Chimia Materialelor

Prof. dr. ing. Lelia Ciontea As. dr. ing. Amalia Mesaros As. dr. Liviu Bolundut CS dr. ing. Bianca Mos CS dr. ing. Mircea Nasui C409, tel. 0264-401776 E10, Str.G. Baritiu 26-28, tel. 0264-401475 Lelia.Ciontea@chem.utcluj.ro

Bibliografie 1. G.Niac, E.M.Pic, O.Horovitz, E.Vermean, L.Marta, CHIMIE PENTRU INGINERI (2 volume), U.T.Press, Cluj-Napoca, 2007 2. Horea Nascu, Liana Marta, Chimie anorganica pentru ingineri, U.T.PRES Cluj-Napoca, 2003 3. P. Atkins, L. Jones, Chemical Principles, Quest for Insight, 4th Ed, W.H. Freeman and Company, NY, 2007

4. B. Averill, P. Eldredge, Chemistry: Principles, Patterns,

and Applications, 1st Ed, Prentice Hall, 2006

INTRODUCERE

-Materiale naturale (lemn, os, piele, minerale) -Metale -Semiconductori -Materiale anorganice nemetalice (ceramica oxidica si neoxidic, sticl) -Polimeri organici

-Materiale compozite (cu matrice polimer, ceramic sau metalic) -Biomateriale

Os

Gresie

Cupru

Aluminiu

SiC

Al2O3

Fibre optice

OLED

Relativitatea clasificarilor/delimitarilor: chimie anorganica-organica

-compozitele polimer-ceramica inlocuiesc metalele -sticlele organice transparente inlocuiesc sticlele silicatice

-semiconductorii organici tind sa inlocuiasca, pentru unele aplicatii, semiconductorii clasici pe baza de Si

Noi clase/concepte de materiale Ecomateriale-materiale ecologice

termen introdus in 1991 de R. Yamamoto environment +consciousness/ecology

-s nu conin componeni toxici -proiectate cu o strategie de reutilizare la sfritul duratei de via -s ncorporeze deeuri -realizate din resurse regenerabile (de ex. lemn) -cu funcie ecologic (de ex. catalizatori) -realizate prin procedee cu impact ecologic mai mic/tehnologii prietenoase din punctul de vedere al mediului

 Epoca de piatra/bronz/fier... Secolul XX

-Epoca metalelor, a materialelor ceramice, semiconductorilor, compusilor organici, compozitelor-materiale avansate cu proprietati speciale Stiinta Materialelor -Productie de masa, consum de masa, deseuri de masa -Consumul resurselor si a energiei -Deseurile ca resurse -Resursele sunt limitate

Secolul XXI Limitari si crize

-Cresterea populatiei 6,94x109, cu 150/min -Consum de masa a resurselor si a energiei -Polarizarea societatii -Modificarile de clima: incalzirea globala, poluarea atmosferica/emisii de CO2, disparitia padurilor -Substantele toxice -Problema apei si a hranei

Metamaterialele

o nou clas de materiale compozite ordonate cu proprieti exceptionale care nu se ntlnesc n natur. Aceste proprieti deriv din rspunsul care (1) nu se observ n materialele constituente (2) rezult din includerea unor neomogeneiti de dimensionalitate redus fabricate artificial

Material
-natura chimica: substanta elementara/compus -transformare (tratament termic: topire, sinterizare densificare; reactie de hidratare, polimerizare/ reticulare) -dimensiuni si forma (pulbere, masiv, fibre, filme) -corelatie:

compozitie-structura-proprietati-utilizari tehnologie (design/sinteza)

Chimia

tiina prin care se manipuleaz atomii i moleculele pentru a obine compui cu proprieti dorite pentru aplicatii specifice

Exemple: -Supraconductori Nb3Sn, YBa2Cu3O7-x, R=0

antiglon, schiuri, cabluri-frnghii

-Kevlar C14H10O2N2, rezisten i flexibilitate, vest

--caroten C40H56, culoarea portocalie n alimente -Trinitroglicerina C6H5(NO2)3, explozibil

detergent

-Alchilbenzensulfonat de Na, NaC18H29SO3,

Structur-proprieti-utilizri

morfina

heroina

codeina

Etanol

Etilenglicolantigel

C2H6O

provoac intoxicaii

C2H6O2
toxic

Prin ce difera materialele?

-contin elemente diferite/combinatii diferite -contin legaturi chimice diferite -dimensiunile unitatilor structurale -asamblari diferite a unitatilor structurale

CHIMIA MATERIALELOR
I. Introducere in Stiinta Materialelor
1.Ce este chimia materialelor? 2.Principiile fundamentale care stau la baza chimiei materialelor 3.Chimia sintezelor si a reactiilor 4.Determinarea structurii /tehnici speciale de caracterizare a materialelor

II. Diferite tipuri de materiale

1. Solide cu molecule mici 2. Polimeri 3. Materiale ceramice si sticle 4. Metale

5. Aliaje, compozite

III. Materiale in tehnologii avansate

1. Materiale semiconductoare 2. Materiale supraconductori 3. Materiale pentru generarea si stocarea energiei (electroliti solizi) 4. Membrane 5. Materiale optice si fotonice 6. Stiinta suprafetelor 7. Biomateriale 8. Materiale in nanostiinta si nanotehnologii

tiina materialelor

htp://www.chemicool.com/

Sistemul periodic al elementelor

- elementele sunt aezate n coloane verticale grupe, respectiv iruri orizontale perioade; numrul grupei reprezint numrul electronilor de pe ultimul nveli, care determin proprietile chimice ale elementelor- rezulta similitudinea proprietilor chimice n grupe; numrul perioadei

din sistem este egal cu numrul cuantic principal (al stratului electronic n curs de ocupare) -poziia pe care un element o are n sistemul periodic determin n cea mai mare msur proprietile sale chimice i fizice, determinate-la rindul lor-de structura electronic a atomului respectiv - elementele care au pe ultimul nivel doar electroni s i p constituie grupele principale (A) sau elementele netranziionale

-elementele care posed ca orbitali de valen, orbitale d, formeaz elementele tranziionale sau grupele secundare (B) -forma actuala a sistemului periodic opereaza cu blocuri - blocul s - format din primele dou grupe principale (grupele 1 i 2 sau IA i IIA), respectiv metalele alcaline i alcalino-pmntoase, care au pe ultimul nivel unul, respectiv doi electroni ntr-o orbital s. - blocul p - constituit din urmtoarele 6 grupe principale (grupele 13-18 sau III - VIIIA) care i completeaz succesiv cei 3 orbitali p cu cte 2 electroni; elementele din grupa 18 au configuraie

electronic de octet, cea mai stabil configuraie posibil, de aceea aceste elemente au fost numite mult timp gaze inerte, fiind considerate complet nereactive. -blocul d-elementele tranziionale- formeaza 4 serii de cte 10 elemente, corespunztoare ocuprii celor 5 orbitali d cu cte 2 electroni (total 10 electroni): -prima serie: Z = 21 (Sc) - Z = 30 (Zn), perioada 4, -a doua serie: Z = 39 (Y) -Z = 48 (Cd), perioada 5, -a treia serie: Z = 71 (Lu) -Z = 80 (Hg), perioada 6, -a patra serie: Z=103 (Lr)-Z = 112 (Uub)*perioda 7

* Uub= ununbiul (elemente transuranice, Z>102)

-blocul f - corespunde completrii orbitalelor f cu 14 electroni i cuprinde dou serii de cte 14 elemente: lantanidele de la Z = 57 (La) la Z = 70 (Yb), actinidele de la Z = 89 (Ac) la Z = 102 (No) -proprietile chimice ale elementelor sunt determinate n primul rnd de tendina atomilor de a realiza configuraii electronice ct mai stabile (cea mai stabil este configuraia de octet) i de a-i folosi ct mai complet orbitalii de valen

-locul hidrogenului n sistemul periodic este i acum controversat; desi este plasat, formal, n grupa 1 (I A) nu seamn deloc cu metalele alcaline, fiind un gaz la temperatura obisnuita -primele elemente din grupele principale se deosebesc destul de mult de elementele grupei respective, dar prezint asemnri pe diagonal cu elementele grupei urmtoare (mai ales pn la grupa 4 (IVA): Li Be B C N O F Na Mg Al Si P S Cl

astfel, Li i Be au caracter electropozitiv mult mai puin accentuat dect celelalte elemente din grupele 1 i 2 care sunt cele mai electropozitive metale cunoscute; la fel borul este nemetal, pe cnd celelalte elemente din grupa sunt metale -comportamentul chimic al elementelor din grupele principale este determinat n mare msur de energia de ionizare, afinitatea pentru electroni, respectiv de electronegativitatea lor Energie de ionizare-energia consumat la ndeprtarea unuia sau a mai multor electroni dintr-

un atom izolat n stare gazoas pentru a da natere unui ion pozitiv, cation (se masoara in eV/particula) Afinitate pentru electroni- energia degajat (sau consumat!) de un atom izolat care accept un electron i se transforma ntr-un ion negativ, anion (se msoara n kJ/mol) Electronegativitatea-capacitatea unui atom, fcnd parte dintr-o molecul, de a atrage electroni (Pauling) -metalele din grupele 1 i 2 - alcaline i alcalino pmntoase au cea mai mic energie de ionizare,

ele au un puternic caracter electropozitiv; energia de ionizare scade n grup, cea mai mic valoare o are cesiul, acesta fiind elementul cel mai electropozitiv; n perioad energia de ionizare crete de la stnga la dreapta, astfel c energiile de ionizare ale gazelor rare sunt cele mai mari -elementele netranziionale sunt mprite n dou printr-o diagonal care trece prin B, Si, As, Te; aceast diagonal marcheaz aproximativ limita ntre metale (n stnga diagonalei) i nemetale (n dreapta diagonalei); elementele situate n imediata vecintate a diagonalei sunt numite semimetale.

-n mod simplificat, se poate afirma c metalele sunt conductori electrici, nemetalele sunt izolatori, iar semimetalele sunt semiconductori (modelul de benzi!) -n dreapta sistemului periodic sunt grupate nemetalele; caracterul electronegativ crete de la stnga la dreapta i este maxim n grupa 17(grupa VII A); cel mai electronegativ element este fluorul, care are cea mai mare afinitate pentru electron (-333 kJmol-1); valorile negative indic faptul c, la aceste elemente, acceptarea unui electron se face cu degajare de energie; toi halogenii degaj

energie la formarea ionilor negativi, la fel ca i oxigenul. -nemetalele din dreapta sistemului periodic sunt gaze la temperatura obisnuita, iar n grupa 17 a halogenilor, bromul este lichid, iar iodul este solid -electronegativitatea elementelor crete n perioad de la stnga la dreapta i scade n grup de sus n jos; astfel, cea mai mic electronegativitate o are cesiul (0,7) i cea mai mare, fluorul (4,0). -elementele cu caracter chimic foarte diferit (electronegativiti foarte diferite) vor prezenta cea

mai mare tendin de a forma combinaii ionice; de exemplu, ntre metalele alcaline (grupa 1) i halogeni (grupa 17) -elementele cu electronegativiti apropiate vor forma cu predilecie combinaii cu legturi covalente -toate elementele tranziionale (elementele blocului d i f ) sunt metale

Sursele si caracteristicile materialelor traditionale

Petrol/Gaze naturale Zacaminte minerale

Polimeri

Solide cu molecule mici

Ceramica
Inerta Rigida Stabila termic Stabila chimic Ieftina dar

Metale

Semiconductori

Sticle
Proprietati optice Rigide Transparente Puncte de topire ridicate dar Casante Greu de fabricat

Usor de Structuri usor de fabricat determinat Rezistenta Izolatori/Semiconductori electrici Tenacitate Izolatori dar electrici

dar
Sensibili la caldura si oxidare Sensibili la radiatii UV si gamma Diz. solventi organici

Puncte de topire scazute Casante Sensibile la radiatii Dizolvare in solventi organici

Conductivitate Conductivitate electrica electrica prin dopare Rezistenta Stabilitate Tenacitate termica Stabilitate termica dar Ieftine dar Dopare laborioasa/ scumpa

Casanta Se corodeaza Grele

Material Aplicatie

AplicatieMaterial

 Top-down /clasic Bottom-up /modern Abordare -materiale cu proprietati cunoscute sunt manipulate (tratament termic, incorporare, creare de defecte, etc.) fara modificarea dramatica a structurii pentru a induce proprietati noi (eroare si incercare) ;

-abordarea prin structuri noi

prisma

chimiei

moleculare

-ambele abordari sunt importante, iar marea provocare este de a le combina Chimia materialelor este motorul pentru designul, sinteza, determinarea structurii si a proprietatilor a noi compusi care ajuta la progresul fizicii, ingineriei, biologiei si medicinii

Chimia moderna-studiul substantelor cu molecule mici/mari Chimia moleculelor mici (2-100 atomi/molecula) chimia traditionala Chimia moleculelor extinse materiale mari/structuri sau retelele

Rolul chimiei in stiinta materialelor

-de la molecule mici la macromolecule, ultrastructuri si materiale

-organizarea cercetarii cu accent pe proprietati Molecule mici (2-100atomi/molecula) Materiale

Produse farmaceutice Materiale structurale Produse ignifuge Fibre textile Cerneluri si vopsele Filme si membrane Detergenti Acoperiri Aditivi alimentari Biomateriale Combustibili pe baza de Semiconductori hidrocarburi Insecticide si ierbicide Supraconductori Materiale optice (lentile, fibre optice)

Utlizarea materialelor avansate in dispozitive Electrice Fotonice Medicina Mecanica (functionale) (functionale) (functionale) (structurale)
Stocare de energie Monitoare plate (baterii si supercondensatori) si Materiale rezistente (domeniul aerospatial, turbine de gaz) Generare de energie Procesarea optica Eliberare treptata Materiale de (pile de combustie) a informatiei de medicamente temperatura ridicata (motoare) Magneti Stocarea Organe artificiale Materiale usoare supraconductori informatiei CD, (cardiovascular, DVD ficat, pancreas, os, rinichi) Prelucrarea Conservarea Senzori pentru Materiale rezistente la informatiei energiei (geamuri procese biochimice abraziune (rulmenti) (semiconductori) inteligente) Senzori Senzori Suprafete pentru Suduri/brazari culturi de celule Restaurarea regenerarea tesuturilor

Fibre optice

Instrumente medicale

Acoperiri de suprafata

Electronegativitatea elementelor

1.a. Ce formul chimic rezult la combinarea ytriului cu oxigenul ? A YO B YO2 C Y2O3 D Y3O4

b. Care este contribuiia caracterului ionic (n %) la legtura chimic Y-O?

A 30%

B 50%

C 70%

D 90%

2. Care este % de caracter ionic al legturii n MgO, SiO2, SiC? (electronegativitile i dependena fraciei de caracterul ionic al unei legturi de diferena de electronegativitate sunt prezentate n figurile 1,2) EMg- EO = 2,3 fracia caracterului ionic n MgO = 0,75 75% ESi - EO = 1,7 fracia caracterului ionic n SiO2 = 0,5 50% ESi - EC = 0,3 fracia caracterului ionic n SiC < 0,1 10% 3.Care este gradul aproximativ al legturii covalente n diamant, Si3N4 i SiO2? EC EC = 0 fracia caracterului covalent n diamant C = 1- 0 =1

ESi - EN= 1,2 fracia caracterului ionic n Si3N4 = 0,3 fractia caracterului covalent in Si3N4 C = 1- 0,3 = 0,7 ESi EO = 1,7 fracia caracterului ionic n SiO2 = 0,5 50% fracia caracterului covalent n SiO2 C = 1- 0,5 = 0,5