Sunteți pe pagina 1din 4

Dreptul succesoral roman cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza transmiterea patrimoniului de la defunct catre mostenitorii sai

in cadrul celor 3 sisteme create de romani: - mostenirea legala (ab intestat) - mostenirea testamentara - mostenirea deferita contra testamentului Mostenirea legala Mostenirea legala se aplica atunci cand nu exista testament sau cand testamentul existent nu a fost incheiat valabil. nca de la origine transmiterea patrimoniului de la defunct catre succesori se facea fara ca a exista notiunea de succesiune deoarece in epoca foarte veche in conceptia romanilor drepturile patrimoniale erau expresii ale puterii!iar puterea nu se transmite ci se creeaza. "ceasta conceptie a fost fundamentata de faptul ca se considera ca mostenitorul nu dobandeste acelasi drept ci un nou drept creat."cest nou drept se crea prin luarea in stapanire a bunurilor succesorale."sadar succesiunea ab intestat apare inaintea constituirii familiei patriarhale din momentul in care a existat notiunea de stapanire individuala asupra bunurilor. #onceptia s-a manifestat si pe plan terminologic intrucat cel mai vechi cuvant din care erau desemnati mostenitorii era $%&%'. ar acest cuvant vine de la herus care inseamna stapan. #u timpul romanii au admis principiul prelungirii personalitatii defunctului iar din acel moment s-a admis si ideea ca drepturile patrimoniale pot fi transmise astfel incat in vocabularul juridic roman au aparut termenii de succesiune si succesor . Dreptul succesoral roman a evoluat sub influenta a doua tendinte: - ocrotirea rudeniei de sange n legatura cu prima tendinta cel mai vechi testament roman imbraca forma unei legi pe care o vota poporul.Mai tarziu dar tot in epoca veche poporul s-a transformat din veritabil legiuitor in martor colectiv. ar in epoca clasica testamentul se putea intocmi printr-o simpla manifestare de vointa. n legatura cu a doua tendinta !vreme de ( secole agnatiunea a fost considerata unicul fundament al succesiunii astfel incat rudele de sange care nu erau in acelasi timp si rude civile nu aveau vocatie succesorala.#u timpul pe fondul transformarilor care au intervenit in organizarea familiei romane ! pretorul a initiat o serie de reforme prin care au fost chemate la succesiune si rudele de sange. &eformele). ar in vremea imparatului *ustinian prin rasturnarea stravechiului sistem succesoral rudenia de sange devine unicul fundament al succesiunii .

'uccesiunea legala(ab intestat) + denumirea de succesiune legala vine din faptul ca aceste dispozitii erau reglementate de ,egea celor - table. .otrivit acestei legi exista 3 categorii de mostenitori legali : - heredes sui - agnatus proximus - gentilus. Heredes sui n aceasta prima categorie de mostenitori intra persoanele care la momentul mortii lui pater familias devin sui iuris. n aceasta categorie intra : copii!sotia casatorita cu manus (in calitate de fiica a sotului)!fiicele!adoptatul!adrogat!nepotii din fii prin reprezentare in cazul in care tatal a decedat inaintea bunicului. ntrucat in momentul mortii lui pater familias intre acesta si sotia din casatoria fara manus ori dintre acesta si fiul emancipat nu exista rudenie civila!acestia nu pot veni la succesiune.'e admite pe linie succesorala nepotii din fii in numele tatalui decedat inaintea bunicului.Daca avem doi fii si doi nepoti (fii ai celui de-al treilea frate decedat) fii vor primi /03 din totalitate iar ceilalti doi nepoti vor primi 103 din partea care iar fi revenit celui de-al treilea frate decedat. Agnatus proximus "ceasta categorie este reprezentata de colaterali !ei venind la succesiune in situatia in care nu exista niciun mostenitor din prima categorie. 'punem despre aceasta categorie ca este mobila intrucat in absenta celui mai apropiat agnat (a unui frate) vine la mostenire urmatorul agnat(verii primari) iar in lipsa verilor primari vin verii de gradul /. "sa se ajunge in situatia in care un agnat foarte departat sa fie agnatus proximus. Daca insa un agnat repudiaza mostenirea atunci nu se va transmite mostenirea urmatorului agnat.Mostenirea va deveni vacanta. ,egea celor - table nu a admis reprezentarea in materie succesorala pe linie colaterala. Gentilis "cestia dobandeau mostenirea numai in situatia in care nu existau succesori din primele doua categorii ei impartindu-si mostenirea in parti egale ca o amintire a epocii in care membrii gintii exercitau proprietatea colectiva asupra pamantului

&eformele pretoriene
#atre sfarsitul &epublicii in dispozitile legii celor 1/ table acu privire la succesiunea au devenit anacronice fata de transformarile pe care le-a suferit organizarea familiei romane. 2eneralizarea casatoriei fara manus precum si generalizarea emanciparii fiilor de familie !ori potrivit legilor celor - table mama si copii rezultati din casatoria fara manus nu se puteau mosteni reciproc pentru ca nu erau rude civile prin urmare nu erau sub

aceeasi putere!dupa cum nici emancipatul nu putea veni la succesiune cand familia de origine deoarece numai era ruda civila cu acea familie. &eglementarile din cele - table au fost considerate inechitabile astfel incat pretorul a initiat mai multe reforme prin care au fost chemate la succesiune si rudele de sange iar sistemul creat de pretor s-a numit bonorum posesiom. "cest concept mai poarta denumirea si de mostenire pretoriana. .otrivit acestui sistem exista 3 noi categorii de mostenitori: - bonorum posesio unde liberi. - bonorum posesio unde legitime - bonorum posesio unde cognati - bonorum posesio unde vir et huxor. Bonorum posesio unde liberi n aceasta categorie prin corrigendi civilis iuris gratia pretorul creeaza ocazia de a veni la succesiune !alaturi de sui heredes si persoanele care au suferit o capitis deminutio. Bonorum posesio unde legitime n aceasta categorie intra agnatii si gentilis.Desi in aparenta pretorul nu a facut decat sa confirme o dispozitie legala deja existenta in fapt acesta a modificat pe cale indirecta vechiul sistem succesoral.'punem asta intrucat prin aceasta reforma in cazul in care un agnat repudiaza mostenirea aceasta nu mai devine vacanta ea transmitandu-se urmatoarei categorii de mostenitori cognatilor. Bonorum posesio unde cognati .rin supplendi iuris civilis gratia pretorul creeaza un drept succesoral intre mama si copii rezultati din casatoria fara manus!precum si rudelor de sange din partea mamei. #u toate acestea existenta unui singur agnat face imposibila venirea la succesiune a unui cognat. Bonorum posesio unde vir et huxor. Din aceasta categorie fac parte barbatul si femeia casatoriti fara manus care se mostenesc reciproc.

&eformele imperiale
,a initiativa imparatilor s-au dat doua senatus consulte menite sa mareasca sfera sau cercul rudelor de sange care au dreptul sa vina la mostenire. a) .rim senatus consultul terculinasnajasdasda dat in vremea imparatului $adrian s-a creat dreptul de succesiune mamei casatorite fara manus in raport cu fiii ei. 'pre deosebire de mostenirea pretoriana in care sotia vine in calitate de ruda de sange prin aceasta imperiala ea vine in calitate de ruda legitima. 'e bucurau de acest drept femeile care beneficiau de ius liberorum(femeile libere cu 3 copii si femeile dezrobite cu 3 copii).

b) .rim consenatus consultul orfitian dat in vremmea imparatului Marc "ureliu s-a creat un drept al copiilor rezultati din casatoria fara manus de a veni la succesiunea mamei lor in prima categorie de mostenitori pretorieni."sadar sunt implicati de la a treia categorie la prima categorie

&eforma imparatului *ustinian


.rin reforma unificatoare a imparatului *ustinian s-a pus capat definitiv distinctiei dintre rudenia civila si rudenia de sange !rudenia de sange devenind printr-o rasturnare a sistemului succesoral unicul temei al succesiunii. '-au creat 3 noi categorii de mostenitori: 1) Descendentii /) "scendentii alaturi de fratii si surorile bune 3) 4ratii si surorile cosangvini si uterini(fratii de mama) precum si copii acestora 3) #olateralii indepartati.