INTEMEIEREA TARII ROMANESTI

1. Formarea statului Tara Romaneasca Dezvoltarea economica si situatia politica externa favorabila au contribuit la formarea cnezatelor si voievodatelor Tarii Romanesti sub stapanirea unui carmuitor mai puternic , care a fost la inceputul sec. al XIVlea Basarab I, voievodul de la r!es. "rofitand de slabirea cuceritorilor tataro- mon!oli, precum si de criza interna din #n!aria, unde in anul 1301 luase sfarsit dinastia rpadienilor si se ducea lupta pentru tronul re!al, $asarab I a unit intr- un sin!ur stat, voievodatele razlete, situate la sud de %arpati pana la Dunare, cu capitala in %ampulun!, oras vec&i intemeiat de ne!ustori sasi veniti de peste munti . Dintr- o cronica un!ara se stie ca in anul 1324 $asarab I era ' mare voievod in Tara Romaneasca '. %u toate numeroasele incercari ale feudalilor un!uri de a supune Tara Romaneasca ea a reusit sa- si pastreze independenta. (uccesorii lui $asarab I au continuat sa intareasca le!aturile cu $ul!aria si cu (erbia si cu a)utorul lor sa opuna rezistenta feudalilor un!uri. *e!aturile cu statele slave s- au intarit indeosebi sub Nicolae Alexandru 13!2 " 13#4$, fiul lui $asarab I, care, impotriva tendintelor bisericii catolice un!are de a-si extinde influenta sa asupra Tarii Romanesti, s- a spri)init pebiserica ortodoxa si in anul 13!% a intemeiat prima mitropolie ortodoxa. +. ,r!anizarea statului feudal in Tara Romaneasca *a sfarsitul secolului al XIV- lea si in sec. al XV- lea a avut loc consolidarea Tarii Romanesti, fara formarea statelor feudale centralizate. "rimele formatii statale in teritoriile din )urul Dunarii si ale %arpatilor au luat nastere relativ tarziu, cand ele a)unsesera a fi incon)urate de state feudale puternice, care urmareau sa- si lar!easca &otarele pe seama teritoriilor statelor vecine.%a influenta asupra centralizarii statului in Tara Romaneasca a fost )u!ul mon!ol timp de aproape un secol, apoi s-a aflat sub amenintarea continua de a fi cotropita de feudalii un!uri si de rivalii lor, feudalii poloni. In fruntea principatului se afla un domn a carui putere era considerata nalimitata. In realitate insa, in toate &otararile lui cu privire la problemele de politica interne, cat si la cele de politica externa, domnul trebuia sa tina seama de parerile boierilor. boierii se imparteau in 'mari' si 'mici'. In

mainile boierilor mari, adica ale celor mai mari feudali, se aflau toate or!anele supreme de conducere. Din mi)locul boierilor mari se ale!eau inaltii dre!atori care il a)utau pe domn. $oierii mici erau subordonati marilor boieri si indeplineau diferite functii in administrati locala a tinuturilor sau )udetelor, in care erau impartite teritoriile principatelor. Toti acesti reprezentanti ai aparatului de stat nu primeau o remuneratie speciala pentru serviciile lor si traiau exclusiv pe seama populatiei, incasand in folosul lor diferite dari si amenzi. -. Razboiul lui $asarab I cu %arol Robert Dupa stin!erea dinastiei rpadiene urmeaza in #n!ari lupte pentru tron, dar in cele din urma tronul este casti!at de %arol - Robert din familia franceza de n)ou, care domnea la .eapole. %arol - Robert porneste in 1330& o expeditie armata impotriva lui $asarab I. ceasta expeditie este povestita in toate amanuntele ei, intr- o cronica un!ureasca numita ' ()ronicon *ic+um ', cronica cu ima!ini si ilustratii facute de cronicari in care se vad luptele romanilor cu un!urii si aspectul luptatorilor lui $asarab. Re!ele pornise dupa indemnul banului un!ur de (everin, care se vedea lipsit de stapanirile lui de catre $asarab I. ,astea un!ureasca era mare, bine inarmata, dupa obiceiul din /vul 0ediu cu cavalerii in zale iar oastea lui $asarab, care era alcatuita din tarani nu se putea compara cu ea.Re!ele #n!ariei cucereste cetatea (everinului dupa care inainteaza spre ,lt, ca sa supuna toata Tara Romaneasca. $asarab speriat de inaintarea #n!urilor, condusi de re!ele in persoana, ii trimite soli sa- i spuna ca- i va plati un mare tribut si il va trimite si pe fiul sau ostatec,cu conditia ca armata un!ureasca sa se retr!e din tara. %u tot sfatul unor nobili, care erau de parere ca re!ele sa primeasca propunerile de pace ale lui $asarab I, %arol - Robert in trufia lui refuza si spune 1 ' Basarab este pastorul oilor mele si voi sti sal scot de barba din barlogul in care s'a ascuns '. stfel re!ele continua inaintarea, dar este atras de catre $asarab in locuri stramte in pasul $ranului lan!a %ampulun!. %and oastea sa patrunde in acele locuri este atacata de romani, care pravalesc bolovani si trunc&iuri de copaci. Re!ele un!urilor este nevoit sa fu!a. *upta a durat trei zile dupa care s- au retras si resturile armatei. ceasta victorie stabileste definitiv independenta Tarii Romanesti, dar cu ramanerea (everinului in mainile un!uresti. Tot in 1330 $asarab stabileste le!aturi cu vecinii de peste Dunare. Domnul Tarii Romanesti era aliat cu tarul bul!ar 0i&ail, care lupta

impotriva (arbilor. In lupta de la Velbu)d intre 0i&ail si sarbi, $asarab trimite aliatul sau in a)utor dar totusi sarbii ies invin!atori. 2. #rmasii lui $asarab Basarab a domnit pana in anul 13!2, cand moare in scaunul sau de la %ampulun!. Inainte de moarte el se impacase cu re!ele #n!ariei, care acum era ,udovic cel Mare, fiul lui (arol " Rober+, si recunoscuse suzeranitatea lui asupra Tarii Romanesti, fara nici o obli!atie de tribut sau de alta natura. Dupa $asarab I a urmat in scaun fiul sau Nicolae Alexandru, care intareste relatiile de prietenie cu vaecinii din sudul Dunarii. , fiica a lui lexandru se casatoreste cu S+e-an .ros, re!ele sarbilor, iar cealalta cu S+rasimir, tarul bul!ar de la Vidin. lexandru era casatorit cu o nobila un!ara din rdeal, doamna (lara, catolica, care a spri)init intinderea catolicismului in Tara Romaneasca. In timpul lui lexandru se intemeiaza metropolia Tarii Romanesti. lexandru ceruse patriar&ului de la %onstantinopol sa numeasca un mitropolit in tara lui si acesta muta in anul 13!% pe mitropolitul Iacint 3ritopol, un !rec de la Vicina, orasel in Dobro!ea, astazi disparut. 4. Dezvoltarea economica a Tarii Romanesti Desi navalirea tataro - mon!ola a pustiit teritoriile Tarii Romanesti , cresterea fortelor de productie in cursul celei de- a doua )umatati a sec. al XIII- lea si in sec. al XIV- lea a dus la un pro!res economic foarte vizibil al acestor teritorii. %ultura !raului, meiului si a pomilor fructiferi a atins in Tara Romaneasca o dezvoltare insemnata incepand din sec. al XIV- lea. Dezvoltarea mestesu!urilor si a sc&imbului a dus la cresterea oraselor existente si la infiintarea de noi orase pe teritoriile Tarii Romanesti. In sec. al XIV- lea a capatat o mare raspandire comertul intern, care a contribuit la consolidarea le!turilor economice dintre diferitele parti ale Tarii Romanesti 5 a crescut si comertul extern. *a aceste dezvoltari a contrbuit pozitia !eo!rafica prielnica a multor orase din Tara Romanesca, prin care treceau principalele cai comerciale din "olonia si 6ermania spre 0area .ea!ra, spre rasarit si spre $izant. In )urul fiecarui oras, cat de cat important, luara fiinta cate o suburbie cu o piata locala si cu ateliere mestesu!aresti. Izvoarele mentioneaza 1 armurieri, pietrari, olari, creatori, do!ari, !iuvaer!ii si alti mestesu!ari. Taranii din satele vecine si de pe mosii aduceau in orase surplusul produselor lor si de aici cumparau obiectele de care aveau nevoie

In Tara Romaneasca cele mai importante orase erau 1 %urtea de r!es, Tir!oviste 7 capitala statului in sec. al XV- lea 8, %ampulun!, $raila, 6iur!iu, Ramnicu- Valcea. ,rasele se bucurau de unele drepturi de administrare autonoma. In fruntea orasului se afla deobicei ' sol+u/ul ' si un sfat orasenesc In sec. al XV- lea a crescut mult rolul Tarii Romanesti in comertul international. Domnii au inceput sa bata moneda proprie, sa inc&eie tratate comerciale cu ne!ustorii marilor orase. .enumaratele si feluritele venituri obtinute din mestesu!uri si comert dadeau posibilitate domnului Tarii Romanesti sa concentreze in mainile sale mari resurse banesti. In felul acesta s- au creat conditii economice pentru consolidarea unui aparat puternic central in Tara Romaneasca.