Machiavelli

machiavelismul
de Trufin Teodora-Alexandra

Niccolo Machiavelli s-a nscut in Florena, pe data de 3 mai 1469 i a decedat la

21 iunie 1527. El a fost funcionar public, filosof politic i scriitor italian.
Nscut in micuul sat San Casciano in Val di Pesa, la aproximativ cincisprezece
kilometri de Florena, la 3 mai 1469, fiul lui Bernardo Machiavelli (avocat aparinnd
unei ramuri srcite a unei influene familii Florentine) i al Bartolomeii di Stefano Nelli,
ambii de familii culte i de origini nobiliare, dar cu puine resurse din cauza unor datorii
ale tatlui. Intrat n serviciul guvernului ntre 1469 i 1512 n calitate de contabil, a
cunoscut succesul dup proclamarea Republicii Florentine, n 1498. A fost secretar al
consiliului de zece oameni care conduceau negocierile diplomatice i supravegheau
operaiunile militare ale Republicii. Din 1503 pn n 1506, Machiavelli a reorganizat
aprarea militar a Republicii Florentine. Dei n aceast perioad armatele de mercenari
erau folosite n mod curent, a preferat s se bazeze doar pe recrutarea de localnici pentru
asigurarea unei aprri permanente i patriotice a bunurilor publice. n 1512, cnd familia
florentin Medici a rectigat puterea asupra Florenei i republica a fost dizolvat,
Machiavelli a fost destituit din funcie i arestat pentru scurt timp, a fost nchis n
Florena, fiind nvinuit de o presupus conspiraie mpotriva noii puteri. Dup eliberarea
sa, a fost exilat i detaat n San Casciano, unde i-a scris cele mai importante lucrri.

De-a lungul carierei sale, Machiavelli a cutat s creeze un stat capabil de a

rezista atacurilor externe. Scrierile sale trateaz principiile pe care este bazat un asemenea
stat i modalitile prin care aceste principii pot fi implementate i meninute. n opera sa
cea mai cunoscut, "Principele" (1513), descrie metodele prin care un principe poate
dobndi i menine puterea politic.
Numele su este i folosit sub forma de machiavelism, pentru a descrie principiile
puterii politice, iar cei care folosesc aceste principii - in viata politic i personala sunt
considerai machiavelici. Creatura aceasta, istoric, cizelat de umanism, care se poate
dimensiona urmarind legi proprii, dndu-i i o fizionomie, un chip dup voina
individual, poate s-i creeze i propriul destin. Acesta este omul machiavelian.
Sfaturile lui Niccolo Machiavelli se indreapt ctre ipoteticul Principe i sunt
sinteza intregii sale practici politice, a analizei concretizate a intregii sale experiene
prima tuturor observaiilor facute din indelungile sale calatorii i misiuni. Convingerea
ferma a lui Machiavelli este ca politica, activitatea autonoma, are proprii, fundamentale
reguli de actiune, necompatibile integral cu cele ale vieii comune.
Sunt numeroi cei care consider c Niccolo Machiavelli a fost promotorul
politicii fr scrupule, lipsit de orice sim al onoarei i indemnat la trdare.
Expresia "scopul scuza mijloacele" este cea mai citata din opera sa, fiind ineleas
intr-un singur sens, negativ.
Scopul principal a "Principelui" este de a apra, de a menine statul, invingnd
prin orice mijloc, for sau viclesug. Unica lege pentru acela sau aceia care guverneaz
este generat de necesitate, iar buntatea este rul general uneori pentru guvernare, atunci
cand exist prea mult corupere.
Politica este o stiina autonom, iar Principele se inscrie cu succes intr-o linie a
operelor politico-militare, promovate inca din Antichitate. Timpurile severe cereau
masuri severe, trdarea i otrviriile fiind la tot pasul in Italia.
"Se poate spune ca folosesti bine cruzimea atunci cand o savrsesti o singura
dat i constrns de nevoia de a-i asigura puterea, dar nu mai continui pe aceeai cale,

ci faci astfel incat aciunea pe care ai savrit-o o dat s aduc un folos ct mai mare
supuilor. In schimb, cruzimile sunt ru folosite atunci cand sunt puine la inceput, iar cu
vremea se inmulesc in loc sa dispar".
Daca Machiavelli recomand aceste msuri, el stie sa ofere Principelui "o portia
de scapare", daca unui conductor posed de faptul ca urmeaz s fie trdat ii interzici s
pedepseasc aspru, chiar i cu moartea pe cei suspeci, acesta nu te va asculta, ci va
continua sa ucid fr mil nenumarai nevinovai. Marii dictatori sunt un exemplu bun in
acest sens.
Machiavelli nu indemna la moarte, ci doar la atenie, pruden i milostivire.
Deseori a fost suficient considerat greit un pasaj, pentru ca intreaga oper sa fie
condamnat.
Morala de stat consta in subordonarea individului, colectivitaii i intereselor sale,
intotdeauna superioare.
Virtutea, "la virtu", la Machiavelli este intotdeauna generat de o profund
aspiraie umanist. Omul, inzestrat cu virtute, cu for, cu valoare, incrcat de energie
potenial este activ in fata naturii, este intreprinzator i indrazne in fata Fortunei, in faa
destinului. In realitate, virtutea, nu este altceva decat libertatea de a fi activ, exerciiu
continuu al voinei umane. Cel inzestrat cu virtuu continuu are totdeauna ca semn
calauzitor curajul, in sensul de a spune intotdeauna adevrul.
Mantuirea sufletului nu este rugciunea, ci fapta. A aciona potrivit situaiei, a-i
coordona actiunea cu realitatea inseamna a fi virtuos.
i Fortunei (Soartei), care este ca un fluviu salbatic i se poate supune intotdeauna
virtutea care o rmureste.
Principele nu-i aparine, el poate i trebuie sa se ridice deasupra oricarui
considerent pentru a-i salva ara, chiar daca ar prea deficitar din punct de vedere al
moralei comune. El trebuie sa-i prefere intotdeauna patria, chiar propriul suflet, chiar
propriei constiine.

Politica este mare realitate autonom, iar raiunile lui pot fi legi determinante
pentru aciunea uman. Scopul politicii este acela de a crea i a consolida statul. In
definiia lui Machiavelli, statul este echivalent cu trirea uman, cu trirea public, fiind
un organism compus sau colectiv.
Solidaritatea indivizilor care compun statul este acordat de constiina lor politic
i de ideea ca fiecare individ colabornd, asigura statului i propria sa dezvoltare.
Orice stat piere daca nu trieste in concordan cu vremea sa, iar seful statului care
stie ca nu exista fatalitate in istorie, ca evenimentele pot fi prevzute sau preintampinate,
el este acela care in ore grave trebuie sa stie ce fel de hotrare s ia.
Leciile i sfaritul pe care le d Machiavelli sunt in realitate indreptate catre
popoare, iar "Principele" este cartea republicanilor.
Niccolo Machiavelli a fost un intelectual reprezentativ al epocii sale. Umanismul
machiavellian creator de state, a deschis o imensa perspectiva. Intre Dante i Alferi,
vocea lui Machiavelli a intonat singur un inalt ideal, iar principala sa opera "Principele"
a starnit cele mai pasionate i furtunoase polemici din lume.
Stilul operelor lui Machiavelli este o adevarata btlie, dus de autor impotriva
cuvintelor, pentru ordonarea lor intr-o arhitectur care poate aminti de proza latin.
Mult infamata expresie a machiavelismului s-a acordat mai ales concepiei i
autorului "Principele". Niciodat nu a existat o afirmaie mai convenional despre un
fenomen secundar.

Bibliografie:
- "Principele", Niccolo Machiavelli
- http://www.biblacad.ro/UPC-Machiavelli.html