Expansiunea europeana Marile descoperiri geografice

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVI-lea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, ale caror multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific, au exercitat o insemnata inraurire asupra dezvoltarii societatii . Precursorii Pana in epoca marilor descoperirii geografice, europenii cunosteau mai bine, Orientul propiat si nordul fricii, aveau cunostinte vagi despre restul siei si fricii, iar navigatia spre Islanda si !roenlanda era limitata la popoarele scandinave. rabii aveau cunostinte mai intinse asupra fricii tropicale si a siei si navigau, prin Oceanul Indian, spre rabia, frica orientala si sia de "ud si "ud-#st. $ici europenii si nici arabii nu aveau insa o imagine de ansamblu asupra globului pamantesc. %alatoriile facute de europeni in sia in secolele XIII-XV si descrierile lasate de ei, indeosebi &%artea minunilor lumii' de Marco Polo , au jucat un anumit rol in cunoasterea de catre europeni a siei si indeosebi a Orientului Indepartat. Conditiile istorice ale marilor descoperiri geografice %resterea productiei mestesugaresti , aparitia manufacturilor, intensificarea comertului , a circulatiei banesti si a activitatii bancare in #uropa in secolele XV-XVI au asigurat baza materiala necesara organizarii expeditiilor si efectuarii sc(imburilor comerciale de peste mari si totodata au iimpulsionat cautarea unor noi domenii de activitate economica in afara #uropei . )eclinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au facut totodata ca un numar crescand de oameni proveniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de colonizare a unor intinse teritorii din frica, sia si merica. *arile care au dus o politica puternica de expansiune maritima, coloniala si comerciala au fost statele unificate + Portugalia, "pania, nglia, ,ranta, Olanda, -usia. In secolele XIV-XVI au fost aduse imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si manevrarea navelor si in orientarea lor pe mare si s-au realizat progrese in domeniul geografiei si al cartografiei.)in secolul al XV-lea au inceput sa se foloseasca caravelele.Pentru orientare, de la sfarsitul secolului al XIII-lea a inceput sa se foloseasca busola, s-au imbunatatit metodele de calcul a latitudinii si longitudinii, indeosebi cu ajutorul astrolabului.

Descoperirile portugheze. #poca marilor descoperiri geografice a fost desc(isa de portug(ezi, care au inceput , din primele deceni ale secolului al XV-lea, explorarea coastei de vest a fricii. .n rol foarte important in explorarile portug(eze l-a avut printul /enric, numit $avigatorul, care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei fricii. .n pas important in realizarea circumnavigatiei fricii il constitue expeditia lui 0artolomeu )ias, care in 1233 atinge extremitatea sudica a continentului, numit initial %apul ,urtunilor, apoi %apul 0unei "perante. #xpeditia condusa de Vasco da !ama a pornit din Portugalia in iulie 1245 cu 2 corabii. #l a inconjurat frica si a ajuns in mai 1243 in portul %alcuta. Formarea imperiului colonial portughez #xplorarea tarmurilor fricii si descoperirea caii maritime spre India au desc(is Portugaliei vaste perspective maritime, comerciale si coloniale. Imperiul colonial portug(ez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare, din forturi si din factorii comerciale, de-a lungul tarmurilor fricii apusene + zore, Madeira, insulele %apului Verde, coasta !uineii si ngolei si fricii rasaritene + $atal, Mozambic, Mombasa, la intrarea in Marea -osie+ den, insula "ocotra si in !olful Persic +/ormuz, Mas6at, pe coasta apuseana a Indiei+ )iu, !oa, %alicut, in Peninsula Malacca, Indonezi. )in 1788 portug(ezii au inceput cucerirea mericii in special pe coasta 0raziliei. Populatia portug(eza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati, marinari, slujbasi, negustori, personal de intretinere. Imperiul colonial portug(ez era condus de %oroana.Organul supreme era %asa de India, o intreprindere maritima, coloniala, comerciala si bancara de stat cu sediul la 9isabona. %onducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor, incepand din anul 1782 si de guvernatori pentru posesiunile din frica, India, Malaezia, Indonezia, 0razilia, ajutati de inspectori, comandanti de forturi, directori de factorii, feluriti functionari judiciari, administrativi, vamali. Explorarile spaniole. Descoperirea Americii "paniolii si-au indreptat eforturile in directia vestica. Principalul initiator al proiectului de a ajunge din Peninsula Iberica in sia navigand prin Oceanul tlantic spre vest a fost %ristofor %olumb :1271-178;<. )upa staruitoare interventii , proiectul sau a fost aprobat , in anul 124=, de regii "paniei, ,erdinand de ragon si Isabella de %astillia, deoarece reprezenta, pentru "pania, singura solutie de a descoperi calea maritima spre vest, catre sia. Pleaca din "pania in august 124= si a ajuns la 1= octombrie 124> , intr-o insula numita de bastinasi !uana(ani, iar de spanioli "an "alvador , probabil insula ?atling din ar(ipelagul 0a(amas. .lterior, %olumb a mai descoperit si alte insule cum ar fi %uba.%olumb era convins ca a debarcat pe tarmurile rasaritene ale siei. %olumb a mai efectuat alte trei calatorii 124>-124;, 1243-1788, 178=-1782, in cursul carora a explorat ar(ipelagurile ntilelor Mari si Mici, insula @amaica si tarmul estic al mericii %entrale.

Prima expeditie al lui %olumb a dus la incordarea relatiilor dintre "pania si Portugalia . )upa aprige dispute s-a inc(eiat tratatul de la *ordesillas :1242<, prin care cele doua tari isi inparteau zonele de explorare geografica, dominatie maritima, comerciala si coloniala. Aona portug(eza si cea spaniola erau delimitate de o linie care trecea la >58 de leg(e :1 leg(e B 7,77; 6m ,circa cca =888 6m< vest de Insulele %apului Verde , zona portug(eza fiind la est de aceasta linie , iar zona spaniola fiind la vest. %elelalte state din #uropa nu au recunoscut aceasta impartire a lumii. Formarea imperiului colonial spaniol )e la sfarsitul secolului al XV-lea inceputul secolului al XVI-lea , navigatorii spanioli au organizat expeditii de explorare ale mericii %entrale, ale !olfului Mexic si a tarmurilor nordice ale mericii de "ud. "paniolii condusii de /ernan %ortez , in decurs de numai doi ani :1714-17=1< au cucerit statul ztec si capitala acestuia, *enoc(titlan.)e asemenea spanioli au luat in stapanire si Peru in 17>=-17>>, condusi de ,rancesco Pizarro si )iego lmagro, ajutati si de luptele pentru putere intre fii Marelui Inca /uaCna %apac, /uascar si ta(ualpa.In deceniile 2 si 7 ale secolului al XVI-lea , spaniolii si-au extins de asemenea stapanirea in %(ile si in rgentina. Pamanturile erau propietate a %oroanei fiind detinute de noii stapanitorii sub forma de concesiune funciara.Organul central suprem era %onsiliul Indiilor, creat in anul 1711 si reorganizat in 17=2. %oloniile erau inpartite in doua viceregate+ unul cuprinzand posesiunile din Mexic si merica %entralaD celalalt pe cele din merica de "ud, conduse de viceregi, numiti de suveran. 9uptele si represiunile din epoca cucerii, inrobirea si munca fortata, mai ales in mine, abuzurile administratiei spaniole, destramarea violenta a structurilor sociale si a felului de viata traditional, epidemiile provocate de bolile aduse din #uropa, au provocat un pronuntat si rapid regres demografic in rindul triburilor amerindiene. "pania ,ingrjijorata de scaderea potentialului uman din coloniile spaniole a incercat sa ia unele masuri. .n rol important in lupta pentru conditi mai bune pentru amerindieni ,il are calugarul dominican 0artolomeu 9as %asas, autorul lucrarii &0revissima relacion de la destruccion de las Indias' :177=< care a denuntat ororile comise de spanioli impotriva amerindienilor. In urma acestor proteste ,%arol Euintul a emis &9egi noi' in anul 172= prin care interzicea transformarea amerindienilor in scalvi. #fectul acestor legi a fost redus, iar interzicerea sclavajului amerindian a dus la stimularea comertului cu scalvi din frica. Expeditia lui Magellan in jurul lumii )upa ce si-au dat seama ca %olumb descoperise un continent nou , spaniolii au continat sa caute drumul prin vest spre &insulele mirodenilor'. Meritul gasirri acestei caii ii revine lui ,ernao da Magal(aes :1238-17=1<,un portug(ez stabilit in "pania. Magellan a pornit din "pania in septembrie 1714. strabatut Oceanul tlantic , si a explorat tarmul rasaritean a mericii de "ud, a descoperit stramtoarea din sudul continentului , stramtoarea Magellan :noiembrie 17=8<. )upa strabaterea intre decembrie 17=8 si februarie 17=1 a Oceanului Pacific a ajuns in ar(ipelagul ,ilipine, unde, cu prilejul unei ciocniri cu localnicii, Magellan moare :aprilie 17=1<.

"ub conducerea lui "ebastian #l %ano, singura caravela ramasa s-a intors in "pania in septembrie 17==. #xpeditia ocolise pamantul , strabatand 37588 6m in 1832 zile iar din 7 caravele cu circa =78 oameni s-a intors numai una cu 13 oameni. #xpeditia lui Magellan a avut o deosebita insemnatate pentru progresul geografiei , dovedind, in mod practic, ca pamantul este rotund. Explorarile englezilor, francezilor si olandezilor in regiunile nordice )eoarece regiunile centrale si sudice ale Oceanului tlantic erau dominate de Portugalia si "pania , de la sfarsitul secolului al XV-lea englezii, francezii si olandezii au incercat sa gaseasca cai maritime spre sia si indeosebi spre India si &insulele mirodenilor' fie prin nord-vest ocolind merica de $ord, fie prin nord-est ocolind sia. @o(n %abot a explorat, in anul 1245 si in 1243, tarmurile nord-estice ale mericii de $ord :$oua "cotie, *erra $ova, 9abrador<, iar Martin ,robis(er in 175;-1753, @o(n )avis in 1737-1735, /enri /udson in anul 1;18 si ?illiam 0affin in 1;17-1;1; au explorat regiunea cuprinsa intre coastele vestice ale !roenlandei, insula 0affin si golful /udson.,rancezul @acFues %artier a explorat in anii 17>2-172= tarmurile golfului "fantul 9aurentiu.Incepund din secolu al XVII-lea primele colonii britanice si franceze au aparut pe tarmurile estice ale mericii de $ord locuite indeosebi de pescari , vanatori si negustori. %alea maritima spre nord-est a fost cautata de englezi si olandezi. #xpeditia condusa de /ugues ?illoug(bC si -ic(rd %(ancellor, din anii 177>-1772, a patruns in Marea lba, iar de aici a ajuns pe uscat pana la Moscova, punand bazele relatiilor comerciale maritime anglo-ruse. #xpeditiile olandeze conduse de ?illem 0arents :1742-1745< au ajuns numai pana in zona maritime cuprinsa intre insulele "pitzbergen si $ovaia Aemlia, nedepasind la rasarit Marea Gara, din cauza g(eturilor, astfel incat englezii si olandezii au abandonat aceasta ruta atat de neprielnica pentru conditiile de navigatie de atunci. Formarea imperiului colonial olandez In conditile luptei dintre Olanda si "pania si ale intrari Portugaliei in uniune dinastica cu "pania , olandezii au trecut la cucerirea treptata a imperiului colonial portug(ez din sia de sud-est, realizata prin mijloacele %ompaniei Indiilor Orientale. Olandezi au ocupat insulele Mauricius, est de Madagascar :1743< si au fondat o baza de aprovizionare la %apul 0unei "perante :1;8=<.In anii urmatori ei au inceput cucerirea coloniilor portug(eze din Indoneziia, ocupand Molucele :1;8=<, IaHa :1;18<, "umatra, 0orneo, %elebes, precum si sudul Peninsulei Malacca :1;21<, care le asigura controlul traficului comercial in sia de sud-est.#i au stabilit relatii cu India, %(ina si @aponia. Imperiul colonial olandez era format din zone de coasta, avand ca centre oraseporturi , factorii fortificate si forturi. #xpansiunea maritima si coloniala a Olandei in sia de sud-est a fost insotita de importante descoperiri geografice. stfel bel *asman a descoperit si explorat insula *asmania si tarmurile de nord-vest ale ustraliei, intre anii 1;2=-1;22.#l a demonstrat ca ustralia nu face parte din continentul ntarctic.

rmarile marilor descoperiri geografice )escoperirea mericii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portug(ez, spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international, #uropa extinzandu-si relatiile cu frica si mai ales cu sia de sud-est si merica. #uropa a reusit sa scape de monopolul impus de arabi in comertul cu mirodenii si au pus bazele comertului transatlantic cu 9umea $oua. In urma comertului cu 9umea $oua, cu sia de sud-est si cu frica, tarile aflate pe tarmurile Oceanului tlantic au devenit principalele puteri comerciale si maritime ale lumii. %a urmare a descoperirii mericii, in merica s-au introdus plante din #uropa precum + graul, secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi pomi fructiferi , trestia de za(ar, precum si unele animale, ca + boul, bivolul, calul, magarul, oaia, pasari de curte. Iar din merica s-au introdus in #uropa unele plante, ca + porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari , curcanul. #xploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre #uropa care a avut puternice consecinte economice si sociale. Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere, comertului transoceanic, activitatii bancare, expansiunii maritime si comerciale, marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in #uropa apuseana. In acelas timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele #uropei apusene, pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. 9upta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, ducand la razboiul maritima (ispano-englez , care a culminat cu infringerea de catre englezi a &Invincibilei rmada', in anul 1733 si la razboiul Olandei impotriva "paniei si Portugaliei, care a dus , in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea, la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portug(ez din sia de sud-est. Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din frica, merica si sia cu care au venit in contact statele europene . Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. In aproximativ jumatate de veac , de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVI-lea, orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil , de la cunosterea directa a #uropei, Orientului propiat si a nordului fricii, la aceea a globului terestru in ansamblul sau. *otodata s-a realizat, ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor, o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii+ botanica, zoologie, medicina, istorie, lingvistica, religie, obiceiuri etc.