Revista Presei Economice 30 Octombrie 2013

Revista Presei Economice din Romnia
Romnia 30 octombrie 2013
Cuprins Fonduri europene .......................................................................................................... 5 Eugen Teodorovici: Rata de absorbie curent a fondurilor europene a depit nivelul de 25% .......................................................................................................................... 5 Investitii .......................................................................................................................... 6 Investitie gigant la Ploiesti: Coca-Cola pompeaza 22 mil. euro intr-o linie de imbuteliere .................................................................................................................... 6 Companii......................................................................................................................... 6 Selgros suspenda colaborarea cu Avicola Calarasi ..................................................... 6 Boardul Tarom i-a transmis managerului Heinzmann o evaluare negativa ................. 9 SAP Romnia, numrul unu pe piaa soluiilor ERP .................................................. 10 Asociaia softitilor din Romnia lanseaz un index al companiilor de outsourcing IT .................................................................................................................................... 11 Mdlina Suceveanu pleac de la Orange Romnia pentru o carier internaional 11 Managementul Siveco i rscumpr aciunile de la fondurile de investiii Enterprise Investors i Intel Capital, care deineau 32% din companie ...................................... 12 Creterea preului la lemn a majorat afacerile Romsilva cu o treime la nou luni..... 13 Schimbare de strategie la Lidl Romnia .................................................................... 14 Animax - Cel Mai Promitator Brand Romnesc Editia a IV-a .................................... 15 FMI a cerut punctul de vedere al grupului Grampet privind eecul privatizrii CFR Marf ........................................................................................................................... 17 Trenduri i statistici..................................................................................................... 18 Salonul Eco Agricultura reunete 50 de firme de profil n 2013, 20 din afara rii .... 18 Unilever: Piaa detergenilor ajunge la 190 de milioane de euro. E a opta ca importan n industria bunurilor de larg consum ....................................................... 20 Tichetele de mas se vor transforma n carduri de beneficii ..................................... 21
ncrederea n economia Romniei a nregistrat n octombrie cea mai puternic scdere din UE ........................................................................................................... 22 Guvernul introduce un nou impozit pentru proprietarii construciilor care nu fac parte din categoria cldirilor ................................................................................................. 23 Au platit sume exorbitante pentru apartamente noi si au ajuns vecini cu cazurile sociale: Primaria vrea acum sa le cumpere casele .................................................... 24 Guvernul a scos din joben noi taxe ............................................................................ 26 Accizele ar putea fi calculate in functie de rata inflatiei si nu de cursul BCE ............ 27 Principala problema a turismului romanesc: slaba pregatire a angajatilor ................ 28 Romania sociala: 600.000 de noi utilizatori Facebook in patru luni ........................... 29 Cursul oficial a coborat semnificativ: la cat s-a oprit referinta .................................... 30 Guvernul ia in calcul largirea bazei de impozitare ..................................................... 31 Statul a lsat de izbelite piaa construciilor, care ar putea contribui decisiv la creterea economic, iar constructorii ncep concedierile ......................................... 33 Finane Bnci ............................................................................................................ 36 Bncile n faa Comisiei Parlamentare: Legea falimentului personal ar putea fi folosit impotriva legii ................................................................................................. 36 BCR scapa de pierderile de anul trecut si revine pe profit la 9 luni ........................... 38 Euroins isi majoreaza capitalul cu 20 mil. lei pentru a "rezista" pe RCA ................... 39 Investitiile de private equity raman modeste: doar doua tranzactii in noua luni ........ 41 Dobnzile la creditele n lei sunt la numai un pas s le egaleze pe cele la euro ...... 42 Bancherii au dat n ase luni credite neperformante de 260 mil. euro pe mna recuperatorilor de creane .......................................................................................... 43 Burs ............................................................................................................................. 45 Rulajul BVB se misca incet: la cate milioane a ajuns acesta pe piata unde micii investitorii au subscris actiuni Romgaz de 1,5 mld.lei................................................ 45
Record in oferta Romgaz: Un "mic" investitor a subscris actiuni de 38 mil. euro ...... 48 Cercel, BRD: Daca listarea Romgaz ar fi avut loc mai devreme, acum am fi avut mai multi zgaraie-nori ........................................................................................................ 49 Veniturile SIF Banat-Crisana s-au injumatatit ............................................................ 51 Dianu, ASF: Subscrierea mare de la Romgaz este un vot de blam pentru cei care au clamat c nu exist potenial intern ....................................................................... 52 Anghel, BVB: Impactul maxim al listrii Romgaz se va vedea n 5-10 ani ................ 52 Energie .......................................................................................................................... 53 Plumb: Romania a obtinut 100 mil. euro din vanzarea certificatelor verzi ................. 53 Complexul Energetic Oltenia va expropria 200 de proprietari de case i terenuri din judeele Vlcea i Gorj................................................................................................ 54 Opinii ............................................................................................................................. 55 Opinie Iulian Anghel -Victor Ponta s-a suprat pe noi i nu mai introduce nicio tax nou ............................................................................................................................ 55 Adrian Vasilescu, BNR: Pragul subzistenei .............................................................. 58 Drguleanu, Ariston: Romnii nu mai fac investiii pe termen lung. Se rezum la coul zilnic .................................................................................................................. 60 CITR: Decizia CC privind ordonana de urgen privind insolvena ar putea crea un vid legislativ ................................................................................................................ 61 Sergio Faleschini, Vinarte: Prima generaie de proprietari nu ctig bani din vin. Poate a doua sau a treia ............................................................................................ 62 Romnia are nevoie de o agenie de PR de ar dac vrea investiii strine noi ...... 63 Consiliul Fiscal: Executia de pana acum pune in pericol tintele de deficit................. 66 Costin (BNS): Dispunem de personal calificat pentru investiiile din zona Dunrii i a bazinului Mrii Negre .................................................................................................. 70 Dianu (ASF): Romnia va avea o cretere economic de 2,3-2,5% n 2013, dar dependent semnificativ de producia agricol .......................................................... 71
Mediul de afaceri avertizeaza: O crestere a accizelor la carburanti in 2014 va rupe coloana vertebrala a economiei ................................................................................. 72 Instituii ......................................................................................................................... 75 Intrevederea ministrului Economiei cu o delegatie de oameni de afaceri turci ......... 75 Neelie Kroes, vicepresedintele Comisiei Europene: Tinerii sunt speranta Romaniei. Ei trebuie ancorati in lumea digitala ........................................................................... 76 Ponta ataca dur judecatorii: Evaziunea este sprijinita si de Curtea Constitutionala.. 77 ANI cheltuieste 7 milioane de euro ca sa gaseasca neregulile din licitatiile publice . 78 Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetar din acest an .................................... 79 Dacian Ciolo: Romnia i poate ocupa locul pe care l merit n sistemul agricol i agroalimentar european ............................................................................................. 80 Ministrul Muncii s-a ntlnit cu Misiunea comun a FMI, Bncii Mondiale i Comisiei Europene .................................................................................................................... 81 Daniel Constantin: Pomicultura va avea alocat o sum de 200 milioane de euro n noul PNDR .................................................................................................................. 82 Ponta: Romnia i face un brand extrem de apreciat pe plan internaional privind produsele bio .............................................................................................................. 84 Dan Nica susine c proiectul e-Romnia va fi pus n funciune la nceputul lunii noiembrie .................................................................................................................... 85 Ciolo: Guvernul trebuie s gseasc modaliti de accesare a fondurilor europene pentru brodband n mediul rural ................................................................................. 87 Ponta: Rezultatele reducerii TVA la pine sunt foarte bune ...................................... 89
Fonduri Europene Fonduri europene

Eugen Teodorovici: Rata de absorbie curent a fondurilor europene a depit nivelul de 25%
Rata de absorbie curent a fondurilor europene a depit nivelul de 25%, suma solicitat Comisiei Europene pentru a fi rambursat Romniei n actuala perioad de programare ajungnd la peste 4,9 miliarde de euro. n acest an Romnia a solicitat Comisiei Europene rambursarea a peste 2 miliarde de euro, fapt care a fost posibil datorit msurilor luate pentru asigurarea sumelor necesare pentru plata beneficiarilor i deblocrii tuturor programelor operaionale. n perioada imediat urmtoare trebuie accelerat ritmul n care solicitm noi rambursri de sume Comisiei, ceea ce va fi posibil doar dac beneficiarii implementeaz ct mai repede proiectele, iar instituiile statului din sistem proceseaz n cel mai scut timp documentele necesare, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. n perioada 1 ianuarie - 28 octombrie a.c., prin Programul Operaional Regional au fost solicitate spre rambursare Comisiei Europene fonduri n valoare de aproximativ 700 de milioane de euro, aceasta fiind cea mai mare sum solicitat prin intermediul unui program. Pe locurile urmtoare din punct de vedere al valorii fondurilor solicitate spre rambursare n acest an se claseaz Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, n cadrul cruia s-a cerut returnarea a peste 484 milioane de euro, respectiv Programul Operaional Sectorial Mediul pentru care au fost transmise documente pentru rambursarea a peste 456 milioane de euro. n acelai timp, declaraiile de cheltuieli transmise n acest an pentru Programul Operaional Sectorial Transport nsumau circa 373 milioane de euro la data de 28 octombrie a.c. MFE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/2105-rata-absorbtie
Investiii Investitii
Investitie gigant la Ploiesti: Coca-Cola pompeaza 22 mil. euro intr-o linie de imbuteliere
Coca-Cola, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata bauturilor racoritoare, a investiti 22 milioane de euro intr-o noua linie de imbuteliere Cappy Pulpy, in unitatea de productie de la Ploiesti.Investitia permite existenta a doua fluxuri concomitente, unul care transporta partea lichida a bauturii (sucul) si unul care transporta bucatile de pulpa de fruct. Sucul si bucatile de pulpa de fruct se intalnesc la final in valva de umplere unde se amesteca. Capacitatea liniei de productie este de pana la 36.000 de sticle pe ora.Investitia a fost inaugurata in prezenta lui Muhtar Kent, CEO al Coca-Cola Companu si a lui Dimitris Lios, CEO al Coca-Cola HBC.Coca-Cola este prezenta pe piata din Romania din anul 1991 si are peste 1.800 de angajati. Compania detine in Romania 3 fabrici.In ultimii 4 ani, valoarea investitiilor Coca-Cola s-a ridicat la 45 milioane de euro.Cappy Pulpy este produs pe piata din Romania in 2 arome si mai este comercializat in pietele din Bulgaria, Ungaria, Croatia, Cehia si Slovacia. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/156426/coca-cola-investitieploiesti.html#ixzz2jE3tj32t Companii Companii
Selgros suspenda colaborarea cu Avicola Calarasi

Selgros a decis retragerea tuturor produselor livrate de catre Avicola Calarasi din magazine si stoparea oricaror livrari viitoare de marfa pana la clarificarea situatiei companiei, care este implicata intr-un dosar de evaziune fiscala de 50 mil. euro."Siguranta alimentelor comercializate este promisiunea fundamentala pe care
compania Selgros si-o asuma si o respecta in permanenta fata de clientii sai. Sistemele HACCP (sistem de siguranta a alimentelor) si ISO 22000 implementate la Selgros asigura si garanteaza siguranta alimentelor si calitatea acestora. Fiecare lot livrat este atent verificat si, in cazul in care sunt constatate nonconformitati, este returnat la furnizor sau trimis unitatilor abilitate", transmit oficialii Selgros. In luna septembrie, compania Selgros a refuzat in mai multe magazine livrari de la furnizorul Avicola Calarasi din cauza aspectului si calitatii necorespunzatoare. In data de 11.09.2013 magazinul Selgros din Braila a trimis direct la distrugere o cantitate importanta de carne de pasare de la Avicola Calarasi.Data fiind situatia furnizorului Avicola Calarasi, compania Selgros a decis retragerea tuturor produselor livrate de catre acesta din magazine si stoparea oricaror livrari viitoare de marfa pana la clarificarea situatiei. Aceasta masura a fost luata pentru a garanta tuturor clientilor Selgros calitatea si siguranta alimentelor comercializate. Avicola Calarasi, una dintre firmele implicate in dosarul de evaziune fiscala de peste 50 de milioane de euro a livrat unui lant de hypermarketuri "cantitati importante" de carne alterata, adusa in paleti in care erau si "excremente de rozatoare", aspect sesizat de comerciant, conform referatului procurorilor, relateaza Mediafax."SC Avicola Calarasi SA a livrat cantitati de came de pui alterata si catre magazinele din lantul Selgros, aspect constatat de Olteanu George, responsabil in cadrul Selgros Cash&Carry SRL Brasov, respectiv pulpele de pui receptionate in data de 11.09.2013 prezentau un miros ranced, inchis, iar, in paletii de marfa au fost identificate produse mancate si excremente de rozatoare (o situatie similara a fost identificata si intr-un magazin Selgros din Cluj - Napoca)", se precizeaza in referatul cu propunerea de arestare a celor implicati in dosar. Mai mult, potrivit anchetatorilor, unul dintre inculpatii din dosar, Orlando Daher, a dispus reambalarea unor cantitati importante de pui grill, de ordinul zecilor de tone, returnate din hypermarket. Astfel el i-a cerut adminstratorului unei firme care presta
servicii catre SC Avicola Calarasi SA sa il ajute sa gaseasca o solutie prin care se pot reambala cantitati de pui, fara ca activitatea sa fie supravegheata sau verificata de persoane specializate, respectiv de medici veterinari. "La data de 13.09.2013, Orlando Daher este informat de un angajat, Ilie, despre gravitatea extinderii infestarii halelor cu pui, constatari facute de medicii veterinari: Sunt la DSV, vreau sa va spun ca toate celelalte hale trimise, aveau trimitere 4, 5, si numai putin 4, 5, 11, 12, 13, 14 adica sase hale, din sase hale trimise toate sunt pozitive la CO...sunt pozitive la CO (salmonela CO tipo ifantis), deci pe fecale tot ce a trimis a doua oara a iesit pozitiv'", se arata in referat. Conform documentului citat, la data de 16 septembrie Daher ii spune angajatului sau Constantin Raducu: "...dai marfa aia care...a comandat si Provitul si ULS...", iar angajatul il informeaza ca "...pai ULS-ul i-am lasat 4.000 si ceva, lu' Provit i-am zis ca-i dau trei tone si jumatate, deja a plecat masina cu 6 tone...". La finalul discutiei Orlando ii ordona lui Raducu "sa nu ramana nimic acolo daca ai nevoie de carne, m-ai inteles?". O situatie similiara a fost identificata de procurori la data 17 septembrie, in legatura cu livrari de produse ale SC Avicola Calarasi SA catre SC Avicola Crevedia si SC Avicola Buzau, cand Daher Orlando i-a cerut lui Ilie Bocioaga, medic veterinar, angajat al SC Avicola Calarasi, sa ascunda medicilor veterinari ai DSVSA Buzau aspectul legat de infestarea carnii de pasare cu salmonella, singurii pe care urma sa-i instiinteze fiind persoanele din abatoare.Procurorii anticoruptie au cerut, marti, in fata judecatorilor de la instanta suprema, arestarea preventiva a lui Orlando Daher, dar si a altor 26 de persoane, intr-un dosar de evaziune fiscala de peste 50 de milioane de euro. De asemenea, DNA a inceput urmarire penala si fata de alte 15 persoane, care sunt cercetate in stare de libertate. Printre acestea se numara senatorul PSD Niculae Badalau, acuzat ca ar fi aparat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscala, prin interventii la conducerea ANAF si pe langa persoane din Prefectura Giurgiu si din
conducerea APIA.In acest dosar, procurorii DNA au facut, luni, 160 de perchezitii in Bucuresti si judetele Prahova, Giurgiu, Arad, Calarasi si Ialomita. DNA a precizat ca este vizata activitatea a peste 100 de firme romanesti si straine, persoanele implicate avand calitatea de administratori de societati comerciale romani si straini, avocati, contabili si angajati ai Ministerului Finantelor Publice.Reteaua infractionala viza monopolizarea productiei si desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist, potrivit procurorilor. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/156434/selgros-suspenda-colaborareacu-avicola-calarasi-firma-implicata-intr-un-dosar-de-evaziune-de-50-mileuro.html#ixzz2jE44nRek
Boardul Tarom i-a transmis managerului Heinzmann o evaluare negativa

Consiliul de Administratie (CA) al Tarom i-a transmis astazi managerului privat Christian Heinzmann o evaluare negativa a activitatii sale din ultimul an, mandatul sau urmand sa se incheie la 19 noiembrie. Membrii CA al Tarom nu au discutat in sedinta de astazi despre prelungirea mandatului lui Heinzmann, asa cum anuntase saptamana trecuta Ramona Manescu, ministrul Transporturilor.I s-a inmanat astazi lui Heinzmann evaluarea care i s-a facut pentru un an de mandat, o evaluare negativa. Ea a fost transmisa si la Ministerul Transporturilor, au declarat pentru Adevarul surse apropiate discutiilor.Ministrul Manescu a declarat ca membrii Consiliului de Administratie al Tarom vor analiza in aceasta saptamana prelungirea mandatului managerului privat Christian Heinzmann. Acest aspect nu s-a aflat pe ordinea de zi a sedintei CA de astazi. Saptamana trecuta, Ramona Manescu i-a anuntat pe Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al Tarom, si pe Nicolae Demetriade, administrator-director
executiv, ca vor fi revocati daca nu-l sprijina pe managerul privat Christian Heinzmann. Practic, li s-au oferit doua variante: demisia sau revocarea. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/156453/exclusiv-boardul-tarom-i-atransmis-managerului-heinzmann-o-evaluare-negativa.html#ixzz2jE4FWysS
SAP Romnia, numrul unu pe piaa soluiilor ERP

Subsidiara local a productorului german de soluii software de business SAP este lider n Romnia pe piaa soluiilor ERP (Enterprise Resource Planning), vnzrile acestuia fiind de aproximativ 10,3 milioane euro anul trecut, cu 12% mai mari fa de 2011, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de pia Pierre Audoin Consultants (PAC). Pentru anul viitor, directorul general al SAP Romnia, Valentin Toma (foto), estimeaz creterea n continuare a vnzrilor pe piaa soluiilor ERP, miznd pe segmentul companiilor mici i mijlocii. Soluiile de tip ERP cuprind mai multe module de administrare a resurselor ntreprinderii, precum cele de contabilitate, vnzri sau cash-flow. Piaa local de soluii ERP este ntr-o faz de stagnare i indecizie. Pe de-o parte, criza financiar a afectat multe companii locale i a generat foarte mult reticen n investiii, () iar pe de alt parte, himera fondurilor europene a creat o ateptare toxic a unor ajutoare pentru implementarea de soluii IT, n special n companii mici i medii, a explicat Eugen Schwab-Chesaru, managing director Eastern Europe la PAC. n 2012, valoarea pieei totale de software i servicii ERP a fost de 105,1 mil. de euro. ZF, http://www.zf.ro/business-hi-tech/sap-romania-numarul-unu-pe-piata-solutiilor-erp11584737
Asociaia softitilor din Romnia lanseaz un index al companiilor de outsourcing IT

Asociaia Patronal a Industriei de Software i Servicii din Romnia (ANIS) lanseaz n aceast lun un catalog al companiilor dezvoltatoare de software sau furnizoare de servicii asociate la cerere, pentru a promova juctorii din industrie la nivel internaional. Romnia este un lider regional recunoscut n zona de dezvoltare software i a fost clasificat mereu n ultimii ani n topurile furnizorilor de servicii de externalizare IT realizate de companiile mari de consultan. Cteva dintre ingredientele care au fcut Romnia una dintre destinaiile atrgtoare pe acest segment sunt abilitile tehnice i pasiunea pentru programare, o cultur a comunicrii deschise i abiliti lingvistice foarte bune i, nu n ultimul rnd, una dintre cele mai bine dezvoltate infrastructuri de comunicaii, spune Sorin Gvnescu (foto), vicepreedinte ANIS, responsabil de zona de outsourcing. Valoarea pieei de outsourcing IT din Romnia a fost de 380 mil. euro anul trecut, cea mai mare pondere a veniturilor fiind generat de serviciile IT (peste 60%), potrivit reprezentanilor ANIS. ZF, http://www.zf.ro/business-hi-tech/asociatia-softistilor-din-romania-lanseaza-unindex-al-companiilor-de-outsourcing-it-11584725
Mdlina Suceveanu pleac de la Orange Romnia pentru o carier internaional

Mdlina Suceveanu, 43 de ani, prima femeie care a fost promovat n funcia de director tehnic din ntreg grupul Orange - cu operaiuni n 32 de ri din lume -, va prsi la finele acestui an grupul francez pentru a prelua o funcie de top management, n afara Romniei, la un alt grup de telecomunicaii, au declarat pentru ZF surse de pe piaa de comunicaii.
Cu o echip de peste 400 de oameni n subordine i cu putere de decizie asupra unui buget anual de zeci de milioane de euro, Mdlina Suceveanu este unul dintre cei mai puternici executivi de pe piaa local de comunicaii. Contactai de ZF, reprezentanii Orange au confirmat informaia. Dup 16 ani de carier de succes n cadrul Orange Romnia, Mdlina Suceveanu a decis s dea curs unei noi provocri i s urmeze o carier internaional, au spus oficialii companiei Orange. ZF, http://www.zf.ro/business-hi-tech/madalina-suceveanu-pleaca-de-la-orangeromania-pentru-o-cariera-internationala-11584766
Managementul Siveco i rscumpr aciunile de la fondurile de investiii Enterprise Investors i Intel Capital, care deineau 32% din companie
Managementul firmei de software SIVECO este n negocieri avansate pentru a rscumpra de la fondurile de investiii Enterprise Investors i Intel Capital pachetul de aciuni de 32,5% deinut de acestea la compania de software, afirm surse din pia. Tranzacia nu este nc finalizat, dar prile sunt aproape de o nelegere. Nici managementul Siveco, nici re-prezentanii Enterprise Investors nu au comentat ieri informaia. Fondul de investiii Enterprise Investors, cu acionariat polonez, a intrat mpreun cu un alt fond de investiii, Intel Capital, n acionariatul SIVECO n anul 2005, cnd afacerile companiei erau de 31 milioane euro. Fondurile au pltit atunci 12 mil. $ (9,6 mil. euro) pentru 32,5% din aciuni - Enterprise Investors 22,5% iar Intel Capital 10% - deci compania a fost evaluat la aproape 30 mil. euro. Compania i-a dublat afacerile de la intrarea celor dou fonduri de investiii pn n prezent. SIVECO este una dintre cele mai puternice companii romneti de software, creat de foti cercettori romni n informatic, iar n ultimii ani a nceput s se extind agresiv pe pieele internaionale. Din cele circa 70 mil. euro venituri anul trecut, aproape 40%
au fost realizate n strintate. Acionarii actuali ai Siveco Romnia sunt Siveco Netherlands (Olanda), cu 42,2% din aciuni, PEF V Informa-tion Technology (Luxemburg) - 22,5%, Intel Capital Corporation - 10%, Irina Socol - 10,9%, Alexandru R-danu - 7,6%, Siveco Romnia - 3,7%, Florin Ilia - 2,6%, Daniela Bichir - 0,14% i Aurora Crusti - 0,14%, adic managementul companiei. ZF, http://www.zf.ro/zf-24/una-dintre-cele-mai-surprinzatoare-tranzactii-din-itmanagementul-siveco-isi-rascumpara-actiunile-de-la-fondurile-de-investitii-enterpriseinvestors-si-intel-capital-care-detineau-32-din-companie-11585019
Creterea preului la lemn a majorat afacerile Romsilva cu o treime la nou luni

Romsilva a ncheiat primele nou luni ale acestui an cu o cifr de afaceri de 1,15 miliarde lei, n urcare cu 30% fa de bugetul propus, i un profit brut de 120 milioane lei, de patru ori mai mare, evoluie datorat, printre altele, creterii preului mediu la lemn. Regia a bugetat pentru perioada menionat afaceri de 766 milioane lei i un profit brut de 33 milioane lei. Anul 2013 a fost un an benefic pentru regia naional a pdurilor. Am realizat o cifr de afaceri mai mare cu 30% fa de ceea ce ne-am propus. Profitul brut s-a situat la 120 milioane lei, o depire de 363%. Aceste rezultate se datoreaz n primul rnd modului n care am realizat licitaiile de mas lemnoas, principala surs de venituri a regiei. Am reuit s obinem o cretere a preului mediu la lemn destul de bun, ntre 20 i 35 lei pe metru cub. De asemenea, am mai scos de pe pia acel lemn care nu avea o provenien cert, a declarat mari, ntr-o conferin de pres, directorul general al Romsilva, Adam Crciunescu. Fa de primele nou luni ale anului trecut, afacerile Romsilva au fost cu 27% mai mari, iar profitul cu 30%. Cea mai mare pondere la profitul total, de 80%, este deinut de masa lemnoas, iar restul este reprezentat de produsele nelemnoase.
Direciile silvice cu cele mai bune realizri au fost la nivel de cifr de afaceri cele din Arge, Botoani, Cara-Severin, Hunedoara, Prahova i Suceava, iar la nivel de profit cele din Cara-Severin, Dmbovia, Hunedoara, Maramure i Vlcea. El a artat c Romsilva a analizat n detaliu fiecare ocol silvic, ca acesta s devin un centru de profit. Am reuit ca din cele 314 ocoale s avem 297 centre de profit. Mai avem n zona de cmpie unele cu probleme, cu calamiti, unde nu am reuit. Pzesc pduri private, nu ncaseaz contravaloarea serviciilor i n aceste condiii mai sunt scpri, dar sunt toate monitorizate n aa fel nct s devin structura de baz n gestionarea fondului forestier, a adugat Crciunescu. El a artat c Romsilva va introduce un sistem informatic care s monitorizeze orice lemn care iese din pdure, destinaia i preul la care se valorific. Nu puteam s implementm aceste msuri fr normative n spate i chiar sptmna trecut guvernul a aprobat acel regulament privind proveniena i circulaia materialului lemnos. Prin aplicarea acestuia vom reui s fim mult mai eficieni n gestionarea fondului forestier, a spus eful Romsilva. Regulamentul prevede printre altele ca transportul s nu se mai efectueze pe timp de noapte, iar lemnul vndut va fi msurat, nu estimat, cu provenien cert. Romsilva are n administrare 3,2 milioane hectare de pdure proprietatea statului i 1 milion de hectare proprietate privat, dar i 12 parcuri naionale, 11 parcuri naturale, 38 de rezervaii i monumente ale naturii, 70 situri Natura 2000, 51 situri de importan comunitar i 19 situri de protecie avifaunistic. ZF, http://www.zf.ro/eveniment/cresterea-pretului-la-lemn-a-majorat-afacerile-romsilvacu-o-treime-la-noua-luni-11584513
Schimbare de strategie la Lidl Romnia

Lidl Romnia va construi un nou magazin n Braov, n locul slii de sport Forex. Lucrrile au fost deja demarate, n prezent lucrndu-se la demolarea i curarea
zonei. Nicolae ucunel, proprietarul complexului sportiv Forex, -a declarat c a vndut o parte din complex sala de sport, terenurile de tenis etc ctre compania Lidl Romnia, aceasta urmnd s dezvolte un nou magazin n zon, pe o structur ceva mai mare dect magazinul pe care l deine deja n zon i care a fost preluat de la grupul Tengelmann odat cu reeaua Plus Discount. Acesta urmeaz, probabil, s fie nchis, scriu jurnalistii de la Buna Ziua Brasov. Interesant este c magazinul va fi construit pe strada Turnului nr. 1. Peste strad, la adresa strada Turnului nr. 2A exist un alt magazin Lidl, preluat n 2010 odat cu reeaua Plus, cnd de la Braov patru magazine au intrat n reeaua amintit. De altfel, germanii de la Lidl Romnia cumpraser terenul amintit nainte ca preluarea s fie realizat. i mai interesant este c n zon va fi construit i un hypermarket Auchan, care va face parte din proiectul Coresi Shopping City, ceea ce va face lupta dintre retailerii alimentari ceva mai ascuit. Reeaua Lidl are n prezent cinci magazine, dintre care patru sunt n format clasic, iar cel de-al cincilea, inaugurat anul trecut, are o structur mare, structur care va fi copiat, probabil, n locul slii de sport Forex. Income, http://incomemagazine.ro/articole/schimbarec-de-strategie-la-lidl-romania
Animax - Cel Mai Promitator Brand Romnesc Editia a IV-a

Seed Consultants i-a desemnat ieri ctigtorul celei de-a IV-a ediii a programului Cel Mai Promitor Brand Romnesc - lanul de magazine pentru animale, Animax. Pentru acest brand Seed va dezvolta probono un manual care va asigura coerena i consecvena proiectului de francizare. Seed a reunit ieri la JW Marriott parteneri, clieni, prieteni care au savurat mesajele speakerilor, pildele caricaturistului Mihai Stnescu, cromatica din expresionismul arhetipal al pictorului Constantin Severin i bucatele romneti de la Artesana, Luna Solai, Bace Toghiere, Bcnia Veche i Savoria.Juriul care a evaluat aplicaiile a fost format din: Niels Schnecker, Elena Cristian Redactor ef Income Magazine, Dan Tudoroiu Online Brand Manager,
Ioana Dogaru Consultant Independent n Marketing i Comunicare i Dochia Zenoveiov Managing Director Seed Consultants Partener Landor. Criteriile n funcie de care s-a fcut evaluarea au fost potenialul industriei, gradul de difereniere al brandului respectiv n categorie, definirea problemei, planurile de dezvoltare i potenialul de implementare al beneficiarului. Emulaia generat de platforma Cel Mai Promitor Brand Romnesc este, pe de o parte, nelegerea i acceptarea nevoii de branding pentru evoluia fiecrui brand romnesc, pe de alt parte, recunoaterea noastr n pia, a specialitilor n branding. De la o ediie la alta programul nostru crete prin industrii noi, prin nevoi noi de branding, prin entuziasm i relaii care se creeaz aici. Este teritoriul n care antreprenorul romn sau omul de marketing care lucreaz pentru un brand romnesc se simte apreciat pentru efortul pe care l depune zi de zi n lupta pentru fiecare client. Felicitm toi aplicanii, nominalizaii pentru titlu i ctigtorul acestei ediii retailerul Animax. Le mulumim tuturor partenerilor care au crezut n ideea noastr, a potenialului brandurilor romneti - declar Dochia Zenoveiov, Managing Director Seed Consultants. Ctigtorii ediiilor anterioare sunt: Laboratoarele Vorel, Ciserom i Alexandria Librrii. Pe viitor programul Cel Mai Promitor Brand Romnesc i propune anexarea de noi vectori care s ajute companiile romneti n crearea coerent a platformei lor de brand i n creterea vizibilitii lor. Income, http://incomemagazine.ro/articole/animax-cel-mai-promitator-brand-romanesceditia-a-iv-a
FMI a cerut punctul de vedere al grupului Grampet privind eecul privatizrii CFR Marf
Delegaia Fondului Monetar Internaional, Comisiei Europene i Bncii Mondiale au solicitat punctul de vedere al grupului Grampet, din care face parte GFR, privind cauzele eecului privatizrii CFR Marf, se arat ntr-un comunicat al Grampet. Reprezentanii Grampet Group au avut o ntrevedere la finele sptmnii trecute cu delegaia FMI, Comisiei Europene i Bncii Mondiale, subiectul discuiilor fiind privatizarea CFR Marf. 'ntlnirea de lucru, care s-a inut la sediul Grampet, a avut loc la invitaia reprezentanilor instituiilor financiare internaionale i a coninut ca tem central procedura de privatizare a CFR Marf. Reprezentanilor Grampet li s-a solicitat punctul de vedere privind desfurarea procesului i cauzele care au dus la nefinalizarea acestuia', se arat n comunicat. Privatizarea CFR Marf a euat ntruct clauzele suspensive de care era condiionat finalizarea tranzaciei nu au fost ndeplinite, iar cumprtorul, Grup Feroviar Romn, nu a pltit ntreaga sum liciat pn la 14 octombrie, cnd era data-limit prevzut n Hotrrea de Guvern. Potrivit HG privind privatizarea CFR Marf, tranzacia ar fi fost finalizat n momentul n care erau ndeplinite urmtoarele prevederi: decizia Consiliului Concurenei, conversia n aciuni a datoriilor CFR Marf i majorarea capitalului social n baza conversiei, acordul bncilor care au creditat CFR Marf i plata ntregului pre oferit de ctre GFR. Tot acea HG preciza c, dac n termen de 60 de zile de la intrarea n vigoare nu se finalizeaz privatizarea, contractul de privatizare se desfiineaz. Cele 60 de zile s-au mplinit pe data de 14 octombrie. n data de 11 octombrie, GFR a anunat c a pltit 30 de milioane de euro pentru achiziia CFR Marf i c va achita diferena pn la 202 milioane de euro dup avizul Consiliului Concurenei. Consiliul avea la dispoziie cinci luni pentru a da o decizie, de la primirea documentaiei complete. Potrivit lui Bogdan Chiriioiu, preedintele
instituiei, Consiliul nu avea nici pe data de 14 octombrie toate documentele de la GFR. Compania Grup Feroviar Romn a fost declarat pe 20 iunie 2013 ctigtoare a competiiei pentru privatizarea CFR Marf, iar contractul de vnzare-cumprare a pachetului de 51% din capitalul social al societii ctre societatea comercial Grup Feroviar Romn a fost semnat n data de 2 septembrie 2013. Preul oferit de GFR a fost de 202 milioane de euro. n plus, GFR i-a asumat investiii de aproximativ 900 milioane de lei la CFR Marf. AGERPRES, Marfa.html Trenduri i statistici Trenduri i http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/233928-FMI-acerut-punctul-de-vedere-al-grupului-Grampet-privind-esecul-privatizarii-CFR-
statistici
Salonul Eco Agricultura reunete 50 de firme de profil n 2013, 20 din afara rii
Asociaia Operatorilor din Agricultur Ecologic 'Bio-Romnia' n parteneriat cu Romexpo organizeaz, n perioada 30 octombrie - 3 noiembrie 2013, a 14-a ediie a Salonului Eco Agricultura, n cadrul celui mai mare trg de agricultur din sud-estul Europei - INDAGRA. La Eco Agricultura vor fi prezente peste 50 de firme de profil din care 20 din strintate. Pentru prima data n istoria salonului, cel mai mare retailer european, Carrefour, va expune ntreaga gam de produse ecologice romneti comercializate n baza parteneriatului cu Asociaia Bio Romnia. ncepnd cu data de 30 octombrie 2013, vor putea fi achiziionate n reeaua de magazine Carrefour din toat ara aproximativ 70 de produse ecologice romneti. "Prima noutate a Salonului Eco Agricultura din acest an este c dintr-un pavilion lateral pe care l-am avut alocat n ultimii ani, care de altfel era destul de generos de 1.000 de
mp, partenerul nostru Romexpo ne-a dat posibilitatea s organizm Salonul Eco Agricultura n acest an, n Pavilionul central, pe inelul principal, zona cu cea mai mare expunere. Anul acesta, salonul va avea i o puternic dimensiune internaional pentru c sunt prezente peste 20 de firme din afara Romniei dintr-un total de 50 de participani. De asemenea, n cadrul salonului va fi prezent cel mai mare lan de hipermarketuri din Europa, iar directorul general al Carrefour Europa va fi prezent special pentru acest eveniment", a declarat pentru AGERPRES preedintele Bio Romnia, Marian Cioceanu. Acesta a precizat c, ncepnd de miercuri, se vor gsi n ntreaga reea de hipermarketuri Carrefour din Romnia peste 70 de produse ecologice romneti, ntre care produse de panificaie ecologice, dulci i srate, paste finoase, produse lactate, orez bio romnesc, miere de zmeur, salcm, tei, mere ecologice, vinuri, fructe de pdure ecologice congelate i semine de tot felul. n data de 31 octombrie 2013 va avea loc Romanian Organic Forum, conferina n cadrul creia se va semna o Declaraie de Intenie privind agricultura ecologic ntre Federaia Naional a Agriculturii Biologice din Frana (FNAB) i Bio-Romnia. Romanian Organic Forum se afla la a cincea ediie i este cea mai mare conferin de profil din Sud Estul Europei, care reunete anual invitai de marc din acest domeniu. n acest an i-a propus s aduc mpreun operatorii din agricultura ecologic, alturi de specialiti din ar i strintate, pentru a face cunoscute ultimele tehnologii utilizate n sistemul agriculturii ecologice, strategii de marketing, legislaia din domeniu precum i viziunea viitoarei Politici Agricole Comune n domeniul agriculturii ecologice. Ajuns la cea de a 18-a ediie, trgul INDAGRA va reuni peste 430 de companii din Romnia, dar i din alte 20 de ri, ocupnd o suprafa expoziional de peste 30.000 de metri ptrai. La ediia din acest an vor fi aduse i cele mai multe animale, n jur de 350 de capete.
Vizitatorii trgului vor putea cumpra semine, bulbi de flori, ngrminte i vor putea vedea ultimele tehnologii i echipamente pentru irigaii, utilaje agricole, sere i solarii, demonstraiile i concursurile fiind nelipsite de la cel mai mare eveniment de agricultur. n aceeai perioad, venind n completarea tematicii trgului, la Romexpo vor mai avea loc alte manifestri expoziionale - Indagra Food (trg internaional pentru industria alimentar), All - Pack (expoziie internaional pentru ambalaje, materiale, maini i echipamente specifice), Expo Drink & Wine (trg de vinuri, buturi alcoolice i non-alcoolice), Autoteexpotehnica (expoziie internaional de componente auto) i Trgul de Produse Tradiionale, evenimente ce reunesc peste 250 de firme din ar i din strintate. Trgurile vor fi deschise de miercuri pn smbt, ntre orele 10,00 i 18,00, iar duminic ntre orele 10,00 i 16,00. Preul unui bilet de acces este de 15 lei. AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/233816-SalonulEco-Agricultura-reuneste-50-de-firme-de-profil-in-2013-20-din-afara-tarii.html
Unilever: Piaa detergenilor ajunge la 190 de milioane de euro. E a opta ca importan n industria bunurilor de larg consum
Romnii cheltuie anual 190 de milioane de euro pe detergent de rufe, o pia nc subdezvoltat i dominat att de gigani internaionali precum P&G i Unilever, dar i de mrci private, respectiv produsele no-name, dezvoltate de retaileri. Astfel, fiecare romn cheltuie 10 euro anual pentru 4,8 kilograme de detergent, respectiv produse precum Dero (Unilever), Ariel, Bonux sau Tide toate branduri din portofoliul P&G. Conform ultimelor date, piaa detergenilor din Romnia este evaluat la aproximativ 190 de milioane de euro, fiind a opta pia ca importan din domeniul bunurilor de larg consum din ara noastr, spune Iulia Floricica, senior brand building manager Laundry (detergeni de rufe) n cadrul Unilever South Central Europe. Ea nu precizeaz care sunt celelalte apte piee, ns potrivit datelor ZF piee precum igaretele, berea, sucurile, apa mineral sau cafeaua nregistreaz vnzri mai mari n valoare
comparativ cu piaa detergenilor. Unul dintre cei mai importani indicatori care arat gradul de dezvoltare al acestei piee este gradul de penetrare al mainilor de splat automate, de 65-67%. n Romnia mai exist totui maini de splat neautomate i exist i locuine fr maini de splat, ns unul dintre motivele subdezvoltrii este faptul c exist locuine care nu sunt racordate la ap curent. ZF, http://www.zf.ro/zf-24/unilever-piata-detergentilor-ajunge-la-190-de-milioane-deeuro-e-a-opta-ca-importanta-in-industria-bunurilor-de-larg-consum-11589001
Tichetele de mas se vor transforma n carduri de beneficii

Tichetele de mas primite n prezent de ctre dou milioane de angajai din Romnia ar putea fi nlocuite cu carduri de beneficii prin care acetia pot achita contravaloarea alimentelor, potrivit unui proiect legislativ adoptat de Camera Deputailor, care urmeaz s fie promulgat n zilele urmtoare. Acest decizie urmrete "digitalizarea" tichetelor de hrtie, dar cele dou variante - tichetele pe suport de hrtie i cardurile vor funciona n paralel. n prezent, valoarea unui tichet de mas este de 9,35 de lei pentru fiecare zi lucrtoare, iar un angajat nu poate potrivit legii- s foloseasc mai mult de 2 tichete pe zi. Odat cu propunerea legislativ de modificare a legii care st la baza emiterii de tichete de mas (legea 142/1998), aceast prevedere este eliminat. Astfel, un angajat care va avea un card n loc de tichete de mas va putea folosi i fraciuni din valoarea unui tichet. n prezent, n cazul tichetelor de hrtie, angajaii nu pot primi rest n bani n cazul n care cumpr alimente care nu acoper n totalitatea valoarea tichetelor. Cardurile de mas vor reprezenta o opiune util att pentru salariai, ct i pentru angajatori, opiune care va exista n paralel cu tichetele pe suport de hrtie , a spus Pierre Gagnoud, directorul general al companiei emitente de tichete Edenred Romnia ZF, http://www.zf.ro/zf-24/tichetele-de-masa-se-vor-transforma-in-carduri-de-beneficii11589689
ncrederea n economia Romniei a nregistrat n octombrie cea mai puternic scdere din UE
ncrederea mediului de afaceri i a populaiei n economia Romniei a nregistrat n octombrie cea mai mare scdere din UE, n contextul unei nrutiri puternice a percepiei privind sectorul serviciilor, arat date publicate, miercuri, de Eurostat. Indicele ncrederii n economie a sczut cu 2,6 puncte, de la cota de 97,4 n septembrie la 94,8 n octombrie. Pe locul al doilea la nivel european n funcie de declinul ncrederii n octombrie se situeaz Lituania - cu un declin de 2,4 puncte, urmat de Bulgaria i Spania - ambele cu cte 2,2 puncte. ncrederea din sectorul serviciilor, ncrederea consumatorilor i cea din industrie s-au nrutit n octombrie n Romnia, n timp ce construciile i comerul cu amnuntul au nregistrat o evoluie pozitiv fa de luna precedent. Reculul vine dup ce n septembrie a fost nregistrat cea mai puternic cretere din ultimele apte luni, datorit mbuntirii sentimentului n servicii, industrie i n zona consumatorilor, sectoare care au tras n jos indicatorul general n aceast lun. n zona euro, ncrederea a urcat cu 0,9 puncte, iar n UE cu 1,1 puncte. Trendul pozitiv nregistrat din mai se menine, dar ritmul mbuntirii ncrederii s-a moderat fa de lunile precedente, se arat ntr-un comunicat al Eurostat. Dintre cele 28 de state membre, zece au nregistrat scderi ale ncrederii, iar 16 creteri, n timp ce n Letonia indicatorul a rmas neschimbat. Irlanda nu a raportat date. ZF, http://www.zf.ro/companii/increderea-in-economia-romaniei-a-inregistrat-inoctombrie-cea-mai-puternica-scadere-din-ue-11590075
Guvernul introduce un nou impozit pentru proprietarii construciilor care nu fac parte din categoria cldirilor
Proprietarii construciilor care nu fac parte din categoria cldirilor, precum parcrile i piscinele, vor fi obligai s achite anul viitor un impozit, extinderea bazei de impunere fiind convenit de Guvern cu Fondul Monetar Internaional, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Impozitul va fi perceput att persoanelor fizice, ct i celor juridice care dein astfel de proprieti. Noul impozit va fi aplicat doar acelor persoane sau firme care dein n proprietate astfel de construcii, nu i persoanelor fizice care achit anual o tax primriei pentru folosirea unui loc de parcare. Reprezentanii Ministerului Finanelor nu au putut fi contactai pn la ora transmiterii acestei tiri. Ideea impozitrii piscinelor a fost avansat de ctre reprezentanii Guvernului nc din toamna anului trecut, cnd Liviu Voinea, atunci secretar de stat n Finane, n prezent ministru-delegat pentru Buget, anuna pentru MEDIAFAX c se urmrete o reform a impozitrii proprietii, care are n vedere extinderea bazei de taxare prin eliminarea excepiilor i un accent mai puternic pe principiu solidaritii, ceea ce nseamn c proprietile multiple vor fi impozitate i mai mult dect pn n prezent. El a prezentat atunci piscinele din proprietile individuale ca exemplu de exceptare de la impozitare. "Cred c reforma proprietii este foarte important. Noi colectm 0,7% din PIB, pe cnd Polonia colecteaz 1,1% din PIB, iar media european este undeva la 3%. Sunt prea multe exceptri n Romnia", spunea Voinea. Tot atunci, premierul Victor Ponta afirma c impozitul pe piscine este practicat n toat Uniunea European, iar reprezentanii Ageniei Naionale de Administrare Fiscal explicau c piscinele din proprietile individuale ar fi trebuit deja taxate, pentru c au o utilitate i pot fi considerate un "exces" n cadrul unei locuine.
Mari seara, ministrul Voinea a declarat la GNDUL LIVE c Guvernul ia n calcul eliminarea excepiilor de taxare a unor categorii de venituri, pentru a umple golul care exist "n scenariul de baz" pentru bugetul pe anul viitor ntre venituri i cheltuieli, dar a evitat s precizeze msurile concrete avute n vedere. Misiunea Fondului Monetar Internaional i Comisiei Europene a venit n urm cu o sptmn la Bucureti pentru discuii cu autoritile romne n cadrul primei evaluri a noului acord aprobat n septembrie, iar principalele negocieri se concentreaz pe execuia bugetar, msurile fiscale i bugetul pe anul viitor. ZF, http://www.zf.ro/companii/guvernul-introduce-un-nou-impozit-pentru-proprietariiconstructiilor-care-nu-fac-parte-din-categoria-cladirilor-11590054
Au platit sume exorbitante pentru apartamente noi si au ajuns vecini cu cazurile sociale: Primaria vrea acum sa le cumpere casele
Primaria Capitalei vrea sa cumpere 17 apartamente intr-un complex situat pe Soseaua Bucuresti-Targoviste nr. 16, in Sectorul 1, unde mai detine 143 de locuinte sociale, proprietarii acestora dorind sa le vanda din cauza problemelor facute de vecini, pe care le-au reclamat mai multor institutii.Nemultumirile proprietarilor din proiectul rezidential dateaza de mai multa vreme. Acestia au achizitionat pentru sume exorbitante acele apartamente in boom si in scurta vreme au ajuns vecini cu cazurile sociale mutate de Primarie. Consiliul General al Municipiului Bucuresti are pe ordinea de zi a sedintei de joi un proiect de hotarare care vizeaza expertizarea si posibilitatea de cumparare de catre municipalitate a unui numar de 17 apartamente intr-un complex situat pe Soseaua Bucuresti-Targoviste nr. 16, din Sectorul 1.In expunerea de motive a proiectului se arata ca Primaria Capitalei mai detine in complexul de locuinte, din ianuarie 2007, un numar de 40 de apartamente, iar din decembrie 2007, alte 103 unitati locative.
Apartamentele au fost cumparate de pe piata libera pentru a putea rezolva problemele pe care Primaria le are cu cetateni care sunt expropriati pentru cauza de utilitate publica, cu cei care sunt evacuati din imobilele nationalizate si cu cei care trebuie sa elibereze zona Centrului Istoric pentru lucrarile de reabilitare a cladirilor de acolo. In 2007, cele 143 de locuinte au fost cumparate de la dezvoltatorul SC Glina SA, care a mai vandut 20 de apartamente din acelasi complex unor proprietari persoane fizice. "Repartizarea apartamentelor proprietatea municipalitatii la unitati locative cu statut de locuinte sociale au determinat reactii negative din partea proprietarilor de apartamente proprietate personala care au reclamat mai multor institutii atat restantele mari inregistrate de chiriasi la plata utilitatilor, lucru ce a dus la intreruperea alimentarii cu apa si energie a complexului, dar si spargerea apartamentelor proprietarilor, distrugerea masinilor personale, acte de vandalism comise constant de chiriasi, agresare verbala sau cantitati mari de gunoi neevacuate deoarece chiriasii nu plateau la timp acest serviciu", se arata in document. In urma reclamatiilor depuse atat la Primaria Municipiului Bucuresti, sectia de politie de pe raza complexului, Administratia Fondului Imobiliar, dar si la Guvern, 17 dintre cei 20 de proprietari si-au exprimat intentia de a-si vinde apartamentele municipalitatii. "Sumele mari platite pentru aceste apartamente, conditiile improprii si lipsa sentimentului de securitate in care sunt obligati sa locuiasca au determinat un numar de 17 locatari sa-si exprime intentia de a vinde apartamentele catre proprietarul majoritar, respectiv Municipiul Bucuresti", arata initiatorii proiectului. Astfel, asociatia de proprietari a cerut ca apartamentele sa fie evaluate si ulterior, pe baza negocierii, acestea sa poata fi vandute municipalitatii. Cele 17 apartamente au suprafete cuprinse intre 41,19 metri patrati si 112,88 metri patrati.In proiect se mai arata ca situatia a fost si in atentia Guvernului, care a dispus sa fie facute verificari de catre Corpul de control al primului ministru. Verificarile au vizat legalitatea cumpararii si
repartizarii acestor locuinte."Rezultatul acestui demers nu a fost adus la cunostinta instutiei noastre", se mai arata in expunerea de motive a proiectului. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/156478/au-platit-sume-exorbitantepentru-apartamente-noi-si-au-ajuns-vecini-cu-cazurile-sociale-primaria-vrea-acum-sale-cumpere-casele.html#ixzz2jE4UbSaZ
Guvernul a scos din joben noi taxe

Proprietarii constructiilor care nu fac parte din categoria cladirilor, precum parcarile si piscinele, vor fi obligati sa achite anul viitor un impozit, extinderea bazei de impunere fiind convenita de Guvern cu Fondul Monetar International, au declarat pentru Mediafax surse oficiale.Impozitul va fi perceput atat persoanelor fizice, cat si celor juridice care detin astfel de proprietati. Noul impozit va fi aplicat doar acelor persoane sau firme care detin in proprietate astfel de constructii, nu si persoanelor fizice care achita anual o taxa primariei pentru folosirea unui loc de parcare.Reprezentantii Ministerului Finantelor nu au putut fi contactati pana la ora transmiterii acestei stiri. Ideea impozitarii piscinelor a fost avansata de catre reprezentantii Guvernului inca din toamna anului trecut, cand Liviu Voinea, atunci secretar de stat in Finante, in prezent ministru-delegat pentru Buget, anunta pentru Mediafax ca se urmareste o reforma a impozitarii proprietatii, care are in vedere extinderea bazei de taxare prin eliminarea exceptiilor si un accent mai puternic pe principiu solidaritatii, ceea ce inseamna ca proprietatile multiple vor fi impozitate si mai mult decat pana in prezent. El a prezentat atunci piscinele din proprietatile individuale ca exemplu de exceptare de la impozitare. "Cred ca reforma proprietatii este foarte importanta. Noi colectam 0,7% din PIB, pe cand Polonia colecteaza 1,1% din PIB, iar media europeana este undeva la 3%. Sunt prea multe exceptari in Romania", spunea Voinea.Tot atunci, premierul Victor Ponta afirma ca impozitul pe piscine este practicat in toata Uniunea Europeana, iar
reprezentantii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala explicau ca piscinele din proprietatile individuale ar fi trebuit deja taxate, pentru ca au o utilitate si pot fi considerate un "exces" in cadrul unei locuinte. Marti seara, ministrul Voinea a declarat la Gandul Live ca Guvernul ia in calcul eliminarea exceptiilor de taxare a unor categorii de venituri, pentru a umple golul care exista "in scenariul de baza" pentru bugetul pe anul viitor intre venituri si cheltuieli, dar a evitat sa precizeze masurile concrete avute in vedere.Misiunea Fondului Monetar International si Comisiei Europene a venit in urma cu o saptamana la Bucuresti pentru discutii cu autoritatile romane in cadrul primei evaluari a noului acord aprobat in septembrie, iar principalele negocieri se concentreaza pe executia bugetara, masurile fiscale si bugetul pe anul viitor. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Legal-Business/156473/taxe-noi-guvernulfiscalitate.html#ixzz2jE4bAYPy
Accizele ar putea fi calculate in functie de rata inflatiei si nu de cursul BCE

Nivelul accizelor ar putea fi stabilit, incepand din 2014, prin indexarea valorilor actuale cu rata inflatiei, renuntandu-se astfel la calculul legat de cursul de schimb anuntat de BCE la 1 octombrie, care in acest an a fost sub cel din 2012, ceea ce ar fi afectat negativ incasarile bugetare, scrie Mediafax.Accizele ar putea fi calculate in functie de rata inflatiei, au declarat surse guvernamentale. Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat ca Guvernul intentioneaza sa renunte anul viitor la stabilirea accizelor in functie de cursul de schimb valutar din data de 1 octombrie, fara sa precizeze insa care va fi noua modalitate de calcul."Vom vedea. Dumneavoastra gasiti o motivatie logica pentru care avem determinarea la 1 octombrie? A existat o motivatie cata vreme era clar ca se depreciaza permanent cursul de schimb. Si atunci aveai cumva o certitudine ca prin raportarea unui curs mai mare vei avea incasari. Dar cursul e foarte
stabil, raportarea la cursul de schimb nu se justifica", a spus el.Banca Centrala Europeana a auntat la 1 octombrie un curs de 4,4485 lei pe euro, mai redus cu 1,6% fata de rata de schimb de 4,5223 lei/euro utilizata in acest an. Modificarea metodologiei de calcul a accizelor ar trebui negociata cu Fondul Monetar International. In cazul schimbarii formulei de calcul este greu de crezut ca va fi utilizat un nivel estimat al inflatiei pentru 2013, au adaugat sursele.In cazul pensiilor, legea prevede indexarea cu rata medie a inflatiei din urma cu doi ani, asa cum este stabilita in datele finale ale Institutului National de Statistica.Daca va fi aplicata aceasta regula si in cazul accizelor, atunci taxele ar creste anul viitor cu rata medie a inflatiei din 2012, care s-a plasat la 3,33%. Accizele sunt calculate in euro intrucat nivelul minim al acestor taxe este armonizat la nivelul UE, iar Romania a pracurs un calendar de crestere a valorilor de la momentul aderarii la spatiul comunitar.Sumele incasate la buget in acest an sunt semnificativ mai mici fata de cele programate, adtfel ca proiectul de rectificare care va fi discutat miercuri de Guvern prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei si a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei, tinta de deficit bugetar fiind revizuita ascendent la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din PIB), respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei). WS: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/156465/accizele-ar-putea-fi-calculatein-functie-de-rata-inflatiei-si-nu-de-cursul-bce.html#ixzz2jE4hgjOV
Principala problema a turismului romanesc: slaba pregatire a angajatilor

Una dintre principalele probleme ale turismului romanesc este reprezentata de nivelul scazut de pregatire al angajatilor in domeniu, motiv pentru care au fost si inca sunt in derulare o multime de programe cu finantare europeana in vederea calificarii personalului. In prezent, peste 100 de persoane beneficiaza de mii de ore de pregatire
profesionala in turism prin intermediul unui proiect cofinantat prin din Fondul Social European.Proiectul Calificari in turism: o sansa la un viitor mai bun are o durata de doi ani (ianuarie 2012 - decembrie 2013) si urmareste promovarea si facilitarea accesului la formare profesionala continua a angajatilor. Grupul tinta al proiectului este format din 107 persoane din Regiunea Bucuresti-Ilfov, angajati in domeniul turistic, dar care doresc sa se perfectioneze. Astfel, in cadrul proiectului sunt in prezent in desfasurare cursuri de calificare pentru: 1. receptioner de hotel (tehnician hotelari) : 1.080 ore; 2. administrator pensiune turistica: 720 ore; 3. agent de turism / ghid: 1.080 ore. "Aproape toti interlocutorii identifica la nivelul personalului principala problema a intreprinderilor de turism. Un prim aspect reclamat este atitudinea evaziva fata de munca si aparent neintelegerea rolului complex pe care il are angajatul in turism, mai ales daca lucreaza direct cu turistul. Un alt aspect este legat de deprofesionalizarea invatamantului mediu si chiar a celui superior si arderea etapelor de formare", se arata in datele proiectului.Proiectul este cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 si se adreseaza angajatilor din sectorul turistic, din Regiunea Bucuresti Ilfov. Parteneriatul din cadrul proiectului presupune colaborarea dintre o organizatie din Romania Asociatia Colfasa si o organizatie din Italia Consortiul Colfasa. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Turism/156459/principala-problema-a-turismuluiromanesc-slaba-pregatire-a-angajatilor.html#ixzz2jE4k2awV
Romania sociala: 600.000 de noi utilizatori Facebook in patru luni

Reteaua sociala Facebook a atras in doar patru luni circa 600.000 de noi conturi, conform datelor oferite de Facebrands.ro. Astfel, Facebook are in prezent 6,6 milioane de utilizatori in Romania, in crestere de la 6 milioane in iunie.
Cresterea procentuala este de 10%.Procentajul utilizatorilor in functie de orase s-a mentinut fata de luna iunie, 22% dintre useri fiind din Bucuresti, Iasi-ul scazand ca pondere de la 4,3% la 3,8%. In Romania sunt 8,9 milioane de internauti.Concurentii principali ai Facebook sunt, pe plan global dar si in Romania, Twitter si Google+. WS: http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/156457/romania-sociala-600-000-noiutilizatori-facebook-in-patru-luni.html#ixzz2jE4mkrvz
Cursul oficial a coborat semnificativ: la cat s-a oprit referinta

Cotatiile monedei nationale au ramas aproape de 4,43 lei/euro in prima parte a sesiunii interbancare, astfel ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat un curs de referinta cu 1,26 bani mai redus, de 4,4304 lei/euro.In sesiunea precedenta, banca centrala a anuntat o rata de referinta de 4,4430 lei/euro. Leul s-a apreciat si in raport cu dolarul american, iar rata de schimb a coborat cu 0,89 bani, la 3,2201 lei/dolar, de la 3,2290 lei/dolar marti, scrie Mediafax.In acelasi timp, cursul de referinta leu/franc elvetian a coborat de la 3,5966 lei/franc la 3,5856 lei/franc. Ratele de schimb leu/dolar si leu/franc elvetian sunt calculate de BNR in functie de paritatea leu/euro si cotatiile de schimb euro/dolar si euro/franc elvetian. In debut, euro a fost cotat la 4,4380 lei, usor mai jos fata de nivelul de la finalul sesiunii precedente, cand schimburile se realizau la 4,4390 - 4,4420 lei/euro.Primele transferuri au dus cursul pana la un minim de 4,4250 lei/euro, iar la jumatatea zilei cotatiile variau aproape de 4,43 lei/euro, intr-o piata cu volume in crestere. Dobanzile afisate miercuri dimineata de bancile comerciale pentru depozitele atrase si plasate in lei pe termen de o zi au coborat usor, la 1,35 - 1,85%, de la 1,83 - 2,33% pe an marti . Dobanzile sunt mult sub rata dobanzii de politica monetara a BNR, de 4,25%
pe an.Randamentele la o saptamana se plaseaza la 1,48 - 1,98% pe an, de asemenea in scadere fata de cele de marti. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/156431/cursul-leu-eurobnr.html#ixzz2jE4pJCKZ
Guvernul ia in calcul largirea bazei de impozitare

Guvernul ia in calcul eliminarea exceptiilor de taxare a unor categorii de venituri, pentru a umple golul care exista "in scenariul de baza" pentru bugetul pe anul viitor intre venituri si cheltuieli, si o noua modalitate de calculare a accizelor, potrivit ministrului Bugetului, Liviu Voinea."Scenariul de baza nu cuprinde in acest moment o crestere de taxe care afecteaza salariul de baza. Dar in scenariul de baza exista un gol intre venituri si cheltuieli care trebuie umplut. Trebuie luate masuri, dar preferam masuri de natura eliminarii exceptiilor care sunt in codul fiscal. Sunt multi care sunt exceptati", a declarat Voinea la Gandul Live, conform Mediafax. El a evitat sa precizeze masurile concrete avute in vedere. Voinea a anuntat, totodata, ca Guvernul intentioneaza sa renunte anul viitor la calcularea accizelor raportat la cursul de schimb valutar din data de 1 octombrie, fara a preciza insa care va fi noua modalitate de calcul.Ministrul a fost intrebat daca sustine introducerea "taxei Fenechiu", fostul ministru al Transporturilor propunand suplimentarea cu 10 eurocenti la litru a accizei pentru combustibil, pentru finantarea constructiei de autostrazi."Ramane de vazut. Ce nu mi se pare mie in regula la accize este altceva: si anume aceasta determinare a nivelului la 1 octombrie. Nu este niciun motiv plauzibil pentru care accizele sunt legate de cursul de schimb de la 1 octombrie", a spus el.Ministrul a evitat insa sa raspunda la intrebarea daca pretul benzinei va creste ca urmare a noii metode de calcul. "Vom vedea. Dumneavoastra gasiti o motivatie logica pentru care avem determinarea la 1 octombrie? A existat o motivatie cata vreme era clar ca se depreciaza permanent
cursul de schimb. Si atunci aveai cumva o certitudine ca prin raportarea unui curs mai mare vei avea incasari. Dar cursul e foarte stabil, raportarea la cursul de schimb nu se justifica", a spus el. Oficialul sustine ca guvernul nu are in calcul, pentru anul viitor, taxe pentru persoanele fara venituri aflate in intretinere."Nu impozitam nici nevasta, nici amanta. Asta pot sa vo infirm categoric", a spus Voinea.In privinta indicatorilor macroeconomici, negociati cu FMI pentru bugetul pe anul 2014, ministrul a precizat ca se are in vedere o crestere economica de 2,2% pentru anul viitor si o continuare a consolidarii fiscale astfel incat tinta de deficit sa fie stabilita de la deficitul rectificat de 2,5% in jos. Guvernul a convenit cu FMI o rectificare bugetara pe minus cu 3 miliarde de lei fata de veniturile estimate pe 2013, negociind o crestere a deficitului pentru anul in curs de la 2,3 la 2,5%. Rectificarea urmeaza sa fie adoptata in sedinta de guvern de miercuri.Potrivit lui Voinea, bugetarii care au dat statul in judecata dupa taierea salariilor cu 25% sau a primelor acordate intre 2005 si 2009 de Guvern au castigat in instanta recuperarea unor drepturi in valoare totala de 8 miliarde de lei. Acestea vor fi platite esalonat, timp de 5 ani, 2014, 2015 si 2016 fiind anii cu cea mai mare presiune bugetara in acest sens."Anul acesta sunt 800 de milioane, anul viitor sunt 2 miliarde de lei de platit. In total sunt 8 miliarde", a explicat ministrul delegat pentru Buget.Pe de alta parte, Voinea a aratat ca trecerea unor institutii din subordinea administratiei centrale in cea a autoritatilor locale se va face cu tot cu bugetul pentru 2014, insa acesta va fi limitat de catre Guvern, la propunerea Ministerului Finantelor. Voinea i-a avertizat insa pe primarii si presedintii Consiliilor Judetene care au insistat pentru descentralizare ca, daca banii nu vor fi suficienti, va trebui sa restructureze aceste institutii."Bugetul se face pe legea aprobata. In acest moment descentralizarea nu e trecuta printr-o lege, dar va urma aceasta procedura care probabil va precede adoptarea bugetului. Trec de la central la local o serie de directii judetene cu bugetul aferent. Daca nu le ajung banii, nu mai este problema noastra. Restructurarea trebuie
sa o faca ei", a spus ministrul, evitand sa comenteze tensiunile care au existat intre el si alesii din teritoriu. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/156433/voinea-guvern-largireabazei-de-impozitare-buget.html#ixzz2jE4xQlzx
Statul a lsat de izbelite piaa construciilor, care ar putea contribui decisiv la creterea economic, iar constructorii ncep concedierile
Sectorul construciilor, care ar putea avea o contribuie semnificativ n creterea PIBului, triete preponderent din lucrrile contractate n anii anteriori, dar care ncet-ncet vor fi finalizate. Investitorii privai dispui s demareze noi fabrici, ansambluri rezideniale sau spaii logistice sunt puini, iar n acest context statul rmne singurul potenial motor de cretere al pieei construciilor. Dar licitaiile de noi proiecte n infrastructur, fie c este vorba de cea de transport sau cea de ap i canalizare, se pot numra pe degetele de la o mn. n acest context, marile firme de construcii au nceput s disponibilizeze angajai. Romnia poate fi considerat a fi n haos. Preo-cuparea pentru investiii scade i e dezamgitor c se distruge puinul fcut pn acum. Construciile ar putea avea o contribuie important la creterea economic, pentru c oamenii ar avea de lucru i s-ar menine o anumit putere de cumprare. La noi costul vieii crete, dar puterea de cumprare scade. Este o situaie paradoxal, spune Rzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreedinte al Patronatului Societilor din Construcii. Un euro investiie public contribuie la formarea Produsului Intern Brut cu 0,5 euro, potrivit estimrilor unor specialiti din finane, astfel c investiii masive n sectorul de infrastructur ar putea avea o contribuie decisiv la creterea economic a Romniei. Spre exemplu, investiii suplimentare n antiere de osele de 2,5 mld. euro ar fi adus anul acesta un plus de 1,25 mld. euro la PIB, echivalentul unei creteri economice de aproape 1%, potrivit unei analize anterioare a ZF. Estimrile pentru anul
2013 indic o cretere economic de peste 2% anul acesta, bazat doar pe exporturi i agricultur. Investiiile publice au sczut cu 11% n primele opt luni ale acestui an lucrrile de construcii inginereti, adic de infrastructur, au sczut cu circa 5,6%, arat datele de la Institutul Naional de Statistic. Mai mult, cifrele pentru primele nou luni ale anului arat c statul a redus cu 11% cheltuielile de capital, adic investiiile publice. Astfel, statul a sacrificat iari investiiile pentru a se ncadra n inta de deficit bugetar agreat cu partenerii externi pentru primele nou luni, n contextul n care ritmul de cretere a veniturilor bugetare a fost la jumtate fa de creterea anual bugetat. Mai mult, guvernul a decis s fac o a doua rectificare bugetar, astfel c un minister precum cel al transporturilor, care ofer de lucru pieei construciilor, are un buget mai mic cu 134 mil. lei (30 mil. euro), dup ce n var statul deja tiase circa 954 mil. lei (220 mil. euro) de la aceast instituie. n acest context, ntrebarea care apare este ce se va ntmpla cu antierele de infrastructur deja deschise, dar pentru care finanrile sunt reduse sau tiate integral? Un astfel de caz este centura Bucuretiului, o osea vital pentru toi actorii economici care fac business n Capital, dar care n prezent arat, cel puin n partea sudic, mai degrab a drum de ar dect a variant de ocolire a unei capitale europene. Costurile relurii activitii pentru astfel de proiecte vor fi foarte mari. Repornirea motoarelor va fi greoaie, spune Niculescu-Aron. Aproape 350.000 de angajai n industria construciilor Piaa construciilor a fost afectat n ultimul an de scderea investiiilor att publice, ct i private, motiv pentru care sectorul de profil va continua s scad i n 2013, n contextul n care n perioada 2009-2012 a nregistrat deja un declin accentuat, de 40%, potrivit Asociaiei Romne a Antreprenorilor de Construcii (ARACO). Dac n 2008 valoarea pieei locale a construciilor era de 15,3 mld. euro, n 2013 aceasta nu va depi 8,5-9 mld. euro, nivel sub cel nregistrat anul trecut. n prezent n construcii
lucreaz circa 348.000 de persoane, numr uor mai mare dect cel de anul trecut, ns cu 16% mai mic fa de anul 2008. Pe de alt parte, productivitatea n construcii a ajuns aproape la jumtate fa de 2008, n prezent aceasta ridicndu-se lunar la circa 1.786 de euro per angajat. La polul opus, singurul indicator care a crescut constant pe timp de criz a fost salariul mediu din construcii, care a ajuns de la 1.506 lei pe lun n 2008 la 1.749 de lei n primul semestru al acestui an. Situaia incert din industria construciilor a determinat intrarea n insolven sau chiar n faliment a multor juctori, de talie mic, medie sau chiar mare. Spre exemplu, anul 2012 a adus intrarea n insolven a dou dintre cele mai mari firme de construcii cu acionariat romnesc, Romstrade (controlat de Nelu Iordache), respectiv Confort (Georgic Cornu). Ali constructori au fost nevoii s reduc puternic personalul din lips de noi proiecte pentru care s lucreze. Cel mai recent astfel de caz este cel al companiei Tehnostrade din Bacu, controlat de Dorinel Umbrrescu, care a anunat c din decembrie va disponibiliza 1.017 din cei 1.140 de salariai pe care i are n prezent. O nou amnare pentru autostrada Timioara-Lugoj dup ce licitaia a fost iar contestat Semnarea contractului pentru construcia lotului al doilea al autostrzii TimioaraLugoj a fost din nou amnat dup ce unul dintre consoriile care au participat la licitaie a depus o nou contestaie la Curtea de Apel Bucureti. Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia (CNADNR) a desemnat n urm cu cteva luni firmele italieneti Tirrena Scavi i Societa Italiana per Condotte DAcqua drept constructori ai lotului al doilea al autostrzii Timioara-Lugoj, cu o lungime de 25,6 kilometri. Firmele au venit la licitaie cu o ofert de circa 96 de milioane de euro, ceea ce nseamn c un kilometru construit ar fi costat circa 3,8 mil. euro, potrivit calculelor ZF. Rezultatul licitaiei a fost contestat ns de un consoriu condus de firma romneasc Selina, controlat de Beniamin Rus. Acelai consoriu a depus zilele
trecute o nou contestaie la Curtea de Apel Bucureti, astfel c semnarea contractului va fi din nou ntrziat. Contractul de construcie a celui de-al doilea lot al autostrzii Timioara-Lugoj a fost scos la licitaie n august anul trecut, ns procedura de atribuire a fost tergiversat iniial de o perioad ndelungat de evaluare a ofertelor, urmat de contestaii. Licitaia pentru construcia autostrzii Sebe-Turda (70 de kilometri) a atras interesul companiilor romneti i strine de construcii, 43 de consorii depunnd oferte ieri pentru cele patru tronsoane n care este mprit oseaua. Printre firmele care au depus oferte se numr companiile italiene Astaldi sau Tirrena Scavi, cea nemeasc Max Boegl, firmele romneti Hidroconstrucia (controlat de management i salariai), Euro Construct Trading 98 (Dan Beciu i Sorin Vulpescu) sau PA&CO International (Costel Cuneanu), firma spaniol FCC Construccion sau cea austriac Strabag. Costul estimat de CNADNR pentru construcia acestei autostrzi se ridic la circa 554 de milioane de euro, potrivit informaiilor publicate pe e-licitatie.ro. Sebe-Turda este singura autostrad realizat din fonduri europene pe care statul a scos-o la licitaie anul acesta. ZF, http://www.zf.ro/zf-24/statul-a-lasat-de-izbeliste-piata-constructiilor-care-ar-puteacontribui-decisiv-la-cresterea-economica-iar-constructorii-incep-concedierile-11584529 Finane Bnci
Finane - Bnci
Bncile n fa a Comisiei Parlamentare: Legea falimentului personal ar putea fi folosit impotriva legii
Preedintele executiv al Asociaiei Romne a Bncilor (ARB), Florin Dnescu, a fost audiat miercuri la Comisia juridic a Camerei Deputailor, unde s-a artat foarte reticent fa de o eventual aprobare a legii insolvenei persoanelor fizice.El a artat c ARB are cteva temeri fa de o iniiativ privind insolvena persoanelor fizice,
artnd c o astfel de iniiativ ar putea fi preluat, aplicat i folosit prin lege mpotriva legii, potrivit declaraiei sale citate de MEDIAFAX. Potrivit ARB, o lege privind insolvena persoanelor fizice ar trebui s aib la baz o cercetare i acordul tuturor prilor implicate BNR, Ministerul Justiiei, Ministerul Finanelor, Agenia Naional pentru Protecia Consumatorului i ARB -, fr s fie influenat de presiuni de natur politic i s nu fie afectat disciplina financiar. Din datele oficiale al BNR, astzi, 715.705 clieni persoane fizice ai bncilor dein restane mai mari de 30 de zile, a afirmat Dnescu, la dezbaterea proiectului de lege privind insolvena persoanelor fizice. Altfel spus, o zecime din gospodriile romneti sunt grevate de datorii.El a spus c exist o aparen care nu corespunde realitii, i anume c este o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante, iar debitorii ar fi supui unor msuri care nu le dau posibilitatea redresrii financiare sau restructurrii creditelor. Noi credem c, dimpotriv, aceast aparen nu corespunde realitii, deoarece bncile i-au asigurat soluii de restructurare a creditelor, prin norme i reglementri, pentru a evita intrarea debitorilor n incapacitatea de plat i nceperea recuperrii creanelor prin proceduri judiciare, a artat Dnescu.Reprezentanii ARB au susinut c 20% din volumul creditelor acordate de bnci sunt restructurate i c bncile ncearc ntotdeauna s-i ajute clienii.Deputaii din Comisia juridic au dezbtut iniiativa legislativ privind falimentul persoanelor fizice, iniiat de deputatul minoritilor naionale Mircea Grosaru, stabilind c acest proiect, mpreun cu alte dou iniiative legislative pe aceast tem depuse n 2010, s fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenei. Grosaru a precizat c, n termen de 45 de zile de la decizia Curii Constituionale privind neconstituionalitatea noului cod al insolvenei, Parlamentul trebuie s pun n acord articolele neconstituionale.Noi vom propune i au fost de acord i ARB i
CSM ca acest proiect privind insolvena persoanelor fizice s fie discutat ca parte component a Codului insolvenei, a spus Grosaru. Proiectul falimentului persoanelor fizice propune ca, atunci cnd o persoan fizic acumuleaz datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita ctre bnci sau ctre diverse persoane fizice sau juridice s se declare n insolven, iar acest lucru s se fac printr-o declaraie pe propria rspundere, a precizat Grosaru. Cererile de insolven ale companiilor blocheaz instanele Potrivit datelor furnizate de ARB, n privina insolvenei persoanelor juridice, 10% din totalul creditelor sunt credite acordate companiilor aflate n insolven, iar, n perioada ianuarie 2009 august 2013, din totalul companiilor intrate n insolven, 86% au ajuns n faliment, n timp ce n stadiul de reorganizare au ajuns doar 1,2%.Vicepreedintele CSM Adrian Bordea a precizat, la rndul su, c Tribunalul Municipiului Bucureti are 35.000 de dosare nou intrate privind falimente, n timp ce pe rol sunt 68.000 dosare de faliment, procedurile fiind greoaie i existnd problema resurselor umane pentru rezolvarea unor astfel de litigii. Exist problema resurselor justiiei n ceea ce privete soluionarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie gsit o modalitate mai flexibil de soluionare, a afirmat Bordea.El a mai spus c trebuie ca magistraii care se ocup cu aceste dosare s fie specializai i a artat c o soluie ar fi ca pe lng fiecare Curte de Apel s existe un tribunal specializat n ceea ce privete insolvena. Curs de guvernare, http://cursdeguvernare.ro/bancile-in-fata-comisiei-parlamentarelegea-falimentului-personal-ar-putea-fi-folosita-impotriva-legii.html
BCR scapa de pierderile de anul trecut si revine pe profit la 9 luni

BCR a raportat un profit net de 559,8 milioane lei (126,9 milioane euro) dupa primele trei trimestre, apropiat de cel de la jumatatea anului, de 556,7 milioane lei (126,8
milioane euro), costul cu provizioanele ajungand la 1,63 miliarde lei (371 milioane euro), de la 1,09 miliarde lei in iunie.In perioada similara a anului trecut, banca a avut pierderi de 758,9 milioane lei (172,1 milioane euro), potrivit Mediafax.Dupa jumatatea anului, costul net cu provizioanele de risc aferente creditelor se situa la 1,094 miliarde lei, iar la finele lunii septembrie a ajuns la 1,63 miliarde lei (371 milioane euro), insa nivelul este mai redus cu 37,9% fata de primele noua luni ale anului trecut, cand era de 2,63 miliarde lei (594,7 milioane euro). Rata de acoperire a creditelor neperformante era de 63,4% in septembrie, peste nivelul de 57,2% inregistrat in septembrie 2012.Totodata, activele bancii s-au redus cu 7% fata de finele anului trecut, la 68,125 miliarde lei (15,26 miliarde euro), de la 73,28 miliarde lei (16,489 milioane euro).Rezultatul operational s-a apreciat cu 2,6% comparativ cu primele trei trimestre din 2012, la 1,87 miliarde lei (424,2 milioane euro). Venitul operational a scazut cu 0,5%, la 2,99 miliarde lei (679 milioane euro), iar cheltuielile operationale s-au redus cu 5,2%, la 1,12 miliarde lei (254,9 milioane euro). Astfel, raportul cost-venit s-a imbunatatit la 37,5%, comparativ cu 39,4% in primele noua luni ale anului trecut. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/156423/bcr-si-a-anuntat-profitul-la9-luni-anul-trecut-avea-pierderi.html#ixzz2jE51ZExC
Euroins isi majoreaza capitalul cu 20 mil. lei pentru a "rezista" pe RCA

Actionarii Euroins Romania vor discuta, la 22 noiembrie, majorarea capitalului social cu 20 milioane de lei, la 138,5 milioane de lei, prin aport in numerar, conform unui convocator publicat de asigurator.Anterior, pentru data de 21 octombrie, actionarii societatii au fost convocati pentru a discuta si aproba majorarea capitalului social cu 20 milioane de lei, de la 103,5 milioane de lei la 123,5 milioane de lei. Sedinta insa nu a mai avut loc, motivul fiind finalizarea altei infuzii de capital, de 15 milioane de lei, la 118,5 milioane de lei, operatiune aprobata in noiembrie 2012, noteaza Mediafax.
Datele de la Registrul Comertului arata ca Euroins Romania are un capital social de 118,5 milioane de lei, controlat de Euroins Insurance Group PLC (Bulgaria) - 93,27%, alaturi de 36 de persoane fizice - 6,69% si patru persoane juridice - 0,04%.In sedinta actionarilor programata pentru 22 noiembrie se va discuta si contractarea unui credit overdraft de la Banca Comerciala Romana, suma nefiind mentionata in document. La finele lunii august, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a interzis Euroins Romania practicarea asigurarii RCA, interdictie ridicata in a doua parte a lunii septembrie dupa ce asiguratorul a corectat unele aspecte care au stat la baza deciziei ASF din 28 august si a prezentat un plan de masuri pentru remedierea situatiei. Astfel, Euroins a revizuit instructiunile, procedurile sau normele de constatare si lichidare a daunelor, stabilirea corespunzatoare a cuantumului despagubirilor in conformitate cu reglementarile in vigoare, respectarea termenelor de plata a dosarelor de dauna si informarea sau notificarea asiguratilor cu privire la respingerea pretentiilor de despagubire. Euroins Romania a subscris in primele sase luni ale acestui an prime de 281,7 milioane de lei, in crestere cu 23,2% fata de iunie 2012, potrivit datelor Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare-Reasigurare din Romania (UNSAR).Din totalul subscrierilor, veniturile din polite RCA au insumat 261,6 milioane de lei, de la 205,7 milioane de lei in perioada ianuarie-iunie 2012.La finele lunii iunie a acestui an, portofoliul RCA al companiei numara 992.684 contracte, comparativ cu 738.124 polite in iunie 2012.Euroins Romania a fost infiintata in anul 1994 sub denumirea Asitrans si practica numai asigurari generale. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/156476/euroins-isi-majoreazacapitalul.html#ixzz2jE55QMy0
Investitiile de private equity raman modeste: doar doua tranzactii in noua luni
Fondurile de private equity au realizat doar doua tranzactii in Romania in primele noua luni ale anului, mai multe decat in Ungaria si Rusia (cate o tranzactie), dar mai putine decat in Cehia (5) si Polonia (8), potrivit datelor Ernst&Young (E&Y). Cele doua tranzactii din Romania luate in calcul de consultantii de la Ernst&Young sunt preluarea companiei de curierat intern Cargus de catre fondul de private equity Abris Capital Partners si achizitia producatorului de vopsele Deutek de catre fondul Axxess Capital de la fondul Advent International, noteaza Mediafax.Valoarea tranzactiilor nu a fost facuta publica, insa intr-un raport care analizeaza piata tranzactiilor realizate de fondurile de private equity in primul semestru E&Y estima ca in cazul Cargus preluarea se ridica la circa 4 milioane de euro. Tranzactia prin care a fost transferata compania de curierat intern de la Deutsche Post DHL la Abris Capital Partners a fost semnata in octombrie 2012 si aprobata de autoritati in primul trimestru al acestui an.Potrivit datelor E&Y, Polonia se afla in continuare in topul preferintelor fondurilor de private equity, astfel ca cele opt tranzactii incheiate in primele noua luni au totalizat 149 milioane de euro, cea mai mare fiind in suma de 51 de milioane de euro.Pe locul doi in functie de valoarea tranzactiilor, intre tarile din Europa Centrala si de Est luate in calcul de E&Y, se pozitioneaza Cehia, cu 59 milioane de euro, din care 29 milioane de euro doar dintr-o preluare. In Rusia s-a incheiat o singura tranzactie, dar cu o valoare de 46 milioane de euro. Si Turcia se plaseaza inaintea Romaniei ca valoare a tranzactiilor, cele doua dealuri incheiate in primele noua luni totalizand 30 de milioane de euro. Romania depaseste astfel doar Ungaria, care printr-o singura tranzactie a totalizat 4 milioane de euro, iar lucrurile par ca nu se vor imbunatati pana la finele anului.
"In prezent vedem o activitate intensa pe piata de private equity in Polonia si Turcia si se asteptam ca volumele tranzactiilor sa creasca in trimestrul al patrulea increase. In celelalte tari din Europa Centrala si de Sud, activitatea este neuniforma, cu cateva tranzactii care au avut loc in Bulgaria, Ungaria si Romania. Sanatatea, retailul si bunurile de larg consum continua sa fie interesante pentru fondurile de private equity din Europa Centrala, dar majoritatea tranzactiilor de dimensiuni mai mari finalizate sunt inca in domeniul productiei", apreciaza reprezentantii E&Y. Investitiile fondurilor de private equity si de venture capital in Romania au totalizat anul trecut doar 27 milioane de euro (din opt tranzactii), minimul ultimilor sase ani, iar valoarea exit-urilor a consemnat un maxim, respectiv 120 milioane de euro, potrivit Asociatiei Europene de Private Equity si Venture Capital.O alta tranzactii incheiata in acest an a fost vanzarea de catre Radu Georgescu a firmei Avangate fondului de investitii Francisco Partners din Silicon Valey, realizata la inceptul lunii octombrie. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/156466/investitiile-fondurile-deprivate-equity.html#ixzz2jE5CAZ4P
Dobnzile la creditele n lei sunt la numai un pas s le egaleze pe cele la euro

Ipotecarele n lei au devenit o alternativ abia dup un an de discuii pro i contra legate de mutarea integral pe lei a creditului de retail. Dobnzile la creditele n lei sunt la un pas s le egaleze pe cele la mprumuturile n valut dup ce indicatorul Robor la 3 luni, folosit de bnci ca reper de pre n majoritatea contractelor de credite de retail n lei, a cobort la un minim istoric de 2,9% pe an. Apare astfel pentru prima dat n mod serios alternativa finanrii n lei pentru creditele de retail. Diferena dintre rata lunar la un ipotecar n lei i unul n euro a cobort sub 10%, adic 15 euro (70 de lei) n cazul unui mprumut de valoare medie. Diferenialul de dobnd ntre lei i euro joac un rol important n decizia de accesare a unui credit.
Cu ct procentele de dobnd vor fi mai apropiate, cu att va fi mai mare interesul pentru creditele n moneda naional. Este firesc s se ntmple aa, s te finanezi n moneda n care ai venituri. Evii n acest fel riscul valutar, afirm Adrian Jantea, director comercial persoane fizice n cadrul BRD. Dup scderea costului finan-rilor pentru achiziia de locuine, atenia ar urma s se ndrepte ctre marjele ridicate de dobnd practicate de bnci la creditele de consum, pentru a-i acoperi costurile cu creditele neperformante. Un credit de consum n lei are o dobnd efectiv de 15% pe an, n timp ce la depozite bncile ofer 3-5% pe an. ZF, http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/dobanzile-la-creditele-in-lei-sunt-la-numai-unpas-sa-le-egaleze-pe-cele-la-euro-11584825
Bancherii au dat n ase luni credite neperformante de 260 mil. euro pe mna recuperatorilor de creane
Bncile au trimis la colectare prin intermediul firmelor specializate n recuperarea creanelor credite neperformante de 260 de milioane de euro n primul semestru, potrivit datelor Asociaiei de Management al Creanelor Comerciale. Bancherii au fost principalii clieni ai recuperatorilor de creane, creditele neperformante nsumnd circa 35% din totalul pieei de colectare de creane. Piaa creanelor externalizate rmne stabil, n special datorit bncilor care i externalizeaz portofoliile de creane nencasate de la debitorii persoane fizice. n ceea ce privete vnzarea portofoliilor de creane nesecurizate, aceasta i va continua trendul descendent. Prefigurm o consolidare a pieei bancare i de leasing, cu retragerea de pe pia a unor juctori, a declarat Georg Kovacs, preedintele asociaiei de management al creanelor. Piaa de colectare de creane s-a ridicat la aproape 750 de milioane de euro n primele dou trimestre, n cretere cu 18%, numrul debitelor ajunse la colectare fiind de peste 2,2 milioane. Pe lng bnci, firmele specializate n recuperarea creanelor mai au clieni din industria telecom, furnizori de utiliti, instituii financiare nebancare
sau companii de asigurri. Bncile vnd n principal portofolii de credite negarantate, dar prefer s administreze intern portofoliile de credite ipotecare neperformante. Cumprarea de portofolii de la bnci este doar o parte a activitii firmelor de recuperare, pentru c n multe cazuri portofoliul rmne n proprietatea creditorului, iar firma de recuperare preia doar gestiunea acestuia urmnd s primeasc un comision din ncasri. Firmele specializate n recuperarea creanelor au recuperat n primul semestru debite de 200 milioane de euro, n cretere cu 16%. Dintre acestea, aproape 40 de milioane de euro au fost sume recuperate din creanele cumprate de firmele de colectare. Tot mai multe bnci de talie medie i mic au decis n ultimii ani s-i externalizeze activitatea de recuperare a creanelor dup ce mult timp au ncercat s-i rezolve singure problemele cu creditele neperformante. Anterior, bncile mari erau principalii clieni ai recuperatorilor de creane. Sistemul bancar are un volum de credite neperformante de peste 30 miliarde de lei, cele mai multe fiind ntrzieri la plat de peste 90 de zile. Portofoliile de credite de consum sunt preluate, n medie, la 5-8% din valoarea nominal, potrivit unor informaii din pia, dar n cazul creanelor foarte vechi preul poate s coboare pn la 3%. Principalii juctori din pia sunt, alturi de EOS KSI, Kruk, Coface i Mellon. Firmele de recuperare a creanelor, al cror rol a crescut n anii de criz cnd muli debitori nu au mai reuit s-i achite datoriile la timp din cauza scderii veniturilor, au circa 1.650 de angajai. Cele mai mari firme din industrie au ncheiat anul trecut cu afaceri de 147 milioane de lei (33 mil. euro) i profituri cumulate de 12,5 milioane de lei (2,8 mil. euro), potrivit datelor raportate la Ministerul Finanelor. ZF, http://www.zf.ro/zf-24/bancherii-au-dat-in-sase-luni-credite-neperformante-de-260mil-euro-pe-mana-recuperatorilor-de-creante-11584824
Burs
Burs
Rulajul BVB se misca incet: la cate milioane a ajuns acesta pe piata unde micii investitorii au subscris actiuni Romgaz de 1,5 mld.lei
Bursa a crescut cu 0,21%, pe un rulaj de numai 13,1 milioane lei, intr-o piata unde investitorii asteapta finalul ofertei Romgaz, operatiune in care micii investitori au plasat ordine de 1,489 miliarde lei, aceasta transa fiind deja suprasubscrisa de peste cinci ori cu doar o zi inainte de final, scrie Mediafax.Piata a deschis ziua in crestere usoara, insa, la fel ca in precedentele sedinte, rulajele au fost reduse in cazul celor mai multe actiuni. Indicele BET, al celor mai lichide zece actiuni, a incheiat ziua in scadere nesemnificativa, cu 0,08%, in timp ce indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, a avansat cu 0,61%.Actiunile celor cinci SIF-uri si titlurile Fondului Proprietatea (FP) au plasat indicele BET-FI cu 0,32% peste nivelul de marti. In acelasi timp, cei doi indici extinsi ai Bursei, BET-XT si BET-BK, au avansat cu 0,25% si, respectiv, cu 0,94%.Indicele BET-XT reflecta evolutia primelor 25 de actiuni romanesti in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile si Fondul Proprietatea (FP). Indicele BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de actiuni, printre care titlurile bancii austriece Erste (EBS), SIF-urile si Fondul Proprietatea. Investitorii au tranzactionat in total actiuni de 13,1 milioane lei (2,9 milioane euro), aproape un sfert din lichiditatea de marti, de 50,8 milioane lei (11,4 milioane euro). Rulajul de marti a fost asigurat in proportie de 85% de transferuri mai ridicate cu actiunile BRD (BRD) si Fondul Proprietatea (FP)."Cred ca mare parte din resurse se mobilizeaza acum pentru oferta Romgaz. Este posibil ca o parte din acesti bani sa intre si in piata dupa oferta, insa este greu de zis daca asa ceva se va intampla si mai ales cati bani vor intra pe alte actiuni. Banuiesc ca banii cu care s-au subscris la oferta Romgaz sunt adusi din alte resurse, deoarece toti investitorii se asteapta la
suprasubscriere, iar dupa inchiderea ofertei se pot intoarce inapoi in banci", a afirmat un broker. Intensitatea subscrierilor in oferta Romgaz a inceput sa creasca miercuri, in special in cazul ordinelor plasate pe transa investitorilor de retail si pentru ordine de peste 10.000 de actiuni.Astfel, la ora 16:45 erau inregistrate 463 de ordine pentru subscrieri de peste 10.000 de titluri, fata de 263 in aceeasi perioada a zilei precedente. Volumul de actiuni subscrise a fost de 3,8 ori mai mare decat cel de marti, de la ora 16:45. Un investitor a plasat un ordin de 168,3 milioane de lei (38 de milioane de euro) pe transa de retail din oferta Romgaz, pentru 60% din actiunile disponibile micilor investitori, detasandu-se net de subscrierile inregistrate pe acest segment. Pana miercuri, la ora 16:45, in sistemul Bursei au fost inregistrate 10.004 ordine pe transa micilor investitori (9.371 de ordine la acelasi moment al zilei precedente), iar volumul de actiuni subscrise a depasit de 5,36 ori titlurile alocate pe acest segment (3,6 ori suprasubscrierea la aceeasi ora de marti). Un numar de 9.541 ordine au fost plasate pentru pachete de pana la 10.000 de actiuni. Investitorii au alocat 1,489 miliarde lei (336,1 milioane euro) pentru subscrierile in aceasta transa.Pretul la care vor fi vandute actiunile Romgaz va fi stabilit la finalul operatiunii, in functie de subscrierile investitorilor institutionali (85% din actiunile scoase la vanzare), iar pentru micii investitori vor fi aplicate discounturile mentionate. Un alt motiv pentru lichiditatea redusa din ultima perioada este reprezentat si de oferta de cumparare prin care Fondul Proprietatea vrea sa rascumpere 4,35% din propriile actiuni. Investitorii au plasat 825 de ordine prin care au fost puse in vanzare 2,627 miliarde de titluri, oferta fiind suprasubscrisa de 4,38 ori. Fondul Proprietatea vrea sa rascumpere 600 milioane de actiuni, pentru care este dispus sa plateasca 600 milioane lei (135,4 milioane euro). Titlurile vor fi cumparate la pretul de 1 leu/actiune, cu 21% peste cotatia la care actiunile FP au incheiat sedinta de miercuri, de 0,789 lei.Investitorii au tranzactionat
miercuri actiuni Fondul Proprietatea de doar 673.000 de lei, iar pretul a scazut cu 0,75%.Transferuri de peste 1 milion de lei au inregistrat doar actiunile OMV Petrom (2,8 milioane lei), Erste (2,8 milioane lei) si SIF Transilvania (1,4 milioane lei), BRD (1,2 milioane lei) si Banca Transilvania (1,7 milioane lei, din care un deal de 990.000 de lei). Actiunile Erste au urmat linia de la Viena si au urcat cu 5,91%, la 115,5 lei (26,07 euro).Erste a prezentat miercuri dimineata rezultatele financiare inregistrate in primele noua luni. Profitul net al Erste Group a scazut in primele noua luni cu 28%, la 430 milioane euro, comparativ cu 597 milioane euro in septembrie 2012, cand s-au inregistrat efecte extraordinare, scaderea costului riscului in acest an neputand compensa pierderile de venituri din dobanzi. Actiunile Prodplast (PPL) au urcat si miercuri, cu 6,8%, la 1,9 lei, intr-o tranzactie de 876 de lei.In precedentele trei sedinte, pretul acestor titluri a avansat cumulat cu aproape 52%, pe fondul achizitiilor realizate de Prodplast Imobiliare si SIF Oltenia (SIF5). Prodplast Imobiliare si SIF Oltenia au cumparat aproape 90% din toate actiunile Prodplast tranzactionate in precedentele trei sedinte, potrivit raportarilor transmise marti si miercuri.Atat Prodplast Imobiliare, cat si Prodplast sunt controlate de presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Florin Pogonaru, si SIF Oltenia.Pe piata Rasdaq, investitorii au transferat miercuri actiuni de 738.000 de lei, fata de 700.000 lei in sedinta precedenta. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/156486/rulajul-bvb-se-misca-incet-lacate-milioane-a-ajuns-acesta-pe-piata-unde-micii-investitorii-au-subscris-actiuniromgaz-de-1-5-ml.html#ixzz2jE5GtIGm
Record in oferta Romgaz: Un "mic" investitor a subscris actiuni de 38 mil. euro

Un investitor a plasat un ordin de 168,3 milioane de lei (38 de milioane de euro) pe transa de retail din oferta Romgaz, pentru 60% din actiunile disponibile micilor investitori, detasandu-se net de subscrierile inregistrate pe acest segment, scrie Mediafax.Investitorul doreste sa cumpere 5,26 milioane de actiuni, la pretul maxim din oferta, de 32 lei/titlu. Pe transa investitorilor de retail sunt disponibile 15% din pachetul de actiuni Romgaz pe care statul vrea sa il vanda (15% din actiunile producatorului de gaze naturale). Cel mai probabil investitorul care a plasat ordinul de 38 milioane de euro nu a putut subscrie pe transa investitorilor institutionali, destinata doar bancilor, firmelor si fondurilor de investitii, companiilor de asigurari, fondurilor de pensii, traderilor, societatilor fiduciare, institutii financiare internationale si alte institutii financiare, inclusiv banci depozitare.Majoritatea ordinelor de subscriere de peste 10.000 de actiuni (prag peste care nu se aplica discount) sunt de pana la 100.000 de titluri, potrivit datelor inregistrate in sistemul Bursei pana la ora 16:45. Totusi, exceptand ordinul de 5,26 milioane de actiuni, mai sunt inregistrate cateva ordine mai mari, pentru 1,37 milioane de titluri (44 milioane lei - aproape 10 milioane euro), 937.500 de actiuni (30 milioane lei - 6,7 milioane euro) si 524.865 de titluri (16,8 milioane lei - 3,8 milioane euro).Intensitatea subscrierilor in oferta Romgaz a inceput sa creasca miercuri, in special in cazul ordinelor plasate pe transa investitorilor de retail si pentru ordine de peste 10.000 de actiuni. Astfel, la ora 16:45 erau inregistrate 463 de ordine pentru subscrieri de peste 10.000 de titluri, fata de 263 in aceeasi perioada a zilei precedente. Totodata, volumul de actiuni subscrise a fost de 3,8 ori mai mare decat cel de marti, de la ora 16:45.Investitorii de retail beneficiaza de reduceri doar pentru primele 10.000 de
actiuni subscrise, nu si pentru GDR-uri, iar subscrierea se face la pretul maxim, de 32 lei/actiune. Incepand de marti si pana joi, ultima zi a operatiunii, discountul acordat pentru subscrierile acestor investitori este de 3%, fata de 5% in primele cinci zile ale ofertei. Pana miercuri, la ora 16:45, in sistemul Bursei au fost inregistrate 10.004 ordine pe transa micilor investitori (9.371 de ordine la acelasi moment al zilei precedente), iar volumul de actiuni subscrise a depasit de 5,36 ori titlurile alocate pe acest segment (3,6 ori suprasubscrierea la aceeasi ora de marti). Investitorii au alocat astfel 1,489 miliarde lei (336,1 milioane euro) pentru subscrierile in aceasta transa. Un numar de 9.541 ordine au fost plasate pentru pachete de pana la 10.000 de actiuni, iar 463 de ordine au fost pentru pachete care depasesc acest prag.Pretul la care vor fi vandute actiunile Romgaz va fi stabilit la finalul operatiunii, in functie de subscrierile investitorilor institutionali (85% din actiunile scoase la vanzare), iar pentru micii investitori vor fi aplicate discounturile mentionate.Statul a lansat pe 22 octombrie oferta prin care vrea sa vanda 15% din actiunile Romgaz la preturi intre 24 si 32 lei pe actiune, estimand ca va obtine intre 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) si 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro).Oferta se va incheia pe 31 octombrie, iar actiunile sunt vandute atat la Bursa de la Bucuresti, cat si prin intermediul unor certificate de depozit (GDR-uri) pe piata de la Londra. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/156482/record-in-oferta-romgazun-mic-investitor-a-subscris-actiuni-romgaz-de-38-mil-euro.html#ixzz2jE5JQpZx
Cercel, BRD: Daca listarea Romgaz ar fi avut loc mai devreme, acum am fi avut mai multi zgaraie-nori
Claudiu Cercel, director general adjunct BRD SocGen, a declarat miercuri ca daca oferta de listare a Romgaz avea loc in urma cu cativa ani piata de capital ar fi aratat
mult diferit, iar in Pipera ar fi existat mai multe cladiri inalte de birouri, sedii ale unor mari companii internationale, scrie Mediafax. "Este pacat ca ceea ce am facut bine acum nu a fost facut mai devreme. In Pipera am fi avut mai multe cladiri inalte care ar adaposti sediul unor mari firme de consultanta internationale, asa cum s-a dezvoltat centrul financiar al Varsoviei gratie listarilor companiilor de stat. Oferta Romgaz va fi un punct important de la care se va pleca in dezvoltarea pietei de capital", a declarat Cercel la conferinta "Privatizarile, ultima sansa pentru dezvoltarea bursei?", organizata de Ziarul Financiar.Lucian Anghel, presedintele Bursei de Valori Bucuresti, a declarat la conferinta ZF ca subscrierile la oferta Romgaz au depasit toate asteptarile si ca impactul maxim al listarii Romgaz la bursa se va vedea in 5-10 ani. "Oferta Romgaz este un succes care a depasit toate asteptarile. Nimeni nu a crezut initial ca se pot strange mai mult de 200 milioane de euro de pe piata locala, insa pana in prezent oferta Romgaz a atras ordine de subscriere de 1,8 miliarde de lei doar din partea investitorilor persoane fizice", a spus el.Anghel a adaugat ca impactul maxim al listarii Romgaz se va vedea in 5-10 ani, asa cum in prezent situatia dificila in care se afla piata de capital este cauzata de faptul ca nu au fost luate masuri de dezvoltare in urma cu 5-10 ani.Statul a lansat pe 22 noiembrie oferta prin care vrea sa vanda 15% din actiunile Romgaz la preturi intre 24 si 32 lei pe actiune, estimand ca va obtine intre 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) si 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro). Oferta se va incheia pe 31 octombrie, iar actiunile sunt vandute atat la Bursa de la Bucuresti, cat si prin intermediul unor certificate de depozit (GDR-uri) pe piata de la Londra.Pana marti, la ora 16:45, in sistemul Bursei au fost inregistrate 9.371 de ordine pe transa micilor investitori (15% din actiunile scoase la vanzare), iar volumul de actiuni subscrise a depasit de 3,6 ori titlurile alocate pe acest segment. Investitorii au alocat astfel cu putin peste 1 miliard de lei (226 milioane euro) pentru subscrierile in aceasta transa.
WS:
http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/156446/cercel-brd-daca-listarea-
romgaz-ar-fi-avut-loc-mai-devreme-acum-am-fi-avut-mai-multi-zgaraienori.html#ixzz2jE5LEqRl
Veniturile SIF Banat-Crisana s-au injumatatit

SIF Banat-Crisana (SIF1) a raportat pentru primele noua luni din acest an venituri de 68,83 milioane lei (15,6 milioane euro), cu 51,4% mai mici comparativ cu valoarea din aceeasi perioada din 2012, de 141,74 milioane lei, scrie Mediafax.Cheltuielile totale au fost de 29,37 milioane lei, in scadere cu 4,2% fata de cele de la finalul lunii septembrie a anului trecut, de 28,13 milioane lei, reiese din datele transmise Bursei de catre companie.SIF Banat-Crisana a inregistrat cel mai mic profit dintre SIF-uri in primele noua luni, de doar 36,2 milioane lei (8,2 milioane euro). Castigul este aproape trei ori mai mic decat cel consemnat in perioada similara a anului trecut, de 98 milioane lei.Modul de administrare a activelor SIF Banat-Crisana a fost schimbat dupa alegerea unui nou consiliu de administratie in luna aprilie si confirmarea lui Dragos Bilteanu in functiile de presedinte al Consiliului de Administratie si director general al societatii de investitii financiare. Bilteanu este la conducerea SIF Banat-Crisana din luna decembrie a anului trecut, cand Ioan Cuzman s-a retras din posturile respective dupa 18 ani de activitate. Societatea nu a distribuit in acest an dividende, banii respectivi ramanand la dispozitia companiei. La finalul lunii septembrie SIF Banat-Crisana a consemnat un activ net de 1,555 miliarde lei, cu 18% peste nivelul din ultima zi a anului trecut.Activul net a crescut cu 2,3% in luna septembrie, de la 1,52 miliarde lei in august.Actiunile SIF Banat-Crisana se tranzactionau miercuri la un pret de 1,06 lei, in crestere cu 1,24%. La aceasta cotatie, capitalizarea companiei este de 581,78 milioane lei (131,3 milioane euro).
WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/156436/veniturile-sif-banat-crisana-s-auinjumatatit-ce-bani-numara-acum-compania.html#ixzz2jE5Oqwfg
Dianu, ASF: Subscrierea mare de la Romgaz este un vot de blam pentru cei care au clamat c nu exist potenial intern
Daniel Dianu, prim-vicepreedinte al Autoritii de Supraveghere Financiar (ASF), a declarat c nivelul ridicat de subscrieri raportate de oferta Romgaz a confirmat c exist economisire intern I a dat un vot de blam celor care au spus c nu exist potenial intern. Este o eroare mare s spui c nu exist economisire intern. Oferta Romgaz a dat un vot de blam pentru cei care au clamat c nu exist potenial intern, a spus oficialul ASF.Guvernul a decis s vnd 15% din aciunile Romgaz I pe bursa de la Londra argumentnd c nu exist cerere intern suficient. Pe trana de retail, investitorii au fcut subscrieri de 1,1 miliarde de lei, de patru ori mai mult dect le-a fost alocat. ZF, http://www.zf.ro/zf-24/daianu-asf-subscrierea-mare-de-la-romgaz-este-un-vot-deblam-pentru-cei-care-au-clamat-ca-nu-exista-potential-intern-11587707
Anghel, BVB: Impactul maxim al listrii Romgaz se va vedea n 5-10 ani

Lucian Anghel, preedintele Bursei de Valori Bucureti, a declarat c subscrierile la oferta Romgaz au depit toate ateptrile I c impactul maxim al listrii Romgaz la burs se va vedea n 5-10 ani. Oferta Romgaz este un succes care a depit toate ateptrile. Nimeni nu a crezut iniial c se pot strnge mai mult de 200 milioane de euro de pe piaa local, ns pn n prezent oferta Romgaz a atras ordine de subscriere de peste 1 miliard de lei doar din partea investitorilor persoane fizice, a spus preedintele BVB n cadrul conferinei ZF Privatizrile, ultima ansa pentru dezvoltarea bursei?. El a adugat c impactul maxim al listrii Romgaz se va vedea n
5-10 ani, aa cum n prezent situaia dificil n care se afl piaa de capital este cauzat de faptul c nu au fost luate msuri de dezvoltare n urm cu 5-10 ani. ZF, http://www.zf.ro/zf-24/anghel-bvb-impactul-maxim-al-listarii-romgaz-se-va-vedeain-5-10-ani-11586957 Energie Energie
Plumb: Romania a obtinut 100 mil. euro din vanzarea certificatelor verzi
Romania a obtinut aproape 100 de milioane de euro din valorificarea a aproximativ 21,5 milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de sera, din ianuarie pana in prezent, a declarat miercuri ministrul Mediului, Rovana Plumb.Ministrul Mediului a precizat ca, din acesti bani, 27,3 milioane de euro au fost transmisi catre bugetul de stat, in timp ce diferenta a fost directionata catre proiecte pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, noteaza Mediafax. Astfel, 104 milioane de lei au fost transmisi Ministerului Transporturilor, care i-a investit in constructiile de la metrou, iar 76 de milioane de lei au fost transmisi catre Ministerul Dezvoltarii Regionale pentru achizitia a 600 de microbuze scolare, a precizat ministrul Mediului.Rovana Plumb a facut aceste declaratii in cadrul unei conferinte sustinute cu comisarul european pentru Schimbari Climatice, Connie Hedegaard, cu ocazia vizitei acesteia.La randul ei, comisarul european pentru Schimbari Climatice, Connie Hedegaard, a spus ca CE lucreaza la tintele pentru 2030 in ceea ce priveste schimbarile climatice si ca in Romania exista un potential urias de sporire a eficientei energetice, dand ca exemplu faptul ca in cladirile rezidentiale se consuma de opt ori mai multa energie decat media altor state europene. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/156470/plumb-vanzarea-certificatelorverzi.html#ixzz2jE5WX13z
Complexul Energetic Oltenia va expropria 200 de proprietari de case i terenuri din judeele Vlcea i Gorj
Complexul Energetic Oltenia vrea s achiziioneze 43,7 hectare de teren i 78 de gospodrii din dou localiti din judeele Vlcea i Gorj, pentru a continua producia de lignit n perimetrul Amaradia - Tria, se arat ntr-un proiect de Hotrre de Guvern iniiat de Departamentul pentru Energie, n subordinea cruia se afl complexul energetic.Hotrrea de Guvern stabilete componena comisiei pentru soluionarea contestaiilor depuse de unii proprietari. Preedintele comisiei va fi secretarul de stat Maricel Popa, iar membri sunt trei reprezentani ai Direciei pentru Resurse Energetice, primarul comunei Alunu din judeul Vlcea i trei dintre proprietari, alei prin tragere la sori.'n temeiul prevederilor Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauz de utilitate public, prin Hotrrea Guvernului nr. 1578/.2005 s-a declarat utilitatea public a lucrrii de interes naional 'Meninerea i dezvoltarea capacitii de producie a cmpului minier Amaradia - Tria, etapa a II-a, carierele Berbeti i Olte, judeul Vlcea'. n urma apariiei acestui act normativ, a fost demarat faza premergtoare procedurii de expropriere, conform prevederilor art. 12 i 13 din Legea nr. 33/1994, prin notificarea propunerilor de expropriere i a ofertelor de despgubire ctre un numr de 200 de proprietari (persoane fizice) ai imobilelor (terenuri i construcii) aflate n perimetrul de execuie a lucrrii de interes naional menionate i, totodat, n perimetrul licenei de concesiune a activitii miniere de exploatare nr. 2463/2001, al crei titular este operatorul economic Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. Tg.Jiu', se arat n nota de fundamentare. n proiect se mai precizeaz c, pentru continuarea exploatrilor de lignit, este necesar achiziia unei suprafee de teren de 43,7 hectare, precum i a 78 de gospodrii, dintre care 62 de pe raza comunei Alunu, judeul Vlcea, i 16 de pe raza comunei Roia de Amaradia, judeul Gorj.
Economica,
http://www.economica.net/complexul-energetic-oltenia-va-expropria-200-
de-proprietari-de-case-si-terenuri-din-judetele-valcea-si-gorj_65424.html Opinii Opinii
Opinie Iulian Anghel -Victor Ponta s-a suprat pe noi i nu mai introduce nicio tax nou
Dup o sptmn de rveal generat de ipoteza majorrii impozitelor, premierul Victor Ponta susinea astzi, n jurul prnzului, c nu va mai introduce nicio tax nou, pentru c, spune domnia sa: Ce s mai punem alte taxe dac nici pe astea nu le putem ncasa! ". La cteva ore Guvernul adopta noi taxe pe proprietate - parcri, piscine, etc. Premierul a fcut declaraiile de mai sus la suprare i, cum se vede treaba, spre binele tuturora, premierului i-ar sta mai bine suprat dect vesel. Suprarea de astzi a dlui Ponta le ntrece pe toate cele de dinainte. Pentru c premierul se simte spat permanent de una dintre cele mai nalte instituii ale statului, o instituie care nu i-a fcut zile fripte de ieri de azi, ci nc din vremea n care ncerca s-l nlture pe Traian Bsescu de la Cotroceni. Se numete Curtea Constituional. Curtea Constituional a mpiedicat USL s-l demit pe Traian Bsescu. Curtea Constituional i-a interzis lui, premierului, s mearg la summit-urile efilor de state i de guverne din UE fr o delegare din partea efului statului. Iar ieri, aceeai Curte i-a declarat neconstituional ordonana de urgen privind noile reglementri ale intrrii n insolven a companiilor. Rbdarea premierului a ajuns la capt, iar astzi el a izbucnit: Curtea Consituional ine cu infractorii i evazionitii! Noile reglementri privind insolvena erau menite, arat eful guvernului, s-i blocheze pe evazionitii care i mpingeau companiile n insolven pentru a nu plti taxe, drept urmare, declarnd ordonana neconstituional, Curtea Constituional i ncurajeaz pe evazioniti i tlhari: "Facei evaziune fiscal c noi v protejm!
Trecnd peste silogismul att de drag premierului ca exerciiu de mpachetare a realitii, decizia Curii Constituionale de a declara n ntregime un act normativ neconstituional este un lucru rar, iar motivul pentru care a fcut-o este fr precedent. Curtea (dincolo de celelalte obiecii cu care fusese sesizat de Avocatul Poporului) a constatat, invocnd art 115 din Constituie, al. 4 (Guvernul poate adopta ordonane de urgen numai n situaii extraordinare a cror reglementare nu poate fi amnat, avnd obligaia de a motiva urgena n cuprinsul acestora), c guvernul nu putea emite o ordonan de urgen pe domeniul insolvenei pentru c el nu reprezint o urgen. Drept urmare, actul normativ trebuie dezbtut i adoptat de Parlament. C nenorocirea a czut pe guvernul Ponta este, posibil, o simpl ntmplare. Pentru c toate guvernele de dinainte au abuzat monstruos de ordonanele de urgen, de angajrile de rspundere - adic de prevederi extraordinare pe care le-au aplicat situaiilor obinuite pentru a scpa de caznele discuiilor n Parlament. De la nceputul anului pn pe 16 octombrie, guvernul a emis 95 de ordonane de urgen - adic o ordonan la 3 zile din an -, iar pe ordinea de zi a edinei de astzi mai erau trei proiecte de ordonane de urgen. Aa au procedat i guvernele de dinaintea celui condus de dl Ponta, nu este aadar acest Cabinet cel mai vionvat dintre toate. Este cel care deconteaz parial isprava tuturor. Din acest punct de vedere, suprarea dlui Ponta nu este doar lipsit de temei, nu este doar exagerat. Este pur i simplu teatru. Nu este pentru prima dat cnd Victor Ponta hiperbolizeaz pentru a sublinia frnic nalta sa misiune i muncile lui Hercule pe care este chemat s le fac. Pentru c premierul ar fi trebuit s se gndeasc c este destul de riscant s acuzi Curtea Constituional de o anume intenie (premierul aduce Curii acuzaii grave aici) cnt tu nsui te-ai pus n afara normelor de legiferare i abia acest lucru te-a mpins aici. Apoi, cu o majoritate de peste 70% din Parlament, Ponta putea nc de astzi s aprobe un proiect privind insolvena n exact forma
ordoonanei, s-l transmit Parlamentului s fie discutat n regim de urgen i, n maximum dou sptmni legea putea s fie promulgat. Dar nu, premierul a gsit apul ispitor: Curtea Constituional care nu-l las pe el s strng taxe de la evazionitii din cauza crora trebuie s majoreze taxele i impozitele! Cnd vd companii care au sute de milioane datorii la bugetul de stat i, iat, prin decizia de ieri a Curii Constituionale sunt n continuare protejate s nu plteasc taxe i impozite, nu pot dect s constat o decizie care afecteaz grav dezvoltarea Romniei n continuare. mprirea Romniei ntre firme corecte, care pltesc taxe, i mecheri care nu pltesc taxe i sunt protejai de Curtea Constituional cred c este extrem de nociv pentru societatea romneasc", susine Victor Ponta. Din nefericire, ceea ce spune el mai sus este o dezinformare public - Curtea a declarat ordonana neconstituional n ansamblul ei pe form, nu pe fond. Nu poi s-i susii dreptatea cu astfel de acuzaii, orict de premier ai fi. Sau, cu att mai mult, ar trebui s-i msori cuvintele. Nu Curtea Constituional a fcut ca veniturile statului s scad i s fie nevoie de o rectificare bugetar negativ, ci modul n care a funcionat administraia i instituiile sale, modul n care statul i-a gestionat finanele. Iar capul tuturor capilor acestora este premierul, nu Curtea Constituional. Premierul este suprat i, suprat fiind, ca un copil care i ia jucriile i pleac, susine c nu va mai introduce noi taxe, de vreme ce nici pe astea care sunt acum nu le poate strnge (din cauza Curii). Ce s nelegem? C dac le-ar fi strns, ar fi introdus altele noi, de vreme ce nu introduce altele noi pentru c nu le strnge nici pe cele care sunt? n cazul acesta trebuie s ne dorim ca la buget s fie strnse ct mai multe taxe, sau ct mai puine? Din nefericire, prea devreme acest guvern a nceput s caute vinovai n afar pentru propriile sale eecuri. Prea devreme se simte trdat ba de unul ba de altul i prea devreme i strig neputina ca msurile pe care le ia s poat s rmn i credibile.
Pentru c este greu s susii c introduci X taxe pentru c aa este justificat social ct vreme te plngi i admii c eti incapabil s strpeti evaziunea fiscal, indiferent de cine contribuie la aceast stare de fapt. ZF, http://www.zf.ro/zf-24/victor-ponta-s-a-suparat-pe-noi-si-nu-mai-introduce-niciotaxa-noua-11590519
Adrian Vasilescu, BNR: Pragul subzistenei

Ctigul lunar al unei familii din Romnia, n medie, este de 2.560 de lei. Din care cheltuiete, tot n medie, n jur de 90 de procente. Din totalul cheltuielilor, 72 de procente se duc pe consum, iar 17 procente pe impozite i taxe. i acum s vedem cum se mpart cheltuielile de consum: 43 la sut mncarea; 16 la sut locuina, apa, electricitatea i gazele; 8 la sut buturi alcoolice i tutun Desigur, tot n medie. Ca s descifrm acest tablou, mi se par sugestive cteva referiri la dezbaterea global, din ultimii 50 de ani, despre bogie i srcie. Prin anii 60, un mare economist american, Paul Samuelson, scria c o familie nu mai e srac dac reuete s cheltuiasc pe mncare mai puin de o treime din venit. Sigur, lucrurile se complicau dac trebuia s-i cumpere i o locuin. Sau un automobil ori alte bunuri de folosin ndelungat. Pentru c numai n cazul n care, din cele trei sferturi rmase din venit dup ce a rezolvat cu factura alimentar, familia putea s-i plteasc i rata la banc pentru cas ori pentru alte achiziii totul era n ordine. Dei s plteasc 20-30 de ani un credit pentru cas nu era deloc uor. Dar timpul era constrns s se despart de judecile tradiionale. Familia primea casa imediat i pltea o via. Povara costului vieii ncepea s fie altfel mprit. n America cu deosebire, dar i n Europa de Vest, n Japonia i n alte ri. Banca te mprumuta s plteti factura pentru cas, pentru automobil, pentru mobil, pentru aparatur electronic i electrocasnic. Iar tu, din veniturile curente, plteai factura pentru consumul curent. Cu o condiie,
desigur: s ai garanii, o slujb sigur i un venit cert. Atunci ns, n anii 60, cnd Samuelson i lansa judecata despre grania dintre srcie i clasa de mijloc, lumea nu fusese nc rvit de marile crize energetice. Era cretere economic, barilul de petrol costa civa dolari, iar inflaia staiona. Socoteala fcut de economistul american putea deci s aib acoperire n realitatea acelui timp. O familie care i asigura hrana doar cu o treime din venit, n condiii cantitative i calitative optime, avea toate motivele s spere n general i nu doar n privina coului alimentar la evadarea din srcie. Dar lucrurile n-au rmas la fel i n anii 70. Dou crize ale petrolului, din acel deceniu, au schimbat lumea. De atunci, lumina i cldura se scumpesc fr ncetare. Dac familia nu-i acoperea hrana cu cel mult o treime din venit i cheltuielile pentru ntreinerea locuinei cu alt treime, bunstarea decent rmnea mai departe doar o aspiraie. Ci oameni de pe planet i mai permiteau s-i fac o cas din venituri curente sau din propriile economii? Sau: ci oameni i mai permiteau s-i fac o cas cu credit de la banc? n anii 70 ncepuse desprirea treptat de acel sfert de secol de aur de dup Al Doilea Rzboi Mondial. Au trecut ns i anii 70, au trecut i anii 80 i, treptat, la interferena zonelor luminoase n extindere cu cele ntunecate n restrngere, era tot mai mare ansa bunstrii. n zonele luminoase, care departe de a se nchide se deschideau, n sensul c muli sraci erau absorbii n clasa de mijloc, renviau ansele pentru nenumrate familii ca din veniturile curente s-i finaneze n bun parte cheltuielile curente, n timp ce banii pentru case i pentru bunuri de folosin ndelungat s fie mprumutai de la bnci. Timp de cinci ani, ntre 2004 i 2008, a prins i societatea romneasc o bucat din acest boom global. Iar bncile i-au deschis i la noi umbrelele. n toamna lui 2008 s-a sfrit ns balul. Cinci ani de criz au dus lumea n pragul unei noi schimbri. Radicale. Bncile deschid greu umbrelele, banii sunt mai puini i mai scumpi. Cu actuala structur social i cu un tablou de cheltuieli cum este cel schiat
mai sus, avem nc de ateptat pn cnd clasa de mijloc va fi pentru economia noastr un motor performant care s-o mping nainte. ZF, http://www.zf.ro/zf-24/adrian-vasilescu-bnr-pragul-subzistentei-11584498
Drguleanu, Ariston: Romnii nu mai fac investiii pe termen lung. Se rezum la coul zilnic
Puterea de cumprare n scdere, precum i incertitudinile din pia i-au determinat pe romni s i amne deciziile de achiziie, consider Ctlin Drguleanu, directorul de vnzri al Ariston Thermo Romnia, filiala local a companiei Ariston Thermo Group, cu activiti preponderent pe segmentul de centrale termice. Romnii nu au mai fcut investiii pe termen mediu i lung n ultima perioad i s-au rezumat la coul zilnic. E un trend deja. Oamenii i cntresc foarte bine deciziile nainte de a cumpra. E i un soi de nesiguran, dar nici bani nu mai sunt n pia, afirm Ctlin Drguleanu. El spune c dac primul semestru al anului 2013 a fost din punctul de vedere al pieei pe care activeaz Ariston unul mai slab dect acelai interval din 2012, n a doua parte vnzrile i-au mai revenit. Reprezentantul Ariston adaug c momentan este dificil de realizat o estimare privind evoluia pieei de centrale termice n 2013, ns dac lunile octombrie i noiembrie, care reprezint vrful de vnzri pe acest segment, se vor dovedi a fi la fel de bune ca septembrie, cel mai probabil piaa va atinge un nivel similar celui din 2012. Piaa local de centrale termice de apartament s-a ridicat anul trecut la un volum de 140.000 de uniti i o valoare de 75 de milioane de euro, potrivit estimrilor anterioare ale Ariston Thermo Group. ZF, http://www.zf.ro/zf-24/draguleanu-ariston-romanii-nu-mai-fac-investitii-pe-termenlung-se-rezuma-la-cosul-zilnic-11588591
CITR: Decizia CC privind ordonana de urgen privind insolvena ar putea crea un vid legislativ
Decizia Curtei Constituionale prin care ordonana de urgen privind insolvena a fost declarat neconstituional nu este nsoit de motivare, iar n lipsa unor clarificri s-ar putea crea un vid legislativ, apreciaz reprezentanii Casei de Insolven Transilvania (CITR). "n ipoteza n care ntreaga ordonan a fost declarat neconstituional, atunci se pune problema dac Legea 85/2006 reintr n vigoare pn la apariia unui nou act normativ, sau nu. Prerile ntre specialiti sunt mprite. Se ia n considerare i ipoteza conform creia ne-am putea regsi ntr-o stare de vid legislativ, n care Legea 85/2006 a fost abrogat, iar OUG 91/2013 este declarat neconstituional", a declarat ntr-un comunicat Vasile Godnc-Herlea, managing partner al Casei de Insolven Transilvania. Curtea Constituional a admis, mari, excepia de neconstituionalitate ridicat de Avocatul Poporului referitoare la ordonana de urgen a Guvernului privind insolvena i a constatat totodat c ntreg actul normativ este neconstituional. "Dup publicarea deciziei CCR n Monitorul Oficial, procedurilor de insolven aflate n curs de desfurare la data intrrii n vigoare a OUG 91/2013 nu li se va aplica aceast nou lege. Ele vor fi administrate n baza Legii insolvenei nr. 85/2006. Din acelai comunicat al Curii Constituionale reiese de fapt c ntreaga Ordonan este declarat neconstituional. Acest aspect nu este ns fundamentat, aa nct vom ti ceva sigur n acest sens doar n momentul publicrii deciziei i motivrii. Ateptm decizia CCR pentru a lmuri aceste aspecte - dac s-au declarat neconstituionale doar cteva articole sau ntreaga ordonan este neconstituional. Sperm ca prin aceast decizie, Curtea s i exprime prerea i asupra legii n vigoare, aa cum a fcut-o i cu alte ocazii", se menioneaz n comunicat.
Sesizarea Avocatului Poporului a vizat articolul 81 alineatul 3 i articolul 348 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenei i de insolven, fiind invocat lipsa conformitii unor dispoziii legale din actul normativ fa articolul 1 alineatul 5 i articolul 15 alineatul 2 din Constituie. "n ziua de 29 octombrie 2013, Plenul Curii Constituionale, nvestit n temeiul art.146 lit.d) din Constituia Romniei i al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii Constituionale, a luat n dezbatere excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art. 81 alin. (3) i ale art. 348 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenei i de insolven. n urma deliberrilor, Curtea Constituional, cu majoritate de voturi, a admis excepia de neconstituionalitate ridicat direct de Avocatul Poporului i a constatat c Ordonana de urgen a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenei i de insolven este neconstituional", se arat ntr-un comunicat de pres al Curii Constituionale. "Din dezbaterile referitoare la excepia ridicat, s-a mers la analizarea ntregului actul normativ i s-a constatat nclcarea articolului 115, alineatele 4 i 6, din Constituie, astfel c ordonana a fost declarat neconstituional, n raport cu procedura de adoptare a ei i cu respectarea dreptului la liber exprimare", au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali ai Curii. ZF, http://www.zf.ro/companii/citr-decizia-cc-privind-ordonanta-de-urgenta-privindinsolventa-ar-putea-crea-un-vid-legislativ-11589891
Sergio Faleschini, Vinarte: Prima generaie de proprietari nu ctig bani din vin. Poate a doua sau a treia
Sergio Faleschini, preedintele productorului de vin Vinarte, care deine 400 de hectare de vi-de-vie n trei zone, Dealu Mare, Smbureti i Mehedini, spune c Romnia renate n industria vinului, toi productorii profitnd de fondurile europene pentru a iei pe pia cu noi produse. El se refer la faptul c noile crame ce au aprut
se poziioneaz pe segmentul premium, iar vinurile made in Romania ncep ncetncet s ctige din renumele pe care l aveau n perioad interbelic. Viitorul este al productorilor mici, care au maximum 50-100 de hectare i cred c asta au neles i romnii, a spus Faleschini ntr-un interviu acordat Ziarului Financiar. El afirm c este greu n industria vinului i c prima generaie de proprietari nu ctig, poate a doua sau a treia. Faleschini este acionar minoritar n companie i spune c ali acionari importani sunt oameni de afaceri din Italia i Frana. Nscut la Craiova din prini italieni, Faleschini a pus bazele Vinarte n 1998, n timpul primului val de investitori strini care au venit n Romnia i au mizat pe producia de vin. ZF, http://www.zf.ro/zf-24/sergio-faleschini-vinarte-prima-generatie-de-proprietari-nucastiga-bani-din-vin-poate-a-doua-sau-a-treia-11588555
Romnia are nevoie de o agenie de PR de ar dac vrea investiii strine noi

Guvernul ar trebui s aloce un buget semnificativ construirii unei strategii de branding de ar canalizat pe partea de business, n loc s i con-centreze atenia asupra aspectelor care le-ar putea aduce mai muli oameni la vot anul viitor. Romnia are o strategie bun de branding pentru turism n strintate, dar nu i pentru afaceri. Pentru a atrage investitori, Romnia are nevoie de o agenie de promovare de tipul celor din Elveia, un fel de one stop shop, unde investitorii pot gsi ntr-un singur loc informaii despre cum poi deschide un business n Romnia. n prezent, un strin care vine s investeasc n Romnia se descurc cum poate, tie pe cineva care l poate ajuta sau apeleaz la consultani, a spus managerul elveian Tom Myit, director executiv i cofondator al ONG-ului ICGEI (International Center for Green Energy Information), care a venit pentru prima dat n Romnia n urm cu 37 de ani. Myit, care petrece cteva luni pe an n Romnia, unde se ocup de promovarea
granturilor acordate Romniei de ctre guvernul elveian, spune c este puin probabil ca guvernul romn s se concentreze pe elaborarea unei strategii de imagine a rii n prezent, avnd n vedere c anul viitor este an electoral, iar toate eforturile se canalizeaz n aceast direcie. Totui, el a adugat c investitorii serioi i angajeaz consultani i iau n considerare imaginea negativ a Romniei ilustrat n presa strin de tabloid. Atragerea de noi investiii este esenial pentru revenirea economiei, ns criza a fcut ca valoarea acestora s scad dramatic: dac n 2008 nivelul investiiilor strine erau de 9,5 miliarde de euro, anul trecut valoarea acestora a fost de doar 2,1 miliarde de euro. O parte din expaii care fac afaceri n Romnia spun c ei nii s-au transformat n ambasadori ai imaginii rii noastre peste hotare, pentru c percepia strinilor este complet greit. Acesta este i cazul executivului olandez Karim Henkens, CEO al furnizorului de soluii software Centric IT Solutions, o companie care are 100 de programatori angajai n Iai. Guvernul ar trebui s lucreze la construcia unei imagini mai bune a Romniei n strintate. Cnd m duc acas, m declar extrem de impresionat de ct de mult s-a dezvoltat Romnia i despre ce competene i abiliti au oamenii de aici. ns dac vorbeti cu un olandez obinuit despre Romnia, tot ceea ce tie este c de aici provin oamenii care creeaz probleme n strintate. ns aceia sunt o minoritate a populaiei, iar prietenii mei sunt foarte surprini de impresiile mele despre aceast ar. A sftui guvernul romn s aloce mai muli bani pentru marketing, s poziioneze diferit Romnia pe hart, a spus Henkens, care conduce un business cu subsidiare n 10 state europene i afaceri de peste jumtate de miliard de euro. De aceeai prere este i Elena Antoneac, global mobility manager n cadrul companiei Pirgroup Romnia, care se ocup i de mutarea managerilor expai care vin sau pleac din ar. Guvernul ar trebui s pun bazele unei agenii care s aib drept unic scop PR -ul de ar. Orice tire proast dintr-un tabloid extern ar trebui combtut, dac exist,
evident, i un fundament pozitiv. Apoi ar trebui s se tie despre cota unic de 16%, care este destul de mic n comparaie cu alte ri europene, a spus Antoneac. Totui, Romnia are i o agenie responsabil de investiiile strine, denumit Centrul de Promovare a Comerului i a Investiiilor Strine, la conducerea creia s-au perindat mai muli efi numii politic. Eficiena acestei instituii ns nu s-a reflectat n cifrele privind investiiile strine, care au sczut i anul acesta fa de anul trecut. Antoneac spune c Romnia nc este perceput la nivel global ca o ar bananier, iar copiii orfani nc sunt un simbol pentru o parte dintre strini. Acum civa ani am mutat un executiv din Brazilia. Dup o lun de la venirea n Romnia mi-a povestit c toi colegii lui din board-ul companiei l ironizau referitor la venirea n Romnia, sftuindu-l s aib grij. Mi-a mprtit c situaia n Brazilia referitor la securitate este dramatic i c nu nelege cum ntr-o ar ca Romnia, att de sigur n raport cu alte ri, n care te poi plimba noaptea n centru i nu te rpete nimeni, oamenii din alte ri pot avea o percepie att de greit, a explicat Elena Antoneac. Ea spune c la nivel global percepia multor persoane, att din statele occidentale, ct i din BRIC (Brazilia, Rusia, India, China - cele mai puternice economii aflate n curs de dezvoltare) fa de Romnia este negativ, ceea ce este frustrant pentru romni, dar i demotivant pentru investitori. n primvara acestui an, Pirgroup a organizat o conferin la Bucureti, unde au venit 600 de expai din toat lumea, iar reaciile acestora au fost pozitive. Se ateptau la ce era mai ru, iar muli dintre ei au revenit n excursii private mpreun cu familiile. Ospitalitatea oamenilor, deschiderea lor i faptul c vorbesc engleza i-au impresionat cel mai mult, a adugat Antoneac. Imaginea Romniei n strintate a avut de suferit i ca urmare a perioadei de tranziie de dup comunism, iar problemele legate de birocraie, corupie i instabilitate au influenat deciziile investitorilor, spun consultanii. De aceea, cetenii trebuie s ajute la restaurarea ncrederii strinilor n potenialul rii, iar autoritile trebuie s promoveze o strategie
pe termen lung, care s aduc n fa autuurile rii, spune Daniela Nemoianu, Executive Partner n cadrul firmei de consultan fiscal i audit KPMG. Instrumentele exist, trebuie doar gestionate eficient i consistent, fie c vorbim de absorbia fondurilor europene, de modernizarea unei agenii naionale de investiii, de accelerarea primelor exemple de proiecte PPP (parteneriat public privat- n.red.) de succes sau de reforma ANAF i mobilizarea sincronizat a ambasadelor Romniei n strintate, a adugat Nemoianu. Executivii strini fac tot timpul referire la enormele oportuniti pe care Romnia le are, la fora de munc foarte bun, la tinerii care sunt extrem de motivai s ajung n vrf, ceea ce face ca business-urile s creasc. ns din punctul lor de vedere, privind Romnia din perspectiva unui cetean din vestul Europei, mediul politic este cu mult prea instabil pentru a genera investiii, a mai spus Elena Antoneac de la Pirgroup. Discuiile referitoare la creterea cotei unice a generat deja o mas de isterie deoarece companiile i fac planificrile financiare pentru anul 2014. n momentul n care nu tii dac cifrele guvernului se vor schimba sau nu peste noapte, nu poi dect s faci o planificare fr s tii la ce s te atepi, a mai spus Elena Antoneac. ZF, http://www.zf.ro/eveniment/romania-are-nevoie-de-o-agentie-de-pr-de-tara-dacavrea-investitii-straine-noi-11584762
Consiliul Fiscal: Executia de pana acum pune in pericol tintele de deficit

Modul in care s-a desfasurat executia bugetara din 2013 pune sub semnul intrebarii relevanta regulilor bugetare si angajamentul fata de disciplina fiscala, pune in pericol incadrarea in nivelul de 3% din PIB si altereaza semnificativ perspectivele pentru bugetul din 2014, potrivit Consiliului Fiscal. Consiliul Fiscal arata ca la momentul operarii primei rectificari bugetare existau deja suficiente elemente de natura sa indice faptul ca estimarea veniturilor bugetare pentru
finalul anului era una lipsita de prudenta, mentionand ca a avertizat Guvernul in opinia emisa cu privire la raportul semestrial asupra executiei bugetare si la prima rectificare bugetara, conform Mediafax."Modul in care s-a desfasurat procesul bugetar din acest an - ambele rectificari bugetare aducand majorari ale tintei de deficit, in conditiile existentei unei interdictii legale explicite si a unor suficiente indicii, in baza executiei bugetare la finele primelor sase luni, cu privire la probabilitatea ridicata a realizarii unor venituri bugetare mult inferioare estimarilor revizuite - pune sub semnul intrebarii relevanta regulilor bugetare si angajamentul fata de respectarea disciplinei fiscale", se arata in opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificari bugetare din acest an. Eficienta unei reguli fiscale este determinata de gradul de constrangere pe care il exercita asupra modului de formulare a politicii fiscal-bugetare. Usurinta cu care regulile fiscale au putut fi in mod repetat eludate in acest an cu privire la deficitul bugetar si nivelul cheltuielilor, alaturi de cele consemnate si in anii care s-au scrus de la adoptarea Legii responsabilitatii fiscale in 2010, pune in evidenta slabiciunea constrangerilor exercitate de regulile fiscale din lege si ridica dubii serioase asupra angajamentului fata de respectarea in viitor a regulilor fiscale ce vor fi instituite prin preluarea in legislatia nationala a prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare (Compactul fiscal), noteaza Consiliul Fiscal.Dincolo de impactul asupra rezultatului executiei bugetare din acest an, revizuirea substantiala a estimarilor de venituri bugetare altereaza substantial perspectivele pentru bugetul aferent anului 2014, orice proiectie avand in mod necesar drept punct de plecare realizarile curente. In consecinta, in opinia Consiliului Fiscal, sunt necesare masuri discretionare suplimentare semnificative pentru a asigura incadrarea in limitele plafonului de deficit bugetar pentru anul viitor, cu atat mai mult cu cat veniturile bugetare din anii 2012 si 2013 au fost afectate favorabil de incasarile temporare din inchirierea benzilor de
frecventa catre operatorii de telefonie mobila.Comparativ cu parametrii aprobati in contextul primei rectificari bugetare, proiectul de rectificare care va fi discutat miercuri de Guvern prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei si a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei, tinta de deficit bugetar fiind revizuita ascendent la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din PIB), respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei). La nivelul elementelor individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendenta se regaseste la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 miliarde de lei, respectiv 0,2% la PIB). Revizuirea cumulata la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 miliarde lei) are drept surse principale estimarea unor incasari mai mici la nivelul accizelor (- 901 milioane de lei), urmate de TVA (-365 milioane de lei) si impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 milioane de lei). Eliminand influenta schemelor de compensare in lant a arieratelor bugetare (in suma de 2,12 miliarde de lei, a caror repartitie pe categorii de cheltuieli a suferit unele modificari comparativ cu cea avuta in vedere la nivelul primei rectificari bugetare), diminuarea cheltuielilor totale se datoreaza in principal reducerilor operate la nivelul achizitiilor de bunuri si servicii (-744 milioane de lei), asistentei sociale (-556 milioane de lei lei), utilizarii rezervelor existente la nivelul cuantumului bugetat al cheltuielilor cu dobanzile (-477 milioane lei), reducerii componentei alte transferuri (-446 milioane de lei), precum si diminuarii cheltuielilor aferente programelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile (-287 milioane de lei). Cheltuielile de investitii, care cuprind cheltuielile de capital, cheltuielile aferente programelor cu finantare rambursabila, proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare si alte transferuri de natura investitiilor, scad la rectificare cu 1,2 miliarde de lei fata de nivelul aferent rectificarii bugetare anterioare.Consiliul Fiscal are in continuare rezerve serioase cu privire la posibilitatea de a realiza tinta de final de an pentru veniturile din fondurile europene post-aderare, in conditiile in care cu
trei luni inainte de finele acestuia, nivelul intrarilor (5,03 miliarde de lei) reprezinta mai putin de jumatate din suma estimata pentru intreg anul (12,15 miliarde lei lei), iar estimarile guvernamentale cu privire la performanta de absorbtie au fost sistematic mai mari decat realizarile. Opinia formulata de Consiliul Fiscal cu prilejul primei rectificari bugetare a consemnat incalcarea regulilor (prin derogare) Legii responsabilitatii fiscal-bugetare. Desi rectificarea curenta, prin reducerile de cheltuieli operate pentru a compensa partial revizuirea descendenta a estimarilor privind incasarile bugetare readuce nivelul cheltuielilor totale (exclusiv asistenta financiara din partea Uniunii Europene si a altor donatori) in limitele plafonului de cheltuieli prevazut de Legea 4/2013 si restabileste astfel respectarea regulii statuate de art. 6 lit. c), aceasta consemneaza o noua incalcare a art. 6 lit b) al Legii 69/2010, potrivit caruia soldul si, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luand in considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar urmator, nu vor putea depasi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetara, aprobata de catre Parlament. Astfel, proiectul de rectificare prevede un deficit bugetar de 15,9 miliarde de lei, mai mare cu 2,5 miliarde lei (0,4% din PIB) decat plafonul de 13,394 miliarde de lei statuat de Legea 4/2013, deviatia fata de plafonul legal crescand cu inca 1,2 miliarde de lei lei fata de cea deja consemnata cu prilejul primei rectificari bugetare.In plus, daca majorarea de deficit cash efectuata cu prilejul primei rectificari bugetare nu atragea dupa sine, conform evaluarii guvernamentale, o majorare a tintei de deficit bugetar conform ESA95 (relevant din perspectiva relatiei cu Uniunea Europeana), acest lucru nu se mai intampla acum, ratarea obiectivului initial de deficit ESA95 de 2,4% din PIB fiind probabil inevitabila.In opinia Consiliului Fiscal, este esential ca rezultatul executiei bugetare din 2013 sa asigure incadrarea in limita de 3% din PIB (chiar cu o marja suficient de confortabila pentru a putea acomoda potentiale revizuiri ulterioare de date)
statuata de Pactul de Stabilitate si Crestere, astfel incat sa poata fi evitata declansarea unei noi proceduri de deficit excesiv. Consiliul Fiscal este o autoritate independenta infiintata in baza Legii responsabilitatii fiscal-bugetare, care isi propune sa sprijine activitatea Guvernului si a Parlamentului in cadrul procesului de elaborare si derulare a politicilor fiscal-bugetare si sa promoveze transparenta si sustenabilitatea finantelor publice. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/156450/consiliul-fiscal-executie-tintepib.html#ixzz2jE5ebxl4
Costin (BNS): Dispunem de personal calificat pentru investiiile din zona Dunrii i a bazinului Mrii Negre
Romnia are personal calificat pentru orice fel de investiie n zona Dunrii i a bazinului Mrii Negre, pregtirea profesional a lucrtorilor din acest domeniu desfurndu-se n centre de formare ultramoderne, a declarat miercuri Dumitru Costin, preedintele Blocului Naional Sindical (BNS), n cadrul dezbaterii cu tema 'Cererea i oferta n piaa muncii'. 'Romnia se confrunt n prezent cu o situaie de criz pe piaa forei de munc, cu generaii dup generaii de omeri proaspt ieii de pe bncile colii. Tocmai de aceea, n ultima perioad ne-am axat pe activitatea de pregtire profesional, mai ales n domenii cerute pe piaa muncii. Concret, am avut n vedere sectorul investiiilor care pot fi realizate n zona Dunrii i a bazinului Mrii Negre, recrutnd n ultimele trei luni tineri care vor lucra pentru Compania american Exxon, care desfoar un proiect de explorare a resurselor energetice din bazinul Mrii Negre. Pe lng activitatea de pregtire profesional desfurat de partea sindical, este necesar i implicarea angajatorilor n acest proces. Personal, a prefera s avem n Romnia modelul francez, unde angajatorii sunt obligai s investeasc n propria resurs uman', a afirmat Dumitru Costin.
Potrivit studiului 'Catalizatori pentru formare profesional', realizat de BNS, Romnia este pe lista rilor codae n ceea ce privete formarea profesional. 'n anul 2012, doar 1,4% din adulii cu vrsta cuprins ntre 25 i 64 de ani au participat ntr-o activitate de formare continu, n condiiile n care standardul recomandat de Comisia European este de 15%. n plus, din analiza efectuat inclusiv la nivel regional se constat dezechilibre majore, corigibile doar prin stategii cu viziune de ansamblu i printr-o strns colaborare ntre actorii sociali. De exemplu, n regiunea Sud-Vest Oltenia se pregtesc pentru ocupaia de tehnician n tiine inginereti de 135 de ori mai muli elevi dect potenialul de angajare, iar n regiunea Sud-Est se pregtesc de 33 de ori mai muli asisteni medicali i moae dect disponibilul de angajare. n plus, regiunea Nord-Est a colarizat 3.656 elevi pentru ocupaia de asistent medical, n condiiile n care exist potenial de angajare aproape spre zero', a mai spus preedintele BNS. La dezbaterea organizat de BNS au participat att reprezentani ai patronatelor, ct i ai Ministerului Muncii i ai Comisiei pentru nvmnt, tiin, tineret i sport din Senatul Romniei. AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/233857-CostinBNS-Dispunem-de-personal-calificat-pentru-investitiile-din-zona-Dunarii-si-a-bazinuluiMarii-Negre.html
Dianu (ASF): Romnia va avea o cretere economic de 2,3-2,5% n 2013, dar dependent semnificativ de producia agricol
Romnia va avea o cretere economic de 2,3-2,5% n 2013, ns acest avans este dependent semnificativ de producia agricol, a declarat miercuri Daniel Dianu, primvicepreedinte al Autoritii de Supraveghere Financiar (ASF), n cadrul unei conferine pe tema privatizrilor pe piaa de capital.'Creterea economic va fi ntre 2,3% i 2,5% n 2013, dar dependent semnificativ de producia agricol. Economia romneasc va arta surprinztor de bine dac ne uitm la deficitul de cont curent,
care s-ar putea situa la 1% din PIB n 2013. Acest 1% va fi o mare strpungere, n condiiile n care n ultimii ani am fost blocai la 4%', a spus Dianu. Potrivit acestuia, inflaia la finele anului s-ar putea situa n jurul valorii de 2%. 'Un nou oc ar putea veni de peste Ocean. Vedem c economia european nu se amelioreaz, aa cum cred unii, iar asta are implicaii asupra pieei de capital, asupra sectorului bancar', a mai precizat Dianu. Fondul Monetar Internaional estimeaz c n acest an Romnia va nregistra o cretere economic de 2%, urmat de un avans de 2,2% n 2014, potrivit raportului World Economic Outlook, publicat de instituia financiar internaional la nceputul lunii octombrie. Ambele cifre au fost revizuite n sus fa de estimrile din primvara acestui an, cnd FMI prognoza c economia Romniei va nregistra o cretere de 1,6% n 2013 i de 2% n 2014. AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/233856-DaianuASF-Romania-va-avea-o-crestere-economica-de-2325-in-2013-dar-dependentasemnificativ-de-productia-agricola.html
Mediul de afaceri avertizeaza: O crestere a accizelor la carburanti in 2014 va rupe coloana vertebrala a economiei
Premierul Victor Ponta a declarat ca ia in considerare propunerea fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, de a creste, incepand cu 2014, accizele la carburanti, dar si de a taxa suplimentar traficul greu. Insa o astfel de masura poate produce efecte devastatoare in economie, declansand scumpiri in lant, avertizeaza reprezentantii mediului de afaceri. Proiectul, care a fost prezentat inca din vara, in cadrul PNL, de Relu Fenechiu, vizeaza o crestere de 10 eurocenti/litrul de benzina, ce reprezinta 8,5% din pretul de la pompa. De asemenea, se are in vedere o taxare progresiva a masinilor de peste 3,5 tone, incepand cu 0,15 eurocenti/km, in prima faza. Masurile ar urma sa produca un surplus de 26 de miliarde de euro pana in 2025, bani necesari pentru un proiect foarte ambitios: construirea a 4000 de kilometri de autostrada, in conditiile in
care in ultimii 23 de ani, Romania a construit doar 450 de km.Este o idee mai veche, de cand domnul Fenechiu era ministru, de a introduce o anumita taxa pe pretul benzinei si motorinei care sa alimenteze numai si numai resursele necesare pentru construirea de infrastructura rutiera, nu ca venituri la bugetul general. Trebuie sa o analizam si sa vedem. Nu o resping in niciun caz de la inceput", a declarat premierul. In conditiile in care nu exista un acord al companiilor petroliere pentru amortizarea costurilor majorarii accizei la carburanti, mediul de afaceri atrage atentia asupra efectelor pe care le poate produce pe piata o astfel de masura, si anume o scumpire in lant a produselor cu cateva procente. "Cresterea accizelor se va transfera intr-o crestere a costurilor de transport de cel putin 5%. Sa nu uitam faptul ca aceste costuri vor afecta si pretul final al produselor cu cateva procente", a declarat Liviu Rogojinaru, purtator de cuvant al Consiliului National pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii din Romania. Statistici avantajoase, buzunare goale In prezent, valoarea accizelor pentru carburanti este stabilita la 467 euro/tona pentru benzina fara plumb, la 547 euro/tona pentru benzina cu plumb si la 374 euro/tona de motorina. Cursul la care vor fi calculate accizele in 2014 este de 4,4485 lei/euro. In Romania, accizele si taxa pe valoare adaugata reprezinta circa 50% din pretul carburantilor, una dintre cele mai scazute ponderi in Uniunea Europeana. In Irlanda, taxele reprezinta 62% din costul carburantilor, in timp ce in Cipru sau Bulgaria, doar 41%. In plus, in Romania se comercializeaza benzina la cel mai mic pret din Uniunea Europeana, dar cu toate acestea, costul ei atarna cel mai greu in buzunarul consumatorilor, dupa bulgari, potrivit unor statistici publicate anul trecut de Comisia Europeana. Sa luam un exemplu: Italia inregistreaza cel mai ridicat pret la benzina din UE, cu 40% mai mare decat in Romania, potrivit datelor publicate de Comisia Europeana. In schimb, salariul mediu net in Italia este cu peste 500% mai mare decat in Romania.
Asa se face ca pentru un roman care castiga salariul mediu pe economie (420 de euro/luna), 50 de litri de benzina Euro-super 95, cumparati la pretul mediu din Romania de 1,327 euro/litru, reprezinta aproape 16% din salariu. Pentru un italian, in schimb, 50 de litri cumparati la pretul mediu din Italia, de 1,870 euro/litru, inseamna doar 4,24% din salariul mediu net (2205 euro/luna). Doar pentru bulgari costul benzinei este mai apasator in bugetul personal, comparativ cu "efortul financiar" facut de romani. Bulgaria este si singura tara din UE cu un salariu mediu pe economie mai mic decat in Romania, respectiv de 390 de euro/luna. De asemenea, costul benzinei in Bulgaria este usor mai ridicat decat in tara noastra: 1,335 euro/litrul de benzina. Astfel, pentru 50 de litri de benzina, bulgarii cheltuiesc aproximativ 17% din venitul lunar. Romanii platesc de 60 de ori mai mult pentru benzina decat venezuelenii, potrivit unui clasament care subiliniaza discrepantele dintre nivelurile de pret practicate de tarile lumii. Desi pretul combustibilului este impovarator pentru multi dintre romani, tara noastra se afla abia la jumatatea listei, iar in Europa, Romania se numara printre tarile care practica cele mai mici preturi. Belarusul este tara care practica cele mai scazute preturi la benzina, de 0,68 euro/litru (echivalentul a 3 lei). In Norvegia, in schimb, pretul benzinei era de 1,9 euro/litru (echivalentul a 8,6 lei). Business24, http://www.business24.ro/victor-ponta/afaceri/mediul-de-afaceriavertizeaza-o-crestere-a-accizelor-la-carburanti-in-2014-va-rupe-coloana-vertebrala-aeconomiei-imm-urile-1537143
Instituii Instituii
Intrevederea ministrului Economiei cu o delegatie de oameni de afaceri turci
Ministrul Economiei, Andrei Dominic Gerea, l-a primit miercuri, 30 octombrie 2013, pe ambasadorul Republicii Turcia n Romnia, E.S. mr lendil. La ntlnire au participat i reprezentanii conducerii Asociaiei Oamenilor de Afaceri Turci din Romnia ( TIAD). Diplomatul turc l-a felicitat, cu aceast ocazie, pe ministrul Economiei pentru nvestirea n noua funcie i i-a exprimat sperana n continuarea bunelor relaii instituionale cu Ministerul Economiei. n cadrul ntlnirii, au fost abordate aspecte privind stadiul relaiilor economice bilaterale, partenerii de dialog evocnd buna colaborare romno-turc i performana meninerii schimburilor comerciale la un nivel ridicat, n ciuda crizei economice internaionale. Ambasadorul mr lendil a adus la cunotina ministrului Andrei Gerea cteva dintre problemele cu care se confrunt comunitatea oamenilor de afaceri turci n Romnia, solicitnd, n acest sens, sprijinul oficialului romn. Ministrul Economiei l-a asigurat pe diplomatul turc de interesul su n susinerea mediului de afaceri si investiional i a lansat, cu acest prilej, o invitaie ctre oamenii de afaceri turci de a participa la procesele de privatizare i atragere de investiii aflate n derulare la companiile din portofoliul Ministerului Economiei. De asemenea, oficialul romn a transmis oamenilor de afaceri prezeni la ntlnire dorina Guvernului romn de a atrage investitori turci n diferite domenii de interes economic industria minier, industria petrochimic, industria textilelor. n acest sens, Ministerul Economiei va transmite Asociaiei Oamenilor de Afaceri Turci din Romnia o list a proiectelor actuale de interes pentru economia romneasc, partea romn fiind deschis, totodat, propunerilor venite din partea mediului de afaceri turc. La rndul lor, reprezentanii TIAD au prezentat ministrului romn al Economiei viziunea
comunitii turce de afaceri asupra economiei, accentund asupra importanei stabilitii economice pentru creterea ncrederii investitorilor i, astfel, a volumului investiional adus pe piaa romneasc. Acetia au transmis ministrului economiei interesul comunitii turce de afaceri de a participa la procesul de privatizare i atragere de investiii la Oltchim, Cuprumin, Pota Romn, precum i n sistemul medical din Romnia. MinisterulEconomiei,http://www.minind.ro/presa_2013/octombrie/30_oct_info_intalnire _amb_Turcia.pdf
Neelie Kroes, vicepresedintele Comisiei Europene: Tinerii sunt speranta Romaniei. Ei trebuie ancorati in lumea digitala
Tinerii inventatori ai Romaniei sunt speranta si gloria generatiilor care urmeaza, a declarat in cadrul evenimentului Future Communities Neelie Kroes (foto), vicepresedintele Comisiei Europene si Comisarul European pentru Agenda Digitala. Sunt foarte multi inventatori tineri in Romania, cu varste de pana in 19 ani. Acestia sunt speranta si gloria zilei de maine si ei trebuie sa beneficieze de tot suportul pentru o buna dezvoltare in viitor. Toti locuitorii Europei trebuie sa vorbeasca despre Europa ca despre un teritoriu, ca despre continent. Toti europenii trebuie sa fie ancorati in lumea digitala. Fiecare european trebuie sa fie digital. Este necesar ca lumea digitala sa faca parte din viata noastra, a spus Kroes in cadrul Future Communities. Ea apreciaza de asemenea ca in tara noastra ar trebui redusa diferenta dintre mediul urban si rural, iar acest lucru va trebui facut treptat.Intreaga Comunitate Europeana va trebui orientata spre viitor. Fondurile sunt din pacate limitate, darcerul este limita, important este sa ne prioritizam alegerile, tocmai de aceea ar trebui derulate investitii pentru proiecte cu valoare adaugata, a completat vicepresedintele Comisiei Europene.Neelie Kroes a mai spus ca un prim pas in acest sens ar fi spargerea barierei de comunicare intre statele europene, prin eliminarea taxei de roaming.
Vom scapa cat de curand de tarifele in roaming este o initiativa care va elimina barierele dintre tarile europene este o opreliste pentru ceea ce inseamna comunicarea intracomunitara, a incheiat Comisarul European pentru Agenda Digitala. In aceste zile are loc Future Communities // Open Innovation Fair, un eveniment de tehnologie deschis miercuri 30 octombrie, la Biblioteca Nationala, organizat de initiatorii proiectului Biblionet Romania, in parteneriat cu Ministerul pentru Societatea Informationala. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Social/156462/neelie-kroes-vicepresedintelecomisiei-europene-tineri-inventatori-lume-digitala.html#ixzz2jE5qN4bo
Ponta ataca dur judecatorii: Evaziunea este sprijinita si de Curtea Constitutionala

Premierul Victor Ponta acuza Curtea Constitutionala ca sprijina evaziunea fiscala si nu lasa Guvernul sa combata acest fenomen. El a afirmat despre actuala lege a insolventei ca incurajeaza companiile sa nu plateasca taxe, scrie Mediafax.Prezent, miercuri, la Fabrica Coca-Cola din Ploiesti, la inaugurarea unei noi linii de productie, premierul Victor Ponta a afirmat, intr-o declaratie data presei, ca apreciaza companiile "serioase" cum este Coca-Cola, care platesc taxe la bugetul de stat, compensand astfel evaziunea fiscala pe care o fac alte firme. In acest context, premierul a acuzat Curtea Constitutionala ca sprijina evaziunea fiscala si nu lasa Guvernul sa combata acest fenomen."Cand vad companii serioase cum este Coca-Cola ca platesc taxe cu care compensam faptul ca alte firme nu platesc taxe si se ocupa cu evaziunea fiscala, evaziune care vad ca acum e sprijinita si de Curtea Constitutionala, care nu ne lasa sa combatem evaziunea fiscla, cu atat mai mult apreciez companiile serioase care platesc taxe", a spus Ponta.Intrebat despre legea insolventei, el a afirmat ca actuala lege a insolventei "incurajeaza companiile sa nu plateasca taxe".Ponta a adaugat ca actuala lege a insolventei este "o lege proasta"
si a spus ca este hotarat sa o schimbe pentru a sprijini companiile "serioase" sa investeasca, sa plateasca si sa fie "actorii corecti" in economia romaneaasca. El a mai spus ca, anual, compania Coca-Cola plateste, in Romania, taxe si impozite in cuantum de aproximativ 200 de milioane de euro si ca, pana in prezent, aceasta companie nu a solicitat ajutor de stat, dar, in masura in care Coca-Cola va solicita un astfel de ajutor, Guvernul il va acorda "cu mare placere", intrucat ajutorul de stat este un mecanism european de promovare a investitiilor. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/156438/ponta-crede-ca-multe-companiifraieresc-statul-evaziunea-e-sprijinita-si-de-curtea-constitutionala.html#ixzz2jE5srARA
ANI cheltuieste 7 milioane de euro ca sa gaseasca neregulile din licitatiile publice

Agentia Nationala de Integritate (ANI) va avea pana la jumatatea anului viitor un sistem informatic care va emite avertismente in timp real atunci cand apar nereguli in timpul procedurilor de achizitii publice finantate cu fonduri europene, proiect al carui valoare se ridica la circa 7 milioane de euro.Din rapoartele Comisiei Europene s-a semnalat o evolutie a conflictului de interese, motiv pentru care am decis sa implementam un proiect de supraveghere care pana la jumatatea anului viitor va deveni functional, a declarat Horia Georgescu, presedinte al ANI. Proiectul, care urmeaza sa se numeasca PREVENT, va fi o platforma integrata care va monitoriza sistemul electronic de achizitii publice prin analiza datelor, fiind primul sistem de acest fel implementat pe piata locala."Intr-o prima faza, toate persoanele implicate in procesele de achizitii publice finantate cu fonduri europene vor fi monitorizate in timp real si sistemul, denumit Prevent, va emite avertismente atunci cand in timpul derularii procedurilor de licitatie sunt semnalate rude de gradul I si II care au legatura cu persoanele implicate in acest proces. Ulterior, monitorizarea se va extinde pentru toate licitatiile publicate in SEAP", a spus Georgescu.
In luna martie, Georgescu a anuntat ca sistemul Prevent va functiona printr-o platforma cu o baza de date care va fi integrata atat la nivelul Registrului Comertului, cat si la nivelul institutiilor fiscale, astfel incat sa se faca relationarea cu persoanele conducatoare de institutii publice sau implicate in proceduri de achizitie publica. In urma unui studiu ANI efectuat in 2012, la care au participat peste 80 de entitati reprezentate de consiliile locale, municipale si resedinte de judet, au fost identificate 78 de persoane, alesi locali, care au incasat bani publici prin procedura achizitiilor publice, prejudiciul estimat fiind de aproximativ opt milioane de euro.Proiectul PREVENT va fi suportat in totalitate prin intermediul Programului Operational Sectorial Cresterea Competivitatii Economice (POS CCE) 2007 2013, Axa III Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor pentru sectoarele privat si public si va necesita o investitie de circa 7 milioane de euro. WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/156435/ani-cheltuieste-7-milioane-deeuro-ca-sa-identifice-in-timp-real-neregulile-la-licitatii-publice.html#ixzz2jE5v7kFM
Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetar din acest an

Comparativ cu parametrii aprobai n contextul primei rectificri bugetare, ordonana de rectificare prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei i a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei, inta de deficit bugetar fiind revizuit ascendent la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din PIB), respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei). La nivelul elementelor individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendent se regsete la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 miliarde de lei, respectiv 0,2% la PIB). Revizuirea cumulat la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 miliarde lei) are drept surse principale estimarea unor ncasri mai mici la nivelul accizelor (901 milioane de lei), urmate de TVA (-365 milioane de lei) i impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 milioane de lei).
Cheltuielile de investiii, care cuprind cheltuielile de capital, cheltuielile aferente programelor cu finanare rambursabil, proiecte cu finanare din fonduri externe nerambursabile postaderare i alte transferuri de natura investiiilor, scad la rectificare cu 1,2 miliarde de lei fa de nivelul aferent rectificrii bugetare anterioare ZF, http://www.zf.ro/companii/guvernul-a-aprobat-a-doua-rectificare-bugetara-dinacest-an-11590805
Dacian Ciolo: Romnia i poate ocupa locul pe care l merit n sistemul agricol i agroalimentar european
Romnia i poate gsi n noua Politic Agricol Comun (PAC) toate elementele de care are nevoie pentru a-i lua n considerare specificul agriculturii i pentru a-i ocupa locul pe care l merit n sistemul agricol i agroalimentar european, a declarat, miercuri, comisarul european pentru agricultur i dezvoltare rural, Dacian Ciolo. "Chiar dac Indagra este un simbol al recoltei, a spune c n acest an vine ntr-un moment n care modalitatea de susinere a agriculturii, de stimulare a investiiilor cu fonduri europene, ne aduce n faza de semnat i de plantat noi scheme de de susinere, un nou PNDR, un nou sistem de susinere din pli directe,care va reprezenta reforma PAC i care a fost principalul meu obiectiv. Cred c Romnia i poate gsi n noua Politic Agricol Comun toate elementele de care are nevoie pentru a-i lua n considerare specificul agriculturii i pentru a-i ocupa locul pe care l merit n sistemul agricol i agroalimentar european fr a face referire la ceea ce pot face alte state membre i nu poate face Romnia", a spus Ciolo. Acesta a precizat c noul sistem de pli din PAC va permite Romniei nu doar meninerea lor pe hectar pn n 2020 aa cum au dorit agricultorii romni, n plus existnd posibilitatea de modulare a a plilor directe pentru o serie de categorii de ferme, n paralel cu plata la hectar.
Ciolo a precizat c pn la sfritul mandatului intenioneaz s mai vin cu o politic de promovare a sectorului agroalimentar pe piaa extern, inclusiv pentru sectorul agroalimentar romnesc care are un potenial imens pe piaa extern.Ajuns la cea de a 18-a ediie, trgul INDAGRA va reuni peste 430 de companii din Romnia, dar i din alte 20 de ri, ocupnd o suprafa expoziional de peste 30.000 de metri ptrai. La ediia din acest an vor fi aduse i cele mai multe animale, n jur de 350 de capete. Vizitatorii trgului vor putea cumpra semine, bulbi de flori, ngrminte i vor putea vedea ultimele tehnologii i echipamente pentru irigaii, utilaje agricole, sere i solarii, demonstraiile i concursurile fiind nelipsite de la cel mai mare eveniment de agricultur. n aceeai perioad, venind n completarea tematicii trgului, la Romexpo vor mai avea loc alte manifestri expoziionale - Indagra Food (trg internaional pentru industria alimentar), All - Pack (expoziie internaional pentru ambalaje, materiale, maini i echipamente specifice), Expo Drink & Wine (trg de vinuri, buturi alcoolice i non-alcoolice), Autoteexpotehnica (expoziie internaional de componente auto) i Trgul de Produse Tradiionale, evenimente ce reunesc peste 250 de firme din ar i din strintate. Trgurile vor fi deschise de miercuri pn smbt, ntre orele 10,00 i 18,00, iar duminic ntre orele 10,00 i 16,00. Preul unui bilet de acces este de 15 lei. AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/233830-DacianCiolos-Romania-isi-poate-ocupa-locul-pe-care-il-merita-in-sistemul-agricol-siagroalimentar-european.html
Ministrul Muncii s-a ntlnit cu Misiunea comun a FMI, Bncii Mondiale i Comisiei Europene
Ministrul Muncii, Mariana Cmpeanu, s-a ntlnit, miercuri, cu misiunea comun a Fondului Monetar Internaional, Bncii Mondiale i Comisiei Europene, n cadrul evalurii noului acord stand-by cu Romnia.Pe agenda discuiilor tehnice care au
nceput la sediul Ministerului Muncii, se afl stadiul elaborrii planului naional de ocupare, dar i reformele n vederea protejrii persoanelor vulnerabile n corelare cu liberalizarea preurilor la electricitate i gaz natural. Totodat, vor fi abordate aspecte legate de legislaie, cum ar fi dialogul social, Codul Muncii i proiectul Legii economiei sociale. Misiunea FMI efectueaz o vizit la Bucureti n perioada 22 octombrie - 5 noiembrie pentru discuii privind evaluarea Acordului Stand-By cu Romnia, care a fost aprobat pe 27 septembrie de boardul Fondului. Misiunea FMI are loc n comun cu echipe ale Comisiei Europene i Bncii Mondiale. Boardul Fondului Monetar Internaional a aprobat, pe 27 septembrie, scrisoarea de intenie transmis de autoritile romne pentru ncheierea unui nou acord de tip preventiv n valoare de aproximativ dou miliarde de euro, pentru o perioad de doi ani, la care se adaug alte dou miliarde de euro de la Comisia European. AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/233965-MinistrulMuncii-sa-intalnit-cu-Misiunea-comuna-a-FMI-Bancii-Mondiale-si-ComisieiEuropene.html
Daniel Constantin: Pomicultura va avea alocat o sum de 200 milioane de euro n noul PNDR
Pomicultura va fi unul din programele importante pentru Romnia, iar suma alocat n noul Program Naional de Dezvoltare Rural (PNDR) 2014-2020 va fi de peste 200 de milioane de euro, a declarat, miercuri, la Indagra, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale. "Pomicultura, un program important pentru noi, va avea o alocare financiar important de aproximativ 200 de milioane euro n perioada 2014- 2020. Este o discuie n momentul de fa vizavi de msurile pe care le implementm i cu siguran nu vor mai fi 24 de msuri, ci doar 13 msuri pe care vrem s le aplicm n PNDR, cu accent important pe tinerii fermieri, pe agricultura
ecologic, pe modernizarea satului romnesc i pe ceea ce nseamn elementul nou de gestionare a riscurilor din agricultur", a spus Constantin. Acesta a precizat c Romnia se afl n plin proces de elaborare al noului PNDR i sper ca Romnia s depun ct mai repede programul la Bruxelles. "Ne aflm n plin proces de elaborare al noului PNDR i sperm ca Romnia s recupereze din paii pierdui i s intrm n grupul rilor care vor fi printre primele care depun noul program. (...) Acum intervine partea cea mai grea, ca fiecare stat membru s implementeze msurile pe care le consider utile pentru fermierii din ara lor. Vrem s definitivm n aceast perioad toate aceste msuri agreate cu fermierii i s le implementm din 2014", a spus Constantin. eful MADR a precizat c pe noul PNDR nu vor fi schimbri fundamentale ns pe pli directe pe pilonul I fiecare stat membru va avea posibilitatea s intervin pe noua programare. "Dac pe PNDR nu vor fi schimbri fundamentale pe pli directe, pe pilonul I, vor fi schimbri importante pentru c, acum, statul membru are posibilitatea s intervin mai mult dect a avut n trecut pentru a personaliza forma de sprijin. Vom ncerca s avem pentru cei 860.000 de fermieri care au ntre 1 i 5 hectare o plat ceva mai mic, dar prin care s-i stimulm s se asocieze s mearg ctre zona se agricultur, dar nu de subzisten ci ctre una care s produc pentru pia. Cei care vor avea peste 5 hectare vor beneficia de o plat mai mare", a adugat Constantin. Ministrul Agriculturii a vizitat trgul de agricultur, alturi de premierul Victor Ponta, prima oprire fiind efectuat la stadurile de animale, iar ulterior la salonul EcoAgricultura i standul Rompan. Ajuns la cea de a 18-a ediie, trgul INDAGRA va reuni peste 430 de companii din Romnia, dar i din alte 20 de ri, ocupnd o suprafa expoziional de peste 30.000 de metri ptrai. La ediia din acest an vor fi aduse i cele mai multe animale, n jur de 350 de capete. Vizitatorii trgului vor putea cumpra semine, bulbi de flori, ngrminte i vor putea vedea ultimele tehnologii i
echipamente pentru irigaii, utilaje agricole, sere i solarii, demonstraiile i concursurile fiind nelipsite de la cel mai mare eveniment de agricultur. AGERPRES, PNDR.html http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/233935-DanielConstantin-Pomicultura-va-avea-alocata-o-suma-de-200-milioane-de-euro-in-noul-
Ponta: Romnia i face un brand extrem de apreciat pe plan internaional privind produsele bio
Premierul Victor Ponta a afirmat miercuri c Romnia ncepe s i fac un brand extrem de apreciat pe plan internaional n privina produselor bio. "A fost un an agricol bun i datorit condiiilor meteo foarte bune, dar i datorit faptului c anul trecut, la propunerea ministrului Agriculturii, am venit din timp cu subveniile. La fel se ntmpl i anul acesta. n mod sigur productorii, fermierii au deja banii necesari pentru a ncepe lucrrile nc din acest an. Cred c este o mare oportunitate pentru Romnia de a avea stabilitate n producia agricol. Susin n mod special o ni, care ns s-a dezvoltat extrem de mult, cea a produselor bio. Cred c aici Romnia, ncet-ncet, i face un brand extrem de apreciat pe plan internaional. Vom acorda tot sprijinul pentru dezvoltarea acestui domeniu n care Romnia are un potenial extraordinar", a declarat miercuri Ponta, prezent la expoziia internaional Indagra. El a mrturisit c a discutat cu ministrul Agriculturii despre posibilitatea dublrii suprafeelor cultivate cu produse bio, care n prezent ajung la 400 de mii de hectare. "Sprijinul pentru productorii notri naionali l acordm de fiecare dat. M-am bucurat foarte mult s vd primele statistici legate de reducerea TVA la pine, reducerea preului i la fin, i la produse de panificaie. Cred c deocamdat proiectul este un succes", a mai spus eful Executivului. Ponta a amintit i de existena ctorva
"succese importante", cum ar fi deschiderea pieei Chinei pentru producia romneasc de carne de porc i de bovine. Premierul Victor Ponta i ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, au vizitat miercuri expoziia internaional Indagra din Bucureti. Cei doi demnitari au vizitat mai multe standuri, inclusiv unele cu produse bio, unde eful Executivului s-a ntlnit i cu soia sa, europarlamentarul Daciana Srbu. De asemenea, Victor Ponta, Daniel Constantin i ambasadorul Franei, Philippe Gustin, au tiat o panglic inaugural, menit s marcheze o colaborare cu un hypermarket din Frana privind expunerea unei game de produse eco romneti n magazinele din Romnia ale companiei franceze. AGERPRES, bio.html http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/233909-PontaRomania-isi-face-un-brand-extrem-de-apreciat-pe-plan-international-privind-produsele-
Dan Nica susine c proiectul e-Romnia va fi pus n funciune la nceputul lunii noiembrie
Proiectul e-Romnia va fi pus n funciune la nceputul lunii noiembrie, dup o serie de teste de securitate, n timp ce Agenda Digital a Romniei sperm s o putem promova prin Hotrre de Guvern /HG/ spre finele lunii viitoare, a declarat, miercuri, ministrul pentru Societatea Informaional, Dan Nica, n cadrul Trgului de inovaie Future Communities - Open Innovation Fair 2013, organizat la Biblioteca Naional a Romniei.'ntr-un an, trebuia s adoptm 15 legi, printre care Legea Comerului Electronic, Legea Semnturii Digitale, Legea privind datele cu caracter personal, Legea privind interoperabilitatea, Legea privind achiziiile electronice. Aceast evoluie a pieei nu se poate realiza dac nu nelegem cteva elemente de baz: suntem cu toii parte a pieei europene, evoluia trebuie s fie una prin care aceast pia s se comporte ca un tot unitar. Proiectul e-Romnia va fi, n sfrit, gata i pus n funciune, dup teste de securitate, la nceputul lunii noiembrie', a afirmat Nica.
Potrivit ministrului, Agenda Digital a Romniei ar putea fi promovat prin HG la sfritul lunii noiembrie, dup rspunsul primit din partea Comisiei Europene. 'Agenda Digital a Romniei pe care, cu sprijinul doamnei vicepreedinte /Neelie Kroes, n.r./, vom avea feedback-ul de la Comisie, o putem promova prin Hotrre de Guvern la sfritul lunii noiembrie. Procesul de consultare se ncheie sptmna viitoare, dup care trimitem documentul la DG Connect pentru ultima faz de apreciere. Rezistena administraiei nu poate fi nfrnt dect prin adoptarea unor msuri. Toate aceste proiecte necesit o coordonare i o alocare financiar adecvat. Nu am nicio emoie pentru c, n viitorul exerciiu financiar, va exista o singur entitate n Ministerul pentru Societatea Informaional care se va ocupa de Agenda Digital. Prioritile le stabilim pe baza Agendei Digitale', a spus ministrul pentru Societatea Informaional. e-Romania este un program al Guvernului Romniei a crui realizare presupune informatizarea i interconectarea tuturor sistemelor de servicii publice. Scopul programului va fi de simplificare a procedurilor administrative i scdere a birocraiei, reducerea costurilor administraiei publice i eficientizarea actului de guvernare. Proiectul face parte din Strategia Naional Romnia Digitala - e-Strategie pentru o Societate Informaional, care cuprinde 14 seciuni, printre care Strategia Naional pentru Broadband, Strategia Naional de trecere la Televiziunea Digital, Administraia Public Minimal sau Strategia Naional pentru Serviciul Universal. Pentru persoanele fizice vor fi disponibile 20 de servicii online n cadrul domeniilor portalului e-Romnia, respectiv: e-Sntate, e-Mediu, e-Transport, e-Agricultur, eJustiie, e-Educaie, e-Cultur, e-Biseric, e-Turism, e-Asociativ, e-Sport i eParticipare. Programul conine proiectele e-Romania 1, care urmrete simplificarea interaciunii mediului de afaceri i a cetenilor cu instituiile statului, i e-Romania 2, un portal cu informaii despre localitile rii. Pentru proiectul e-Romania 2, licitaia din noiembrie
2009 a fost ctigat de firma Omnilogic, contractul avnd o valoare de aproape 12 milioane de euro, n timp ce pe proiectul e-Romania 1, licitaia a fost adjudecat tot n noiembrie 2009, de ctre un grup de companii de IT din Romnia. Contractul are o valoare de peste 10 milioane de euro. Vicepreedintele Comisiei Europene i comisar pentru Agenda Digital, Neelie Kroes, alturi de comisarul european pentru Agricultur, Dacian Ciolo, i Dan Nica, ministrul pentru Societatea Informaional, au participat, miercuri, la deschiderea primului trg de inovaie prin tehnologie pentru dezvoltarea comunitilor Future Communities Open Innovation Fair 2013, organizat n cadrul Bibliotecii Naionale a Romniei n perioada 30 octombrie - 1 noiembrie. Timp de trei zile, participanii vor intra n contact cu cele mai noi tehnologii destinate dezvoltrii comunitilor i vor putea dezbate idei inovatoare care se pot transforma din programe-pilot n politici adoptate la nivel naional i european. Evenimentul este iniiat de programul Biblionet n Romnia i Ministerul pentru Societatea Informaional /MSI/. AGERPRES, noiembrie.html http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/233895-DanNica-sustine-ca-proiectul-eRomania-va-fi-pus-in-functiune-la-inceputul-lunii-
Ciolo: Guvernul trebuie s gseasc modaliti de accesare a fondurilor europene pentru brodband n mediul rural
Guvernul de la Bucureti trebuie s gseasc modalitile de accesare a celor 100 milioane de euro alocate pentru broadband n mediul rural, n aa fel nct, pn n 2015, Romnia s aib band larg la ar, a declarat, miercuri, Comisarul european pentru Agricultur i Dezvoltare Rural, Dacian Ciolo, n cadrul Trgului de inovaie Future Communities - Open Innovation Fair 2013, organizat la Biblioteca Naional a Romniei.
'100 milioane de euro sunt alocate pentru broadband n mediul rural pentru Romnia. Sper ca Guvernul s gseasc modalitile de accesare, n aa fel nct, pn la sfritul anului 2015, aceti bani s se transforme n band larg pentru mediul rural. Agricultura din Uniunea European nu are nicio ans dac rmne izolat, iar una dintre cile de a iei din izolare este Internetul', a afirmat Ciolo. Comisarul european a adugat c agricultura viitorului nu poate face abstracie de tiina tehnologic, iar n mediul rural nu este suficient s produci, ci i s vinzi, iar una dintre modaliti este Internetul. 'Agricultura viitorului nu poate s fac abstracie de tiina tehnologic. 40% dintre romni nu au folosit niciodat internetul, o mare parte n mediul rural. Cu toate acestea, Romnia este a doua ar n lume n privina vitezei internetului. Deci, avem un potenial n privina internetului, dar avem i o mare parte din populaie care nu a folosit acest instrument. n mediul rural, nu e suficient s produci, ci i s tii s vinzi, iar internetul este o cale foarte important de a face acest lucru', a spus Dacian Ciolo. Vicepreedintele Comisiei Europene i comisar pentru Agenda Digital, Neelie Kroes, alturi de comisarul european pentru Agricultur, Dacian Ciolo i Dan Nica, ministrul pentru Societatea Informaional, particip, miercuri, la deschiderea primului trg de inovaie prin tehnologie pentru dezvoltarea comunitilor Future Communities - Open Innovation Fair 2013, organizat n cadrul Bibliotecii Naionale a Romniei n perioada 30 octombrie - 1 noiembrie. Timp de trei zile, participanii vor intra n contact cu cele mai noi tehnologii destinate dezvoltrii comunitilor i vor putea dezbate idei inovatoare care se pot transforma din programe-pilot n politici adoptate la nivel naional i european. Evenimentul este iniiat de programul Biblionet n Romnia i Ministerul pentru Societatea Informaional /MSI/. AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/233859-CiolosGuvernul-trebuie-sa-gaseasca-modalitati-de-accesare-a-fondurilor-europene-pentrubrodband-in-mediul-rural.html
Ponta: Rezultatele reducerii TVA la pine sunt foarte bune

Rezultatele reducerii TVA la pine sunt foarte bune - sunt ncasri suplimentare, fiscalizare suplimentar i preuri mai mici, a declarat, miercuri, la nceputul edinei de guvern, premierul Victor Ponta.'Deja Indagra a nceput cu un numr mai mare de participani dect anul trecut; ntr-adevr i anul agricol a fost foarte bun (...) ncep s fiu uimit cnd vd c oamenii sunt, totui, mulumii. Triesc prea mult n lumea televizorului, n loc s triesc n lumea real, unde oamenii erau mulumii i pentru reducerea TVA la pine i rezultatele sunt foarte bune - avem ncasri suplimentare i fiscalizare suplimentar i preuri mai mici', a afirmat primul ministru. eful Executivului a precizat c, la rectificarea bugetar care urmeaz s fie aprobat n edina de Guvern, ANSVSA va primi sume suplimentare pentru a continua rezultatele bune prin deschiderea unor piee internaionale pentru produsele romneti i sprijinul acordat produselor bio, unde Romnia ncepe s aib un nume foarte bun n Europa i n lume.Pinea i specialitile din panificaie fr umplutur au TVA de 9% ncepnd cu 1 septembrie, potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale i al Ministerului Finanelor Publice, publicat n data de 28 august n Monitorul Oficial. Economica, http://www.economica.net/ponta-rezultatele-reducerii-tva-la-paine-suntfoarte-bune_65425.html

Revista Presei Economice 30 Octombrie 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Presei Economice 30 Octombrie 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Presei Economice din Romnia

Romnia 30 octombrie 2013

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Fonduri Europene Fonduri europene

Revista Presei Economice din Romnia

Selgros suspenda colaborarea cu Avicola Calarasi

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Boardul Tarom i-a transmis managerului Heinzmann o evaluare negativa

Revista Presei Economice din Romnia

SAP Romnia, numrul unu pe piaa soluiilor ERP

Revista Presei Economice din Romnia

Asociaia softitilor din Romnia lanseaz un index al companiilor de outsourcing IT

Mdlina Suceveanu pleac de la Orange Romnia pentru o carier internaional

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Creterea preului la lemn a majorat afacerile Romsilva cu o treime la nou luni

Revista Presei Economice din Romnia

Schimbare de strategie la Lidl Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Animax - Cel Mai Promitator Brand Romnesc Editia a IV-a

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Tichetele de mas se vor transforma n carduri de beneficii

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Guvernul a scos din joben noi taxe

Revista Presei Economice din Romnia

Accizele ar putea fi calculate in functie de rata inflatiei si nu de cursul BCE

Revista Presei Economice din Romnia

Principala problema a turismului romanesc: slaba pregatire a angajatilor

Revista Presei Economice din Romnia

Romania sociala: 600.000 de noi utilizatori Facebook in patru luni

Revista Presei Economice din Romnia

Cursul oficial a coborat semnificativ: la cat s-a oprit referinta

Revista Presei Economice din Romnia

Guvernul ia in calcul largirea bazei de impozitare

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

BCR scapa de pierderile de anul trecut si revine pe profit la 9 luni

Revista Presei Economice din Romnia

Euroins isi majoreaza capitalul cu 20 mil. lei pentru a "rezista" pe RCA

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Revista Presei Economice din Romnia

Dobnzile la creditele n lei sunt la numai un pas s le egaleze pe cele la euro

Revista Presei Economice din Romnia