EM2_ROM

POLITOLOGIE
Dr. Conf. Univ.: L. Rosca

TEMA REFERAT:
Niccol Machiavelli: despre Stat si guvernare

Studenta: Casap Gabriela

Nicol Machiavelli a fost un mare scriitor, om de stiinta, politic si dramaturg a Florentei

umaniste. Viata sa se poate de diferentiat in doua ipostaze:
1) in prima, ocupa importante roluri in republica florentina, pana in 1512;
2) in 1512, familia medici se intoarce la putere in florentia si Machiavelli devine
costrans sa paraseasca ocuparea sa de politic si sa dedice la operele sale.
Biografie esentiala
Niccolo Machiavelli, s-a nascut in Florente in anul 1469, intr-o familie borgheza. Tatal
era avocat si mama poetesa. A avut o educatie umanista. Spre exemplu, a tradus opera
"De rerum Natura" scrisa de lucrezio, al caruia doctrine au influentat viziunea sa
filosofica, chiar daca avea o unica simpatie spre ideologia lui aristotel.
Cariera sa politica a vazut o mare crestere in perioada republicii florentine. In 1498,
Machiavelli ocupa pozitia de secretar al 2le cancelleria si magistraturei al cei 10.
In aceasta perioada completeaza misiuni diplomatice la curtea lui Cesare Borgia si la
curte lui Luigi XII de Francia.
In 1506 este ales ca segretar al magistraturei al cei 9 uficiali ordinantei si militiei
florentine.
Totul sa schimba in 1512, anul in care familia medici sa intoarce la putere, semnand
sfanrsitul republicii.
Cu caderea lui Savonarola, deci, Machiavelli, nu se regaseste cu nici un curent care
impartea clasa politica florentila la acest moment (nici cu sustinatorii lui Savonarola,
nici cu cei a familiei Medici). Machiavelli deci sa retrage in Albergaccio. A fost o
perioada foarte dificila pentru Machiavelli cu pierderea rolului sau politic si acuzat de
participarea la o cospiratie anti-medicee.
Insa in aceasta perioada el scrie operele pivotale a vietii sale (Il Principe, Mandragola si
Istoriele Florentine).
Cu reintoarcerea republicii in oras, Machiavelli se regaseste inca o data exonerat de rolul
sa politic, pentru o pretinsa collaborare cu familia Medici.
Moare pe data de 21 iunie 1527.
IL PRINCIPE
INTRODUCTIE
Cu acesta opera vedem nasterea unui nou gen literar, deja nu un tratat filosofic sau
scientific, dar un eseu, in care autorul, sustine si demonstreaza tezele sale.
Aceasta opera s-a demonstrat scandaloasa din trei puncte de vedere.
1) pune in criza valorile religioase a timpului
2) renunta la elementele din secolul 15 care caracterizau principele conventional
3)Manchiavelli sustine ca moralul a unui principe depinde numai de succesul politic al
sau, deci depinde si de situatia in statul sau.

Aceasta opera da nastere la asa numit Machiavellism, cu citatia celebra "scopul scuza
mijloacele".
Insa ii se recunoaste lui machiavelli rolul sau de primul om de stiinta care a analizat in
mod stiintific si obiectiv stiinta politica, care reusea sa-si bazeze teoriile sale asuprea
comportamentul real a oamenilor.
Deci e neobisnuit ca pe langa o logica fara mila, Machiavelli a reusit sa alature o
imaginatie aproape utopin, prin definirea unui principe ideal.
E mai corect de spus, apoi ca Machiavelli nu a fost un om de stiinta, dar un eseis, primul
printre multi.
Ulterior, machiavelli invita cititorii sai sa priveasca peste primile impresiuni si sa uite de
condamnarile culturale si sociale.
PUNTELE CHEIE
Principele, este un monifest politic nascut din necesitatea de a solutiona criza italiana si
de a forma un stat nou.
Pentru realizarea acestui stat Machiavelli sustine ca realismul este necesar, pentru a
putea evalua realitatea situatiei.
Soarta dentermina in larga masura evenimentele umane, si omul se poate opune numai
prin prudenta, si indrazneala.
Un unele ocasii este necesara folosirea impetuozitatii iar in altele este necesar sensul
adaptarii pentru a face fata situatiilor care se prezinta.
In viziunea Machiavelliana, soarta e femeie, deci ea alege intre impetuosi si tanari, si
batrani si precauti, primii.
Principele trebue sa aiba in viziune numai necesitatile statului si deci poate utiliza orice
instrument necesar, chir si cele care nu se supun nici unei reguli morale.
Insa aceasta nu insemna lipsa totala a sintului moral, Principele trebuie sa adapteze la
situatia care ii se prezinta.
Stilul cu care eseu este scris este si apasionat si are strictete explicativa.
STRUCTURA
1)

2)

Diferenta intre Principele si alte tratate: diferenta intre aceasta opera si alte scrise
in aceasta perioada sa poate gasi in contextul sau tematic, teoric si ideologic.
Ramane totusi neschimbat titlul si structura capitolilor. El intalegea ca impactul
operei o sa fie mai semnificativ daca prezentat in maniera traditionala.
Structura: Este compusa de 26 de capitoli, care ulterior se divizeaza in 4 sectiuni
tematice: Diferente tipologii de principat, si cel nou de creeat, militie mercenara si
militie proprie, caracteristicele unui principe si o analiza a situatiei italiana si
consideration despre soarta oamenilor si viata lor. In special mentionam:

a. Dedica pentru Lorenzo deMedici: care expune generala pozitie lui

Machiavelli asupra puterii politice si asupra operei.
b. Capitolul VI: despre fondare unui nou stat.
c. Capitolul XV: contine o serie de reflexii despre caracteristicile unui
condicator si a unui stat. Aici devine evident natura totalmente
revolutionara a operei.
d. Capitolul XXVI: contine asa spusa exortatio finala, unde se denota prezenta
emotionala a lui Machiavelli.
TIPOLOGIA PRINCIPATURILOR
In primii 11 capitoli a operei este expusa aceasta tematica. In al doilea se considera
staturile care au la baza mostenirea de putere, in care mentinerea ei de catre principe este
mai usoara.
In al treilea se vorbeste despre staturile mixte.
In al patrulea si in acincilea se vorbeste despre principaturile noi, formate din anexare
provinciilor.
In al saselea se sustine posibilitatea de cucerire de noi province prin fortele si intelectul
principelui si fortele proprii, sau prin forte externe.
In al saptelea se demonstreaza cum conducerea autoritara comporta pierderea sustinerei
poporului.
In al optelea si al noulea este reprezentat raportul intre principe si cetatenii.
In al zecelea se vorbeste despre cum fortele proprii pot fi utilizate impotriva oponentilor
externi.
In capitolul 11 se vorbeste despre principele ecclesiastic, religios, care se fondeaza pe
religie.
ORGANIZATIA MILITARA
Machiavelli sustine cit de important e pentru un stat disponibilitatea a unei forte militare
proprii, si dedica trei capitoli pentru contrastarea celor teze in favoare mercenarilor. El
sustine:
1) Numai propriile armate pot asigura securitatea statului.

2) Mercenarii pot fi pericolosi pentru stat.

3) Chiar si armatele aleate la fel pot reprezenta un pericol.
Ulterior, Principele niciodata nu trebuie sa uite de razboi, chiar in timpuri de pace.
CALITATILE UNUI PRINCIPE
In aceasta opera vedem o maniera diferita de prezentare a problemei morale. Viciile si
calitatile s-si schimba semnificatul in aceasta opera.
Prima problema este: Liberalism sau chibzuinta? Machiavelli alege chibzuinta.
A doua problema discutata este cruzime sau mila? Autorul considera ca orice Principe
vrea sa fie considerat milos si nu crud, desi prea multa mila poate aduce tulburare in
Stat. Cruzimea e uneori necesara. Deci alegerea e dificila si Machiavelli sustine ca un
principe intelept, stie cind cruzimea sau mila e necesara. Loialitatea princepelui este o
calitate deseori apreciata. Machiavelli considera ca politica necesita si violenta si
deceptii.
Machiavelli apoi medita asupra oamenii care inconjoara princepele.
IDEOLOGIA
In aceasta opera toate finalitatile spre ceva providential sau mai inalt este eliminat,
lasand numai realitatea si observatii reale. Naste asa adevarul efectiv. Machiavelli sinte
nevoia de a analiza cauzele logice a situatiei politice Italiane si in special Florentiei. El
propune in fata la asa probleme o solutie extrema: abandonarea intereselor personale,
cauza principala a coruptiei si criza italiana.
In opera sa Machiavelli combina o analiza stiintifica cu o pasiune fata de politica. El
sustine ca cunoasterea realitatii istorice este legat de vointa de schimba-o. Pentru
Machiavelli, orice redistributie a puterii deschide strada clasilor productive pentru roluri
in institutiile noi create. Este necesara parasirea mostenirei feudale. E in sfirsit delineata
structura Statului modern, in care cetatenii se pot recunoaste in conducerea Statului.
ETICA SI POLITICA
Unii capitoli a operii sunt lipsiti de moralitate pentru viziune timpului. Spre exemplu:
1) Conceptia laica despre stat, in care nu exista prezenta Bisericii in politica.
2) Apare si o viziune noua a omului, fondata pe o viziune materialista a lumii. E
necesara o viziune ne-censurata asupra insticturile umane care influenteaza
deciziile oamenilor.