Otto von Bismark

Galeria cu oglinzi-INCORONAREA Un prusac pur sange-date biografice -viata lui pana la contactul cu politica -locul nasterii -studii -cariera politica Nu cu vor e!ci cu sange si "ier -intrarea in diplomatie-la Frankfurt -la Viena -la Petersburg -in Franta #"arsitul CANCE$ARU$UI %E &IER

1. Galeria cu oglinzi-incoronarea

Totul a inceput la Versailles in 18 ianuarie 1871 in sala oglinzilor in asteptarea regelui. !e improvizase un altar in "urul caruia stra"uiau drapelurile regimentelor germane care inca asediau Parisul.#e altar se apropie un batran inalt care era incon"urat de ofiteri superiori si principi in uniforma.$ra %il&elm '.!e tineaun (intermezzo) politic in cinstea regelui Prusiei care se face *aiser. +and proaspatul imparat primeste coroana paseste in fata un barbat inalt cu cizme negre palid in uniforma si citeste pana la capat cu o retorica febrila proclamatia alcatuita de el insusi pentru satpanul sau. Pronunta cuvintele rar cu glas puternic modelate parca de o arta suava dar totusi rece si teribil de oficial.Pare un general desi nu este militar de cariera ca ,oltke ori -oon de langa care s-a desprins ci e un civil.,ustata zbarlita sprancenele enorme privirea aspra ii da infatisarea unui viking.$ste fauritorul unificarii Germaniei in "urul Prusiei.$ cancelarul .tto von /ismark omul care cu noua ani in urma se lansase in marea batalie pentru unificarea Germaniei pe calea insasi definita de el0ferro et igni-prin fier si sange. Politica metodele diplomatia lui /ismark triumfau in ianuarie 1871 in galeria oglinzilor din Versailles.1cest moment festiv l-a consacrat pe %il&elm ' imparat al Germaniei iar pe cancelarul sau .tto von /ismark l-a pastrat in istorie definitiv si c&iar mai sus decat pe insusi imparatul.+aci incoronarea in sala oglinzilor era de fapt incoronarea politicii bismarkiene de unificare a Germaniei in "urul in folosul Prusiei1823-1874.1poi vreme de douazeci de ani /ismark a dominat Germania si prin ea $uropa.Pentru atingerea celor doua mi"loace s-a folosit de doua scopuri0 -razboiul -diplomatia.1nalogic vorbind /ismark a fost un fauritor si in acelasi timp unul dintre cei mai inversunati dusmani ai libertatii si ai democratiei.1 fost (+15+$61-76 #$ F'$-) omul politicii lui ferro et igni. 3. 7n prusac (pur sange) -date biografice.riginar din /randemburg din 1ltmark din inima Prusiei baronul .tto von /ismark s-a nascut in 1818 la !c&on&ausen.$ra deci un prusac pur sange (ein Stockpreusser).!i-a urmat studiile universitare la Gottingen iar ca student a sustinut 37 de dueluri. 1 fost coleg de universitate cu %ind&orst viitorul sau rival politic el poseda inca de pe atunci cartea principala de vizita de la natura de diplomat.'nteligent refle9iv sarcastic trufas si plin de pre"udecati si-a insusit totusi o remarcabila cultura0vorbea curent patru limbi.1 a"uns c&iar si un orator original de multe ori violent in limba" de o violenta voita cautata ca sa-l infrunte si sa-l doboare pe dusman. 1 cunoscut din vreme si foarte adanc intreaga situatie a

Germaniei0economie politica starea sociala filosofie literaturacapacitatea oamenilor politici c&iar si ambitiile brutale ale :o&elzollernilor.Provenind dintr-o familie unde se cultiva cu strasnicie vointa de putere /ismark (s-a manifestat intotdeauna coplesitor de energic de activ uluitor de deastamparat.)precum va spune 5ietzc&e intr-o opera celebra.#easemenea in literatura critica se spune ca este facut din fier si din piatra0)nimic nu-l incalzeste afara de flacara urii si de bucuria razbunarii). Pentru o scurta vreme a indeplinit o slu"ba administrativa insa mai apoi s-a retras la mosia lui parinteasca.!otia lui marturisea ca in acea vreme il interesa mai mult o sfecla decat toata politica. -cariera politica!i-a inceput-o in 18;2 ca deputat in 6andtag.Putea fi caracterizat inca de pe atunci ca (un sovin de un egoism transcendent)1bsolutist conservator in interior el aproba liberalismul in afara daca acesta poate contribui la dezvoltarea puterii prusace.'n aceasta permanenta cautare de avanta"e pentru patria sa el desfasoara o activitate neobosita.'nformatiile ii vin pe toate caile din toate izvoarele c&iar cele mai infime.$9ploateaza slabiciunile si defectele adversarilor le surprinde parerile din "ocul fetelor din atitudine si din gesturi.'si pune candidatura pentru 1dunarea constituanta din 18;8 si 6andtagul Prusiei din 1884 nu pentru a sustine parlamentarismul si liberalismul ci ca sa le combata cu ve&ementa.!ocotea ca in Prusia 6andtagul e zero iar monar&ul e totul.!-a facut cunoscut prin cuvantarile rostite intr-un limba" dur nestapanit sarcastic la adresa liberalismului a regimului parlamentar si a (rusinoasei democratii)1 detinut un anume patriar&alism fata de tarani si soldati inca din tinerete. 'n martie 18;8 si-a manifestat violent dezaprobarea fata de (e9plozia revolutionara).1 incercat c&iar sa-si inarmeze taranii de pe mosie si sa-' porneasca la berlin in a"utorul regelui Frederic %il&elm al 'V-lea sa-l salveze de umilinta de a fi infrant de revolutionari. 'n 18;8 rolul de unificator al Germaniei si l-a asumat 1dunarea 5ationala parlamentul de la Frankfurt care sub presiunea evenimentelor a luat locul dietei +onfederatiei.#upa lungi dezbateri reprezentantii burg&eziei liberalii adunati aici au alcatuit o constitutie pentru un ',P$-'7 F$#$-16 G$-,15.ca si Frederic %il&elm al 'V-lea /ismark s-a impotrivit politicii parlamentului de la Frankfurt pentru ca ea admitea principiul suveranitatii poporului si al votului universal.-espingea cu orice pret unirea propusa la 18;8 deoarece izvora din revolutie aducea in prim plan o politica liberala si constitutionaliza Germania.!i nu in ultimul rand se temea ca nu cumva Germania unita (sa absoarba natiunea prusaca).

.ricum anul 18;8 s-a inscris ca unul dintre cei mai fecunzi din istoria germana.+ele mai multe pareri din acea vreme erau ca Prusia era doar spoita cu un liberalism de prada. 'n primavara anului 1884 frederic al 'V-lea a convocat parlamentul unional de la $rfurt un parlament al printilor care a &otarat uniunea restransa in "urul Prusiei0Germania ,ica.'nsa 1ustria s-a impotrivit categoric urmand mobilizari ordonate de la /erlin si de la Viena.#upa un ultimatum austriac a venit intrevederea de la .lmutz intre cancelarul vienez si ministrul Prusiei.!e parea atunci ca prusia renuntase la misiunea sa istorica si a abandonat ideea unitatii centrale a Germaniei./ismark a apreciat opera parlamentului de la $rfurt drept (o gluma proasta)si (o "ena diplomatica). $l va scrie mai tarziu ca (eroarea diplomatiei prusace de atunci era de a crede ca altii ar putea sa faca pentru noi ceea ce nu indraznim sa facem noi insine.+apitularea de la .lmutz avea doar o singura scuza0intre Prusia si 1ustria se cuvine sa e9iste un acord ca sa combata impreuna partidele revolutionare.) Totusi /ismark nu a uitat niciodata nici acest esec nici aceasta eroare.el are urmatoarea dorinta )vreau sa razbun afrontul de la .lmutz.Vreau sa dobor 1ustria<Vreau sa ridiv prusia si sa-' dau in Germania situatia preponderenta care ii revine de drept.)

=. (57 +7 V.-/$ +' P-'5 !15G$) -intrarea in diplomatie >61 F-15*F7-T'n 1881 /ismark a intrat in diplomatie iar regele Frederic %il&elm al 'V-lea la trimis secretar pe langa -oc&o? ministrul plenipotentiar al Prusiei in dieta de la Frankfurt.'n scurt timp a fost avansat ministru si a lucrat in aceasta calitate pana in 188@.6a inceput a privit austria ca pe o aliata fireasca a Prusiei impotriva revolutiei in spatiul german si impotriva Frantei in spri"inul european.#ar la Frankfurt bismark va constata ca in confederatie 1ustria foloseste orice prile" ca sa puna Prusia in conditii de inferioritate ca sa o domine.$l va nota0)am venit la Frankfurt cu cele mai bune sentimente pentru 1ustria dar acolo informat de documentele politicii din !c&?arzemberg care se rezumau la cuvintele de a Ain"osi apoi a distrugeB mi-am pierdut iluziile din tinerete)'n cei sapte ani de activitate frankfurteza a invatat sa urasca regimul +onfederatiei Germane si mai mult decat atat a a"uns sa se convinga ca Prusia nu se mai poate ridica decat doborand 1ustria.)Politica Vienei-spunea el-a facut Germania prea stramta ca

Austria si Prusia sa poata incapea in ea impreuna..in curand va trebui sa luptam impotriva Austrieipentru existenta noastra .'n Frankfurt facand o diplomatie intergermana /ismark si-a dezvoltat calitatile de om politic de psi&olog de om de lume. 6a Frankfurt /ismark a cautat sa contracareze influenta si autoritatea1ustriei in cadrul +onfederatiei Germane.1 initiat o serie de articole bat"ocoritoare la adresa guvernului de la Viena.si in acelasi timp a aparat cu femeritate pozitia si prestigiul Prusiei.1stfel el s-a impus repede in randul diplomatilor de la Frankfurt.1ici ca pretutindeni problema unitatii Germaniei era o problema centrala.#e la Frankfurt /ismark a putut urmari politica ezterna si diplomatia multor guverne dar mai ales al -usiei. -61 V'$51'n iunie 1883 cu o scrisoare de recomandare catre Frank Cosep& regele Prusiei l-a trimis pe /ismark la Viena la (scoala de inalte studii diplomatice).6a aceasta scoala de inalte studii el nu avea de invatat decat ura impotriva 1ustriei c&iar daca aceasta nu mai avea nevoie s-o invete.1 inteles ca 1ustria esta mult mai slaba decat pare iar in mintea lui s-a clarificat necesitatea lui de a o elimina din +onfederatie si de a-' ocupa locul.#e aceea el urmarea sa o antreneze in conflictul din /alcani.$l vedea in tarul 5icolae un spri"in solid si recomanda o apropiere de -usia.'n aceste impre"urari /ismark se gandea numai la o solutie de a scoate Prusia dintr-o situatie inferioara prin propuneri indraznete.#ar regele Frederic a ezitat avand argumentul ca sunt prea riscante.1ceasta insemna o neutralitate activa iar /ismark demonstra ca Prusia nu are nici un motiv de a declara razboi.#ar in ciuda avanta"elor din /alcani 1ustria nu renunta la rolul ei in Germania.!-ar putea spune ca Germania a fost amenintata saisprezece ani de fulgerele razboiului intre 1ustria si Prusia. -61 P$T$-!/7-G'n 188@ /ismark e mutat ambasador la Petersburg unde facand o impresie buna inca de la inceput a afost primit la curtea tarului si in inalta societate ruseasca.1ici l-a cunoscut indeaproape pe Gorceakov ca protector si adversar. -'5 F-15T1'n aprilie 1823 rec&emat de la Petersburg este trimis in Franta ca ambasador.1tunci nu a inteles nimic din ideea imparatului de a transforma -epublica ,e9icana intr-un 'mperiu latin vasal.+ele cinci luni petrecute in Paris lau a"utat sa se initieze in atmosfera politica si sistemul diplomatiei franceze.1 propus proiectul unei aliante franco-prusiace insa a fost un proiect ramas fara urmari.

1ctivitatea depusa pana in 1823 a facut ca /ismark sa fie apreciat ca om politic de talent gata sa se anga"eze pe orice cale si prin orice mi"loc ca sa sporeasca puterea Prusiei si sa realizeze unificarea in "urul ei. ;. !F1-!'T76 +15+$61-767' #$ F'$Pe buna dreptate a fost numit astfel deoarece el a fost singurul care a pastrat dorinta vie de unificare a Germaniei.1 anga"at Prusia in multe razboaie de pe urma carora a reusit sa profite cat de mult.+u #anemarca cu Franta relatii de tensiune si cu -usia si in primul rand cu 1ustria inscris in multe aliante stia cand sa inceapa si cand sa se opreasca<a demonstrat puterea si increderea in dorinta si in reusita. 'n martie 1888 a murit %il&elm ' iar dupa cele trei luni de domnie a lui Frederic al '''-lea a urmat la domnie %il&elm al''-lea.'nsa cu noul monar& /ismark nu se intelegea.. data cu trecerea anilor si cancelarul devine din ce in ce mai nemultumit.5u-' placea sa ' se comande sa stie ca are un sef si nici ca s-ar putea sa sufere vreo infrangere.'ncepuse sa se creada instrumentul ales de #umnezeu pentru a-si ferici patria.1cum dispretuia oamenii poporul ii era antipatic nici un rege nu-l mai simpatiza.'n martie 18@4 /ismark a fost nevoit sasi dea demisia.+&iar daca %il&elm l-a numit duce de 6auenburg a refuzat si s-a retras la conacul de la Friedric&sru&e. 'ncontestabil diplomatia sa a fost agresiva si razboinica insa dupa 1871 l-a preocupat mai ales pacea.$l a fost credincios unei singure idei mari075'F'+1-$1 G$-,15'$' in "urul Prusiei. 1 murit la =1 iulie 18@8 dupa ce a tinut atarnata deasupra conducerii statului german o viata cu atata devotament. 7n contemporan il aprecia prin 1888 )e un mare geniu dar nu-' un om mare<<..cine mai stieDB