Niccolo Machiavelli (1469-1527)

Primul mare filosof politic al Renasterii a fost Niccolo Machiavelli (14691527) !aimoasa sa lucrare "Principele# se $eose%este $e $eparte& $e toate celelalte scrieri politice ale acelor timpuri fiin$ concentrata asupra pro%lemelor practice ale monarhilor aflati la putere& mai mult $ecat sursele speculative ce incercau sa e'plice fun$amentele autoritatii politice (stfel& este o e'presie a realpolitik-ului& care este politica )uvernamentala Machiavelli s-a nascut la !lorenta& in momentul in care *talia se afla intr-un mare haos politic& fiin$ $ivi+ata intre patru orase-state $ominante& fiecare $intre acestea aflan$u-se la mila puternicelor )uverne straine $in ,uropa -in 14.4& !lorenta a fost con$usa $e catre instarita familie Me$ici /on$ucerea lor a fost intrerupta temporar $e o miscare $e reforma& inceputa in 1494& timp in care tinarul Machiavelli a $evenit un important $iplomat an$ in 1512& familia Me$ici a recasti)at puterea& cu a0utorul trupelor spaniole& Machiavelli a fost torturat si i+)onit $in viata pu%lica Pentru urmatorii 11 ani& acesta s-a $evotat scrierii istoriei& filosofiei politice si chiar piese $e teatru *n final a recasti)at favorurile familiei Me$ici si a fost rechemat la in$atoririle pu%lice pentru ultimii $oi ani ai vietii sale /ea mai importanta lucrare a sa a fost "*l Principe#&scrisa in 151. si pu%licata a%ia $upa moartea sa in 15.2 ,a a provocat controverse ime$iate si curan$ a fost con$amnata chiar $e catre Papa /lement al 2***-lea /aesar 3or)ia& un aristocrat spaniol $evenit cunoscut si toto$ata $ispretuitul tiran al re)iunii Roma)na $in nor$ul *taliei *n timpul primilor ani ca $iplomat& Machiavelli a intrat in conctat cu / 3or)ia si a fost martorul mo$ului ferm in care acesta isi con$ucea politica ( $evenit 3or)ia pentru Machiavelli& mo$elul "Printului# 4 5nii cititori& l-au va+ut initial pe "Print# ca un satir al re)ulilor a%solute precum 3or)ia& care a aratat uratenia puterii ar%itrare 6ricum aceasta teorie a ca+ut

in 1711& can$ a fost $escoperita o scrisoare a lui Machiavelli in care $e+valuie ca a scris aceasta lucrare pentru a se impaca cu sine insusi in ceea ce priveste con$ucatorii !lorentei& familia Me$ici Pentru a eli%era *talia $e influenta )uvernelor straine& Machiavelli e'plica ca puternicele )uverne italiene sunt importante chiar $aca ele sunt a%solutiste -efinit ca $escoperitorul si fon$atorul unei noi stiinte& cea a politicii& ca forta fi forma autonoma $e )an$ire& Machiavelli nu a fost nicio$ata un teoretician a%stract& e'istan$ into$eauna o stransa le)atura intre e'perientele practicii sale ca $iplomat si cetatean si i$eatia sa teoreti+anta Respin)an$ i$ealitatile transce$entale ale trecutului& forman$ $in om centrul vietii spirituale& scriitorul italian a fost si un om politic $e actiune 8crierile sale ri)uros lo)ice& alia+a intot$eauna pasiunea cu cur)erea $ialectica& in apararea omului care isi poate afla in el insusi 0ustificarea e'istentei& atunci can$ nu este neutru& ci participant activ in lupta impotriva $estinului care ii este a$esea a$vers <Omul machiavellian> este acea creatie istorica ci+elata $e umanism& care se poate $imensiona& urmarin$ le)i proprii& $an$u-si un chip $upa vointa in$ivi$uala si care-si poate crea propriul $estin (ceasta este clara $eterminare a unei conceptii inte)ral umaniste si a carei patrun$eri $in partea cititorului atent poate sfarama conceptia apriorica $espre machiavellism /ultul 9virtutii9 este un alt postulat al Renasterii& caruia Machiavelli ii acor$a o atentie $eose%ila& ceea ce il $efineste pe acesta inca o $ata ca om sinte+a al contemporaneitatii sale 92irtu9 era in conceptia lui Machiavelli este acea ener)ie virila& tensionata& transformatoare a $estinului uman& in$ivi$ual sau colectiv Pentru fon$atorul 8tiintei Politice& valoare suprema a omului activ consta in constiinta lui politica& i$ee $ominanta in intrea)a sa opera si atat $e actuala orican$ in lume& in$iferent $e timp si spatiu *$entitatea Principelui se manifesta in realitatea con0uncturii vietii politice& cautan$& e$ucativ& ca pasiunile umane sa fie transformate in virtuti cetatenesti

(rmonia este le)ea acestei i$entitati morale catre care aspira Principele machiavellian& este 8im%olul intre)ii sale opere si apartine $esi)ur Renasterii Machiavelli& precursorul patriotismului si a *taliei mo$erne& calator si martor al starilor $e fapt $in marile monarhii vest-europene& si-a putut $a seama $e acest fenomen capital& al trecerii $e la principatele feu$ate spre aceste mo$erne formatii statate& sim%ol al unitatii unei natiuni si sa $oreasca implinirea acestui i$eal politic si in *talia& care $esi maestra a literelor si artelor& se putea afla& prin $ivi+area ei politica si fra)mentarea feu$ala statala& pra$a usoara pentru marile monarhi inarmate cu armele fortei %rute -e aceea se poate afirma ca intrea)a viata si opera a lui Niccolo Machiavelli este un lun) stri)at $e chemare pentru constituirea visului national italian 6 imensa $e+%atere a avut loc intre $oi pali a$versari: pe $e o parte erau afirmatorii 9machiavellismului9 (sinonimul amoralitatii politice)& iar $e cealalta parte sustinatorii fi)urii austerului repu%lican& teoreticianul interesului colectiv al Patriei care poate $omina orice interes in$ivi$ual Il Principe este un mic tratat& o suma $e re)uli si sfaturi& un fel $e memorial& un pro)ram $e re$esteptare national& $e incre$ere in $estinul propriei patrii si a viitorului sau luminos 8faturile pe care Machiavelli le in$reapta spre ipateticul& i$ealul Principe& nu sunt nimic altceva $ecat sinte+a intre)ii practici politice anali+a e'perientei sale o%tinute in urma in$elun)ilor sale calatorii in misiuni& su%stanta esentiala fiin$ i$eea italiana (ceasta )an$ire isi are ori)inea in a$anca convin)ere ca politica are propriile re)uli fun$amentale $e actiune& in )eneral incompati%ile cu cele ale vietii comune 6 actiune statala salutara pentru intrea)a comunicate si care concura la %unastarea 8tatului& isi poate crea propria morala& propriul univers etic 5nica $eterminanta morala si unica $iscriminare $intre %ine si rau& $intre ce e 0ust si in0ust este ratiunea $e 8tat ;recutul istoric al Romei precum si cele mai importante monarhii occi$entale& cel ale !rantei si al 8paniei& a fost motorul luptei $use $e catre Machiavelli cu a0utorul artei si literaturii pentru infaptuirea visului $e unitate al

*taliei 6 fi)ura marcanta a )an$irii sale l-a avut /esare 3or)ia& un mo$el pe care Machiavelli l-a urmat& un sim%ol a$evarat al fortei care vrea sa $omine *n tratat Machiavelli e'pune pe lar) conceptia sa privin$ istoria ca o consecinta a activitatii umane& opera omului si a personalitatii sale ener)ice si $inamice& faptul istoric stan$ $oar in forta lucrurilor !orta naturala si forta ratiunii sunt sin)urele elemente motrice ale artei $e a )uverna& a politicii -oar $iri0an$ aceste 9forte ale realitatii9 si intele)an$ lumea reala - nu etica - inseamna pt Machiavelli a )uverna 8cris in anul 151.& 9*l Principe9 i-a fost $e$icat lui Pietro $ei Me$ici& nepotul lui <oren+o& Ma)nificul /u claritatea $e care $a $ova$a& Machiavelli surprin$e si comentea+a toate tipurile $e principate e'istente: principate ere$itare& cucerite& ecle+iastice 5rmareste foarte %ine mo$ul $e consoli$ate al Principatelor& a$ica $e formare propriu-+isa a 8tatelor -oreste cu ar$oare $e creare a militiilor(armate) nationale prin care el ve$e mantuirea *taliei& opunan$u-se folosirii mercenarilor& stipen$atilor& ce n-aveau nimic in comun cu interesele nationale ale unui stat Machiavelli tratea+a mo$ul $e comportare al Principelui fata $e supusii si prietenii sai urmarin$& 0u$ecan$ si comentan$ a$evarul efectiv al faptelor pentru care oamenii& principii sunt lau$ati sau%lamati& $espre %unatatea sau cru+imea lor -upa ce arata cum tre%uie sa se comporte principii pentru a nu fi urati& $ispretuiti& Machiavelli arata mo$ul in care acestia treuie sa se faca stimati& actiunile pe care tre%uie sa le intreprin$a (cest tratat contine $oua parti simetrice: cea $escriptiva& $e enumerare si caracteri+are a principatelor& si cea in care Machiavelli& sinteti+an$ intrea)a sa e'perienta& sta%ileste norme fun$amentale pentru arta $e a )uverna (utorul patrun$e in mie+ul pro%lemelor italiene& cautan$ sa anali+e+e $e ce principii *taliei si-au pier$ut statele-mo$ul in care se poate re+ista soartei& potrivnice& a$verse <ansea+a un in$emn la eli%erarea *taliei $in mainile %ar%arilor

*n final Machiavelli reali+ea+a un a$evarat imn national& clamea+a intrea)a *talie& intrea)a mare man$rie a spritului si poporului italian ce $aruise lumii intre)i miracolul Renasterii Mo$ul in care Machiavelli scrie& aceste pa)ini& cu inflacararea unui revolutionar *aco%in& a placut foarte mult iluministilor si revolutionarilor france+i& crean$ un vast ecou in intre)ul Resar=imento& epoca $e re$esteptare nationala Machiavelli anali+ea+a minutios marile personalitati $e stat ale (ntichitatii& ale caror caracteristici le v-a cauta si in lumea contemporana ;ipul eroului in conceptiile sale este cel care intele)e le)ile si re)ulile vietii si societatii in care este plasat& folosin$ aceste le)i ca instrument in e$ificarea propriei sale )an$iri ,roul ce $omina re)ulile lo)icii uneori cru$e& nu poate fii altcineva $ecat fermul /esare 3or)ia& a$versarul lui Piero 8o$erini& sufletul sla% *ntr-o astfel $e lume lo)ica& responsa%ilitarea etica a Pricipelui este tot$eauna le)ata $e scop in sine si $e finalitatea victorioasa a actiunii lui (ceasta reali+an$u-se fara a se tine seama $e mi0loacele care pot fi utili+ate 8copul final este unica tinta $orita $e Principe& care are rolul $e a apara& mentinan$ unitatea statului prin orice mi0loc necesar (forta& viclesu)& sper0ur) si orican$e nevoie ,l tre%uie sa fie %ine inarmat& orican$ )ata $e actiune Remarca amara pe care o face acum Machiavelli referitor la 9profetii $e+armati9& este ca unica le)e& pentru aceia care )uvernea+a este )enerata $e necesitate Raul este necesar uneori pentru )uvernare atunci can$ e'ista prea multa coruptie -oar in plan a%solut& i$eal& morala poate lupta impotriva fortei& relevan$ ca pro%lema cruciala al politicii este cea a virtutii si nu a moralei& a$ica a capacitatii& a ener)iei& a talentului Politica nu este o stiinta $ivina ci una pamanteana Mintea lui Machiavelli a fon$ata si $e+voltat aceasta stiinta nou& $efinin$u-i o%iectul& meto$a si le)ile care o )uvernea+a& stu$iin$ $esfasurarea proceselor socialpolitice in evalutia lor umana (ceat lucru l-a facut pe 2incen+o >io%erti sa-l $enumeasca pe $rept cuvant un >ali)eo al politicii ,tica nu se alia+a cu politica& ramanan$ o aspiratie i$eala intr-un viitor utopic

!ortele reale ca morala umana si reli)ia erau lucruri $e care Il Principe tre%uia sa tina seama& fiin$ aspecte foarte importante in orice conte't& in$iferent $e timp si spatiu Mantuirea in sine nu este ru)aciunea i forta& coor$onarea actiunii cu realitatea insemnan$ virtute ,l conclu+ionea+a ca unele virtuti il vor con$uce pe Principe catre propria $stru)ere& pe can$ unele 9vices9 il vor a0uta sa supravietuiasca Machiavelli era constient $e ori)inalitatea teoriilor sale& afirman$ $espre sine ca este un e'plorator& un $eschi+ator $e $rum nou ,l a inventat& telescopul politic $escoperin$ astfel constelatia statelor si le)ile miscarii lor armonioase