedinta pu$lica iar partile nu se citeaza. Completul se pronunta in cel mult 3 luni de la data inregistrarii cererii si pronunta o decizie care tre sa ie motivata in cel mult 30 zile de la darea solutiei si pu$licata in monitorul o icial in cel mult 1/ zile de la data redactarii. 2olutia e o$ligatorie pt instanta care a declansat procedura inca din ziua pronuntarii sale, iar pt toate celelalte instante de la data pu$licarii in #O. Cat priveste alte cereri pe care le !udeca instanta suprema cu titlu de e"emplu, con lictul de comtepenta intre 2 instante pt care e instanta superioara comuna precum si con lictul de copmpetenta intre o curte de apel si un org. cu activitate !urisdictionala. Cererea de stramutare de la o curte de apel a$tinerea sau re uzarea !udecatorilor de la instanta suprema precum si a$tinerea sau re uzarea !udecatorilor de la curtea de apel atunci cand din cauza a$tinerii-re uarii nu se poate alc. completul. Indreptarea, lamurirea, completarea propriilor +ot, contestatia in anularea-revizuirea prop. +ot. 3a instanta suprema ctioneaza si completul de / !udecatori care !udeca recursul imp. +ot. C2# in materie disciplinara precum si recursul vizand insidente procedurale care au aparut pe parcursul !udecatii la sectiile instantei supreme. Instanta suprema se intruceste in sectii unite, pt a se pronunta asupra sc+im$arii propriei !urisprudente si ot a se pronunta asupra necesitatii sesizarii Curstii Constitutionale asupra e"ceptiei de neconstitutionalitate a legilor inaite de promulgare.

9eguli de determinare pt sta$. competentei materiale

43 Valoarea capatului principal de cerere - in determinarea competentei, nu se tine seama de valoarea cererilor accesorii privitoare la do$anzi, ructe, c+eltuieli, sume, care devin scadente pe parcursul procesului. ,sta inseamna ca va. cererilor accesorii dupa cum si valoarea cererilor incidentale nu se cumuleaza cu valoarea cererii principale pt ca in raport de suma totala sa se determine competenta. 2olutia e ireasca pt ca valoarea acestor cereri accesorii depinde de durata procesului ori determinarea competentei se ace in limine litis :la de$utul procesului;. Pe de alta parte, ata de dispoz. art 123 cererile accesorii si insidentale sunt de competenta instantei competente sa !udece cererea principala. In cazul in care paratul contesta valoarea capatului principal de cerere, valoarea va i determinata pe $aza de inscrisuri si in raport de sustinerile partilor ne iind admisi$ila administrarea pro$ei cu e"pertiza pt ca aduce la tergiveersarea procesului.

In cazul in care sunt ormulate mai multe capete de cerere principale si intre ele nu e"ista legatura, determinarea competentei se ace in raport cu valoarea natura, sau o$iectul= iecarui capat de cerere si daca e cazul se va dispune dis!ungerea acestor capete de cerere si declinarea catre instanta corespunzatoare. In cazul in care capetele principale de cerere sunt intemeiate pe un titlu comun, sau pe cauze di erite darcare necesita !udecata lor impreuna, competenta pt !udecata tuturor capetelor de cerere se va ace in avoarea instantei mai mare in grad. Daca mai multi reclamanti c+eama in !udecata acelasi parat in temeiul unor raporturi !uridice distincte determinarea competentei se va ace in ctie de valoarea, natura, o$iectul iecarui raport !uridic in parte. 3a el se va proceda in cazul in care unul sau mai multi reclamanti c+eama in !udecata mai multi parati in temeiul unor raporturi !uridice di erite. ,poi, daca se cere e"ecutarea unui contract sau aunui alt act !uridic pt determinarea competentei se va tine cont de valoarea o$. contractului ori daca e cazul de valoarea partii din contract deduse !udecatii. 3a el se va proceda in cazul in care se cere anularea rezolutiunea sau rezilierea unui contract c+iar daca nu se cere repunerea partilor in sit anterioara precum si in cererile in constatare. Cererea prin care s-ar solicita repunerea in sit anterioara nu e de natura sa in luenteze competenta dua valoare pt ca aceasta e o cerere accesorie. ,celeasi reguli sunt aplica$ile si inn cererile privitoare la contractele de locatiune sau de leasing precum si atunci cand se cere predarea sau restituirea $unului inc+riat sau arendat, cand se va tine cont de valoarea c+iriei sau valoarea anuala a arendei. In cazul in care reclamantul introduce o cerere privitor la plata partiala a unei creante, poate i luata in considerare valoarea pretinsa de reclamant ca iind e"igi$ila. In cazul prestatiei succesive, cand nu e determinata durata dreptului, valoarea se determina in ctie de valoarea prestatiei anuale datorata.

44 In cazulcererilor privitoare la dr reale imo$iliare se tine cont de valoarea impoza$ila sta$ilita potrivit legislatiei iscale in cazul in care imo$ilul nu e inregistrat, competenta se determina in ctie de valoarea capatului principal de cerere. In materie de mostenire, pt determinarea valorii masei succesorale, nu se scad datoriile si sarcinile succesiune, ast el incat competenta sa se determina numai in comparatie cu activul succesoral. Daca pe parcursul procesului, valoarea o$. litigiului se modi ica, scade sau creste, noua valoare nu va atrage o noua competenta, prin urmare nu se va dispune declinarea de competenta in ctie de noua valoare.

Competenta teritoriala - de dr, comun se determina in raport de instanta dom. sau sediulu paratului ca si in cazul comp. materiale si de aceasta data eventuala sc+im$are a dom sau sediului paratului pe parcursul proc. nu atrage declinarea competentei catre noua instanta. Daca reclamantul nu cunosta dom. sau sediul paratului, cererea se va intorduce la instanta resedintei sau reprezentantei paratului iar daca nici acestea nu sunt cunoscute dupa caz la instanta dom. sau resedintei a sediului sau reprez. reclamantului. ("ista 2 e"ceptii* comp materiala alternativa si compt terit. e"clusiva. cea alternativa - in a ara de cele 0 situatii inscrise in art 113 cand competenta e alternativa intre instanta dom. sau sediului paratului si instanta indicata in pricare dintre aceste 0 pcte, comoetenta terit. e alternativa in urm cazuri* - daca e c+emata in !udecata o persoana !uridica de dr privat care are dezmem$raminte, cererea poate i adesata si instantei dezmem$ramandului ara personalitate !uridica pt o$ligatii care urmeaza sa se e"ecute in acel loc sau care izvoresc din acte inc+eiate si apte sav prn reprezentant. ,poi, cererea imp. unei entitati ara personalitate !uridica poate i introdusa la instanta competenta pt persoana careia i s a incredintat conducerea asoc, sau entitatii iar daca nu e"ista o ast el de persoana la instanta competena pt oricare dintre asociati. Cererea impotriva statului sau a unei alte persoane !uridice de dr. pu$lic se introduce la sediul reclanmantului sau la instanta sediului paratului-reclamantului, api daca sunt c+emati in !udecata mai multi parati, cererea poate i introdusa la instanta dom . oricaruia dintre parati iar daca printre parati sunt si o$ligati accesorii, cererea se introduce la instanta dom. oricaruia dintre de$. principali. Daca se constata ca unul dintre parati e c+emat in !udecata in mod ictiv numai pt ca in raport cu el sa ie aleasa instanta competenta, e"ceptia de necompetenta poate i invocata de oricare parat pana la primul termen de !udecata in prima instanta. ,poi, cererile de competenta insta$tei de tutela si amilie se adreseaza instantei de la dom. sau resedinta pers. ocrotite daca se introuce o cerere pt autorizarea sav. unui act !uridic cu privire la un imo$il poate i investita si instanta locului sit,. imo$ilului. In materie de asigurare, cererile privitoare la despagu$iri pot i introduse si la instanta domiciliului sau sediului asiguratului, l=ocului unde se a la $unurile asigurate sau instanta locului unde s-a produs aptul asigurat, in toate cazurile, alegerea de competenta inc+eiata inainte de producerea riscului asigurat este socotita ca nescrisa in materia asigurarii o$ligatorii de raspundere civila, tertul vatamat poate introduce cererea si la instanta resedintei sale.

45 In toate aceste cazuri de comp terit. alternativa alegerea instantei o ace reclmantul si odata acuta nu mai poate i constestata nici de parat si nici de instanta investita.