INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

INSTRUCTIUNI PROPRII......................................................................................................................................1 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR..............................................................................................................1 1 PRIMUL AJUTOR in caz de accidentare trebuie sa fie ac rdat !a ! cu! unde s"a #r dus accidentu!$ de catre rice #ers ana care este #re%atitat #entru aceasta& sa!'at r(.....................................................................................1 ) RE*ULI MINIME.................................................................................................................................................1 + PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI............................................................................................., +.1.1 Ti#uri de accidente cu!are-...................................................................................................................... , PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI in caz de ARSURI............................................................... . PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI............................................................................................./ ..1 in caz de ELECTROCUTARE......................................................................................................................../ / PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI ............................................................................................0 0 PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI ............................................................................................1 0.1.1.1 Int 2icatia cu MONO3ID DE CAR4ON.........................................................................................1 5 TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR.............................................................................................................16

PRIMUL AJUTOR in caz de accidentare trebuie sa fie ac rdat !a ! cu! unde s"a #r dus accidentu!$ de catre rice #ers ana care este #re%atitat #entru aceasta& sa!'at r(. Asistenta 7edica!a de ur%enta$ in caz de accidente$ se ac rda in + eta#e diferitela locul accidentului sau im olna!irii8 in ti7#u! trans# rtu!ui8 in unitati sanitare. Sa!'at rii9 cei care ac rda #ri7u! a:ut r$ # t fi i7#artiti in + cate% rii1. 7edicii de rice s#ecia!itate- ei ' r inter'eni cu #ri ritate !a ! cu! unui accident8 ). cadre!e 7edii sanitare si studentii 7edicinisti din u!ti7ii ani de facu!tate8 +. rice sa!ariat care este instruit #entru a ac rda c rect #ri7u! a:ut r. Cu e"ce#tia cazurilor de mare ur$enta si% sau #etrecute in locuri izolate& #rimul a'utor in caz de accident sau im olna!ire acuta tre ui sa (ie acordat de catre sal!atorii din #rima si a doua cate$orie) Deci$ in cazu! #r ducerii unui e'eni7et in care sunt si 'icti7e$ tre uie& de ur$enta& cerut a'utor de s#ecialitate) Persoanele care nu sunt #re$atite #entru ac rdarea 7asuri! r de #ri7 a:ut r si se af!a in #rea:7a unui accidentat$ nu trebuie sa inter'ina cu rice #ret- aceasta constituie o $ra!a eroare) Trebuie$ d arcerut ur%ent a:ut r de s#ecia!itate8 r%anizata #r tectia 'icti7ei si #re'enita e2tinderea starii de accident; nu se atin%e 'icti7a. RE*ULI MINIME care tre uie cunoscute si a#licate& #entru acordarea corecta a #rimului a'utor la locul accidentului I) PLA*I) +EMORA*II Prin #la$a, rana& leziune( se inte!e%e rice intreru#ere a c ntinuitatii unui tesut& a te%u7ente! r$ 7uc ase! r sau a tesuturi! r 7ai #r funde(.

P!a%a este ins tita de bicei de san%erari si # ate a'ea ca ur7are in(ectia& #rin #atrunderea 7icr bi! r in tesuturi. San$erarea% -emora$ia$ c nsta in cur%erea san%e!ui din 'ase in tesutu! inc n:urat r sau in e2teri ru! c r#u!ui. O a!ta c 7#!icatie # sibi!a c nstituie #atrunderea de c r#i straini& st fa$ ci buri$ #a7ant$ #raf$ asc<ii$ etc.( in #!a%a. I) .. P!a%i!e # t fi c!asificate functie de 7ai 7u!te criterii" cun asterea si recun asterea ti#u!ui de #!a%a #er7ite ac rdarea c recta a #ri7u!ui a:ut r. Pla$ile #ot (i.) inc-ise si desc-ise/ ). functie de #r funzi7e- ='ulituri0/ su#er(iciale si #la$i #ro(unde8 +. e"terne si interne8 ,. functie de natura a$entului a$resor si du#a modul de #roducere1 #la$i contuze& c ntuzii$ 'anatai( care # t fi su#er(iciale sau #ro(unde/ #la$i zdro ite/ #la$i taiate/ #la$i inte#ate/ #la$i muscate/ #la$i im#uscate) O iecti!ele #rinci#ale a!e ac rdarii #ri7u!ui a:ut r in in%ri:irea #!a%i! r c 7baterea <e7 ra%iei8 #re'enirea infectiei8 c 7baterea durerii8 #re'enirea si c 7baterea s cu!ui. Materialele de #rim a'utor necesare& af!ate in Truse!e de #ri7 a:ut r( c 7#rese steri!e$ 'ata$ fesi$ !euc #!ast8 a!c ! sanitar8 a#a 2i%enata sau tab!ete de #er %en& 16 tab!ete9 166 7! a#a(8 ri'an ! 1>8 a#a fiarta +6 7in. si racita8 7edica7ente care c 7bat durerea- a!% ca!7in$ etc. Du#a ac rdarea unui #rim a'utor e(icient si corect$ tratarea cali(icata a #la$ilor trebuie rea!izata in #rimele 2 ore) Daca ranile s"au in(ectat$ este b!i%at riu ac rdarea de in$ri'iri medicale& i7ediat) I).).) C ntuzii$ 'anatai Pri7u! a:ut r c nsta in a#!icarea de c 7#rese reci& care se # t rea!iza$ de e2.$ #rin in7uierea unui #r s # in a#a rece$ st arcerea !ui de e2cesu! de a#a si infasurarea acestuia in :uru! #artii afectate( sau a unei #un%i de %<eata. Nu se a#!ica #un%a de %<eata direct #e #ie!e. I).)3) P!a%i 7in re cu san%erari 7ici cu7 ar fi :u!ituri$ taieturi 7ici si z%arieturi 7in re # t fi s#a!ate cu a#a de !a r binet si sa#un daca sunt 7urdare. Se ster% cu tif n steri! si se ac #era cu #ansa7ent s#ecia! #re#arat sau i7#r 'izat. I).)4) Pansarea c recta a #!a%i! r1. Se curata z na cu a:ut ru! unei c 7#rese steri!e # rnind de !a 7ar%ini!e #!a%ii$ s#re #ie!ea sanat asa din :ur& nu se uti!izeaza 'ata" se f ! sesc c 7#rese steri!e sau un 7ateria! 7 a!e$ curat(. ). Se s#a!a a# i #ie!ea din :ur& cu sa#un !ic<id$ a!te substante deter%ente( si se dezinfecteaza cu a:ut ru! un r substante antise#tice- a!c !$ ri'an !(. +. Pla$a se curata si se dezinfecteaza$ de e'entua!ii c r#i straini$ cu a#a o"i$enata) C r#ii straini su#erficia!i$ care nu sunt inde#artati cu a#a 2i%enata$ se ' r inde#arta$ cu %ri:a$ cu #ensete steri!e& de e2. steri!izate !a f!acara( sau cu de%ete!e& un%<ii!e( dezinfectate& cu a!c !$ a#a si sa#un( si a# i rana se dezinfecteaza din n u.

Daca biectu! infi#t nu iese #rea 7u!t din rana se face un #ansa7ent$ cu %ri:a sa nu fie #resat ace! biect. Daca biectu! este !un% si a ra7as #rea 7u!t afara din rana$ #ansa7entu! se face in :uru! biectu!ui$ #entru a ac #eri rana. C r#uri!e straine infi#te nu trebuie sc ase. In a7be!e cazuri se s !icita a# i in%ri:iri 7edica!e. Nu se t arna #esta rana substante antise#tice iritante- a!c !$ tinctura de i d. Nu se a#!ica #e rana #r s#ata substante %rase$ de ti#u! a!ifii! r su!fa7idate sau a! a!ifii! r cu antibi tice. ,. Se ac #era a# i #!a%a cu un strat de c 7#rese steri!e& e'entua! si un strat de 'ata" in caz de san%erari( du#a care se efectueaza banda:area. .. Daca san%e!e tasneste din #!a%a sau se scur%e intr" cantitate a#reciabi!a$ #rimul a'utor se !a adresa -emora$iei) I)3) Prin -emora$ie se inte!e%e re'arsarea san%e!ui in afara 'ase! r san%uine$ ca ur7are a ru#erii$ taierii$ inte#arii sau zdr birii acest ra$ deci a desc<iderii siste7u!ui circu!at r #rintr"un #r ces distructi'$ !a rice ni'e! a! sau. Ce!e 7ai frec'ente cauze a!e <e7 ra%ii! r sunt trau7atis7e!e. C!asificarea <e7 ra%ii! r1. du#a !asul de san$e arteriala - san%e r su desc<is$ 2i%enat$ care tasneste rit7ic$ data cu batai!e ini7ii8 !enoasa- san%e r su inc<is$ incarcat cu bi 2id de carb n$ care cur%e in 'a!uri& in :et c ntinuu( inundand rana8 ca#ilara- san%e r su in cantitate 7ica$ care 7usteste sau #icura8 dese ri se #reste de !a sine #rin f r7area unui c<ea%. ). du#a locul in care cur$e san$ele e"terne5 !a su#rafata c r#u!ui8 interne, e2. <e7at nu!( e"teriorizate5 <e7 ra%ii #r duse intr"un r%an care c 7unica cu e2teri eru!" direct, din nas$ %ura$ urec<e$ etc.(" san%e!e este r su$ curat$ #r s#at8 " la distanta fata de rificiu #rin care se e2teri rizeaza si atunci san%e!e sufera une!e 7 dificari$ in functie de care se # ate deduce ! cu! <e7 ra%iei. Ur$ent trebuie #rita <e7 ra%ia? -emostaza& c<iar si #r 'iz riu$ #ana la internarea in s#ital) +emostaza # ate fi s#ontana5 in cazu! <e7 ra%ii! r 7ici& se # ate inter'eni si #rin sim#la com#resiune(8 #ro!izorie5 in cazu! <e7 ra%ii! r 7i:! cii si 7ari si are ca sc # intreru#erea <e7 ra%iei$ #ana ce #acientu! a:un%e !a s#ita!.8 de(initi!a5 ce se e"ecuta numai de medic. Acordarea #rimului a'utor1. Nu se ridica in #ici are un accidentat cu <e7 ra%ie i7# rtanta si nu 7isca inuti. Se aseaza cu ca#u! 7ai : s decat restu! c r#u!ui. ). Rana se #anseaza nu7ai du#a incetarea <e7 ra%iei. +. Daca accidentatu! a #ierdut 7u!t san%e$ #ana ce se a:un%e !a #ri7u! #unct sanitar &dis#ensaru! din santier$ s#ita!$ etc.($ e! trebuie cu!cat cu ca#u! 7ai : s decat #ici are!e$ #entru #re'enirea ane7iei creieru!ui. ,. Daca ii este sete i se dau cantitati 7ici si re#etate de bauturi ca!de$ i se ' r inca!zi 7aine!e si #ici are!e cu stic!e de a#a ca!da si i se ' r ad7inistra ca!7ante. 6) Metode de realizare a -emostazei in -emora$ii e"terne1 a( Pansamentul com#resi!1 se f ! seste in <e7 ra%ii!e ca#i!are si in <e7 ra%ii!e 'en ase 7ici$ dar nu se uti!izeaza daca in rana se af!a c r#uri straine ascutite. Acest ti# de #ansa7ent se a#!ica$ in s#ecia!$ cand nu # ate fi uti!izat %ar u!.

Pansamentul com#resi! se rea!izeaza #rin asezarea unui strat %r s de c 7#rese steri!e& sau bucata de #anza curata i7#aturita !a di7ensiuni!e ranii($ #este #ri7e!e c 7#rese cu care se ac #era rana$ care a# i se stran% cu un banda: c 7#resi'. b( Com#resiunea manuala- se rea!izeaza #rin a#asarea arterei afectate #e un #!an s s situat intre ini7a si artera$ de #ers ana cu #re%atire c res#unzat are$ de sa!'at r. A#asarea se face cu !ar(ul de$etelor& cu a'utorul unuia sau mai multor de$ete sau c-iar cu a'utorul #umnului$ functie de ca!ibru 'asu!ui si de #r funzi7ea acestuia. c( Com#resiunea circulara a tesuturilor- se rea!izeaza cu a:ut ru! unui $arou sau banda de cauciuc de 56" 166 c7 !un%i7e$ curea$ cra'ata$ fasii te2ti!e sau de #!astic$ etc. dar in nici un caz s(oara sau snur su tire ori sarma. *ar u! se uti!izeaza nu7ai in cazu! ranirii 7e7bre! r. *ar u! trebuie f ! sit d ar in u!ti7a instanta sau #e ti7#u! curatirii si #ansarii #!a%ii. C n#resiunea se rea!izeaza du#a ce 7e7bru! ranit este ridicat in sus cate'a secunde #entru a se % !i de #arte din san%e!e 'en s. *ar u! nu se a#!ica direct #e #ie!e ci #este un in'e!is te2ti!& #anza$ 'ata$ etc(. *aroul nu se a#lica la ante rat sau $am a) Locul a#licarii $aroului 1 cand aceasta este !enoasa$ san%e!e cur%and de !a #eriferie s#re ini7a$ %ar u! se a#!ica su ni!elul #la$ii8 cand <e7 ra%ia este arteriala$ %ar u! se a#!ica deasu#ra #la$ii$ san%e!e cur%and de data aceasta de !a centru s#re #eriferie. *aroul nu #oate (i mentinut mai mult de o ora& de aceea tre uie notate ora si minutul a#licarii sale #e un iletel atarnat de $arou) Tesuturi!e !i#site de 2i%en ince# sa fie afectate$ #ana !a #r ducerea unei %an%rene& functie de ti7#u! scurs(. Din cauza riscurilor #e care le im#lica& s#ecialistii nu mai recomanda utilizarea $aroului in -emostaza decat #e #erioada e"ecutarii toaletei si #ansarii ranii sau in cazuri e"treme) PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI in caz de LE7IUNI ALE OC+ILOR 8unctiile oc-iului sunt atat de c 7#!e2e iar structura !ui este atat de de!icata incat e! # ate fi !atamat cu usurinta c-iar si de o #articula de #ra() De ase7enea$ acordarea unui #rim a'utor incorect& #oate #roduce o lezare su#limentara) Structura c<iu!ui*lo ul ocular? #rinci#a!a #arte a c<iu!ui care are1. in #artea fr nta!a- cornee& iris& #u#ila si cristalin8 ). #arti!e e2terne- 9 al ul oc-ilor0& 9con'uncti!a0 si 9#leoa#e0) Corneea este un in'e!is de!icat si trans#arent af!at in fata %! bu!ui cu!ar. Irisul este un 7usc<i circu!ar si c ! rat cu desc<idere in centru nu7ita #u#ila$ care isi sc<i7ba 7ari7ea #entru a c 7anda cantitatea de !u7ina care intra in c<i #rin crista!in. Cristalinul f ca!izeaza !u7ina #e retina$ care e un strat sensibi! !a !u7ina$ af!at in interi ru! %! bu!ui cu!ar. 9Al ul oc-ilor0 este in'e!isu! e2teri r dur a! %! bu!ui cu!ar. 9Con'ucti!a0 este 7e7brana neteda care ac #era #artea interi ara a #!e a#e! r si #artia! =a!bu! c<iu!ui@ Pleoa#ele su#erioare si in(erioare au r !u! de a #r te:a c<iu! fata de e2teri r. Ce! 7ai im#ortant in tim#ul des(asurarii acti!itatii !a ! cu! de 7unca este de a #re!eni leziunile oculare$ de arece c nsecinte!e !ezarii c<iu!ui # t fi %ra'e$ a:un%and #ana !a tul urari de !edere sau or ire.

4).). 1.

Ti#uri de accidente oculare1 Cor#i straini in oc-i1 #articu!e de nisi#$ #articu!e abrazi'e sau resturi de %ene se # t ! ca!iza #e %! bu! cu!ar sau sub #!e a#a$ #r ducand stare de disc nf rt si inf!a7area tesutu!ui c n:ucti'$ dand c<iu!ui un as#ect caracteristic- c<i r su si !acri7are abundenta& care # ate a:uta !a inde#artarea un r astfe! de #articu!e(. Nu tre uie sa se incerce sa se inde#arteze #articulele din oc-i si nu trebuie frecat c<iu! : 'icti7a trebuie dusa ur$ent !a un ser'iciu 7edica! de s#ecia!itate9 fta!7 ! %ie. 3) Ulceratii si lo!ituri1 u7f!aturi$ 'anatai$ rani cauzate de biecte ascutite. Nu trebuie #resat %! bu! cu!ar. Se inc<ide #!e a#a si se ac #era c<iu! cu un ta7# n din tif n$ fi2at us r cu un banda: sau banda adezi'a. Se s !icita asistenta 7edica!a sau se trans# rta 'icti7a !a un ser'iciu fta!7 ! %ic. 4) Enuclearea $lo ului ocular din or ita1 iesirea c<iu!ui din rbita. Nu se re#une c<iu! in rbita. Se ac #era us r c<iu! cu un #ansa7ent u7ezit si cu un c rnet #r tect r de <artie. Se trans#orta& de ur$enta 'icti7a !a un ser'iciu fta!7 ! %ic$ #e tar%a si cu ca#u! i7 bi!izat. ;) Arsuri oculare1 ;).) Arsuri #ro!ocate de surse de caldura, arsuri termice<1 se ac #era c<iu! cu un #ansa7ent rece si u7ed. Se 7er%e !a fta!7 ! %ie$ daca este ce'a %ra'. ;)3) Arsuri c-imice1 #r ' cate de substante c<i7ice& acizi$ baze$ etc.(. Se s#a!a c<iu! !ezat cu a#a$ se ac #era cu un #ansa7ent si se s !icita de ur%enta asistenta 7edica!a. ;)4) Arsuri #ro!ocate de o lumina #uternica1 arc electric& f!acara de sudura$ etc. Aceste arsuri # t de'eni durer ase in decurs de +". re. Se ac #era c<ii cu ta7# ane %r ase si u7ede. Se 7er%e !a fta!7 ! %ie$ daca este ce'a %ra'. PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI in caz de ARSURI Arsurile sunt raniri ale #ielii sau a! a!t r tesuturi #r duse de a$enti termici& c-imici& electrici sau de radiatii) Du#a #r funzi7ea ! r$ arsuri!e se c!asificaArsuri de $radul I5 #ie!ea este r sie si ustura& e2. arsura s !ara(8 Arsuri de $radul II5 cu#rinde t ata %r si7ea #ie!ii #e care a#ar basici cu c ntinut %a!bui sau <e7atic& ser a7estecat cu san%e(.Aicti7a are dureri 7ari si e2ista #eric !u! de infectie. Arsuri de $radul III5 !eziuni!e de#asesc %r si7ea #ie!ii$ #utand distru%e si 7usc<i$ %rasi7e$ 'ase$ ner'i$ #ana !a s. Durerea este 7ai 7ica$ de arece e2tre7itati!e ner' ase din #ie!e au f st distruse. Arsuri de $radul IV5 i7#!ica distru%erea tutur r structuri! r inc!usi' a su!ui. Arsurile #r ' aca suferinta intensa$ c 7#!icatii a!e r%anis7u!ui si se 'indeca in ti7# inde!un%at. Aiata accidentatu!ui # ate fi a7enintata daca su#rafata arsa de#aseste 16> din su#rafata t ta!a a #ie!ii. C 7#!icatii!e care # t a#areasocul& #r dus de durerea intensa si de #ierderea 7asei san%uine sau a #!as7ei8 in(ectia/ #ro leme res#iratorii& !a arsuri!e facia!e se'ere sau cand s"a in<a!at fu7 sau 'a# ri fierbinti$ fiind !ezate cai!e res#irat rii si #!a7anii8 in(lamarea, #roducerea edemelor<& in 7 d de sebit daca z na arsurii a f st #resata de i7braca7inte stransa sau de bi:uterii. Sco#ul #rimului a'utor este de a #re'eni si c 7bate$ #e cat # sibi!$ a#aritia c 7#!icatii! r 7enti nate. Se acti neaza astfe!-

1. ). +. ,.

se stin%e f cu!" f ! sind e2tinct ru!$ aruncand #este 'icti7a #atura sau r st % !ind" !a #a7ant$ sau se sc ate accidentatu! de sub inf!uenta curentu!ui e!ectric" du#a caz8 se inde#arteaza i7ediat rice sursa de #resiune a z nei arse- ine!e$ bratari$ i7braca7inte sau inca!ta7inte$ inainte de a#aritia inf!a7arii8 se s#ala arsura numai cu a#a si se a#!ica un #ansa7ent curat$ !i#sit de sca7e$ #referabi! steri!. In caz de arsura cu 'ar$ acesta se inde#arteaza 7ai intai ra#id$ #rin #eriere us ara cu c 7#rese uscate si a# i se s#a!a cu a#a. In caz de arsura cu s7 a!a nu se face nici inter'entie" se 7er%e i7ediat !a ce! 7ai a#r #iat #unct sanitar. Nu se a#!ica ! tiuni$ a!ifii si nu se f ! sesc #ansa7ente 7urdare. Nu se f ! seste #a7ant$ cernea!a$ u!eiuri$ a!bastru de 7eti!$ etc Nu se s#ar% basici!e. Se ca!7eaza dureri!e$ ad7inistrand 'icti7ei 7edica7ente antia!%ice- a!% ca!7in$ antine'ra!%ic$ etc.& din truse!e de #ri7 a:ut r(. Daca 'icti7a este c nstienta$ i se da sa bea a#a 7inera!a$ ceai$ sir # #entru c 7#ensarea #ierderi! r de !ic<ide si saruri. Se asi$ura trans#ortul de ur$enta a !ictimei la s#ital& #entru ac rdarea in%ri:iri! r necesare de #ers ane c 7#etente)

PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI 6). in caz de ELECTROCUTARE Ben 7ene!e care a#ar in r%anis7 ca ur7are a trecerii curentu!ui e!ectric definesc c nce#tu! de electrocutare sau soc electric) E!ectr cutarea se 7anifesta #rin 'ata7ari de diferite %rade$ #ana !a deces si de#inde de + fact ri1. intensitatea curentu!ui e!ectric8 ). ti7#u! cat trece curentu!ui #rin c r#8 +. traseu! sau ca!ea strabatuta de curentu! e!ectric #rin c r#. Intensitatea curentului electric care se c nsidera ne#ericuloasa, adica 7u! se # ate e!ibera din circuitu! e!ectric #rin f rte #r #rii( este de 16 7A in cazu! curentu!ui a!ternati' de frec'enta industria!a si .6 7A in cazu! curentu!ui c ntinuu. Din e2#erienta tra%ica in ti7# a rezu!tat ca efecte!e ce!e 7ai #r babi!e de #ara!izare a functii! r siste7u!ui ner' s$ !e #r ' aca intensitatile curentului de ti# industrial, 4=>%33> V<) Curentii rezu!tati !a tensiuni mai mari de .>>>V #r duc si efecte ter7ice$ cu c nsecinte fizice %ra'e. 5 Tim#ul de e"#unere& res#ecti' de trecere a curentu!ui #rin c r#u! 7enesc este f arte i7# rtant$ 7ai a!es in ra# rt cu intensitatea curentu!ui& cu cat ti7#u! este 7ai scurt$ 'a! area curentu!ui !a care 7u! reuseste sa se des#rinda este 7ai 7are si in'ers(. Este f arte i7# rtant #entru 'iata 7u!ui ca ti7#u! in care acesta este in circuitu! e!ectric sa fie cat 7ai scurt$ de arece rezistenta e!ectrica a c r#u!ui c ntinua sa scada sub actiunea curentu!ui si$ ca ur7are$ intensitatea curentu!ui care trece #rin c r# creste c ntinuu$ 7 artea de'enind #ractic ine'itabi!a. Din 7 ti'e de #r tectie$ limitile tim#ului de deconectare a instalatiilor electrice de 'oasa tensiune tre uie sa (ie de >&3 sec) #entru tensiuni #ana la 36>V si de >&. sec) #entru tensiuni #ana la 6>> V) 5 Traseul stra atut de curent #rin cor# este de ase7enea i7# rtant$ c nsiderandu"se ca f arte #ericu! ase cai!e- 7ana stan%a" #ici r dre#t& a2a ini7ii( si 7ana drea#ta" 7ar%inea su#eri ara a bazinu!ui.

Efecte!e curentu!ui e!ectric asu#ra 7u!ui # t fiurmari imediate& care se 7anifesta #rin #ara!izarea functii! r res#irat rii si9 sau circu!at rii$ res#ecti' a#aritia st #u!ui res#irat r si9 sau a st #u!ui cardiac$ ri deces instantaneu #rin fibri!atie 'entricu!ara8 urmari intarziate, re$ zi!e( se 7anifesta #rintr" s!abire a f rtei 7uscu!are$ a7 rte!i$ c<iar in cazu! in care accidentatu! se af!a in stare de re#aus" !a re!uarea acti'itatii # t a#area tu!burari. Deci este o li$atoriu ca orice electrocutat sa (ie trans#ortat la s#ital #entru su#ra!e$-ere medicala& deoarece ulterior #ot sur!eni tul urari ulterioara de ritm cardiac) Prima o#eratie in caz de e!ectr cutare este scoaterea5 ur$enata5a accidentatului de su in(luenta curentului electric5 de catre #ersoane com#etente1 se acti neaza #entru intreru#erea tensiunii& cand tensiunea de !ucru este su .>>>V($ #rin sc aterea si%urante! r$ sc aterea din #riza$ de !a caz !a caz. Daca tensiunea de !ucru este #este .>>>V $ sc aterea de sub tensiune # ate face nu7ai #ers ana ca!ificata$ care cun aste insta!atia8 daca sc aterea de sub tensiune a insta!atiei necesita tim#$ ducand !a intarzieri a!e inter'entiei$ se scoate accidentatul de su tensiune #rin uti!izarea ricar r 7ateria!e sau ec-i#amente electroizolante& ciz7a si 7anusi e!ectr iz !ante$ stan%a de 7ane'ra" c res#unzat are tensiunii n 7ina!e a insta!atiei(8 daca din cauza arcu!ui e!ectric #r ' cat de accidentat ca ur7are a atin%erii insta!atiei e!ectrice$ acestuia i s5au a#rins -ainele$ fara ca e! sa fie in c ntact sau in i7ediata a#r #iere a insta!atiei e!ectrice sub tensiune$ se 'a acti na ur%ent$ #entru stin$erea -ainelor a#rinse& #rin ina usire) Du#a sc aterea accidentatu!ui de sub tensiune si in afara #eric !u!ui %enerat de acesta se #r cedeaza astfe!daca in ur7a #r ducerii accidentu!ui nu au rezu!tat 'ata7ari si !eziuni care ar c ntraindica 7iscarea si de#!asarea accidentatu!ui& de e2.- cadere cu %ra'e !eziuni si 'ata7ari8 fracturi$ <e7 ra%ii($ se aseaza accidentatu! in # zitia cu!cat #e s#ate #e su#rafata #!ana si suficient de ri%ida$ cu rec 7andarea de a nu fi 7iscat inuti!$ de arece # t e2ista e'entua!e 'ata7ari =ascunse@$ #entru care 7iscarea ar fi c ntraindicata8 se desfac <aine!e !a %at$ #ie#t si z na abd 7ina!a8 se 'erifica starea res#iratiei si e2istenta #u!su!ui" !i#sa functii! r 'ita!e i7#une ac rdarea de ur%enta de asistenta 7edica!a- res#iratie artificia!a sau reani7are cardi " res#irat rie8 !a accidente!e #rin e!ectr cutare se # t #r duce si- arsuri$ #!a%i$ tu!burari de 'edere$ fracturi" functie de ti#u! 'ata7arii se ac rda #ri7u! a:ut r. C-iar daca in urma electrocutarii& accidentatul nu acuza stari de rau, nici macar trecatoare<& el tre uie tinut in re#aus tim# de >&65 . ora& du#a care tre uie su#us unei consultatii medicale)

PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI in caz de 8RACTURI Prin (ractura se inte!e%e intreru#erea c ntinuitatii unui s$ deci rice ru#ere$ zdr bire sau fisurare a unui s$ ca ur7are a unui trau7atis7 7ai #uternic- cadere de !a ina!ti7e$ ! 'itura$ stri'ire$ ta7# nare$ izbire$ rasucire$ etc. Deci tre uie e!itate-

 ina!ti7e8

neuti!izarea ba!ustrade! r si centuri! r de si%uranta atunci cand se !ucreaza !a su#rafete!e accidentate sau incarcate cu diferite biecte& bstac !e(- une!te$ 7ateria!e$ c rd ane de rac rd$ furtunuri$ etc.8 #ard se!i!e u7ede$ 7urdare cu u!eiuri$ a!unec ase8 scari!e !u7inate insuficient si a%! 7erate cu biecte diferite$ fara ba!ustrada$ ac #erite cu %<eata si9 sau za#ada. Bracturi!e se # t c!asifica$ du#a di'erse criterii$ in(racturi inc-ise& cand ce! #utin #ie!ea ara7as intacta( si (racturi desc-ise& cand s"a #r dus si rana$ fiind ins tite de <e7 ra%ii(8 (racturi com#lete si incom#lete8 (racturi unice si multi#le/ etc. Se7ne!e #ri'ind #r ba!itatea #r ducerii unei fracturi suntdurerea !a ! cu! fracturii& si si7#!a c ntuzie 7uscu!ara # ate #r ' ca durere(8 de(ormarea re%iunii trau7atizate& durerea # ate sa a#ara si in caz de !u2atie sau <e7at 7(8 scurtarea mem rului fracturat8 im#osi ilitatea efectuarii 7iscarii #artii ranite8 !anataia" a#are 7ai tarziu si une ri !a distanta de ! cu! fracturii& # ate sa a#ara si !a si7#!a c ntuzie(8 miscarea anormala i'ita in afara articu!atii! r" indica si%ur fractura c 7#!eta. Primul a'utor in (racturi are r !u! sa #re'ina c 7#!icatii!e si !eziuni!e u!teri are si sa di7inueze durerea si u7f!atura z nei. Ce nu tre uie (acutnu trebuie sa se acti neze bruta! sau sa i se i7#una 'icti7ei 7iscari inuti!e8 nu trebuie ridicat accidentatu! in #ici are sau trans# rtat inainte de i7 bi!izarea fracturii$ #entru a se e!ita com#licatiile- accentuarea durerii$ de#!asarea fra%7ente! r s ase$ transf r7area unei fracturi inc<ise intr"una desc<isa. Ce tre uie (acutPri7u! a:ut r trebuie ac rdat la locul accidentului$ e2ce#tand cazu! in care #ersista un #eric !" in acest caz$ 'icti7a trebuie asezata in ce! 7ai a#r #iat ! c si%ur$ unde se # ate ac rda #ri7u! a:ut r in si%uranta. In caz de fractura desc<isa trebuie #r cedat 7ai intai la o#rirea -emora$iei si la #ansarea ranii& fara a f rta su! sa intre ina# i in rana(. Pentru di7inuarea durerii$ trebuie ad7inistrat un calmant- a!% ca!7in$ antine'ra!%ic$ etc& din truse de #ri7 a:ut r(. Imo ilizarea (racturii cu a'utorul atelelor con(ectionate s#ecial, af!ate si in truse!e de #ri7 a:ut r( sau im#ro!izate& bast ane$ bucati de scandura sau #!aca:$ si#ci$ etc(. I7 bi!izarea fracturii trebuie sa res#ecte ur7at are!e re%u!irice i7 bi!izare trebuie sa cu#rinda ) articu!atii& inc<eieturi(- cea de deasu#ra si cea de dedesu#tu! f caru!ui de fractura8 !a 7e7bre$ ate!e!e se #un de #arte si de a!ta a f caru!ui de fractura8 ate!e!e se in'e!esc cu 'ata& sau a!te 7ateria!e 7 i( #entru a nu !eza #ie!ea$ a nu 7ari durerea8 se e'ita a#!icarea ate!e! r #e ! cu! unde su! 'ine in c ntact direct cu #ie!ea& e2.- fata anter "interna a %a7bei(8 ac ! unde ate!a nu se # ate 7u!a #e re%iunea i7 bi!izata se u7#!e % !uri!e cu 'ata8

se #une a# i fasa circu!ara si a# i ser#uit are$ in :uru! ate!e! r si 7e7bru!ui fracturat$ btinandu"se i7 bi!izare #r ' z rie& a#aratu! %i#sat se 'a face !a un ser'iciu 7edica! de s#ecia!itate(8 n duri!e de !a 7ateria!u! uti!izat #entru fi2area ate!e! r ' r fi facute #este ate!a8 ce! #utin ) #ers ane trebuie sa c !ab reze !a efectuarea i7 bi!izarii. Trans#ortarea accidentatului la s#ital& se recomanda sa se (aca du#a imo ilizare) In caz de nesi%uranta$ trau7atis7u! trebuie tratat ca #e fractura PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI in caz de INTO?ICATIE CU +IDROCAR@URI To"icitatea -idrocar urilor, care sunt c 7# nenete a!e benzine! r si 7 t rine! r( este c re!ata cu #r #rietati!e ! r fizice- ' !ati!itate$ 'asc zitate sau !i# s !ubi!itate. Ce!e cu 'asc zitate scazuta au risc ridicat de as#iratie. Dat rita s !ubi!itatii ! r$ se abs rb ra#id #e ca!e in<a!at rie$ di%esti'a si 7ai rar transcutana si #enetreaza in tesuturi si !a ni'e!u! siste7u!ui ner' s centra!.
" " "

Cai de #atrundere ale -idrocar urilor cu consecinte to"ice ma'ore asociateingestia& #neu7 nie c<i7ica$ bnubi!are$ iritatie %astr " intestina!a(8 prin piele& der7atita$ arsura de c ntact$ # sibi!e efecte %enera!e(8 inhalare& tu!burari ner' ase$ cardiace$ disfunctie rena!a si <e#atica(.

Persoana into"icata #oate #rezenta" %reata$ 'arsaturi$ dureri abd 7ina!e$ diaree8 " tu!burari de 'edere8 " arsuri !a ni'e! buca! si es fa%ian8 " deteri rare de ti# ebri s& ca un 7 beat($ nu"si # ate 7entine ec<i!ibru!$ bnubi!at$ #ana !a c 7a$ c n'u!sii8 " insuficienta res#irat rie8 " tu!burari de rit7 cardiac. Masuri de #rim a'utor" e'a!uarea functii! r 'ita!e8 " dec nta7inare e2terna" daca e cazu!8 " dec nta7inare interna #rin e7eza" c ntr 'ersata$ 7ai bine e'itata" nu7ai #entru <idr carburi cu t 2icitate #r #rie 7are- e2.- tetrac! rura de carb n si a!te <idr carburi <a! %enate" Atentie- 'arsaturi!e sunt strict c ntraindicate in cazu! <idr carburi! r s!ab abs rbabi!e- %az !ina$ Cer sen. Dec nta7inarea di%esti'a nu se rec 7anda #entru <idr carburi cu t 2icitate #r #rie redusa- disti!ate de #etr ! #ure$ terebentina8 " nu se administreaza la#te" dat rita !i# s !ubi!itatii <idr carburi! r8 " #!asarea int 2icatu!ui in # zitie !atera!a de si%uranta8 " #entru -idrocar uri nu e"ista antidoturi8 " anunt salvare si transportul de urgenta la spital. A).).). Into"icatia cu MONO?ID DE CAR@ON Surse- incendii$ %aze de esa#a7ent$ 'e<icu!e cu #r #an$ a!te surse. Simptomatologie- cefa!ee$ a7ete!i$ %reata$ ' 7a$ diaree$ c nfuzie$ c n'u!sii$ dez rientare te7# r " s#atia!a 7er%and #ana !a c 7a si insuficienta cardi " res#irat rie acuta.

Masuri de #rim a'utor1 " sc aterea din 7ediu si resuscitarea" Atentie: sa!'at ru! isi ia t ate #recautii!e #entru a nu fi e2#us sau a ra7ane 7u!t ti7# in at7 sfera t 2ica8 " ad7inistrarea de 2i%en" e'entua! 7asca8 - anunt salvare si transportul de urgenta la spital. 5 TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR In caz de accident de munca& inainte de a (i trans#ortat accidentatul&, #entru ca acesta sa su# rte trans# rtu! in bune c nditii<& tre uie sa i se acorde #rimul a'utor) Dar acordarea #rimului a'utor nu tre uie sa intarzie trans#ortarea !ictimei la ser!iciul medical) Se rec 7anda ca accidentatii sa fie trans# rtati cu autosanitare& a7bu!anta(" intarziere in s sirea acesteia fiind c 7#ensata de trans# rtu! 'icti7ei in c nditii de securitate$ e'itandu"se ca acestia sa fie in%<esuiti #e banc<eta unui aut turis7 sau sa fie asezati in re7 rca unui ca7i n& a carei sus#ensie deteri rata$ # ate sa"i a%ra'eze starea %enera!a(. Nu7ai accidentatii cu !eziuni us are$ care nu inf!uenteaza functii!e 'ita!e a!e r%anis7u!ui # t fi trans# rtate cu 7i:! ace i7#r 'izate si nu7ai in c nditii e"ce#tionale se # ate indica si trans# rtu! ce! r accidentati %ra' cu aceste 7i:! ace i7#r 'izate. De ase7enea$ se recur%e !a 7i:! ace de trans# rt = ci'i!e@$ atunci cand accidentu! s"a #r dus in ! curi iz !ate$ !a 7are distanta de statii!e de sa!'are. In c nditii!e actua!e de r%anizare si d tare a ser'icii! r de ur%enta$ nu7ai cadre!e 7edic " sanitare de s#ecia!itate& 7edici$ cadre sanitare 7edii$ studenti 7edicinisti in u!ti7ii ani de facu!tate( au dre#tu! sa dis#una ridicarea si trans# rtu! 'icti7e! r de !a ! cu! accidentu!ui. Odata cu s sirea a7bu!antei$ cadre!e 7edica!e #reiau cazu! si #erfecteaza 7asuri!e de #ri7 a:ut r initiate !a ! cu! accidentu!ui& de sa!'at ri(. Ei # t efectua cu #r fesi na!is7$ reani7area cardi " res#irat rie$ # t trata !eziuni!e as ciate$ etc. Pana la sosirea am ulantei& trebuie sa se inter'ina cu #r 7#titudine$ #entru c 7baterea cauze! r si c nsecinte! r accidentu!ui si #entru #re'enirea si in!aturarea fact ri! r de a%ra'are si a# i sa su#ra'e%<eze starea 'icti7ei. Pers ane!e care au suferit trau7atis7e %ra'e nu trebuie de#!asate inainte de s sirea unei #ers ane ca!ificate$ in afara cazuri! r in care este abs !ut necesar ca aceste #ers ane sa fie sc ase dintr" =# zitie sau situatie #ericu! asa@$ care ar a%ra'a c nsecinte!e accidentarii. Neacordarea #ri7u!ui a:ut r !a ! cu! accidentu!ui$ nesocotirea necesitatii trans# rtu!ui accidentati! r cu a7bu!anta &unde se a#!ica trata7entu! necesar ca!ificat($ duce la a$ra!area starii accidentatilor si #oate duce la reducerea sanselor de a (i sal!ate) Trans#ortul accidentatilor trebuie facut in asa fe! incat sa nu a$ra!eze sau sa com#lice !atamarile #roduse de accident) B arte i7# rtant este ca mo ilizarea accidentatului sa (ie (acuta ast(el incat se$mentul (ormat din ca#5 $at5 trunc-i5 azin& sa ramana nemiscat& ca un loc ri$id . Astfe! c aste!e ru#te nu ' r a:un%e sa #erf reze #!a7anii$ 'ertebre!e ru#te sa secti neze 7adu'a s#inarii$ accidentatu! in c 7a sa se suf ce cu #r #ria"i !i7ba etc. In rice situatie$ ricat de %re!e #ar sau sunt circu7stante!e de #r ducere a accidentu!ui si starea 'icti7ei$ tre uie sa se inter!ina cu calm si sa se a!ea%a ace!e te<nici de 7ane'rare a accidentatu!ui care sa reduca in 7are #arte riscuri!e a7intite. Se 'a f ! si tar%a& c n'enti na!a sau i7#r 'izata( atunci cand starea %enera!a a b !na'u!ui i7#une. Te<nice!e de trans# rt fara tar%a se ' r f ! si numai atunci cand starea %enera!a a accidentatu!ui este buna$ !eziuni!e fiind e'ident$ nu7ai !a #eriferia c r#u!ui sau cand 'icti7a trebuie de#!asata #rin s#atii f arte in%uste sau int rt c<ete. De ase7enea$ direct sau #rin #ers ane!e din a#r #iere tre uie solicitata am ulanta-

TELE8ON B2. si ..3 Tre uie (acut un anunt clar si concis $ #ri'ind ! cu! accidentu!ui de 7unca& nu7e!e si adresa ! cu!ui #r ducerii accidentu!ui ( nu7aru! accidentati! r si #e scurt cauza si starea acccidentati! r.

S#ecia!ist SSM MANA*ER 9ADMINISTRATOR$