UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE TIINA I INGINERIA MEDIULUI

ECOLOGIE I MANAGEMENT ECOLOGIC

SUPORT DE CURS

LECTOR Dr. biolo D!"! M!l#$%i

&'()
1

U"i*+r#i,!,+! B!b+--Bol.!i, Cl/0-N!1o$! F!$/l,!,+! 2+ ,ii"3! -i I" i"ri! M+2i/l/i Di#$i1li"!4

Lector dr. biolog Dana MALSCHI

ECOLOGIE I MANAGEMENT ECOLOGIC

SUPORT DE CURS

&'() M!,+ri!l 2i2!$,i$ r+2!$,!, 1+ b!5! biblio r!6i+i4

7STUGREN BOGDAN, (89&. B!5+l+ +$olo i+i +"+r!l+. E2. ,ii"3i6i$: -i +"$i$lo1+2i$:, B/$/r+-,i. 7STUGREN BOGDAN , (88;. E$olo i+ ,+or+,i$:. E2. S!r<i#, Cl/0 = N!1o$!. 7BOTNARIUC N., (8>?. Co"$+13i! -i <+,o2! #i#,+<i$: @" biolo i! +"+r!l:. E2. A$!2. R.S.R., 7BOTNARIUC N., VADINEANU V., (89&. E$olo i+. E2. Di2!$,i$: -i 1+2! o i$:, B/$/r+-,i. 7CRISTEA, V., SIMONE DENAEYER, &'';. De la biodiversitate la OGM-uri ? Col+$3i! UNIVERSITAS, #+ri! BIOLOGIE, E2. EiBo", Cl/0-N!1o$!. 7CRISTEA V., GAFTA D., PEDROTTI F., &'';. Fitosociologie. E2. Pr+#! U"i*+r#i,!r: Cl/0!":. 7CRISTEA, V., &''?. Conservarea si protectia biodiversitii, n contextul de voltrii durabile !i al integrarii "o#$niei n %.&. E"*iro"<+", C Pro r+##-?D&''?, Cl/0-N!1o$!4 98-89. 7DORDEA MANUELA, COMAN N., &''E. &cologie u#an. C!#! C:r3ii 2+ ,ii"3:, Cl/0-N!1o$!. 7ELIADE G., GFINEA L., TEFANIC G., (8>E. Microbiologia solului. E2. C+r+# B/$/r+#,i. 7FABIAN ANA, ONACA RODICA, (888. &cologie aplicat. C!#! 2+ +2i,/r: SARMIS, Cl/0-N!1o$!. 7FIIU A. &'';. &cologie !i protecia #ediului. A$!2+<i$1r+#, Cl/0-N!1o$!. 7GFIDRA V., SESTRA R., BOTU M., BOTU I., &'';. 'iodiversitate !i bioconservare. E2. A$!2+<i$Pr+#, Cl/0-N!1o$!4 E?-(''. 7GISS TEFAN, DRAGAN-BULARDA MIFAIL, DANIELA PACA, (88). &n i#ologia #ediului ncon(urtor. &n i#ologia solurilor te)nogene.Vol. II. E2. CERES, B/$/r+-,i. 7OHUNU AL., CARMEN TEODOSIU, &''&. PREVENIREA POLUARII MEDIULUI.. E2. U"i*. TRANSILVANIA Br!#o*. 7VADINEANU V., (889. Devoltare durabil. E2. U"i*. B/$/r+-,i. 7Or2o"!"3! 2+ /r +"3: ! G/*+r"/l/i (8ED&&.(&.&''E 1ri*i"2 1ro,+$3i! <+2i/l/i. Mo"i,or/l O6i$i!l !l Ro<I"i+i "r.((8?D)'.(&,&''E 7Or2i"/l 9>?D&''; !l Mi"i#,+r/l/i M+2i/l/i -i Go#1o2:ririi A1+lor 1+",r/ !/,ori5!r+! !$,i*i,:3ilor $/ i<1!$, #+<"i6i$!,i* !#/1r! <+2i/l/i. Mo"i,or/l O6i$i!l !l Ro<I"i+i. P!r,+! I. Nr. )(D((.'(.&''E.

Cuprins: C/r#/l ( ...............................................................................................................................................() (.(. Obi+$,i*/l 2i#$i1li"+i (.&. D+5+$%ilibr+ +$olo i$+ (.). Co"#+r*!r+! "!,/rii. (.;. T+ori! +"+r!l: ! #i#,+<+lor $! <i0lo$ +6i$i+", @" $+r$+,!r+! #i#,+<+lor biolo i$+. (.E. T+ori! "i*+l/rilor 2+ i",+ r!r+ -i i+r!r%i! #i#,+<+lor *ii. (.?. S+<"i6i$!3i! $o"$+1,/l/i +$olo i$ -i +*ol/3i! +$olo i+i. C/r#/l & ...............................................................................................................................................&& &.(. Co"$+1,+ 6/"2!<+",!l+4 M+2i/ -i bio,o1. T+ori! "i*+l/rilor ,ro6i$+. L!"3/ri ,ro6i$+. &.&. Pri"$i1ii !l+ 1ro$+#+lor +$olo i$+4 Pri"$i1i/l /"i,:3ii *i!3: = <+2i/. Pri"$i1i/l 6++2b!$B-/l/i. &.). L+ il+ 6!$,orilor li<i,!,i*i4 L+ +! ,ol+r!"3+i, l+ +! <i"i</l/i, l+ +! r+l!,i*i,:3ii. C/r#/l )................................................................................................................................................&> ).(. Bio#6+r!. ).(.(. Or !"i5!r+! bio#6+r+i. ).(.&. E*ol/3i! bio#6+r+i. ).&. B!5+l+ ,+or+,i$+ !l+ $+r$+,:rii +$o#i#,+<+lor. ).&.(. S+<"i6i$!3i! $o"$+1,/l/i 2+ +$o#i#,+<. ).&.&. D+6i"ir+! $o"$+1,/l/i 2+ bio2i*+r#i,!,+. Di*+r#i,!,+! biolo i$:4 ,!Jo"o<i$:, +"+,i$:, 2i*+r#i,!,+! bio$+"o5+lor -i +$o#i#,+<+lor. ).&.). For3+l+ i",+ r!,o!r+ -i $+l+ E 1l!"/ril+ 2+ #,r/$,/r!r+ !l+ +$o#i#,+</l/i, $or+#1/"5:,o!r+ 6i+$:r/i 6!$,or i",+ r!,or4 #,r/$,/r! 2+ bio,o1 ! +$o#i#,+</l/i K#+l+$3i! 2+ bio,o1 !#/1r! 6o"2/l/i 2+ #1+$iiLM #,r/$,/r! #1!3i!l: +o<+,ri$:, $orolo i!M #,r/$,/r! bio$+"o,i$: Kr+l!3i! $!",i,!,i*: @",r+ </l3i<+! 2+ #1+$ii -i 2+ i"2i*i5iLM #,r/$,/r! ,ro6o2i"!<i$:, 6/"$3io"!r+! 6l/J/l/i 2+ <!,+ri+ -i +"+r i+ @" +$o#i#,+<M #,r/$,/r! bio$%i<i$: ! +$o#i#,+</l/i Ki",+r!$3i/"il+ 2i",r+ #1+$ii 1ri" +Jo<+,!boli3ii lorL. ).&.;. Co<1o5i3i! +$o#i#,+</l/i. ).&.E. T+ori! +"+r!l: ! #i#,+<+lor. M+,o2olo i! 2+ $+r$+,!r+ +$olo i$:. C/r#/l ;..................................................................................................................................................)( ;.). S,r/$,/r! l+ !,: 2+ bio,o1 ! +$o#i#,+</l/i. ;.).(. D+1+"2+"3! bio$+"o5+i 2+ bio,o1. V!l+"3! +$olo i$:. For<+l+ bio,i$+. Ti1olo i! +$olo i$: K#1+$ii $!r!$,+ri#,i$+-6i2+l+, #1+$ii 2o<i"!",+, r!2/l 2+ $o</"i,!,+ @",r+ 6o"2/ril+ 2+ #1+$ii,L. ;.).&.E6+$,/l bio$+"o5+i !#/1r! bio,o1/l/i. KTr!"#6or<!r+! +o$%i<i$: ! bio,o1/l/i. G+"+5! <i$ro$li<+i.L ;.).). D+li<i,!r+! +$o#i#,+</l/i @" #1!3i/. KE$o#i#,+<+ ,+r+#,r+. E$o#i#,+<+ #/b,+r!"+. E$o#i#,+<+ 2+ !1+ i",+rio!r+. E$o#i#,+<+ <!ri"+. ;.).;. Cl!#i6i$!r+! -i or2o"!r+! +$o#i#,+<+lor. ;.;. S,r/$,/r! #1!3i!l: i",+r": ! +$o#i#,+</l/i. ;.;.(. M!$ro#,r/$,/r!. KM!$ro#,r/$,/r! ori5o",!l:4 $o"#or3i/l, bio#$%+"!, #i"/5iil+. M!$ro#,r/$,/r! *+r,i$!l:, #,r!,i6i$!r+!.L ;.;.&. Mi$ro#,r/$,/r! C/r#/l E..................................................................................................................................................;? S,r/$,/r! bio$+"o,i$! E.(. Bio2i*+r#i,!,+! E.&. C!,+ oriil+ ,!Jo"o<i$+: specie, gen, familie, ordin. I+r!r%i! ,r+1,+lor ,!Jo"o<i$+4 egnul, !ncreng"tura, Clasa, Subclasa, #rdinul, $amilia, %enul, Specia, subspecia, &arietatea, forma. E.). Pro$+#+ 2+ #1+$i!3i+ E.).(. S1+$i!3i! !lo1!,ri$:4 '

E.).(.(. S1+$i!3i! !lo1!,ri$: 1+ri1!,ri$: #!/ $+",ri1+,:. E.).(.&. S1+$i!3i! !lo1!,ri$: $+",ri6/ :. Mo2+l/l BroN". E.).(.). C+",r/ 2+ #1+$i!3i+. E.).(.;. Ti1/ri 2+ #1+$ii r+5/l,!,+ 1ri" #1+$i!3i+ !lo1!,ri$:. !. S/b#1+$ii, M+ !#1+$ii, S+<i#1+$ii. b. P!r!#1+$ii K#1+$ii 1!r!,o1i$+L, Si"#1+$ii K#1+$ii #i",o1i$+L E.).&. S1+$i!3i! #i<1!,ri$:4 S+l+$3i+ 2i#r/1,i,i*:. S+l+$3i+ $o<1+,i,i*:4 !. 1ri" 1or3io"!r+! r+#/r#+lor 2+ <+2i/ @",r+ #/b#1+$iiM b. 1ri" %+,+ro$ro"i+ Kpaedomorfo(a, paramorfo(a, prelungirea stadiilor, pre) sau post startarea*. C/r#/l ?................................................................................................................................................;9 Cl!#i6i$!r+! or !"i#<+lor. El+<+",+l+ #,r/$,/r!l+ -i 6!$,orii 2+ i"6l/+"3: !i bio2i*+r#i,:3ii ?. (. Cl!#i6i$!r+! or !"i#<+lor. ?.(.(. Cl!#i6i$!r+! or !"i#<+lor @" $+l+ E r+ "/ri ?.(.&. El+<+",+l+ #,r/$,/r!l+ !l+ bio2i*+r#i,:3ii ?.(.). S1+$i! - /"i,!,+! 2+ b!5: @" $l!#i6i$!r+! or !"i#<+lor. T!Jo"i i"6r!#1+$i6i$i ?.(.;. Po1/l!3i! = /"i,!,+ 2+ b!5: ! +*ol/3i+i. ?.&. F!$,orii 2+ i"6l/+"3: !i bio2i*+r#i,:3ii. ?.&.(. F!$,orii 1ri<!ri 2+ i"6l/+"3: !i +*ol/3i+i, #1+$i!3i! !lo1!,ri$:, #1+$i!3i! #i<1!,ri$:. M/,!3i!, Mi r!3i!, R+$o<bi"!r+! #+J/!l: +,ibrid"rile intraspecifice ) !1ro1i!,+, ,ibrid"rile interspecifice -i intergenerice ) @"2+1:r,!,+. S+l+$3i! "!,/r!l: Kselec.ia stabili(atoare, selec.ia direc.ional", selec.ia disrupti&"*. Dri6,/l +"+,i$. C/r#/l >...............................................................................................................................................?) S,r/$,/r! ,ro6o2i"!<i$: ! +$o#i#,+</l/i. F/"$3io"!r+! 6l/J/l/i 2+ <!,+ri+ -i +"+r i+ @" +$o#i#,+< >. F/"$3iil+ +$o#i#,+</l/i. >.(. F/"$,i! 2+ $ir$/l!,i+ ! #/b#,!"3+lor or !"i$+ -i !"or !"i$+, 1ri" r+l!3iil+ ,ro6i$+. >.&. F/"$,i! +"+r +,i$!=$!1,!r+! +"+r i+i K6o,o#i",!5:, $%+<o#i",+5:L -i ,r!"#6+r/l +i. >.&.(. Co<1or,!<+",/l +"+r +,i$4 Pri"$i1i/l $o"#+r*:rii +"+r i+i. Pri"$i1i/l 2+ !2:rii +"+r i+i. Pri"$i1i/l <!Ji<!li5:rii 6l/J/l/i -i ! +6i$i+"3+i +"+r i+. >.&.). S/r#+ 2+ +"+r i+ 1+",r/ +$o#i#,+<+. >.). Pro2/$,i! 1ri<!r!. >.).(. Pro2/$,i! 1ri<!r! br/,!. >.).&. Pro2/$,i! 1ri<!r! "+,!. Bio<!#!. >.;. Pro2/$3i! #+$/"2!r! >.E. A/,o$o",rol/l -i #,!bili,!,+! r+l!,i*: ! +$o#i#,+</l/i >.?. S/$$+#i/"+! +$olo i$: -i l+ i,:3il+ +i C/r#/l 9...............................................................................................................................................>( S,r/$,/r! bio$%i<i$: ! +$o#i#,+</l/i. KI",+r!$3i/"il+ @",r+ #1+$ii 1ri" +Jo<+,!boli3ii lorL 9.(. Pri"$i1iil+ !l+lo1!,i+i. Alelopatia, substan.e ectocrine sau aleloc,imicale, e/ometaboli.i, mesageri bioc,imici, alelopatia nemi0locit", alelopatia mi0locit", ecologia bioc,imic", metabolism ecologic, substan.e ectocrine sau aleloc,imicale, e/ometaboli.i, mesageri bioc,imici. 9.&. Pri*ir+ +"+r!l: !#/1r! !l+lo$%i<i$!l+lor. Substan.e bacterigene1 Substan.e fungigene: ) antibiotice, patoto/ine1 Substante fitogene: fitoncidele, substantele antifungale, colinele, alcaloi(ii, sterolii, pro,ibitinele, in,ibitine, glico(ide cianogene, substante renolice antifungale -i fitoale/ine. 2elergoni sau feromoni, substan.e to/ice. 9.). M+,!boli#</l +$olo i$. 3cosisteme marine. 3cosisteme de ape interioare. 3cosisteme terestre. 9.;. R+l!3ii bio$%i<i$+ @",r+ 1l!",+ -i !"i<!l+ 9.;.(. R+ l!r+! $%i<i$: ! +rbi*or+lor 9.;.&. A$3i/"i %or<o"!l+ 6i,o +"+ !#/1r! !"i<!l+lor 9.;.). EJ$i,!r+! bio$%i<i$: ! !"i<!l+lor 2+ $:,r+ 1l!",+ 9.;.;. O,r:*ir$! 1l!",+lor $/ ,+l+r o"i 9.E. R+l!3ii !l+lo$%i<i$+ @",r+ !"i<!l+ 9.E.(. F+,+ro,+l+r o"i 9.E.&. F+ro<o"i 4

C/r#/l 8..................................................................................................................................................>> S,r/$,/r! +$olo i$:, #,!,i$! -i 2i"!<i$! 1o1/l!3i+i. R+l!3i! +"+r!l: o< - bio#6+r: 8.(. No3i/"+! 2+ 1o1/l!3i+4 popula.ii geografice, ecologice -i elementare. 8.&. S,!,i$! 1o1/l!3i+i4 efecti&, densitate, rata natalit".ii, rata mortalit".ii -i rata cre-terii numerice. 8.). S,r/$,/r! +$olo i$: ! 1o1/l!3i+i4 structura de &5rst"1 raportul 6ntre se/e1 configura.ia func.ional"1 distribu.ia spatial". 8.;. Di"!<i$! 1o1/l!3i+i. F!$,ori 2+1+"2+"3i 2+ 2+"#i,!,+ +lupta pentru e/isten.", para(i.ii, epidemiile, pr"d"torii -i al.i factori biogeni* -i 6!$,ori i"2+1+"2+"3i 2+ 2+"#i,!,+ +factorii fi(ici, bolile necontagioase, tulbur"rile trofofi(iologiceL. C/r#/l ('-((.........................................................................................................................................9( Or2i"+! i" ,i<1 ! +$o#i#,+</l/i. ('.(. G+"+r!li,:3i. For3+l+ i",+ r!,o!r+ -i 1l!"/ril+ #,r/$,/r!r+ !l+ +$o#i#,+</l/i. ('.&. Tr!"#6or<:ril+ #,r/$,/r!l+4 <o2i6i$:ri !l+!,orii, ,r!"#6or<:ri ri,<i$+, 1+rio2i$+, ,r!"#6or<:ri "+1+rio2i$+ - #/$$+#i/"i +$olo i$+ #!/ +$o +"+5:, ,i<1/l +$olo i$. ('.). E$o +"+5! K#/$$+#i/"+! 1ri<!r:L. ('.).(.T+ori! $l!#i$: K$l+<+",#i!":L ! +$o +"+5+i. ('.).&.T+ori! <o2+r": K#,o%!#,i$:L ! +$o +"+5+i. ('.;. S/$$+#i/"i #+$/"2!r+. ('.;. (. S/$$+#i/"i !bio +"+. ('.;. &. S/$$+#i/"i bio +"+. ('.;.). S/$$+#i/"i ,+%"o +"+. ('.E. S,!bili5!r+! +$o#i#,$</l/i. ('.E.(. M+r#/l +"+r!l !l +$o +"+5+i -i #/$$+#i/"ilor. ('.E.&. Co"$+1,/l 2+ $li<!J C/r#/l (&.............................................................................................................................................8& Co"#+r*!r+! bio2i*+r#i,:3il (&.(. I",ro2/$+r+ (&.&. Co"#i2+r!3ii +"+r!l+. (&.). Arii #i #1+$ii 1ro,+0!,+. (&.;. Pl!"/l 2+ or !"i5!r+ -i +#,io"!r+ !l /"+i !rii 1ro,+0!,+ C/r#/l ().............................................................................................................................................89 ().(. Pro,+$3i! <+2i/l/i @"$o"0/r:,or. R+6+riri !#/1r! l+ i#l!3i+i 1+",r/ I",+ r!r+! U.E. ().&. Pol/!r+!. E6+$,+l+ /"or 1ol/!"3i -i 1r+*+"ir+! lor C/r#/l (;............................................................................................................................................(&'
R+$o"#,r/$3i! +$olo i$:(;.(. Co"#i2+r!,ii +"+r!l+. Pri"$i1ii. (;.&. R+$o"#,r/$3i! +$olo i$: ! %!l2+lor 2+ #,+ril. Sol/ri ,+%"o +"+ 6or<!,+ 1+ %!l2+ 2+ #,+ril <i"i+r+. (;.). R+$o"#,r/$3i! +$olo i$: @" ! ri$/l,/r: (;.;. Noi ori+",:ri -i 1+r#1+$,i*+ !l+ r+$o"#,r/$3i+i +$olo i$+ Biblio r!6i+4........................................................................................................................................(&; PLANE, ANEOE .........................................................................................................................................(&?

C/r# (.
C/1ri"#4 (.(. Obi+$,i*/l 2i#$i1li"+i 2+ P ECOLOGIE APLICATA Q (.&. E$olo i! -i 2+5+$%ilibr+l+ +$olo i$+ (.). Co"#+r*!r+! "!,/rii. (.;. T+ori! +"+r!l: ! #i#,+<+lor $! <i0lo$ +6i$i+", @" $+r$+,!r+! #i#,+<+lor biolo i$+. (.E. T+ori! "i*+l/rilor 2+ i",+ r!r+ -i i+r!r%i! #i#,+<+lor *ii. (.?. S+<"i6i$!3i! $o"$+1,/l/i +$olo i$ -i +*ol/3i! +$olo i+i.

(.(. INTRODUCERE In cadrul -tiin.elor biologice interdisciplinare, 83cologia aplicat"9 are ca obiecti& cunoa-terea elementelor -i func.iilor sistemelor biologice -i ecologice, 6n scopul e&alu"rii -i conser&"rii capitalului natural. Acesta este constituit din di&ersitatea sistemelor biologice -i ecologice, func.ion5nd 6n regim natural, seminatural sau antropi(at, -i cuprin(5nd: di&ersitatea speciilor e/istente 6ntr)un ,abitat +di&ersitatea ta/onomic"*1 di&ersitatea bioceno(elor -i a ecosistemelor dintr)o anumit" regiune, precum -i di&ersitatea genetic" +&arietatea genetic" a speciilor -i popula.iilor*, :rote0area -i conser&area calit".ii -i biodi&ersit".ii sistemelor ecologice este garan.ia p"str"rii stabilit".ii ecosistemelor, tot mai mult amenin.ate prin distrugerea ,abitatelor -i a speciilor. Acti&it".ile pri&ind prote0area -i conser&area mediului, a stabilit".ii sistemelor ecologice, sunt absolut necesare pentru sus.inerea procesului de de(&oltare durabil", cu care se confrunt" societatea contemporan", presupun5nd insusirea de cuno-tin.e comple/e de ecologie -i management ecologic. :entru formarea competen.elor 6n acti&it".ile de protec.ia mediului, se impune parcurgerea unor etape de instruire: 6nsu-irea informa.iilor despre lumea &ie1 in&estigarea sistemelor biologice1 demonstrarea, modelarea principiilor -i conceptelor biologice1 transferarea, integrarea metodelor de management ecologic. 2ermenul ;management9 defineste e/ercitarea functiei de planificare, organi(are, conducere directa, control, super&i(are a oric"rui proiect sau acti&it".i industriale sau de afaceri cu asumarea responsabilit".ii pentru re(ultate. Managementul de mediu este un termen generic care descrie procesul comple/ de abordare a problemelor de mediu +de la identificarea acestora, e&aluarea impactului<riscului, formularea programelor care s" sus.in" de(&oltarea durabil", implementarea, e&aluarea -i corectarea lor*, necesit5nd colaborarea interdisciplinar" +-tiin.e naturale, inginere-ti, sociale, economice, legisla.ie, planificare* -i de cele mai multe ori coordonarea, din punct de &edere al strategiilor, la ni&el regional, na.ional sau interna.ional +#=>?>, 23#D#SI>, 2@@2*. Mai ales 6n ultimele dou" decenii, o importan." deosebit" au c"p"tat stabilirea limitelor ecologice 6ntre care se poate desf"-ura acti&itatea economic" precum -i elaborarea de reglement"ri na.ionale -i interna.ionale 6n acest sens. :roblemele globale ale omenirii sunt in str5ns" legatur" cu problemele mediului 6ncon0ur"tor. !n de(&oltarea societ".ii apar de(ec,ilibre care duc la poluarea semnificati&" a mediului. (.&. ECOLOGIA I DEHECFILIBRELE ECOLOGICE 2erra este cuprinde cinci 6n&eli-uri: Litosfera A 6n&eli-ul solid, :edosfera A repre(entat" de sol, Atmosfera A 6n&eli-ul de aer, Hidrosfera ) 6n&eli-ul de ap", Biosfera ) 6n&eli-ul &iu, 6n&eli-uri aflate 6ntr)un ec,ilibru relati&, 6ntr)o interrela.ie permanent" -i dinamic", toate intersect5ndu)se la ni&elul scoar.ei terestre. ela.iile organismelor &ii cu mediul lor de &ia." sunt studiate de +$olo i+. Mediul 6n care tr"ie-te fiecare organism are o component" lipsit" de &ia." = bio,o1/l, care cuprinde substratul -i factorii abiotici, -i una cu &ia." ) bio$+"o5!, alc"tuit" din totalitatea &ie.uitoarelor care tr"iesc 6n acela-i biotop. Biotopul -i bioceno(a formea(" o unitate structural" -i func.ional" numit" +$o#i#,+<. 3cosistemele formea(" comple/e de ecosisteme care, 6n totalitatea lor de pe 2erra, alc"tuiesc +$o#6+r!. !ntre cele dou" componente ale ecosistemului e/ist" un sc,imb permanent de materie, energie -i informa.ie. 3c,ilibrul ecosistemului este asigurat prin func.ia de autoreglare, care se reali(ea(" 6n interiorul bioceo(ei, 6n interiorul biotopului -i 6ntre bioceno(" -i biotop. :e ba(a acestor interrela.ii se reali(ea(" un ec,ilibru relati& stabil al ecosistmului. Interrela.iile dintre componentele ecosistemului C

determina ca o modificare a unui element s" influen.e(e mediul 6n ansamblul s"u, put5nd a&ea drept consecin." apari.ia unor de(ec,ilibre ecologice. Cau(ele de(astrelor ecologice, dup" raportul dintre factorii naturali -i cei antropici, pot fi: ) "!,/r!l+, care 6-i au originea 6n caracteristicile componentelor fi(ico)c,imice ale mediului -i 6n care implicarea uman" este absent" sau nesemnificati&", cum sunt: manifest"rile &ulcanice, cutremurele, inunda.iile, alunec"rile de teren, e/tinderea de-erturilor ca re(ultat al sc,imb"rilor atmosferei -i ca o continuare a 6nc"l(irii postglaciare, unele fenomene meteorologice ca 6ng,e.ul, &iscolul, a&alan-ele, seceta prelungit" a aerului -i solului etc. - !",ro1i$+, determinate de e&olu.ia istoric" a societ".ii umane, care a a&ut ca efect modificarea unor elemente naturale. Ca parte a ecosferei, omul se afl" 6n interac.iune cu factorii biotici -i abiotici care)i influen.ea(" &ia.a -i asupra c"rora ac5ionea(" la r5ndul s"u prin acti&it".ile cotidiene. Ma0oritatea problemelor legate de deteriorarea mediului sunt generate de cre-terea numeric" foarte rapid" a popula.iei umane. A$,i*i,:3i 1ri" $!r+ o</l 2+,+rior+!5: <+2i/l #/",4 :oluarea -i transformarea ecosistemelor naturale 6n ecosisteme amena0ate1 Introducerea de specii noi 6n ecosisteme -i eliminarea unor specii din ecosisteme1 Suprae/ploatarea speciilor, resurselor miniere, solului, p"durilor, p"-unilor1 3/ecutarea amena0"rilor teritoriale: iriga.ii, desec"ri, bara0e, lucr"ri ,idrote,nice, e/ploat"ri miniere de suprafa.". E6+$,+l+ 2+,+rior:rii <+2i/l/i 3fectele deterior"rii mediului asupra &ie.uitoarelor cuprind, pe toate ni&elele de organi(are ale biosferei, modific"ri importante: !n 3C#S$3 D: :erturbarea circuitelor biogeoc,imice globale, Afectea(" negati& capacitatea de autoreglare, Afectea(" negati& structura -i func.iile tuturor organismelor. !n C#M:L3E>L D3 3C#SIS23M3 Modific"ri 6n structura -i func.iile ecosistemelor terestre -i ac&atice. !n 3C#SIS23M: Se modific" Structura, $unc.iile: energetic", de circula.ie a materiei, de autoreglare. !n BI#C3?#=D: Se modific" Structura -i func.iile, ela.iile trofice, ela.iile numerice, Cre-te cantitatea de substan.e to/ice. !n :#:>LAFI3: Garia.ii nuerice ale efecti&ului, Garia.ii ale distribu.iei spa.iale, Sc,imbarea structurii pe &5rste -i se/e, Dispari.ii de popula.ii. !n I?DIGID: Into/ica.ii acute Cancer. Pol/!r+! determin" modific"ri ale factorilor abiotici -i biotici datorit" introducerii 6n mediu a diferi.ilor poluan.i, de-euri ale acti&it".ilor umane. Astfel, poluarea se poate clasifica : D/1: "!,/r! #/r#+i4 ) 1) poluare natural", ) 2.) poluare artificial": c,imic", fi(ic", biologic". D/1: #/b#,r!,/l !#/1r! $:r/i! !$3io"+!5: : H

1. ) poluarea aerului, 2. ) poluarea solului, '. A poluarea apei +Arini-, Cristescu, 2@@C*. Substratul poluat
Aer

2ipuri de poluan.i
C,imici

Surse
Suspensii %a(e -i &apori

3/emple
:olen, spori de ciuperci, f"inuri, praf, aerosoli C#2, C#, ?#2,?#, ?H', CH4, C$Cs +freon*, o/i(i de S -i ? 6n contact cu particule de ap" din nori formea(" H2S#4, H?#' :b, Hg, =n, Cu, Cd, Mg, Mo Industriali(are, urbani(are, construc.ii,circula.ie utier" -i aerian" 3/plo(ii -i accidente nucleare, dopo(itarea -i de&ersarea de-eurilor radiuoacti&e Girusuri, bacterii, ciuperci, spori, c,isturi H2S#4

3fecte
Ac.iune iritant" asupra sistemului respirator, alergii, cancer etc. 3fectul de ser", smogul fotoc,imic, distrugerea stratului de o(on, formarea depo(itelor acide, distrugerea &egeta.iei, poluarea apei potabile et. Saturnism +:b*, into/ica.ii, cancer, anemii etc. Cre-terea tensiunii -i a &alorilor glicemiei, disfunc.ii auditi&e -i &estibulare etc. Afectea(" materialul genetic al tuturor organismelor, produc5nd muta.ii -i recombin"ri genetice Acidifierea apelor, moartea p"durilor .i organismelor ac&atice, distrugerea recoltelor, eutrifi(area lacurilor 2ulbur"ri ner&oase, anemii, eutrofi(area apelor, 6nmul.irea bacteriilor Moartea florei -i faunei ac&atice $ebra tifoid", ,olera, di(enteria Induc forme de rase re(istente ale d"un"torilor, noi cicluri bio)geoc,imice, afectea(" negati& toate &erigile lan.urilor trofice

Metale $i(ici =gomote 3misii radioacti&e

Biologici Ap" C,imici

#rganisme micro) -i macroscopice :loi acide

$i(ici Biologici Sol C,imici

:esticide, 6ngr"-"minte, detergen.i :etrol -i produse petroliere 2emperatur" #rganisme micro) -i macroscopice :esticide organice -i anorganice, naturale -i de sinte(" !ngr"-"minte c,imice 2emperatur" adioacti&itate

Lucr"ri cu pesticide, 6ngr"-"minte, detergen.i Accidente petroliere, scurgeri, e&ers"ri Apele de r"cire de la centrale termo) -i atomoelectrice #u" de para(i.i, bacterii patogene, &irusuri, c,isturi Insecticide, fungicide, erbicide, rodencide Substan.e pe ba(" de a(ot, fosfor , potasiu Apele de r"cire pe ba(" de a(ot, fosfor, potasiu Depo(ite de d-euri radioacti&e, e/perien.e nucleare C,isturi de proto(oare, ou" de &iermi, bacterii, &irusuri, ciuperci patogene

$i(ici

Biologici

#rganisme micro) -i macroscopice

A&5nd 6n &edere efectele catastrofale ale deterior"rii mediului asupra &ie.ii pe 2erra, protec.ia mediului st" la ba(a supra&ie.uirii -i de(&olt"rii societ".ii umane, prin m"surile care se 6ntreprind de0a, pri&ind: I

Co"#+r*!r+! ) resurselor naturale, ) a speciilor pe cale de dispari.ie, a solului, a p"durilor, ) utili(area combaterii biologice a d"un"torilor, precum -i Co",rol/l 1ol/:rii aerului, apei, solului +Arini-, Cristescu, 2@@C*. ;Durabilitatea9 &a tinde s" de&in", 6n noul mileniu, caracteristica cea mai important" a de(&olt"rii economice -i sociale. :osibilitatea de a asigura de(&oltarea economic", utili(area ra.ional" a materiilor prime, energiei -i resurselor naturale -i diminuarea impactului acti&it".ilor umane asupra mediului, repre(int" esen.a ;durabilit".ii9 acestor acti&it".i. :roblemele de mediu datorate impactului deosebit al acti&it".ilor umane au tendin.a de a se globali(a, efectul cumulati& al unor manifest"ri locale de poluare conduc5nd la generali(area acestora. Se poate obser&a corela.ia 6ntre problemele globale de de(&oltare a societ".ii omene-ti -i problemele de mediu +#=>?> -i 23#D#SI>, 2@@2*. Cor+l!,i! 2i",r+ 1robl+<+l+ lob!l+ #i 1robl+<+l+ 2+ <+2i/ Probl+<+ lob!l+ Probl+<+ 2+ <+2i/ Suprapopularea Sc,imbari climaterice Lipsa ,ranei in anumite regiuni Deprecierea stratului de o(on :oluarea factorilor de mediu :oluarea aerului Sc,imbarile climaterice :loile acide si deprecierea calitatii apelor de suprafata 3pui(area resurselor naturale Accidente +poluari* ma0ore Instabilitatea economice educerea biodi&ersitatii si a producti&itatii ecosistemelor Disparitia speciilor Despaduririle masi&e Analfabetism Instabilitatea (onelor de coasta Instabilitatea sociala si politica Deseurile solide mena0ere si industriale Sistemele sanitare inadec&ate Stress)ul urban :ericolul nuclear iscul c,imic Criminalitatea ridicata Mediul global, pri&it ca suma interac.iunilor dintre om -i natura, este 6n continuu amenin.at. :e de o parte, resursele naturale necesare de(&olt"rii economice -i sociale sunt preluate din mediu, tot 6n mediu fiind de&ersate -i de-eurile sau poluan.ii re(ulta.i din aceste acti&it".i. 2oate aceste probleme au fost pentru prima dat" men.ionate 6n R!1or,/l Br/"2,l!"2 K(89>L, raport publicat de Co<i#i! Mo"2i!l: 1+",r/ <+2i/ -i 2+5*ol,!r+. >n rol important 6n acest raport 6l are conceptul de R2+5*ol,!r+ 2/r!bil:S +de(&oltarea care satisface necesit".ile genera.iilor actuale f"r" a compromite -ansele de de(&oltare ale genera.iilor &iitoare*. D+5*ol,!r+! +$olo i$:, +$o"o<i$: -i #o$i!l: +#,+ 1!r,+ ! /"+i +",i,:3i, cei trei factori trebuind s" se afle 6ntr)un ec,ilibru permanent. Ie-irea din starea de ec,ilibru poate produce: ) perturb"ri asupra mediului1 ) declin economic1 ) perturb"ri sociale. De(&oltarea durabil" are semnifica.ii comple/e, consider5nd cele trei componente: 1. din punct de &edere +$o"o<i$, inseamn" o alocare eficient" a resurselor sau bunurilor limitate. :resupune, la r5ndul s"u: economie fle/ibil" -i accesul liber la sc,imburi1 2. din punct de &edere !l <+2i/l/i, 6nseamn" s" nu se dep"-easc" li<i,+l+ 2+ 1ol/!r+ +de ;stress9 al mediului* -i s" se $o"#+r*+ bio2i*+r#i,!,+! +;&ia.a9*1 '. din punct de &edere #o$i!l, 6nseamn" egalitatea -anselor, oportunit".ilor, libert".ilor -i 0usti.iei sociale +#=>?> -i 23#D#SI>, 2@@2*. (.). I<1or,!"3! $o"#+r*:rii "!,/rii Conser&area structurii bioceno(elor -i a proceselor ecologice, conser&area di&ersit".ii biologice, conser&area ,abitatului natural, constituie un suport important -i o garan.ie a de(&olt"rii economice. !nc" din (8>&, cu prile0ul Co"6+ri"3+i N!3i/"ilor U"i,+ 2+ l! S,o$B%ol<, dedicate 1ol/:rii mediului ambiant omului, s)a propus Pro r!</l N!3i/"ilor U"i,+ 1+",r/ <+2i/l @"$o"0/r:,or menit s" duc" la adoptarea unui cod interna.ional de conduit" 6n protec.ia mediului. Acesta pre&ede ac.iuni ferme de conser&are a ecosistemelor, concentrarea eforturilor 6n &ederea cunoa-terii metabolismului ecologic -i a men.inerii ec,ilibrului stabil 6n sistemul unitar -i interdependent #m)?atur")>ni&ers. #mul, supra&ie.uirea sa -i progresul umanit".ii depind de J

e/isten.a acestui ec,ilibru. :entru re(ol&area problemelor de(&olt"rii durabile au fost antrenate, 6n cercet"ri interdisciplinare, aproape toate frontierele cunoa-terii +CI:L3A L.I. -i AL.CI:L3A, 1JH7*. M!"! +<+",/l 2+ <+2i/ a folosit pe parcursul anilor termenii de: 8a g5ndi ecologic9, 8mediu9 -i 8durabilitate9, cu mesa0ul principal a&erti(5nd c": 8 #amenii trebuie s" ac.ione(e pentru a tr"i 6n a-a fel 6nc5t #: "/ 6i+ 2+1:-i,: $!1!$i,!,+! l/<ii "!,/r!l+ 2+ ! l+ !<or,i5! +6+$,+l+ -i 2+ ! @"lo$/i $++! $+ !/ l/!,.S +H3KI22 ?., 1JJI.*. !n pre(ent aceast" stare nu este atins" 6n nici una dintre ."rile 8de(&oltate9, 8industriali(ate9, unde sunt irosite resurse neregenerabile de combustibili fosili -i minereuri metalifere -i sunt produ-i mun.i uria-i de de-euri to/ice -i periculoase. Acest stil de &ia." nu poate continua 6ntruc5t resursele se &or epui(a -i de-eurile &or polua p"m5ntul, aerul, apa, ceea ce este nedurabil. e(ultatele unei degrad"ri asem"n"toare a mediului au putut fi 6nt5lnite, de)a lungul istoriei ca fiind cau(a ma0or" a pr"bu-irii unor ci&ili(a.ii antice, ca ale %reciei -i omei. Desp"durirea localit".ilor acestora a condus la sc,imb"ri climatice -i la incapacitatea ,r"nirii propriilor popoare f"r" a importa masi&, fapt care le)a f"cut &ulnerabile. !n ca(ul popula.iilor umane globale care cresc rapid, 2+ r!2!r+! l! #$!r: lob!l: ec,i&alea(" cu faptul ca resursele se epui(ea(" complet, ire&ersibil. :entru 6mbun"t".irea -i prote0area mediului e/ist" 6n toate ."rile, pre&ederi legale ale managementului de mediu pentru diferite domenii. !n domeniul de S:":,!,+ /<!": este bine cunoscut faptul c" un mediu degradat are o multitudine de efecte asupra s"n"t".ii popula.iei, duc5nd la sc"derea calit".ii &ie.ii. # stare de s"n"tate precar" duce de asemenea la incapacitatea de a muncii -i la subminarea economiei locale. In domeniul E$o"o<i+i, mediul natural furni(ea(" pe l5ng" ,ran", aer, ap" -i toate materiile prime -i energia necesar" ba(ei economice. Acestea pot fi: finite -i neregenerabile +precum combustibilii fosili -i minereurile metalifere*1 regenerabile dar gospod"rite in a-a fel 6nc5t nu sunt 6nlocuite +p"durile* sau regenerabile -i regenerate +energia eolian" -i solar"*. !n pre(ent costurile de mediu nu sunt incluse 6n pre.urile materiilor prime +ele fiind 86mpinse9 spre genera.iile &iitoare sau alte ."ri*. Dar de0a 6n multe locuri oamenii pl"tesc cu s"n"tatea -i calitatea &ie.ii lor, pre.ul profitului altora. Costurile de mediu pot de&eni at5t de ridicate 6nc5t omenirea s" nu fie capabil" s" le acopere. :ri&ind &aloarea intrinsec" a naturii -i faptul ca 6n fiecare (on" e/ist" animale -i plante sunt recunoscute ca specii rare sau amenin.ate, care trebuie prote0ate, nefiind admise acti&ita.ile care le determin" dispari.ia sau accelerea(" procesele naturale ale dispari.iei acestor specii. S,!2i/l 1r+5+", @" 2o<+"i/l $o"#+r*:rii "!,/rii. Cuno-tin.ele noastre despre ecosisteme -i efectele asupra acestora trebuie s" fie utile pentru adoptarea unui mod de abordare foarte prudent -i eficient a prote0"rii mediului. Biosfera, 6n toat" di&ersitatea ei men.ine mediul global 6ntr)o stare propice &ie.ii. ?u se cunoa-te ce ni&el de reducere a di&ersit".ii poate suporta acest sistem 6nainte de colaps. De0a sistemul d" semne de suferin." cum ar fi acumularea 6n atmosfer" a dio/idului de carbon -i a altor ga(e ce produc efectul de ser" +H3KI22 ?., 1JJI.*. #menirea are ne&oie sa fie conectat" la mediul sau natural -i, dac" aceast" necesitate 6i este refu(at", atunci se produce o sc"dere a calit".ii &ie.ii. :rote0area &ie.ii s"lbatice este o datorie moral", deoarece speciile odat" disp"rute nu mai pot fi 6ntoarse prin intermediul unor repara.ii te,nice. >na dintre problemele de 6nsemn"tate -i actualitate deosebit" este recunoa-terea -i garantarea interna.ional" -i na.ional" a dreptului fundamental al fiec"rui om de a tr"i 6ntr)un mediu s"n"tos. TA%3?DA 219 cuprinde planul de ac.iune al #rgani(a.iei ?a.iunilor >nite pentru D+5*ol,!r+ 2/r!bil: 6n secolul EEI, aprobat de 1H' de gu&erne -i de Conferin.a ?a.iunilor >nite cu pri&ire la M3DI> LI D3=G#L2A 3 de la I# D3 MA?3I # din (88&. Tr!,!,/l 2+ l! MAASTRICFT K(88&L a acordat 1ro,+$3i+i <+2i/l/i una din priorit".ile c,eie ale U"i/"ii E/ro1+"+, prin cele apro/imati& 2@@ de reglement"ri care includ: poluarea apei -i aerului, gestiunea de-eurilor -i substan.elor c,imice, protec.ia naturii, poluarea sonor", securitatea nuclear", poluarea industrial" etc. Conferin.a >niunii 3uropene de la Aalborg)Danemarca K(88;L, a elaborat C!r,! M/"i$i1iilor -i Or!-+lor E/ro1+"+ 1+",r/ D/r!bili,!,+-CARTA AALBORG. Co"#,i,/3i! Ro<I"i+i consfin.e-te acest drept fundamental al fiec"rui om de a tr"i 6ntr)un mediu s"n"tos. Statul trebuie s" asigure e/ploatarea resurselor naturale 6n concordan." cu interesul na.ional1 refacerea -i ocrotirea mediului precum -i men.inerea ec,ilibrului ecologic1 crearea condi.iilor pentru 1@

cre-terea calit".ii &ie.ii. L+ i#l!3i! 2+ 1ro,+$3i! <+2i/l/i - Or2o"!",! 2+ /r +"3: ! G/*+r"/l/i (8E D&&.(&.&''E 1ri*i"2 1ro,+$,i! <+2i/l/i +Monitorul #ficial al om5niei nr.11JC<'@.12.2@@7* preci(ea(" c": protec.ia mediului constituie o obliga.ie a autorit".ilor publice centrale -i locale precum -i a tuturor persoanelor fi(ice -i 0uridice, pe ba(a unor principii -i elemente strategice, @" #$o1/l !#i /r:rii /"+i 2+5*ol,:ri 2/r!bil+4 a* principiul precau.iei 6n luarea deci(iilor, b* principiul pre&enirii riscurilor ecologice -i a producerii daunelor, c* principiul conser&"rii biodi&ersit".ii -i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural, d* principiul 8poluatorul pl"te-te9 e* 6nl"turarea cu prioritate a poluan.ilor care periclitea(" nemi0locit -i gra& s"n"tatea oamenilor, f* crearea sistemului na.ional de monitori(are integrat" a mediului, g* utili(area durabil", ,* men.inerea, ameliorarea calit".ii mediului -i reconstruc.ia (onelor deteriorate, i* crearea unui cadru de participare la elaborarea -i aplicarea deci(iilor, 0* de(&oltarea colabor"rii interna.ionale pentru asigurarea calit".ii mediului. om5nia &a trebui s" asigure nu numai armoni(area legisla.iei de mediu 6n concordan." cu cerin.ele -i e/igen.ele >niunii 3uropene dar -i respectarea acesteia. (.;. T+ori! +"+r!l: ! #i#,+<+lor 2eoria general" a sistemelor este un mi0loc eficient 6n cercetarea sistemelor biologice +Bogdan Stugren, 1JI2, 1JJ4*. 2eoria general" a sistemelor postulea(" c" uni&ersul este organi(at 6n sisteme +&on BertalanffN, 1J42, 1JC@*. :rincipiul interac.iunii postulea(" c" interac.iunea este mecanismul fundamental al >ni&ersului. Interac.iunea este un principiu fundamental 6n func.ionarea >ni&ersului, un factor de unificare al di&ersit".ii, prin care apar cone/iuni 6ntre lucruri, unele dintre aceste cone/iuni sunt generatoare de sistem. N/ ori$+ i",+r!$3i/"+ +"+r+!5: #i#,+<, ci numai c5nd interac.iunea este necontenit" -i non) 6nt5mpl"toare. Componentele 6ntregului se influen.ea(" reciproc pe fondul interac.iunii. ?umai prin interdependen." -i determinare reciproc" componentele dob5ndesc caracter de p"r.i ale 6ntregului, deoarece 6ntregul nu se confund" cu suma p"r.ilor. I",r+ /l posed" o func.ie proprie, o calitate proprie generat" prin interac.iunile componentelor. $unc.iile 6ntregului caracteri(ea(" indi&idualitatea sistemului. *ntreaga lu#e vie este nte#eiat pe interaciunile variatelor sale co#ponente, pe conexiuni ntre plante !i ani#ale, ntre virusuri !i insecte etc. +Stugren, 1JI2*. D+6i"i3ii. Si#,+<+l+ sunt comple/e de elemente, care se afl" 6ntr)o permanent" interac.iune 6ntre ele -i se pre(int" ca un 6ntreg. Planete i molecule, organisme individuale i celule, pduri i lacuri sunt sisteme. El+<+",+l+ #i#,+<i$+ sunt lucruri materiale sau simboluri, care intr" 6n constitu.ia sistemului. Mai multe elemente formea(" $o<1o"+",+ !l+ #i#,+</l/i, iar grupuri de componente sistemice formea(" #/b#i#,+<+, care posed" -i reali(ea(" func.ii definite. Din interac.iunea lor re(ult" caracterul de 6ntreg al sistemului. Particule ale solului i organisme individuale de plante, animale i microorganisme din sol sunt elemente sistemice. Ele formeaz componente sistemice. Conexiunile ntre rdcinile planelor i microflora solului sunt componente sistemice. Solul pdurii, ca i coronamentul arborilor sunt subsisteme. Ambele sunt integrate n sistemul pdure!. S,r/$,/r! #i#,+</l/i este o construc.ie spa.io)temporal" caracteri(at" prin tr"s"turi materiale -i tr"s"turi func.ionale dinamice. Structura sistemului poate fi descris" prin caracteristici $!li,!,i*+ +care redau pre(en.a sau absen.a unui element 6n sistem*, prin caracteristici $!",i,!,i*+ +care descriu num"rul anumitor elemente sistemice 6n componentele sistemului, redau participarea lor la edificarea sistemului* -i caracteristici r+l!3io"!l+ +structurale, care pre(int" imaginea 6ntregii re.ele de interac.iuni ale componentelor sistemice*. !n esen.", structura sistemului este identic" cu totalitatea rela.iilor reciproce 6ntre elementele sistemului. Structura sistemului este alc"tuit" din organi(area -i distribu.ia spa.ial" a elementelor sale -i prin ordinea de succesiune a e&enimentelor din sistem, 6n timp +Stugren, 1JI2, 1JJ4* . A"!li5! #i#,+<i$:. 2eoria general" a sistemelor este teoria care cercetea(" caracterele generale ale sistemelor, forma abstract" -i modelul matematic al 6ntregului, sco.5nd 6n e&iden." numai aspectele 11

logico)matematice. Aplicarea ei la cercetarea -i e/plicarea proceselor biologice este denumit" !"!li5: #i#,+<i$:, prin care sisteme reale)obiecti&e sunt abstracti(ate 6n tr"s"turile lor esen.iale -i anali(ate ca modele, pe ba(a unor *!ri!bil+ 6/"2!<+",!l+ "exemplu# numrul indivizilor speciilor din sol$. Adeseori anali(a sistemic" utili(ea(" modele imitati&e, descriind un sistem biologic pu.in cunoscut prin analogie cu un sistem te,nic bine cunoscut. Sistemul poate fi studiat at5t analitic c5t -i sintetic, pe ba(a cone/iunilor. Dar aceast" anali(" este supus" principiului de incertitudine dup" care 6ntr)un sistem comple/, compus din multe subsisteme interconectate, starea unui subsistem -i interac.iunea sa cu celelalte subsisteme pot fi determinate simultan numai p5n" la un anumit grad de acurate.e, fiind ine&itabil un anumit grad de incertitudine a re(ultatelor. (.E. T+ori! "i*+l/rilor 2+ i",+ r!r+ -i i+r!r%i! #i#,+<+lor *ii Sistemele mari integrea(" sisteme mai pu.in comple/e ca structur", interconectate 6ntre ele -i con.in un sistem coordonator, care determin" comportarea sistemului 6n ansamblu. Integrare 6nseamn" subordonare func.ional" a subsistemului sau sistemului cu structur" mai simpl" 6ntr)un sistem cu structur" mai comple/". Integrarea re(ult" din interac.iunea p"r.ilor fiind consecin.a 6nsu-irilor lor. Sistemul mare determin" comportarea sistemului integrat. :rin integrare re(ult" o !r%i,+$,o"i$: @" ,r+1,+ ! l/<ii <!,+ri!l+ pe plan cosmic -i planetar, o ierar,ie a sistemelor care const" 6n diferen.ierea a trei ni&eluri de integrare: (. "i*+l/l 6i5i$o-$%i<i$, &. "i*+l/l biolo i$ -i ). "i*+l/l #o$i!l. Lumea material" este structurat" pe aceste trei ni&eluri de integrare. Ierar,ie 6nseamn" -i integrarea unui sistem 6n c5mpul de ac.iune al altui sistem. !n cadrul "i*+l/l/i biolo i$ 2+ i",+ r!r+ e/ist" o ierar,ie intern" a lumii &ii, conceput" ca un -ir liniar de ni&eluri de integrare, reflect5nd cre-terea comple/it".ii morfo)fi(iologice a sistemelor. La ba(a acestei ierar,ii se afl" or !"i#</l i"2i*i2/!l. ?i&elurile intraorganismice sunt integrate 6n ni&elul de organisme indi&iduale1 ni&elurile supraorganismice, ca /"i,:3i *i,!l+, se formea(" prin integrarea organismelor. Astfel se constituie patru forme de ba(" 6n organi(area lumii &ii: 1. "i*+l/l or !"i#<i$-i"2i*i2/!l, &. "i*+l/l 1o1/l!3io"!l, ). "i*+l/l bio$+"o,i$ -i ;. "i*+l/l 6or<!3io"!l. $iecare ni&el are 6nsu-irile sale proprii, unicitatea sa, un tip special de interac.iuni. Din ung,iul biogeografiei se mai distinge "i*+l/l $o",i"+",+lor -i !l o$+!"+lor. Dup" alt" concep.ie se consider" c" organismele -i bioceno(ele sunt produse ale e&olu.iei 6ntregului constituit de ,o,!li,!,+! <!,+ri+i *ii 1l!"+,!r+. >nii autori delimitea(" dou" -iruri distincte ale ierar,iei sistemelor: ,!Jo"o<i$+ -i 2+ ! r+ !,+ biolo i$+M sau i+r!r%i! +"+,i$: -i i+r!r%i! #1!3i!l:, pri&ite ca dou" catene ierar,ice conectate 6ntre ele 6n anumite puncte, diferen.ierea dintre ele fiind re(ultatul e&olu.iei biosferei. :e l5ng" ni&eluri de integrare se disting -i ,r+1,+ 2+ 2+5*ol,!r+, care sunt re(ultatul diferen.ierii interne a ni&elurilor de integrare. +%up aceast concep&ie, nivelul molecular al vie&ii este doar o treapt de dezvoltare molecular n cadrul nivelului organismic.$ :ornind de la principiul c" ni&elurile de integrare ale lumii &ii reunesc sisteme de acela-i tip -i cu aceea-i sfer", #dum)1JH1, propune sc,ema ba(at" pe comple/itatea cresc5nd" a sistemelor: gene) celule)organisme)popula.ii)bioceno(e. Dup" S(ent)%NogNi, 1JC@, Margalef,1JC2, ni&elul elementar -i fundamental sub aspect func.ional este ni&elul molecular, c,iar submolecular. ;?ici o sc,em" linear" nu este capabil" s" e/prime ar,itectonica ramificat" a lumii &ii.9 + Botnariuc,1JCH*. (.E. S+<"i6i$!3i! $o"$+1,/l/i -i +*ol/3i! +$olo i+i 3cologia se ocup" cu 6ntreaga ierar,ie de sisteme biologice supraindi&iduale. Ierar,ia spa.ial" a ni&elurilor supraorganismice ale &ie.ii este repre(entat" de ni&elurile: 1o1/l!3i+i +comunitatea de indi&i(i conspecifici*, bio$+"o5+i +comunitatea de popula.ii*, +$o#i#,+</l/i +sistemul eterogen de bioceno(" -i biotop, biotopul fiind sectorul restr5ns al crustei tereste, care ad"poste-te bioceno(a* -i bio#6+r+i +ansamblul lumii &ii -i al biotopurilor, al condi.iilor de e/isten." ale &ie.ii pe :"m5nt*. 'oate ciocnitoarele negre "%r(ocopus martius$ i toate merioarele ")accinium m(rtillus$ dintr*o pdure de rinoase reprezint popula&ii distincte. Ambele sunt integrate n biocenoza de pdure. Comunitatea tuturor popula&iilor biologice din pdure, mpreun cu ansamblul condi&iilor de 12

existen& ale plantelor i animalelor "adic solul, atmosfera local, apa lic+id i vaporii de ap din pdure etc.$ constituie un ecosiste#. Ltiin.ele biologice pre(int" o ar,itectonic" 6n trepte care reflect" apro/imati& ierar,ia sistemelor lumii &ii. Mor6olo i! -i 6i5iolo i! se ocup" cu ni&elul organismic indi&idual, studia(" biologia organismului indi&idual: i2iobiolo i!. G+"+,i$! 1o1/l!3iilor -i +$olo i! se ocup" cu ni&elurile supraorganismice, studia(" biologia comunit".ilor de organisme: #i"biolo i!. E$olo i! +#,+ -,ii"3! i",+r!$3i/"ilor *i+3ii $/ <+2i/l 1+ "i*+l/ri #/1r!or !"i#<i$+ #!/ biolo i! +$o#i#,+<+lor. F!+$B+l,(9??, o consider" ca -tiin.a despre condi.iile ;l/1,+i 1+",r/ +Ji#,+"3:9, despre ;+$o"o<i! "!,/rii9, despre R o#1o2:rir+! "!,/riiS, pun5nd accent nu pe organismul indi&idual ci pe unit".ile &itale supraorganismice pe care se desf"-oar" procesul transmiterii -i prefacerii materiei 6n lumea &ie. Din defini.ia lui HaecOel re(ult" c", ecologia construie-te o imagine unitar" a naturii &ii din di&erse aspecte ale luptei pentru e/isten." prin integrarea re(ultatelor unor discipline speciale. RE$o"o<i! "!,/riiS @"#+!<":4 1ro2/$+r+, ,r!"#<i,+r+, ,r!#6or<!r+, 2i#,rib/3i+, 2+1o5i,!r+ -i 2+ r!2!r+ ! <!,+ri+i or !"i$+ *ii @" +$o#i#,+<+. Cu&5ntul grecesc oiB! sau oiBo# 6nseamn" cas" -i gospod"rie. I2++! +$olo i$: deri&" din g5ndirea fundamental" a lui DarPin,1I7J, despre 2+1+"2+"3! r+$i1ro$: ! or !"i#<+lor *ii 1ri" i",+r!$3i/"il+ @",r+ <:ri<il+ lor "/<+ri$+ . DarPin a ar"tat c" num"rul de indi&i(i dintr)o specie dat" este dependent 6ntr)un anumit moment al timpului de num"rul de indi&i(i din alte specii e/istente 6n acela-i loc, e/emplific5nd idea prin cunoscuta interdependen." a trifoiului ro-u +'rifolium pratense* cu bondarii poleni(atori, cu -oarecii care distrug cuiburile bondarilor -i cu pisicile care &5nea(" -oarecii, 6n sudul Angliei. Anterior lui DarPin -i HaecOel, 6n 1I'', Auguste :Nrame 2+ C!"2oll+ a demonstrat necesitatea 6ntemeierii unei noi discipline botanice, a&5nd ca subiect cercetarea r+l!3iilor r+$i1ro$+ @",r+ 1l!",+ -i <+2i/. Contemporanul s"u, c,imistul *o" Li+bi , a descoperit 6n 1I4@, $ir$/l!3i! !,o<ilor +l+<+",+lor $%i<i$+ @" #i#,+</l 1l!",:-#ol, ba(5ndu)se pe e/perien.a agriculturii europene. ?o.iunea de $ir$/l!3i+ ! <!,+ri+i reune-te c5te&e procese naturale -i anume: nutri.ie mineral" a plantelor1 &e,icularea materiei prin &erigi animale care sunt consumatori ai plantelor1 restituirea atomilor 6n sol prin fermenta.ie -i putrefac.ie. Idea de ba(" a circula.iei materiei a fost e/perimentat" 6nc" de L!*oi#i+r @" (>8&. Mersul natural al descompunerii materiei organice moarte a fost descris e/act abia de P!#,+/r,(9?(. L!*oi#i+r -i P!#,+/r #/", $o"#i2+r!3i @",+<+i+,orii +$olo i+i. GI"2ir+! +$olo i$: const" 6n descoperirea -i accentuarea rela.iilor 6ntre &ia." -i mediu1 6n considerarea fiec"rei unit".i &itale ca fiind membru 6ntr)un ni&el superior de integrare. 3cologia este interesat" 6n func.ionarea popula.iilor -i nu 6n manifest"rile &itale ale organismului indi&idual cum face morfologia -i fi(iologia. :unctul de &edere ecologic const" 6n +*i2+"3i+r+! i",+r!$3i/"ilor #i#,+<+lor #/1r!or !"i#<i$+ @" $!2r/l !r%i,+$,o"i$ii l/<ii *ii. A g5ndi ecologic 6nseamn" a anali(a unitatea &ital" 6n conte/tul ni&elului superior de integrare +Stugren, 1JI2, 1JJ4*. Ecologia studiaz crbuul de mai ",elolont+a melolont+a$ ca un element al unei popula&ii integrate ntr*un ecosistem, este interesat n cunoaterea varia&iilor numerice ale crbuului, a cauzelor apari&iei sale masive n anumi&i ani. Do<+"i/l +$olo i+i $/1ri"2+ /r<:,o!r+l+ ; "i*+l/ri +Stugren, 1JI2, 1JJ4*: 1. 1o1/l!3ii-#i#,+<+ 2+ i"2i*i5i din aceea-i specie care posed" un patrimoniu ereditar comun +genofond* -i ocup" acela-i punct 6nscoar.a terestr"1 2. bio$+"o5+ #!/ $o</"i,:3i bio,i$+ sau, simplu comunit".i)repre(ent5nd sisteme de popula.ii care ocup" 6mpreun" acela-i punct al scoar.ei terestre -i reali(ea(" 6mpreun" o acti&itate definit"1 '. +$o#i#,+<+- sisteme re(ultate din integrarea bio$+"o5+i cu fragmentul de mediu ocupat, numit bio,o1, 6ntr)un tot unitar, fiind astfel sisteme eterogene 6n ceea ce pri&e-te tipul de materie, alc"tuitr din popula.ii -i din componente ne&ii +substrat solid, ap", aer*1 4. bio#6+r!-ansamblul alc"tuit din <!,+ri! *i+ 1l!"+,!r: -i @"*+li-/l #/1+r6i$i!l *i,!li5!, al planetei. Biosfera este limita A frontiera superioar" a ecologiei, limita ei inferioar" fiind considerat ni&elul organismului indi&idual. 1'

E$olo i! +#,+ biolo i! +$o#i#,+<+lor +Margalef,1JC4*. 3cologia se ocup" de cone/iunile 6ntre specii care se formea(" pe fondul ecosistemelor. Dou" specii conectate 6ntre ele prin intera.iune constituie un bio#i#,+<. ",olidul i g-ndacul .ps tipografus constituie un biosistem.$ !ntregul comple/ de biosisteme alc"tuie-te $o"+Ji/"+! bio$+"o,i$:. !n planul biosferei, +$olo i! se interferea(" cu +o r!6i! 6i5i$: -i +o$%i<i!, studiind de pe po(i.ii diferite +ale materiei &ii, ale procesului geomorfogenetic -i respecti& ale c,imiei*, !$+l+!-i 6+"o<+"+ 2i" @"*+li-/l +J,+rior !l P:<I",/l/i. %eografia fi(ic" aduce ecologiei datele pri&ind formarea spa.iului populat -i, prin conectarea lor se formea(" o -tiin." de grani." A +$o,o1olo i!: -tiin.a structurii, func.iei -i e&olu.iei unit".ilor elementare ale scoar.ei terestre. %eoc,imia aduce ecologiei date despre condi.iile c,imice de e/isten." a &ie.ii. E$olo i! 1o!,+ 6i #,/2i!,: 2i" <!i </l,+ 1/"$,+ 2+ *+2+r+: general ecologic)sintetic +#i"+$olo i!*, special ecologic)analitic +!/,+$olo i!*, me(ologic, istoric, geologic. 1. :unctul de &edere +"+r!l +$olo i$ sau #i",+,i$, care accentuea(" 6n general structurile ba(ate pe rela.ia -i unitatea &ie.")mediu, principiile -i mecanismele interac.iunii ecologice, conduc5nd la interpretarea sintetic" a proceselor ecologice ca p"r.i ale unui 6ntreg, care este ecosistemul -i, respecti&, biosfera. Acest punct de &edere este esen.a #i"+$olo i+i--,ii"3! bio$+"o5+lor -i +$o#i#,+<+lor, +$olo i! +"+r!l: #!/ ,+or+,i$:. /umim sinecologic studiul pdurii ca ntreg n care specia respectiv este numai un element structural. Si"+$olo i! s)a putut de(&olta dup" apari.ia fundamentului pentru sinte(e ecologice, acumulat pe parcursul secolului al EIE, mai ales 6n a doua 0um"tate a secolului EIE +Qarl Mobius, 6n %ermania, S.A. $orbes, 6n S>A.*. S)au de(&oltate independent ecologia plantelor -i ecologia animalelor, apoi ecologia microorganismelor. Din prima 0um"tate a secolului EE s)a reactuali(at punctul de &edere +"+r!l +$olo i$, #i",+,i$ !l +$olo i+i, fiind demonstrat prin date faptice din diferite sectoare ale biosferei. :rin sinte(ele moderne, din doctrina lui DarPin -i HaecOel despre ;lupta pentru e/isten."9 -i ;economia naturii9 a re(ultat +$olo i! +"+r!l:-,+or+,i$: $! -,ii"3: 6/"2!<+",!l: ! l/<ii *ii. Dup" mi0locul secolului EE, prin conectarea principiilor ecologice la teoria general" a sistemelor, prin opera (oologului american 3.:.#dum, ecologia a de&enit o +$olo i+ #i#,+<i$:, fundamentat" pe principiul c" toate fenomenele ecologice se pot interpreta prin prisma conceptului de ecosistem. Cele mai multe conclu(ii ale ecologiei au re(ultat din cercetarea biosferei actuale. De aceea ecologia general" se suprapune cu "+o+$olo i!, fiind completat" de 1!l+o+$olo i+-ecologia perioadelor geologice trecute. 2. :unctul de &edere #1+$i!l +$olo i$ sau !"!li,i$ accentuea(" popula.ia ca obiect al ecologiei1 se refer" la ecologia anumitor sectoare ale lumii &ii, fiind -,ii"3! r+l!3iilor $/ <+2i/l ale popula.iei, indi&idului -i speciei)!/,+$olo i!. Astfel numim autecologic studiul migra&iei unei specii i rela&iilor cu plantele gazd pe care le consum. A/,+$olo i! s)a de(&oltat pe plan botanic ca +$o6i5iolo i! 1l!",+lor, studiind influen.a factorilor fi(ici -i c,imici ai mediului asupra &ie.ii plantelor -i pe plan geobotanic, 6n studiul &egeta.iei. :e planul (oologiei, autecologia s)a de(&oltat ca fi(iologie animal" ecologic")+$o6i5iolo i+ !"i<!l:, studiind influen.area manifest"rilor &itale ale animalelor de c"tre mediu, prin reflectarea leg"rii speciilor de mediul de e/isten.". '.:unctul de &edere <+5olo i$ pre(int" studiul particularit".ilor interac.iunilor &ia.")mediu 6n func.ie de natura mediului fi(ic. M+5olo i! sau +$olo i! <+2i/l/i cuprinde ecologia marin", limnologia)ecologia apelor interioare -i ecologia terestr". E$olo i! +"+r!l: este temelia teoretic" pentru inter&en.ia ra.ional" a omului 6n func.ionarea biosferei1 pentru conducerea proceselor biologice de pe suprafa.a :"m5ntului1 este un corp de principii pe ba(a c"rora au fost elaborate numeroase discipline aplicati&e: 1ro,+$3i! <+2i/l/i, o$ro,ir+! <o"/<+",+lor "!,/rii, !r%i,+$,/r! l!2-!6,/l/i, ! ro+$olo i!, +$olo i! 6or+#,i+r:, etc. 3/tinderea obiectului ecologiei asupra 6ntregului mediu de &ia." al omului 6nglobea(" -i domenii e/trabiologice. !n acest mod s)a constituit o +$olo i+ lob!l:, care nu mai este o disciplin" biologic", ci o -tiin." interdisciplinar". Li +$olo i! o</l/i este o -tiin." interdisciplinar", o disciplin" medical" cu implica.ii social)economice. Din interferen.a ecologiei cu alte -tiin.e naturale s)au format noi discipline. E$olo i! l!"2-!6,/l/i, a peisa0ului sau +o+$olo i! re(ult" din interferen.a ecologiei cu geologia -i geografia -i studia(" ba(ele naturale ale spa.iului &ital al omului1 pune accent, ca -tiin." geografic", pe procesele geomorfologice, deosebindu)se de biologie care accentuea(" procese biogene. 14

>nitatea de lucru a geoecologiei, ca -i a geografiei, este land-aftul geografic, peisa0ul geografic, numit -i geosistem. %eosistemele se 6ntemeia(" pe interac.iunile elementelor geomorfologice, climatice -i ,idrologice cu lumea &ie, fiind definit ca un sistem spa.ial, inclu(5nd -i a-e("rile omene-ti. G+o$%i<i!, re(ult5nd din interferen.a ecologiei cu c,imia, geologia -i geografia, studia(" distribu.ia -i migra.ia atomilor elementelor c,imice 6n scoar.a terestr", descrie compo(i.ia c,imic" a land-aftului. Bio +o$%i<i! re(ult5nd din interferen.a ecologiei cu geoc,imia, este -tiin.a despre interac.iunile &ie.ii cu c,imia :"m5ntului +Stugren, 1JI2, 1JJ4*. C/r# &.
C/1ri"#4 &.(. Co"$+1,+ 6/"2!<+",!l+ @" +$olo i+4 M+2i/ -i bio,o1. T+ori! "i*+l/rilor ,ro6i$+. L!"3/ri ,ro6i$+. &.&. Pri"$i1ii !l+ 1ro$+#+lor +$olo i$+4 Pri"$i1i/l /"i,:3ii *i!3: = <+2i/. Pri"$i1i/l 6++2b!$B-/l/i. &.). L+ il+ 6!$,orilor li<i,!,i*i4 L+ +! ,ol+r!"3+i, l+ +! <i"i</l/i, l+ +! r+l!,i*i,:3ii.

&.(. CONCEPTE FUNDAMENTALE UN ECOLOGIE MEDIU -i BIOTOP MEDIUL 3mil aco&i.", 1J2J, definea mediul ca totalitatea lucrurilor materiale, e&enimentelor -i energiilor de care depinde &ia.a unei fiin.e. !n sens larg, denumim mediu ansamblul for.elor fi(ice -i biotice, care influen.ea(" o unitate &ital", un sistem &iu. Astfel definit, mediul apare ca un sistem infinit, care cuprinde at5t fenomene fi(ice obi-nuite, ca &5ntul -i ploaia, c5t -i for.e ma0ore ale cosmosului, ca radia.iile cosmice. Mediul este un sistem cosmo)biologic, un R6+"o<+" $o#<o-biolo i$S KCarad0a, 1J27*. ?u toate for.ele acti&e 6n mediu au aceea-i semnifica.ie pentru fiin.ele &ii. $iecare specie ;alege9 din mediul general, acele elemente care corespund naturii sale genetice. -i care, alc"tuiesc astfel, <+2i/l #1+$i6i$ #!/ <+2i/l +6i$i+",. FACTORII ECOLOGICI KFACTORII DE MEDIUL F!$,orii 2+ <+2i/ au un sens energetic -i nu unul substan.ial. Sunt clasifica.i 6n mod tradi.ional, 6n factori abiotici +fi(ici* -i factori biotici. Co<1o"+",+l+ <+2i/l/i sunt !bio,i$+ #!/ bio,i$+ iar factorii de mediu sunt numai abiogeni -i biogeni, adic" sunt dependen.i de componentul abiotic sau de cel biotic, dar nu e/clusi&, deoarece fiecare factor biogen sufer" influen.a factorilor abiogeni -i in&ers. "'emperatura i lumina, ca factori abiogeni de la suprafa&a solului sunt modificate de vegeta&ia de pe sol.$ Astfel, se poate spune c", factorii ecologici sunt factori abiogeni de mediu transforma.i de c"tre fiin.ele &ii +Stugren, 1JI2, 1JJ4*. F!$,orii +$olo i$i se clasific" 6n factori: $li<!,i$i, oro r!6i$i, +2!6i$i, bio,i$i1 sau dup" modurile fi(iologice de ac.iune asupra organismelor &ii1 ca factori stabili sau puternic &ariabili. S,r/$,/r! +,!0!,: ! <+2i/l/i. Mediul este diferit structurat pe di&ersele ni&eluri de integrare a &ie.ii. 1. La ni&elul organismului. $actorii ecologici constituie o /"i,!,+ 6/"$3io"!l: 6mpreun" cu or !"i#</l i"2i*i2/!l. $ragmentul de spa.iu fi(ic 6n care tr"ie-te 6n mod nemi0locit un organism -i spectrul sau sistemul de factori ecologici care)l influen.ea(" constituie %!bi,!,/l acestui organism +;standort9 6n german" -i ;site9 6n american"*. ,ii"3! %!bi,!,/l/i #!/ <+5olo i! studia(" influen.ele sistemului de factori ecologici asupra morfologiei -i fi(iologiei organismului. 2. :e "i*+l/l 1o1/l!3i+i se deosebesc J tipuri de mediu: cosmic, geografic, climatic, orografic, edafic, ,idrologic, geoc,imic, biocenotic, bioc,imic. (.M+2i/l $o#<i$ este format de for.ele fi(ice care pro&in din spa.iul cosmic+radia.ia solar", radia.iile cosmice, pulberea cosmic", for.a de atrac.ie a Lunii*. &.M+2i/l +o r!6i$ este repre(entat de for.ele fi(ice dependente de alc"tuirea :"m5ntului: for.a gra&ita.ional", mi-carea de rota.ie a planetei, c5mpul magnetic planetar,tectonica planetei, compo(i.ia -i structura crustei terestre. 17

).M+2i/l $li<!,i$ re(ult" din distribu.ia geografic" +(onarea* &alorilor de temperaturii -i umidit".ii pe suprafa.a planetei., ;.M+2i/l oro r!6i$ este alc"tuit de formele de relief ale suprafe.ei crustei terestre -i ale substratului subm"rii. E.M+2i/l +2!6i$ este repre(entat de compo(i.ia -i structura solului +edafon*. ?.M+2i/l %i2rolo i$ cuprinde factorul ap" sub di&ersele sale st"ri fi(ice. >.M+2i/l +o$%i<i$ este alc"tuit de compo(i.ia c,imic" a substratului +atomii elementelor c,imice* care reac.ionea(" cu fi(iologia organismului. 9.M+2i/l bio$+"o,i$ este totalitatea fiin.elor &ii care edific" bioceno(a. 8.M+2i/l bio$%i<i$ este totalitatea produ-ilor metabolici elimina.i de organisme +e/ometaboli.i* care influen.ea(" alte organisme. '. :e "i*+l/l bio$+"o5+i mediul apare ca bio,o1, totalitatea condi.iilor e/terne care fac posibil" e/isten.a bioceno(ei. Se nume-te BIOTOP 6r! <+",/l -i ,i1/l 2+ r+li+6 #!/ 2+ !1: $!r+ +#,+ #+2i/l /"+i bio$+"o5+ +Da,l, 1J@I*. Bio,o1/l +#,+ lo$/l 2+ *i!3: !l bio$+"o5+i sau ansamblul condi.iilor e/terne care fiin.ea(" o bioceno(" + anOonen, 1J'J*. !n sens restr5ns, se nume-te bio,o1 K<o"o,o1 #!/ %!bi,!,* -i locul de &ia." al unui organism indi&idual, spa.iul 6n care fiin.ea(" un organism indi&idual, &egetal sau animal, 6mpreun" cu factorii de mediu care ac.ionea(" asupra lui +Stugren, 1JI2, 1JJ4*. LANURI TROFICE -i NIVELURI TROFICE Sc,imbul de substan.e 6ntre organism -i mediu repre(int" ba(a material" pentru cre-terea biomasei pe :"m5nt. Migra.ia substan.elor se desf"-oar" de la un organism la altul, cau(at" de ,r"nirea unui organism pe seama altuia. Astfel se formea(" LANURI TROFICE +3lton,1J2H*, /"i,:3i 6/"$3io"!l+ !l+ ,r!"#6or<:rii -i ,r!"#<i,+rii "/,ri+"3ilor, !l+ $ir$/l!3i+i #/b#,!"3+lor "/,ri,i*+. "0n lacuri# plantele de ap*macrofitecrapul"C(prinus carpio$ tiuca"Esox lucius$,realizeaz un lan& trofic, circula&ia materiei fiind ntr*un sens unic.$ U" $!2r/l /"/i l!"3 ,ro6i$, organismele cu po(i.ii ta/onomice diferite, dar a&5nd aceea-i po(i.ie 6n lan.urile trofice, folosind acela-i tip de ,ran", surs" de ,ran", constituie NIVELURI TROFICE. #rganismele care pre(int" o comportare similar" pe planul fi(iologiei nutri.iei, sunt grupate 6n NIVELURI TROFICE comune dup" criteriul naturii ,ranei -i a modului de ob.inere a acesteia. !n biosfer" se deosebesc ,r+i "i*+l/ri ,ro6i$+ <!0or+4 (. Pro2/$:,ori, &. Co"#/<!,ori, ). Di#,r/ :,ori K2+#$o<1/":,ori #!/ 2+#,r/+"3iL. Pro2/$:,orii K"i*+l/l or !"i#<+lor !/,o,ro6+L sunt organismele autotrofe, care construiesc materie organic" primar" din substan.e minerale prin $#2#SI?23=D +organismele fotoautotrofe, plantele, care asimilea(" carbonul necesar &ie.ii din C# 2 atmosferic * sau prin CH3M#SI?23=D +bacteriile c,emoautotrofe*. &. Co"#/<!,orii K "i*+l/l or !"i#<+lor %+,+ro,ro6+L sunt organisme ,eterotrofe, care nu au capacitatea de a produce materie organic" din substan.e minerale, ci se ,r"nesc cu materie organic" &ie din corpul altor organisme &ii. Co"#/<!,orii K$! bio6! iL se clasific" 6n trei componente: Co"#/<!,ori 1ri<!ri +fitofage, erbi&ore*, organisme care se ,r"nesc cu .esuturi &egetale +plante*, cu ciuperci, bacterii, &irusuri fitopatogene."1rupuri diferite taxonomic de animale# cerbul carpatin "Cervus elap+us$, oarecele de pdure "Apodemus s(lvaticus$, ploni&a cerealelor "Eur(gaster maura$, din punct de vedere al fiziologiei nutri&iei apar&in aceluiai nivel trofic de consumatori primari, se +rnesc cu &esuturi de plante vii.$ Co"#/<!,ori #+$/"2!ri +(oofage, carni&ore* care se ,r"nesc cu animale fitofage -i microorganisme (oopatogene. "Pian2enii, gastropodele marine prdtoare, lupul, tiuca, apar&in aceluiai nivel trofic de consumatori secundari, +rnindu*se cu alte animale*fitofage.$ Co"#/<!,ori ,+r3i!ri Kconsumatori de &5rf, carni&ore de &5rf*, animale care folosesc drept ,ran" consumatorii secundari +(oofage* -i primari +fitofage*. "Caalotul"P+(seter catodon$, tigrul"Pant+era 1C

tigris$, parazi&ii animalelor sunt pe ni&elul consumatorilor ter.iari. :ara(i.ii consumatorilor ter.iari sunt consumatori cuaternari. >n loc foarte important 6l ocup" 6n circuitul materiei 6n natur", consumatorii de substan." organic" moart": or !"i#<+l+ #!1ro6! + #!/ 2+,ri,i*or+ '. Distrug"torii +ni&elul organismelor descompun"toare* #/", b!$,+rii -i <i$ro<i$+,+ "+1!,o +"+ $!r+ ,r!"#6or<: <!,+ri! or !"i$: <o!r,: @" <!,+ri+ !"or !"i$: 1ri" 6+"o<+"/l 2+ 2+#$o<1/"+r+ K 6+r<+",!3i+ -i 1/,r+6!$3i+L. T+ori! "i*+l/rilor ,ro6i$+ este utili(at" pentru anali(a bioceno(elor, e/prim5nd simplificat $o"+Ji/"il+ </l,il!,+r!l+ !l+ #1+$iilor -i ale func.iilor ecosistemice. !n natur" se reg"sesc destul de rar organisme apar.in5nd numai unui ni&el trofic teoretic. Sunt rare 6n natur" carni&orele absolute sau fitofagele e/clusi&e. C,iar -i buburu(a +Coccinella septempunctata*, care este (oofag", pr"d"toare, consum" -i polen sau sucuri dulci de struguri. L!"3/l ,ro6i$ @"#: +#,+ o /"i,!,+ *i,!l:, /" #/b#i#,+< @" +$o#i#,+< +Stugren, 1JI2, 1JJ4*. !ncadrarea speciilor 6n ni&eluri trofice este dificil" deoarece 6n natur" e/ist" foarte rare ca(uri de organisme speciali(ate trofic. +3n exemplu este ciliatul prdtor 4oodruffia metabolica, specializat trofic la +rana exclusiv cu Paramecium.* Apartenen.a la un ni&el trofic poate fi diferit" pe parcursul &ie.ii animalului. + ,ormolocii de broasc se +rnesc cu vegeta&ie acvatic5 broatele adulte se +rnesc zoofag "insectivore$. ?u sunt perfect delimitate 6ntre ele nici ni&elurile autotrofelor -i ,eterotrofelor. +Algele albastre "Anac(stis nidulans$*cianobacterii, n timpul reproducerii masive pe l-ng fotosintez sunt i consumatoare de aminoacizi din ap. Algele +eterotrofe din sol sunt fotositetic active la suprafa&a solului.$ &.&. PRINCIPII ALE PROCESELOR ECOLOGICE PRINCIPIUL UNITAII VIAA = MEDIU Pri"$i1i/l /"i,:3ii *i!3: = <+2i/, postulea(" c" &ia.a, toate ni&elurile de integrare ale lumii &ii, #/", 2+1+"2+",+ 2+ <+2i/. 3ste e/primat din punct de &edere morfologic, prin 6or<+ bio,i$+ -i, din punct de &edere fi(iologic, prin #$%i<b/l 2+ #/b#,!"3: 6ntre &ia." -i mediu. For<+l+ bio,i$+, e/prim" e/isten.a dependen.ei dintre natura mediului -i construc.ia e/tern" -i intern" a organismelor. $ormele biotice indic" faptul c" particularit".ile mediului se reg"sesc -i sunt e/primate 6n #1+$i6i$/l $o"6i /r!3i+i or !"i#</l/i dat. Ca form" biotic" este considerat" o grup" de organisme &ii, care a fost scoas" 6n e&iden." dup" tr"s"turi de configura.ie repre(ent5nd adapt"ri pregnante la economia naturii -i nu dup" tr"s"turi ta/onomice, din punct de &edere idiobiologic)ta/onomic. S/", 6or<+ bio,i$+ 4 )formele fundamentale de cre-tere a plantelor terestre: arbori, arbu!ti, tu+e, ierburi5 )grup"rile ecologice de ani#ale, #arine, terestre, silvobionte5 )configura.ia organelor organismelor depin(5nd de un factor de mediu: crtoare, alergtoare, ere#ice-de de!ert. 3/cep.iile do&edesc faptul c" de foarte multe ori, natura mediului nu este e/primat" 6n ,abitusul organismului dat -i nu poate fi dedus" din forma -i modul de &ia." ale organismului dat +Stugren, 1JI2, 1JJ4*. "Speciile de peti 6unula i ,uraena, din recifele de coralieri din ,area 6oie sunt ca +abitus serpentiforme, dar nu au de loc acest mod de via&. 7aurul ".lex a8uifolium$, cu +abitus tipic xeromorf*de mediu arid, "cu frunze de consisten& pieloas$ este o plant iubitoare de umiditate.$ 3cologia lucrea(" frec&ent, 6n anali(a bioceno(elor cu 6or<+ bio,i$+. Astfel bioceno(ele marine -i de ap" dulce sunt caracteri(ate prin abunden.a +R* formelor biotice de: )1l!"$,o" +planOtos)r"t"citor*, con.in5nd plante, animale, bacterii care 1l/,+#$ 1!#i* @" ro#i<+! apei: fito), (oo), bacterioplancton1 1H

-"+/#,o" +organisme care !l/"+$: pe suprafa.a apei*1 -1l+/#,o" +macrofitele -i fauna lor, $!r+ 1l/,+#$ 1+ #/1r!6!3! apei sau foarte la suprafa." sub ap"1 -"+$,o" +animale lib+r @"o,:,o!r+*1 )b+",o" +bentos)ad5ncime*, fito) -i (oobentos locuitoare pe substratul ba(inului ac&atic. S$%i<b/l 2+ #/b#,!"3: @",r+ *i!3: -i <+2i/ Materia apare 6n form" de substan." +masa S m* -i energie +3*. Substan.a este realitatea alc"tuit" din molecule -i atomi -i, 6n acela-i timp purt"torul material al energiei. 3nergia este o no.iune abstract", colecti&" pentru rela.iile 6ntre c"ldur", tra&aliu +lucru mecanic*, radia.ia solar" -i reac.ii c,imice. !n biosfer" substan.a -i energia migrea(" pe c"r"ri separate. ?atura &ie lucrea(" dup" principiul parcimoniei, dup" care acela-i material este folosit de mai multe ori pentru construirea de organisme. Aceea-i substan." poate str"bate de mai multe ori aceea-i unitate &ital", deoarece durata de &ia." a atomilor este 6n principiu nelimitat". Dar energia str"bate o singur" dat" aceea-i unitate &ital". Energia radiant fixat pe celul de ctre o plant se transform repede fiind astfel scoas din fluxul de energie. Atomii de 9:Ca ;:<n =>Sr sunt ngloba&i de mai multe ori n aceleai organisme marine. 2oate sistemele finite sunt grupate 6n ' clase dup" comportarea lor 6n sc,imbul de substan.e -i energie cu mediul: (. Si#,+<+ i5ol!,+ A care nu sc,imb" cu mediul materia nici ca substan.", nici ca energie, sunt sisteme teoretic postulate pentru e/perien.e conceptuale asupra transform"rilor fi(ice ale materiei 6n condi.ii de stare neinfluen.at" prin &aria.iile de mediu. 2. Si#,+<+ @"$%i#+ A care sc,imb" cu mediul materie numai sub form" de energie. 3n bazin de ap fr scurgere, din zone aride, este un sistem nc+is. ). Si#,+<+ 2+#$%i#+ A care sc,imb" cu mediul materie sub form" de energie -i sub form" de substan.". 3cosistemele sunt sisteme desc,ise "un lac de c-mpie, un &rm de mare, un recif de coralieri, o pdure$. 3/ecep.ii se 6nt5lnesc 6n ca(ul unor ecosisteme care nu se comport" total ca sisteme desc,ise pentru c", de e/emplu, substan.a adus" din afar" nu repre(int" peste tot ba(a pentru tra&aliul sistemului. Astfel, unele ecosisteme lucrea(" mai cu seam" pe ba(a proceselor interne pe un circuit intern al materiei 6n care consumarea substan.ei este compensat" prin eliberarea atomilor pe calea degrad"rii materiei organice moarte prin acti&itatea descompun"torilor. Acestea #/", +$o#i#,+<+ !/,o"o<+ K!/,!r%i$+L. 3le sunt independente de intrarea substan.ei din mediu, fiind 2+1+"2+",+ "/<!i +"+r +,i$ de resursele mediului. Aceste ecosisteme par.ial 6nc,ise au sc,imbul de substan.e cu mediul considerabil redus dar nu total anulat. Exemplu# un lac alpin srac n nutrien&i este activ pe baza ec+ilibrului su intern ntre fotosintez, consum i descompunere, fiind un lac +r sedi#ente +Stugren, 1JJ4*. PRINCIPIUL FEEDBACG-ULUI Bioceno(a limitea(", adic" reglea(" ni&elul func.ional al popula.iilor prin retroac.iune ) feedbacO, 6n care popula.iile lucrea(" ca surse de informa.ii, emit semnale pri&ind acti&it".ile lor &itale 6n mediu +bioceno("*. :opula.iile -i bioceno(ele se aseam"n" cu sistemele cibernetice, fiindc" sunt legate cu mediul printr)un num"r mare de sisteme input -i output +intr"ri)ie-iri*. $iec"rui input 6i corespund mai multe output)uri, mai multe r"spunsuri ale sistemului la informa.ia adus". I"6or<!3i! +#,+ !#,6+l @"3+l+!#: $! o /"i,!,+ 2+ <:#/r: ! or2i"ii 2i" #i#,+< . $eedbacO)ul po(iti& fa&ori(ea(" cre-terea, &olumul de substan.", energie -i informa.ie 6n sistem -i cre-te metabolismul. $eedbacO)ul negati& limitea(" &olumul de substan.", energie -i informa.ie 6n sistem -i astfel scade intensitatea metabolismului pe calea input. Bioceno(a creea(" ea 6ns"-i prin acti&it".ile sale condi.ii care &or st"&ili de(&oltarea sa 6n &iitor. 3/emplu: consumul cresc5nd de substan.e minerale -i ap" de c"tre plante din (one aride duce la s"r"cia mediului ce de&ine un factor de in,ibi.ie 6n cre-terea plantelor tinere -i astfel de(&oltarea structural" a bioceno(ei &a fi men.inut" 6ntre anumite limite. $or.ele e/terne ac.ionea(" ca (gomote 6n sistemele cibernetice. $eedbacO)ul lucrea(" numai c5nd 8m"rimea (gomotelor9 nu este prea mare -i nu 6mpiedic" acumularea informa.iei 6n sistem. 3/emplu: 6n (onele perturbate de ac.iunea se&er" a 1I

factorilor de mediu +&alurile de furtun", dune de nisip, p5r5uri de munte sau largul m"rii, se de(&olt" biotopuri slab structurate. ?u se a0unge la acumularea unei structuri ample 6n sistem deoarece organismele sunt defafori(ate de ac.iunea se&er" a factorilor. Spre deosebire, sistemele feedbacO sunt foarte acti&e 6n biotopurile puternic structurate din p"durile tropicale plu&iale, din recifii de coralieri +Stugren, 1JJ4*. &.). LEGILE FACTORILOR LIMITATIVI >n factor de mediu poate fi numit limitati&, atunci c5nd prin acti&itatea sa men.ine performan.ele unei unit".i &itale 6ntre anumite limite -i atunci c5nd produce o reac.ie printr)o &aria.ie minim" a intensit".ii sale. $iecare factor al mediului este poten.ial limitati& -i de&ine limitati& 6n condi.ii definite: anume $I"2 $o"$+",r!3i! #! 2+*i"+ 1r+! <i$: #!/ 1r+! ri2i$!,: . 3/emplu: c5nd concentra.ia atomilor de Mn, =n, Cu, Co, cre-te 6n ap" peste un anumit prag, aceste elemente c,imice se comport" ca factori limitati&i 6n raport cu abunden.a algelor, care se reduce. ?u numai factorii limitati&i de mediu pot determina absen.a unei specii dintr)un biotop ci -i concuren.a altor specii. Concuren&a ste2arului "?uercus robur$ cu fagul "@agus s(lvatica$ n biotopurile central europene ecologic potrivite. Se deosebesc ,r+i l+ i !l+ 6!$,orilor li<i,!,i*i: legea toleran.ei, legea minimului, legea relati&it".ii +Stugren, 1JJ4*. LEGEA TOLERANEI Kl+ +! l/i S%+l6or2L Defini.ia ini.ial" a legii preci(ea(" c" ;succesul unei specii date 6ntr)un biotop &a fi ma/im numai atunci c5nd sunt 6ndeplinite complet -i perfect toate condi.iile de care depinde reproducerea acesteia9. Biomasa reali(at" depinde adeseori de un singur factor, anume de factorul pre(ent 6n concentra.ii prea ridicate sau prea reduse. Do<+"i/l 2+ ,ol+r!"3: -i $/rb! 2+ ,ol+r!"3: . Cre-terea biomasei -i cre-terea numeric" a speciei este posibil" 6ntre anumite &alori)limit", adic" 6ntre concentra.ia minim" -i ma/im" a factorului limitati& la care este posibil" reali(area func.iilor &itale. Aceste &alori limit" sunt denumite *!lori 1+##i</<. !ntre ele se 6ntinde 2o<+"i/l 2+ ,ol+r!"3:, adic" amplitudinea &aria.iilor factorului limitati& tolerat" de specia dat", care este redat" prin $/rb! #i<+,ri$: #!/ !#i<+,ri$: 2+ ,ol+r!"3:. C/rb! 2+ ,ol+r!"3: este caracteri(at" prin trei puncte cardinale: dou" puncte pessimum -i un punct optim, adic" concentra.ia factorului limitati& la care specia atinge biomasa ma/im" -i fondul numeric ma/im de indi&i(i. !n limitele acestor puncte cardinale optim -i pessimum apar &aria.ii de toleran.". Anumite popula.ii ale unei specii tolerea(" doar anumite concentra.ii ale factorilor limit" 6ntre limite mai restr5nse dec5t amplitudinea tolerat" de specie. 2oleran.e diferen.iate pre(int" -i anumi.i indi&i(i. :e l5ng" punctul optim poate apare -i un optim secundar deplasat spre unul din pessimum. >neori e/ist" o (on" limit" larg", alteori 6ngust". V!l+"3! +$olo i$: este amplitudinea &aria.iilor condi.iilor de e/isten." 6ntre care poate s" tr"iasc" o specie. Speciile cu &alen.e ecologie restr5nse se "/<+#$ #1+$ii #,+"oi$+ +stenos S restr5ns*, speciile cu &aloare ecologic" larg" se numesc specii +/rioi$+ +eurNsSlarg*. 1olom&ul %act(lis glomerata populeaz biotopuri variate, cresc-nd att la umbr c-t i la soare puternic. Specii strict stenoice tr"iesc 6n biotopuri strict specifice -i nu supra&ie.uiesc 6n afara lor. Bacteriile barofile +iubitoare de presiune* din %roapa Marianelor +1@4HCm* pier c5nd sunt scoase la ni&elul m"rii. Carabide stenoice tr"iesc numai 6n biotopuri strict sil&ice. Carabide eurioice tr"iesc -i 6n &egeta.ia de arbu-ti. Galen.a ecologic" este influen.at" de distribu.ia 5o"+lor o1,i<+ -i ! 5o"+lor 2+ ,r!"5i3i+ <!r i"!l+. :resura aurie +Emberiza citrinella* este eurioic" 6n centrul arealului +>ngaria* -i stenoic" in limita nordic" +$inlanda* -i sudic" +Balcani*. O1,i</l +$olo i$. In &ecin"tatea optimului specia re(ist" cu succes presiunii factorilor ecologici limitati&i. Cu c5t sistemul de factori se 6ndep"rtea(" mai mult de punctul optim, cu at5t se 1J

reduce -i capacitatea de re(isten." a organismului.!n apropierea pessimum factorii limitati&i noi pot cau(a catastrofe. 6oztoarele epuizate sunt extrem de sensibile la boli epidemice. Pinul t-nr iradiat cu doze nalte de radia&ii ionizante poate fi uor nimicit de invaziile ciupercilor parazite*@usarium. !n condi.ii ecologice naturale, de coe/isten." cu alte specii, performan.ele speciei date sunt mai reduse dec5t 6n cultur" pur". !n centrul arealului e/ist" de regul" o constela.ie fa&orabil" de factori limitati&i. La periferia arealului condi.iile de e/isten." sunt mai rele. Molidul +Picea abies, P. obovata* are mediul optim 6n 3uropa de ?ord, pe soluri pod(olice, cu &eri r"coroase -i ierni friguroase lungi, unde se de(&olt" codrii de molid. #ptimul ecologic apare sub forma de mai multe componente: o1,i< $li<!,i$, o1,i< $%i<i$, o1,i< #i"+$olo i$. #ptimul climatic apare prin suprapunerea &alorilor optime ale temperaturii -i umidit".ii la momentul fi(iologic cel mai potri&it pentru specie. !n raport cu &aria.iile &alorilor climatice se deosebe-te 5o"! 2+ r+5i#,+"3: -i 5o"! 2+ 1+r6or<!"3: ! #1+$i+i. =ona de re(isten." se refer" la segmentul din scara termic" -i de umiditate 6n limitele c"rora poate supra&ie.ui organismul din specia dat". =ona de performan." se refer" la acele &alori climatice 6ntre care este posibil" reproducerea speciei -i este determinat" de temperatura preferat" a speciei. Alunul "Cor(lus avellana$ are nevoie de A; zile de temperaturi medii peste 9,: >C. 7aurul ".lex a8uifolium$ suport timp de ABC zile temperaturi minime sub A>C. #ptimul c,imic se formea(" c5nd concentra.ia elementelor c,imice 6n sol -i ap" sunt optime. Curbele de toleran." ale plantelor la oscila.iile factorilor c,imici sunt bimodale atunci c5nd inter&en.ia altor specii produce abateri de la curba unimodal" caracteristic" pentru culturile pure. Astfel curba fi(iologic" de toleran.", dependenta numai de calit".ile fi(iologice ale speciei de&ine diferit" de curba ecologic" de toleran.", care 6-i sc,imb" forma datorit" interac.iunilor 6ntre specii. #ptimul sinecologic apare atunci c5nd factorii in,ibitori repre(enta.i de alte organisme +pr"d"tori, para(i.i, concuren.i* ating concentra.ii periculoase cu 6nt5r(iere sau lipsesc complet. Discontinuit".i 6n configura.ia terenului duc la re(isten.a spa.ial" fa." de ac.iunea pr"d"torilor asupra unei specii. Astfel nu se reali(ea(" optimul ecologic sinecologic 6ntre fitofage -i (oofage. ,usca de Dessa ",azetiola destructor$, n 3craina, n ani secetoi, n condi&ii climatice suboptomale, prezint optim sinecologic, parazi&ii i prdtorii ei ne av-nd condi&ii de dezvoltare n aceeai zon +Stugren, 1JJ4*. LEGEA MINIMULUI Kl+ +! l/i Li+bi L 3ste un ca( particular al legii toleran.ei. 8De(&oltarea unei plante depinde 6n afar" de factorii fi(ici, de acel element c,imic care este pre(ent 6n sol 6n cantit".ile cele mai mici9. Dup" Liebig plantele care cresc pe soluri s"race 6n substan.e alcaline dau recolte slabe de-i posed" resurse suficiente sau c,iar bogate 6n a(ot, carbon si o/igen. Legea minimului a fost generali(at" -i asupra fi(iologiei animalelor. 0n absen&a cuprului,cobaltului i manganului din +aran, vitele contracteaz maladii grave. Legea minimului este o lege generala care e/plic" dinamica rela.iei &ia." ) mediu 6n toate sectoarele biosferei. 3a este totu-i discutat" fiindc" -i factorul cu concentra.ii minime sufer" oscila.ii +Stugren, 1JJ4*. L+ +! !$3i/"ii 6!$,orilor 2+ $r+-,+r+ Kl+ +! l/i Mi,#$%+rli$%L pre(int" cre-terea biomasei &egetale 6n mod propor.ionel cu cre-terea fiec"rui factor de cre-tere 6n func.ie de intensitatea specific" a fiec"rui factor. Conclu(ia datelor e/perimentale este c" ambele legi nu au &alabilitate uni&ersal", ci fiecare este &alabil" 6n func.ie de situa.ia ecologic" real". LEGEA RELATIVITAII Spune c" forma curbei de cre-tere nu depinde de un singur factor c,imic, ci -i de concentra.ia -i natura altor factori limitati&i 6n interac.iunea lor real". eac.ia fiin.elor &ii la ac.iunea factorilor limitati&i este dependent" de situa.ia ecologic" concret" +Stugren, 1JJ4*.

2@

C/r#/l ).
C/1ri"#4 ).(. Bio#6+r!. ).(.(. Or !"i5!r+! bio#6+r+i. ).(.&. E*ol/3i! bio#6+r+i. ).&. B!5+l+ ,+or+,i$+ !l+ $+r$+,:rii +$o#i#,+<+lor. ).&.(. S+<"i6i$!3i! $o"$+1,/l/i 2+ +$o#i#,+<. ).&.&. D+6i"ir+! $o"$+1,/l/i 2+ bio2i*+r#i,!,+. Di*+r#i,!,+! biolo i$:4 ,!Jo"o<i$:, +"+,i$:, 2i*+r#i,!,+! bio$+"o5+lor -i +$o#i#,+<+lor. ).&.). For3+l+ i",+ r!,o!r+ -i $+l+ E 1l!"/ril+ 2+ #,r/$,/r!r+ !l+ +$o#i#,+</l/i, $or+#1/"5:,o!r+ 6i+$:r/i 6!$,or i",+ r!,or4 -#,r/$,/r! 2+ bio,o1 ! +$o#i#,+</l/i K#+l+$3i! 2+ bio,o1 !#/1r! 6o"2/l/i 2+ #1+$iiLM -#,r/$,/r! #1!3i!l: +o<+,ri$:, $orolo i!M -#,r/$,/r! bio$+"o,i$: Kr+l!3i! $!",i,!,i*: @",r+ </l3i<+! 2+ #1+$ii -i 2+ i"2i*i5iLM -#,r/$,/r! ,ro6o2i"!<i$:, 6/"$3io"!r+! 6l/J/l/i 2+ <!,+ri+ -i +"+r i+ @" +$o#i#,+<M -#,r/$,/r! bio$%i<i$: ! +$o#i#,+</l/i Ki",+r!$3i/"il+ 2i",r+ #1+$ii 1ri" +Jo<+,!boli3ii lorL. ).&.;. Co<1o5i3i! +$o#i#,+</l/i. ).&.E. T+ori! +"+r!l: ! #i#,+<+lor. M+,o2olo i! 2+ $+r$+,!r+ +$olo i$:

).(. BIOSFERA ).(.(.ORGANIHAREA BIOSFEREI Biosfera este un sistem superior, alc"tuit din @"*+li-/l *i/ !l 1l!"+,+i -i <+2iil+ 2+ *i!3: +dup" Suess, care a introdus termenul 6n 1IHC*. !n concep.ia modern" a biosferei +6ntemeiat" 6n 1J2C de GernadsOi*, bios+era este un siste# eterogen de di#ensiuni planetare, care integrea #ateria vie !i co#ponentele anorganice ale scoarei terestre ntr-un tot unitar, conectat la c$#pul energetic al cos#osului. Din punctul de &edere al geografiei fi(ice, biosfera este una din geosferele e/terioare, fiind un domeniu de 6ntret"iere a mai multor geosfere: A ,ro1o#6+r! "stratul inferior al atmosferei, cuprins ntre - !i .. /# nli#e, aflat n contact direct cu suprafa&a Pm-ntului$, A #$o!r3! 2+ +ro5i/"+, A ro$il+ #+2i<+",!r+, A %i2ro#6+r!, A @"*+li-/l <+,!<or6i$ a-e(at pe substratul de granite -i ba(alturi, A +o#6+r+l+ !"or !"i$+ formate 6n leg"tur" cu biosferele acti&e din perioadele geologice trecute. Biosfera este compus" din -ase tipuri de substan.": .0 substan organic vie1 A$ substan biogen, rezultat al descompunerii substan&ei organice moarte1 20 substan inert, anorganic 1 9$ substan bioinert, care nu are func&ii vitale, dar este legat prin activitatea i originea sa de materia vie, de exemplu# solul1 30 ato#ii liberi dispersai1 40 pulberea cos#ic.

21

S/b#,!"3! or !"i$: *i+ este una din formele de ocuren." a elementelor c,imice, al"turi de celelalte forme: magma, o/i(ii din roci -i atomii liberi. !n cadrul grup"rilor c,imice din scoar.", #/b#,!"3: *i+ corespunde cu 5-a asociaie geoc)i#ic, cuprin(5nd: %i2ro +"/l, $!rbo"/l, !5o,/l -i oJi +"/l, elemente c,imice grupate -i depo(itate 6mpreun" 6n (ona scoar.ei din 6n&eli-ul planetar e/terior, unde se desf"-oar" 1ro$+#+l+ +o$%i<i$+ 2+ #/1r!6!3:. Sub aspect mineralogic, substana vie este un produs al fenomenelor de ,ipergene(", prin care, combina.iile c,imice din profun(imea scoar.ei, a0unse la suprafa.", #/", <i"+r!li5!,+, 6n (ona de gene(" a mineralelor, l! i",+r!$3i/"il+ li,o#6+r+i, !,<o#6+r+i -i %i2ro#6+r+i. 6ubstana vie este conectat" de circuitul planetar al atomilor elementelor c,imice, fiind o form" deosebit" a organi("rii circuitului substan.ei -i flu/ului de energie de pe suprafa.a planetei. !n substana vie sunt concentrate apro/imati& C@ de elemente c,imice. Stugren, 1JI2 sublinia(" c", ponderea substan.ei &ii 6n scoar.a terestr" este de numai ',''( V din greutatea acesteia. :e uscat e/ist" numai ('(& - (' () ,o"+ substan.a &ie, din care &egeta.ia ocup" JJR. Cantitatea de atomi care str"bate substan.a &ie este 6ns" foarte mare. !n inter&al de 1' ani, prin substan.a &ie trec de 1' ori mai mul.i atomi de carbon dec5t cantitatea total" a atomilor de carbon din scoar.a terestr". :arametrii fi(ici ai biosferei sunt: temperatura 6ntre T7@ -i A7oC, presiunea normal" apro/imati& 1 atmosfer". G+o r!6i! bio#6+r+i. 7i#ita superioar a biosferei este condi.ionat" de pragul critic al intensit".ii radia.iilor solare -i coincide cu stratul de o(on, deci cu 6n"l.imea de circa )' G<. Dar ade&"rata limit" superioar" a biosferei este situat" la 9 G< 6n"l.ime)6n regiunile polare -i la (9 G< 6n"l.ime)la tropice, cunosc5ndu)se faptul c" deasupra liniei de 7 Qm 6n"l.ime &ia.a de&ine o raritate, iar troposfera este dens populat" numai p5n" la $I3i*! <+,ri @":l3i<+ deasupra solului. 7i#ita in+erioar a biosferei coincide, 6n ocean, cu ad5ncimea ma/im". :e uscat, este condi.ionat" de ad5ncimea la care a0ung ro$il+ #+2i<+",!r+. ocile solide, erupti&e, 6mpiedic" p"trunderea organismelor 6n ad5ncurile litosferei. ?umai b!$,+riil+ !"!+rob+ asociate cu ("c"mintele de petrol, a0ung la ')4 Qm ad5ncime, fiind concentrate 6n pelicula de ap" de la suprafa.a p"turii de petrol, dar lipsesc 6n grosimea acesteia. !n biosfer" apar puncte abiotice numai 6n (onele unde concentra.iile factorilor fi(ici sau c,imici dep"-esc limitele tolerate de materia &ie: craterele -i (onele din 0urul &ulcanilor acti&i, infectate de fumarole)dio/id de carbon. Sunt foarte srace n substan vie piscurile mun.ilor acoperite de g,e.ari eterni, de-ertul antarctic sau unele regiuni din largul m"rii unde combina.iile minerale di(ol&ate sunt insuficiente din cau(a faptului c" sursa lor, continentul, este foarte departe. !n lipsa unui fond bogat de substan.e minerale, capacit".ile de fotosinte(" ale algelor sunt restr5nse. Astfel est &asta regiune de ocean numit" bariera est8paci+ic 6ntre America de Sud -i :oline(ia. Centrele de aciune ale biosferei sunt one cu concentraie +oarte ridicat de substan vie, de care depinde ntreaga bios+er, p"durea tropical" plu&ial", lan.urile muntoase, -elful +prelungirea submarin" a soclului continental*. Dar, nu#ai pe 2-9 din supra+aa uscatului se ating valori +oarte #ari de substan vie, de :3-.;3 EgFmA. Cantitatea de substan vie atinge valori de, .--.3 EgFm A n pdurile de coni+ere din nordul e#is+erei nordice, n apele reci ale <ntarcticii !i n !el+ul #arin1 atinge .- EgFm A n savane !i ; EgFm A n stepe, silvostepe, sc $nd n de!erturi la .EgFm A+Stugren, 1JJ4*. ).(.&. EVOLUIA BIOSFEREI Biosfera a fost generat" de scoar.a terestr", ca biocenosfer", in interac.iune cu energia solar". 3nergia Soarelui a fost asimilat" de substan.a &ie -i utili(at" pentru regruparea -i diferen.ierea molecular". 3&olu.ia biosferei a decurs 6n direc.ia complic"rii structurale, a cre-terii informa.iei, pe parcursul erelor geologice: -preca#brian1 -paleo oic +perioadele cambrian, ordo&ician, silurian, de&onian, carbonifer, permian*1 )#e o oic +perioadele triasic, 0urasic, cretacic*1 -caino oic +perioadele paleogen, neogen -i cuaternar*. 22

Cele 2o/: $o<1o"+",+ ale procesului e&oluti& al biosferei, #/b#,!"3! *i+ -i i"6or<!3i! !$+#,+i!, nu au fost 6ntotdeauna po(iti& corelate 6ntre ele. M:ri<+! i"6or<!3i+i +#,+ i"2+1+"2+",: 2+ $!",i,!,+! 2+ #/b#,!"3: *i+. :robabil c" 6n era <+5o5oi$: stocul global de substan." &ie era mai ridicat dec5t ast"(i. Dar di&ersitatea +informa.ia* substan.ei &ii este ast"(i mai ridicat" dec5t 6n me(o(oic. Cre-terea informa.iei biosferei este consecin.a des"&5r-irii mecanismelor de fotosinte(". !n era algelor +1!l+o5oi$/l i"6+rior* masa algelor era foarte ridicat" -i func.iona ca acumulator biogeoc,imic, aduc5nd astfel 6n biosfer" o cantitate mare de energie radiant", con&ertit" 6n energie c,imic", fapt care a facilitat di&ersificarea algelor -i a faunei de ne&ertebrate marine, dependente trofic de acestea. Datorit" concentr"rii selecti&e de metale 6n corpurile plantelor s)au format structuri moleculare stabile, ceea ce a permis ,r!"5i3i! 2+ l! *i!3! !$*!,i$: l! *i!3! ,+r+#,r:. :rin asimilarea unor metale ca $e, Cu, Mn, a fost m"rit &olumul sc,imburilor de substan." 6ntre &egeta.ie -i mediu -i s)a intensificat participarea &egeta.iei la migra.ia atomilor. !n 1!l+o5oi$-1+rio!2! 2+*o"i!": a a&ut loc o ade&"rat" e/plo(ie informa.ional", substan.a &ie in&ad5nd teritoriile 6ntinse ale continentelor. P:2/ril+ 2+*o"i+"+ au edificat primele structuri complicate 6n biociclul terestru. :e m"sur" ce cre-tea num"rul -i di&ersitatea speciilor, cre-tea -i num"rul -i *!ri+,!,+! #i#,+<+lor i",+r#1+$i6i$+ 2+ i",+r!$3i/"+. !ncep5nd din 2+*o"i!", func.ia de producere a o/igenului atmosferic 6ncetea(" de a mai fi apana0ul algelor unicelulare, care nu pot acumula nici substan.", nici energie. Datorit" randamentului tot mai ridicat al fotosinte(ei, 1:2/ril+ 2+*o"i+"+ -i $!rbo"i6+r+ au func.ionat ca 1ro2/$:,ori 2+ oJi +", pe scar" mare. Dar macroflora terestr" ac.ionea(" nu numai ca generator de o/igen, ci -i ca depo(it de substan." -i energie. >rm"toarea e/plo(ie informa.ional" a a&ut loc 6n +r! <+5o5oi$: - @" 1+rio!2! $r+,!$i$:, prin afirmarea angiospermelor +sau plante cu flori* 6n flora terestr". $run(ele de angiosperme au reali(at o suprafa." de asimila.ie clorofilian" mult mai mare dec5t a gimnospermelor +conifere -.a.*. Apoi, !" io#1+r<+l+ !/ !<+lior!, #ol/l prin metaboli.ii lor elimina.i 6n mediu, 6n timp ce coniferele acidific" solul -i)l fac impropriu pentru germinarea plantelor. Apari.ia 1l!",+lor i+rbo!#+ a dus la cre-terea &ite(ei sc,imbului de atomi 6ntre co&orul &egetal -i mediul geoc,imic. Aspectul biogeoc,imic al biosferei a fost sc,imbat de mai multe ori prin 8re&olu.ii biogeoc,imice9. M:ri<+! i"6or<!3i+i 2i" bio#6+r: +#,+ <+"3i"/,: 1+ /" !"/<i, "i*+l 1ri" r+ /l!,ori +"+r +,i$i -i #1!3i!li. U" #i#,+</l +$olo i$, <:ri<+! i"6or<!3i+i 2+1i"2+ 2+ "/<:r/l "i*+l/rilor ,ro6i$+ -i 2+ r!2/l 2+ 2i*+r#i,!,+ ! $o<1or,!<+",/l/i bio,i$. Dar nici num"rul ni&elurilor trofice, nici gradul de di&ersitate a bioceno(ei nu pot s" creasc" nelimitat. 2ipurile actuale ale ni&elurilor trofice au ap"rut de0a 6n 1!l+o5oi$. Bog".ia de specii de ne&ertebrate 2i" <:ril+ 1!l+o5oi$+ a fost probabil, asociat" -i cu un grad 6nalt de di&ersitate structural" a ecosistemelor. P:2/ril+ ,ro1i$!l+ 1l/*i!l+ ale perioadei $!rbo"i6+r+ erau, probabil, asem"n"toare #,r/$,/r!l cu p"durile actuale din (ona tropical". 3&olu.ia biosferei nu s)a desf"-urat prin apari.ia 6n ecosisteme de p"r.i structurale de tip nou, ci prin r+@""oir+! "+$o",+"i,: ! $o<1o5i3i+i 2i" #,o$/l 2+ #1+$ii , ca -i 1ri" 1+r6+$3io"!r+! <+$!"i#<+lor #,!bili5!,o!r+ !l+ i",+r!$3i/"ilor. Diferen.ierea interioar" a biosferei a constat 6n ecogene , formarea rela.iilor interspecifice -i a unit".ilor &ia.")mediu. !n cursul ecogene(ei s)au format cone/iunile 6ntre plante -i animale, ni&elurile trofice, structurile ecologice. Cele mai &ec,i sisteme au fost probabil alc"tuite din substratul abiotic al ba(inelor de ap", acoperit cu o pelicul" sub.ire de materie &ie. 3/istau de0a organisme autotrofe. Consumatorii lipseau, func.ia lor fiind par.ial 6ndeplinit" de bacterii fermentati&e, care eliberau din substratul de materie organic" moart" combina.ii organice. &xpansiunea ecogenetic a &ie.ii +r"sp5ndirea organismelor 6n noi (one de land-aft* s)a desf"-urat pe dou" planuri distincte: planul produc"torilor -i planul consumatorilor. La 6nceput, e/pansiunea produc"torilor era independent" de consumatori. Dar e/pansiunea consumatorilor a fost de la 6nceput dependent" de produc"tori. Abia mai t5r(iu s)a atins stadiul de interdependen." reciproc" a plantelor -i animalelor, anume dup" ce fecundarea -i r"sp5ndirea plantelor a de&enit mi0locit" -i dependent" astfel de insecte -i p"s"ri. >ndele popula.ionale au generat noi structuri, noi interac.iuni ale speciilor -i, prin urmare, noi tipuri de bioceno(e. 2'

E*ol/3i! +$o#i#,+<+lor #-! 2+#6:-/r!, 1ri" r+<!"i+r+! ,i1/l/i ,ro6i$ -i 2+ #/b#,r!, $%i<i$. Cele mai &ec,i ecosisteme ale apelor continentale au fost oligotrofe +s"race 6n ,ran", a(ot -i fosfor organic, lipsite de sedimente pe fund*. Actualmente, l!$/ri oli o,ro6+ sunt lacuri alpine. Apele eutrofe +bogate 6n ,ran", a(ot -i fosfor organic, cu sedimente pe fund*, au e&oluat din apele oligotrofe, prin aflu/ permanent de energie -i substan." organic". Lacurile de c5mpie din 2ransil&ania -i C5mpia Dun"rii sunt l!$/ri +/,ro6+. Aceste tipuri de lacuri sunt dependente de aflu/ul de material ,umic terigen, neput5nd de&eni ecosisteme autonome. Lacul oligotrof este, structural, mai pu.in di&ersificat dec5t lacul eutrof, dar func.ional mai eficient dec5t acesta. Din lacurile eutrofe s)au r"sp5ndit /"2+ 1o1/l!3io"!l+ 1+ /#$!,, form5ndu)se astfel 1ri<+l+ +$o#i#,+<+ ,+r+#,r+, $!r+ +r!/ 2+ ,i1 +/,ro6. !n cursul ecogene(ei, unele ecosisteme terestre au de&enit, secundar, oligotrofe. !n conclu(ie, se pot distinge mai multe stadii 6n e&olu.ia biosferei. Biosfera s)a format ca un deri&at al marelui circuit al substan.ei, ca fenomen de ,ipergene(" 6n c,imia globului p"m5ntesc. 3/pansiunea ecogenetic" a fost urmarea e&olu.iei substan.ei &ii, a cre-terii permanente a informa.iei sale. !n momentul 6n care biosfera a generat specia Domo sapiens, s)a format -i o nou" geosfer", anume noosfera, sfera cuget"rii +S2>% 3? B#%DA? , 1JI2, 1JJ4*. ).&. BAHELE TEORETICE ALE CERCETARII ECOSISTEMELOR ).&.(. SEMNIFICAIA CONCEPTULUI DE ECOSISTEM De+iniie. &cosiste#ele sunt uniti +uncionale ale bios+erei, construcii eterogene cu li#ite n spaiu !i ti#p, n care viaa !i #ediul sunt inseparabil reunite ntr-un spaiu restr$ns. &cosiste#ul integrea ntr-un tot unitar prin intreraciuni ale co#ponentelor sale un subsiste# biotic ='5OC&>O?<0 !i altul pri#ar +i ic ='5O@OA%70. &terogen prin co#po iia sa, &CO656@&M%7 posed o structur intern de+init !i un ciclu intern al #ateriei, un ciclu biogeoc)i#ic local. # balt" temporar" de ap" de ploaie 6n p"dure nu este un ecosistem, fiindc" nu posed" un ciclu biogeoc,imic propriu, ci numai o parte din ciclul biogeoc,imic local al ecosistemului de p"dure, func.ionalitatea b"l.ii temporare de ap" depin(5nd de materia ce pro&ine din coroanele arborilor. /u este ecosistem nici f-ia ngust de pm-nt situat ntre dunele maritime de nisip cu vegeta&ie i marginea &rmului, n care lovesc valurile mrii5 aceasta este numai o parte a ecosistemului supralitoral. /u este ecosistem nici f-ia ngust de pm-nt ntre irul de arbori "slcii,arini$ de pe malul apei curgtoare, deoarece viiturile mpiedic formarea unor conexiuni stabile ntre vie&uitoare i mediu,!mtur-nd! periodic popula&iile speciilor din ap. BIOCENOHA Spre deosebire de no.iunea de ecosistem, care are sens func.ional , "o3i/"+! 2+ bio$+"o5: are 6n primul r5nd #+"# <or6olo i$, reflect5nd unitatea 6ntre &ia." -i substrat, dependen.a &ie.ii de natura substratului. De+iniie. 'ioceno a este un siste# supraindividual repre ent$nd un nivel de organi are a #ateriei vii, alctuit din populaii legate teritorial !i interdependente +uncional. 'ermenul de biocenoz a fost introdus de MO'5%6 n .B::. Studiind bancurile de stridii precum i alte specii de animale i vegetale asociate cu stridiile, el definete biocenoza ca fiind o co#unitate de organis#e, ocup$nd un anu#it teritoriu , adaptate la mediu, i unele fa& de altele, legate ntr*un ntreg, care se sc+imb o dat cu sc+imbarea condi&iilor de mediu sau cu sc+imbarea numrului unora dintre specii. %in defini&ie se desprind unele trsturi caracteristice ale bioceno ei, interdependena !i integralitatea, dependen&a ntregului biocenozei at-t de factorii fizici ai biotopului c-t i de numrul "cantitatea$ fiecrui component. I",+r2+1+"2+"3! 1o1/l!3iilor 2i" bio$+"o5: este re(ultatul e&olu.iei lor 6n comun -i deci a adapt"rii lor reciproce. Interdependen.a func.ional" este cau(a, dar -i efectul acumul"rii, transform"rii -i transferului de materie, energie -i informa.ie 6n cadrul sistemului biocenotic. Aceste procese determin" 2+5*ol,!r+! 2i*+r#i,:3ii interne adic" a %+,+ro +"i,:3ii, a i",+ r!li,:3ii -i a celorlalte @"#/-iri 2+ #i#,+< ale bioceno(elor: 1ro2/$,i*i,!,+!, +$%ilibr/l 2i"!<i$, !/,or+ l!r+! +prin 24

cone/iuni in&erse)feedbacO negati&e sau po(iti&e*, 1ro r!</l +pentru autoconser&are, pentru integrarea subsistemelor indi&iduale, pentru integrarea ierar,ic superioar"*. :opula.iile ce alc"tuiesc o bioceno(" apar.in unor specii diferite. Interdependen.a popula.iilor acestor specii se materiali(ea(" prin de(&oltarea anumitor r+l!3ii i",+r#1+$i6i$+, care duc la de(&oltarea unei anumite organi("ri -i a producti&it".ii bioceno(ei. # popula.ie, oricare ar fi ea, nu poate e/ista dec5t 6n cadrul unei bioceno(e, iar 1ro2/$,i*i,!,+! +i biolo i$: nu se poate reali(a dec5t 6n corela.ia func.ional", interdependen.", cu alte popula.ii apar.in5nd altor specii. Productivitatea biologic a biosferei este rezultatul productivit&ii biocenozelor din care este alctuit +Stugren, 1JJ4*. ).&.&.DEFINIREA CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE Di*+r#i,!,+! biolo i$:4 ,!Jo"o<i$:, +"+,i$:, 2i*+r#i,!,+! bio$+"o5+lor -i +$o#i#,+<+lor. De+iniie. C'iodiversitatea poate +i de+init ca varietatea tuturor +or#elor de via, a plantelor, ani#alelor, #icroorganis#elor, su#a genelor pe care acestea le conin !i ecosiste#ele pe care ele le +or#ea , inclu $nd !i variabilitatea existent n cadrul speciei u#ane.D +2/1: G%i2r! V., S+#,r!- R., Bo,/ M., Bo,/ I., &'';L.Biodi&ersitatea, numit" -i di&ersitate biologic", cuprinde: toate organismele speciile -i popula.iile1 interac.iunile dintre comunit".ile acestora -i dintre ecosisteme1 &aria.ia genetic" e/istent" -i interrela.iile dintre gene, specii, ecosisteme, 6n interac.iunea lor cu mediul. E,i<olo i+: grec. bios)&ia.", sub(isten.". Latin. di&ersitas)di&ersitatis: di&ersitate, &arietate, diferen.". I#,ori$. B!5+l+ $o"$+1,/l/i 2+ bio2i*+r#i,!,+ au fost ini.iate de ornitologul -i ecologul american obert H. Mac Art,ur 1J7H, 6n lucrarea 8Despre abunden.a relati&" a speciilor de p"s"ri9, constat5nd c" !b/"2+"3! speciilor de p"s"ri este 6n func.ie de 2i*+r#i,!,+! 6!$,orilor 2+ <+2i/ K$o"#i2+r!,: $! o $o"#,!",: i"6or<!3io"!l: ! /"/i +$o#i#,+< *. 8Di&ersitate specific"9 sau 8di&ersitatea speciilor9 unei comunit".i, este considerat" ca fiind o caracteristic" definitorie a biosistemului studiat. Cercet"ri ulterioare asupra di&ersit".ii speciilor s)au derulat 6n (oologie: Hutc,inson 1J7J, botanic": KittaOer 1JC7, 6n ecologia e&olu.iei: :ianOo 1JCH1 iar din 1JCJ, KoodPelt -i Smit,, studia(" di&ersitatea ecologic" -i metode cantitati&e pri&ind di&ersitatea speciilor. T+r<+"/l 2+ bio2i*+r#i,!,+ a fost utili(at prima dat" 6n cadrul reuniunii statelor americane ?ational $orum on BiodN&ersitN din 1JIC de c"tre 3.#.Kilson -i 6n 1JII de Kilson -i :eter +dup" :uia -i col. 2@@1*. Cu oca(ia Conferin.ei ?a.iunilor >nite pentru Mediu -i De(&oltare +>?C3D* desf"-urat" la io de Maneiro, 6n 1JJ2, s)a semnat Co"*+"3i! !#/1r! Di*+r#i,:3ii Biolo i$+ +CBD*, care define-te biodi&ersitatea ca fiind 8&ariabilitatea organismelor &ii, de orice origine, inclusi&, 6ntre altele, ecosistemele terestre, marine -i alte ecosisteme ac&atice -i comple/e ecologice din care fac parte, di&ersitatea 6n s5nul speciilor -i 6ntre specii, la fel ca -i cea a ecosistemelor9 + !r,.&.!l CBD citat de Cristea 2@@2*. 8Conceptul de biodi&ersitate este e/trem de comple/, inclu(5nd 6n totalitate &ariabilitatea speciilor -i &ariabilitatea dintre specii, la toate organismele &ii plante -i animale, 6n ,abitatele lor, precum -i di&ersitatea ecosistemelor -i a comple/elor ecologice de pe 2erra. Biodi&ersitatea este considerat" o problem" global", fiind integrat" 6n problematica protec.iei mediului, abordat" ca o component" de ba(" 6n e&olu.ia -i de(&oltarea &iitoare a societ".ii umane. Biodi&ersitatea constituie o bog".ie a patrimoniului na.ional -i interna.ional, care are rol fundamental 6n asigurarea stabilit".ii -i e&olu.iei ecosistemelor -i, e&ident, a umanit".ii.9 +Dup" %,idra G., Sestra., Botu M., Botu I., 2@@4*. ).&.). For3+l+ i",+ r!,o!r+ -i 1l!"/ri #,r/$,/r!r+ !l+ +$o#i#,+</l/i Cu toat" di&ersitatea componentelor sale, ecosistemul are o structur" unitar". :lantele, animalele -i bacteriile sunt reunite 6ntr)un tot unitar cu biotopul sub ac.iunea unor for.e materiale -i energii ale realit".ii fi(ico)c,imice, numite 6or3+ i",+ r!,o!r+.

27

$iecare for." integratoare generea(" un plan structural specific, pri&it ca o generali(are, ca o formul" pentru descrierea realit".ii. Con+iguraia solului, relie+ul, substratul tro+ic =interaciunile tro+ice ale organis#elor0, e+ectele bioc)i#icalelor asupra altor organis#e sunt +ore integratoare. Se deosebesc E 1l!"/ril+ 2+ #,r/$,/r!r+ !l+ +$o#i#,+</l/i , corespun("toare fiec"rui factor integrator: 1* structura de biotop +configura.ia, planul structural al ecosistemului date de selec.ia de biotop asupra fondului de specii*1 2* structura spa.ial" geometric", corologia, configura.ia ecosistemului 6n func.ie de dispunerea elementelor 6n spa.iul fi(ic1 '* structura biocenotic" +rela.ia cantitati&" 6ntre mul.imea de specii -i mul.imea de indi&i(i*1 4* structura trofodinamic", func.ionarea flu/ului de materie -i energie 6n ecosistem1 7* structura bioc,imic" a ecosistemului +interac.iunile dintre specii prin e/ometaboli.ii lor. :e l5ng" e&iden.ierea planurilor structurale, anali(a concret" a structurii ecosistemului necesit" -i aprofundarea p5n" la ni&elul no.iunii de compartiment. Co<1!r,i<+",/l este un sector concret al ecosistemului, o unitate structural" cu limite discrete, ce separ" sectoare spa.iale definite. Compartimentul este alc"tuit din corpuri &ii sau ne&ii, +#,+ o *+ri : <:#/r!bil: -i $/!",i6i$!bil: 6n flu/urile de materie -i energie. %e exemplu, n sol, nutrien&ii i lumbricidele reprezint dou compartimente distincte5 n pa(i!ti, n cadrul nivelului tro+ic al consu#atorilor pri#ari, #a#i+erele ru#egtoare constituie un co#parti#ent, insectele curculionide un altul . /ivelul trofic nu poate fi cuantificat, dar compartimentul poate fi cuantificat +Stugren, 1JJ4*. ).&.;. COMPOHIIA ECOSISTEMULUI, SUB ASPECT MORFOLOGIC I FUNCIONAL Dup" concep.ia tradi.ional", <or6olo i$:, +$o#i#,+</l este alc"tuit din $+l+ 2o/: $o<1o"+",+4 BIOTOP -i BIOCENOHA . Distincte prin materia din care sunt alc"tuite: bioceno(a este un subsistem biologic, biotopul un subsistem primar anorganic, ce 6/r"i5+!5: bioceno(ei substan.e nutriti&e -i energie. Bio$+"o5!, 1ri*i,: $! !$/</l!,or 2+ !,o<i, $!1,or 2+ +"+r i+ r!2i!",: #ol!r: -i $! ,r!"#6or<!,or 2+ +"+r i+, l/$r+!5: $! r+ l!,or !l $i$l/l/i bio +o$%i<i$ lo$!l , al metabolismului atomilor elementelor c,imice 6n biotop. Bioceno(a func.ionea(" 6n primul r5nd ca un #/b#i#,+< +"+r +,i$, 6n care au loc mai ales transform"ri de energie, dintr)o form" 6n alta. Sub aspect 6/"$3io"!l, +$o#i#,+</l este alc"tuit din 1!,r/ $o<1o"+",+: #/b#,!"3+ !bio,i$+"/,ri+"3i !"or !"i$i, 1ro2/$:,ori, $o"#/<!,ori -i 2+#$o<1/":,ori . !n aceea-i ordine de idei se 6nscrie concep.ia structur"rii ecosistemului pe compartimente. Criteriul pentru delimitarea bioceno(ei $! /"i,!,+ 6/"$3io"!l: se 6ntemeia(" pe i",+r!$3i/"il+ @",r+ $o<1!r,i<+",+, @",r+ 1o1/l!3ii $o"$r+,+ 2+ 1l!",+, !"i<!l+, <i$roor !"i#<+, i"2+1+"2+", 2+ !1!r,+"+"3! lor #i#,+<!,i$:. Cone/iunile 6ntre plante -i animale sunt adeseori mai semnificati&e dec5t cele 6ntre plant" -i plant", sau 6ntre animal -i animal. Exemplu# 0n pa2iti, cosaii sunt ataa&i de vegeta&ia erbacee i mai pu&in de alte animale. >n alt criteriu pentru delimitarea bioceno(ei $! /"i,!,+ 6/"$3io"!l: este $or+#1o"2+"3! @",r+ *+ +,!3i+ -i 6!/":. !ntr)o bioceno(" bine conturat" prin structura sa, particularit".ile faunei sunt corelate cu &egeta.ia. Aceasta indic" unitatea intern" -i integrarea bioceno(ei. %e exemplu, n 'ransilvania, fiecrei forma&ii vegetale i corespunde o anumit combina&ie de specii de carabide. '.2.7.TEORIA GENERALA A SISTEMELOR Gan BertalanffN, 1JC@, a formulat ,+ori! +"+r!l: ! #i#,+<+lor, dup" care sistemul este un ansamblu de elemente -i fenomene aflate 6n interac.iune. 2oate sistemele biologice sunt sisteme integrate, organi(ate 6n sistem desc,is specific prin unele 6nsu-iri caracteristice, prin care pot transforma factorii de mediu 6n factori proprii, specifici: 1.Caracterul informa.ional) sistemele recep.ionea(", acumulea(", prelucrea(" -i transmit reciproc informa.iile. 2.Integralitatea) 6nsu.irile sistemului nu se reduc la suma caracteristicilor p"r.ilor componente, ci determin" calit".i noi pe ba(a interac.iunilor, func.ion5nd ca un tot unitar. '.3c,ilibrul dinamic)sau starea sta.ionar" se reali(ea(" 2C

prin sc,imbul permanent de materie, energie -i informa.ie dintre sistem -i mediu. 4.Autoreglarea) 6nsu-irea sistemelor de a contracara tendin.ele interne -i e/terne +de mediu* de de(ec,ilibru -i de(organi(are. 7.:rogramul)sistemele posed" program coordonator propriu pentru autoconser&are, unul inferior pentru subsisteme, unul superior pentru reproducere -i supra&ie.uire. METODOLOGIA DE CERCETARE ECOLOGICA. !n efectuarea unei cercet"ri ecologice se pot aplica metode de in&estiga.ie respect5nd a serie de criterii KBo,"!ri/$, V:2i"+!"/,(89&*, care &or permite -i reali(area modelului ecologic al studiului: A. espectarea unui program de cercetare intensi&" pe o durat" de minimum 2 ani, care s" includ": 1. prele&area /"/i "/<:r 2+ 1rob+ ce ar putea s" asigure +#,i<!r+! <:ri<ii 1o1/l!3iilor componente cu o eroare de ma/im 2@R, 2. o 6r+$*+"3: 2+ 1r+l+*!r+ a probelor 6n succesiunea graficului de timp, care s" reflecte particularit".ile ciclurilor de de(&oltare ale speciilor din $o<1o"+"3! bio$+"o5+i -i, '. anumite <o2!li,:3i 2+ 1r+l+*!r+ a probelor +randomi(at, stratificat randomi(at, sistematic etc.* care s" reflecte %+,+ro +"i,!,+! bio,o1/l/i. B. !nregistrarea 6n timp -i spa.iu a principalilor 6!$,ori !bio,i$i +temperatur" umiditate, pH, concentra.ia metalelor grele, a pesticidelor etc.*. C.Determinarea #1+$,r/l/i ,ro6i$ al fiec"rei popula.ii selectate din componen.a bioceno(ei -i stabiirea grupelor func.ionale -i a rela.iilor dintre ele. D.Calcularea pe ba(a datelor empirice re(ultate din anali(a probelor, a densit".ii -i a abunden.ei numerice -i 6n biomas". Lu5nd 6n considerare abunden.ele numerice U 1@R -i abunden.ele 6n biomas" U7R, se stabile-te pentru fiecare categorie func.ional" sau ni&el trofic, care sunt popula.iile componente dominante. ?egli05nd popula.iile a c"ror abunden." numeric" V 1@R -i abunden." 6n biomas" V7R -i limit5nd, astfel, interac.iunile dintre popula.iile componente numai la rela.iile trofice, se poate asigura caracteri(area func.iilor principale ale ecosistemului cu o eroare re(onabil". Dup" identificarea componentelor modelului -i dup" stabilirea interac.iuni-or dintre componente precum -i ale intr"rilor 6n ecosistem care condi.ionea(" func.ionarea sa, se poate 6ntocmi diagrama modelului +dup" Botnariuc, G"dineanu,1JI2*. C/r#/l ;.
C/1ri"#4 ;.). S,r/$,/r! l+ !,: 2+ bio,o1 ! +$o#i#,+</l/i. ;.).(. D+1+"2+"3! bio$+"o5+i 2+ bio,o1. Galen.a ecologic". $ormele biotice. 2ipologia ecologic" + specii caracteristice) fidele, specii dominante, gradul de comunitate 6ntre fondurile de specii,*. ;.).&.E6+$,/l bio$+"o5+i !#/1r! bio,o1/l/i. +2ransformarea geoc,imic" a biotopului. %ene(a microclimei.* ;.).). D+li<i,!r+! +$o#i#,+</l/i @" #1!3i/. +3cosisteme terestre. 3cosisteme subterane. 3cosisteme de ape interioare. 3cosisteme marine. ;.).;. Cl!#i6i$!r+! -i or2o"!r+! +$o#i#,+<+lor. ;.;. S,r/$,/r! #1!3i!l: i",+r": ! +$o#i#,+</l/i. ;.;.(. M!$ro#,r/$,/r!. KM!$ro#,r/$,/r! ori5o",!l:: consor.iul, biosc,ena, sinu(iile. M!$ro#,r/$,/r! *+r,i$!l:, #,r!,i6i$!r+!.L ;.;.&. Mi$ro#,r/$,/r!

;.). STRUCTURA LEGATA DE BIOTOP A ECOSISTEMULUI ;.).(. D+1+"2+"3! bio$+"o5+i 2+ bio,o1.Galen.a ecologic". $ormele biotice. 2ipologia ecologic" +specii caracteristice)fidele, specii dominante, gradul de comunitate 6ntre fondurile de specii*. S,r/$,/r! bio$+"o5+i Studiul structurii bioceno(ei implic" 6n primul r5nd @"r+ i#,r!r+! $I, <!i $o<1l+,: ! #1+$iilor care o alc"tuiesc pe trei grupe mari func.ionale: produc"tori, consumatori, reduc"tori. ?u toate speciile au aceea-i importan." 6n &ia.a bioceno(ei. >nele sunt repre(entate de un num"r mai mare de indi&i(i -i o mas" considerabil", altele sunt mai rare -i deci au un rol mai sc"(ut 6n func.ionarea bioceno(ei, de aceea pentru a a&ea un tablou complet -i corect al structurii bioceno(ei trebuie stabilite propor.iile dintre diferitele popula.ii. 2H

I"2i$i #,r/$,/r!li !i bio$+"o5+i P+",r/ ! +J1ri<! /"+l+ r!1or,/ri $!",i,!,i*+ precum -i /"+l+ r+l!3ii 2+ r/1!r+ 6ntre speciile unei bioceno(e, precum -i /"+l+ ,r:#:,/ri $!r!$,+ri#,i$+ +"erale ale bioceno(elor se folosesc o #+ri+ 2+ i"2i$i #,r/$,/r!li, care permit: ) $!r!$,+ri5!r+! #,r/$,/rii -i rol/l/i 2i6+ri,+lor #1+$ii 6n acti&itatea bioceno(ei -i ) $o<1!r!r+! $!",i,!,i*: ! bio$+"o5+lor @",r+ +l+. Fr+$*+"3! #1+$iilor 6ntr)o bioceno(", se e/prim" 6n procente -i este propor.ia dintre "/<:r/l 2+ 1rob+ $!r+ $o"3i" #1+$i! 2!,: -i "/<:r/l ,o,!l 2+ 1rob+ !2/"!,+ 6n acela-i timp. Cu c5t num"rul de probe &a fi mai mare, cu at5t &aloarea ob.inut" &a fi mai apropiat" de frec&en.a real". Co"#,!"3! unei specii dintr)o bioceno(" se e/prim" 6n func.ie de frec&en.a ei. Speciile se grupea(" 6n func.ie de frec&en." 6n : ) specii constante +cele cu frec&en.a peste 7@R*1 ) specii accesorii +cele cu frec&en." 6ntre 27 A 7@ R*1 ) specii accidentale +cele cu frec&en.a sub 27R*. Ab/"2+"3! r+l!,i*: a unei specii este propor.ia, 6n procente, dintre "/<:r/l #!/ <!#! i"2i*i5ilor #1+$i+i !"!li5!,+ fa." de ale indi&i(ilor celorlalte specii dintr)o prob", dintr)un num"r de probe sau, preferabil, 2i" ,o,!l/l 1rob+lor !2/"!,+ @" !$+l!-i ,i<1. Abunden.a unei specii 6ntr)o bioceno(" nu este 6ntotdeauna corelat" direct cu importan.a ei 6n func.ionarea bioceno(ei, 6n sensul c" speciile cele mai abundente nu 6ntotdeauna sunt cele mai importante, in&ers. Exemplu, o specie de rpitori, dei are o abunden& relativ sczut are un rol important n controlul speciilor cu care se +rnete, deci n controlul structurii biocenozei. Do<i"!"3! este un indice care e/prim" influen.a uneia sau mai multor specii asupra #,r/$,/rii -i 6/"$3io":rii bio$+"o5+i. Se calculea(" .in5nd cont de abunden.a relati&". Determinarea acestui indice este necesar" deoarece 6ntr)o bioceno(" nu toate speciile au aceea-i importan." pentru men.inerea ei. >nele specii, prin num"rul indi&i(ilor, prin biomasa lor au un rol esen.ial 6n controlul bioceno(ei, deci 6n men.inerea structurii -i func.ion"rii ei. Exemplu# ntr*o pdure de fag, +agul este specia do#inant n eta2ul productorilor lemnoi prin numr, spa&iul ocupat, prin umbrirea solului i productivitatea biologic. 6rirea sau eliminarea fagului dintr*o asemenea biocenoz ar duce practic la desfiin&area ei. :entru aprecierea cantitati&" a speciilor dintr)o prob" se utili(ea(" S$!l! Br!/"-Bl!"W/+,, care, pentru plante, delimitea(" urm"toarele $l!#+ 2+ 2o<i"!"3:: ) S specia lipse-te1 T S specia este repre(entat" prin indi&i(i i(ola.i1 1. specia are o pondere de 1)1@R1 2. specia are o pondere de 1@)27R1 '. specia are o pondere de 27)7@R1 4. specia are o pondere de 7@)H7R1 7. specia are o pondere U H7R. Speciile cu notele: ), T, 1 sunt specii #/b2o<i"!",+ +cu acoperire V 1@R*. Speciile cu notele 2, ', 4, 7 sunt numite 2o<i"!",+ +au ponderea U 2@R*. # alt" scal" utili(at" pentru speciile de animale +artropode*, +dup" 3ngelmann, 1JHI, citat de Ket(el,1JJ7* sunt delimitate $l!#+l+ 2+ 2o<i"!"3:4 (. S1+$ii E/2o<i"!",+ K$/ o 1r+5+"3: 2+ )&,'-(''VLM &. S1+$ii Do<i"!",+ K$/ o 1o"2+r+ 2+ (','-)(,8VLM '. Specii Subdominante +cu o pre(en." de ',2)J,JR*1 4. Specii e(idente +cu o pre(en." de 1,@)',1R*1 7. Specii Subre(idente +cu o pre(en." de @,'2)@,JJR*1 C. Specii Sporadice +cu o pre(en." de V @,'2R*.1 Clasificarea &egeta.iei sau a comunit".ilor faunistice se 6ntemeia(" pe #1+$ii 2o<i"!",+, care formea(" singure sau 6mpreun" cu alte c5te&a specii, partea principal" a compo(i.iei fondului de specii. Ex.# gra#ineul >ardus stricta este sp. dominant din pa2itile alpine din Gucegi. 0n fondul 2I

speciilor de r-me*lu#bricide din solurile brun* cenuii ale pdurii de ste2ar din Gabadag, este dominant specia <llobop)ora rosea. Do<i"!"3! este redat" de i"2i$+l+ 2+ 2o<i"!"3: +Balog,.1J7I*: raportul 6ntre "I , abundena sau "/<:r/l 2+ i"2i*i5i !i #1+$i+i I -i N, "/<:r/l ,o,!l 2+ i"2i*i5i din bioceno(". In loc de num"rul de indi&i(i se poate utili(a biomasa. De cele mai multe ori sunt dou" sau un grup de specii dominante, ca( 6n care se calculea(a dominan.a de grup. I"2i$+l+ 2+ 2o<i"!"3: X DV4 "I I (L DI S )))))) (''1 2* DI S ))))))) (''M N G "( Y "& DI S ))))))))))))) (''. N

)L

Fi2+li,!,+! e/prim" t"ria leg"turilor unei specii cu alte specii ale bioceno(ei date. Co+6i$i+",/l 2+ #i<il!ri,!,+ J!$$!r2 ia &alori de la ' J Z Y $ J X --------!Yb-$ Calcularea i"2i$+l/i 2+ !6i"i,!,+ K#i<il!ri,!,+L ! l/i J!$$!r2, JV dup" formula: $ JV X --------- J ('' !Yb-$ n care, a E nu#rul de probe conin$nd specia <1 b E nu#rul de probe conin$nd specia '1 c E nu#rul de probe conin$nd speciile < !i ' Din punct de &edere al fidelit".ii e/ist" #1+$ii4 ) $!r!$,+ri#,i$+M - 1r+6+r+"3i!l+M - @",I<1l:,o!r+M - i"2i6+r+",+. 6peciile caracteristice sunt cele #,ri$, l+ !,+ de o anumit" bioceno(" -i care deci nu pot e/ista 6n alte bioceno(e. Exemplu# pstrvul este caracteristic pentru lacurile i r-urile de munte 1 ursul polar este caracteristic regiunilor polare. 3/isten.a speciilor caracteristice are o importan." mare, deoarece se consider" ca gradul de poluare a apelor poate fi apreciat dup" pre(en.a unei specii caracteristice pentru locul -i poluarea respecti&". 6peciile pre+ereniale sunt specii care pot e/ista 6n mai multe bioceno(e diferite, dar 1r+6+r: o anumit" bioceno(". 6peciile nt$#pltoare sau strine sunt specii care printr)o 6mpre0urare sau alta apar 6ntr)o bioceno(" 6n $!r+ @" <o2 obi-"/i, "/ ,r:i+#$. Exemplu# n timpul scderii apelor de inunda&ie numeroase elemente ale planctonului ptrund n %unre unde pot avea un anumit rol n via&a biocenozei dei sunt strine acestei biocenoze. 6peciile indi+erente sau ubicviste A $/ *!l+"3+ </l,i1l+, deci pot e/ista 6n multe tipuri de bioceno(e. Ex. multe specii de alge se pot nt-lni n cele mai diferite biocenoze ale apelor continentale. E$%i,!bili,!,+! +3*, este un indice care e/prim" modul cum este distribuit" abunden.a relati&" la speciile unei bioceno(e. De obicei, ec,itabilitatea se calculea(" .in5nd cont de !b/"2+"3! r+l!,i*: "/<+ri$:. Are &aloare ma/im" 6n ca(ul ideal c5nd speciile din gruparea luat" 6n considerare sunt repre(entate prin acela-i num"r de indi&i(i +au aceea-i abunden." relati&"*. !n condi.iile naturale, abunden.a relati&" a diferitelor specii fiind diferit", determin" sc"derea &alorii ec,itabilit".ii. E ia &alori : ' E (. F E X -----------, /"2+4 FX2i*+r#i,!,+!M SX "/<!r/l 2+ #1+$ii 2i" 1rob! . l" S 2J

Di*+r#i,!,+! K F L, este un indice cantitati& comple/ al structurii bioceno(ei care poate fi calculat pornind de la cunoa-terea "/<:r/l/i #1+$iilor -i a !b/"2+"3+lor r+l!,i*+ ! 6i+$:r+i!. Di&ersitatea unei bioceno(e este legat" 6n primul r5nd de bog".ia de specii care o constituie. Cu c5t acest num"r &a fi mai mare -i di&ersitatea &a fi mai mare. Galoarea acestui indice depinde -i de +$%i,!bili,!,+, deci de num"rul indi&i(ilor care repre(int" fiecare specie. F i! *!lori ' F Y S " KiL " KiL H S ) )))))) / ln )))))))) nS1 N N unde4 SX "/<!r/l 2+ #1+$ii 2i" 1rob:M NX"/<!r/l ,o,!l 2+ i"2i*i5i iX (, &, ), [, " #1+$iiM " KiLX"/<!r/l i"2i*i5ilor 6i+$!r+i #1+$ii Di&ersitatea bioceno(elor cre-te 6n decursul e&olu.iei lor prin cre-terea num"rului speciilor, a unei anumite distribu.ii a abunden.elor relati&e -i prin cre-terea "i-+lor +$olo i$+. !n pri&in.a num"rului de specii dintr)o bioceno(" se ridic" dou" probleme esen.iale. !n primul r5nd este 1robl+<! $!/5+lor #!/ ! 6!$,orilor care determin" acest num"r sau care pot influen.a modificarea lui. !n al doilea r5nd, se pune 1robl+<! #+<"i6i$!3i+i biolo ice a num"rului speciilor, deci a biodi&ersit".ii.Legat de primul aspect, 6nc" la 6nceputul secolului, T%i+"+<!"" a enun.at un 1ri"$i1i/ bio$+"o,i$ care arat" ca @" $o"2i3ii 6!*or!bil+, num"rului de specii dintr)o bioceno(" este relati& mare, iar fiecare specie este repre(entat" printr)un num"r relati& mic de indi&i(i. U" $o"2i3ii #+*+r+, din contr", num"rul speciilor scade, iar num"rul indi&i(ilor care le repre(int" cre-te. S+ $o"#i2+r: $! o #+ri+ 2+ 6!$,ori *or $o",rib/i l! $r+-,+r+! 2i*+r#i,:3ii #1+$iilor4 ) ,eterogenitatea spa.ial" a biotopilor, determin5nd di&ersitatea mai mare a ,abitatelor1 ) stabilitatea condi.iilor mediului abiotic f"r" &aria.ii mari a unor factori abiotici esen.iali cum ar fi temperatura, lumina, umiditatea, cantitatea de nutrien.i etc. !n e/plicarea cre-terii di&ersit".ii trebuie .inut seama -i de un alt factor care e/primat lapidar, arat" c" 2i*+r#i,!,+! "!-,+ 2i*+r#i,!,+. 3/emplu: un mediu fi(ic cu un relief accidentat, cu un substrat geologic &ariat duce la di&ersificarea condi.iilor fi(ice +to, umiditate, lumin", &5nt etc.* -i c,imice4 pF, cantitatea de nutrien.i etc. Apari.ia &egeta.iei &ariate datorit" di&ersit".ii condi.iilor spore-te considerabil di&ersitatea ,abitatelor -i posibilitatea cre-terii num"rului de specii: apar noi surse de ,ran" -i ad"post. #rice specie nou ap"rut" 6ntr)o bioceno(" utili(ea(" ni-te resurse care erau disponibile, dar -i creea(" noi posibilit".i care pot fi utili(ate de alte specii. Se creea(" o cone/iune in&ers" po(iti&", di&ersitatea crescut" determin" o cre-tere -i mai rapid" a ei +Stugren, 1JJ4*. Ti1/ri 2+ $o</"i,:3i bio$+"o,i$+.Ti1olo i+ +$olo i$:. :entru delimitarea bioceno(elor este important s" se ia 6n considera.ie: #1+$,r/l 2+ 6or<+ bio,i$+ -i $o<1o5i3i! 6o"2/l/i 2+ #1+$ii. !n descrierea fi(ionomiei bioceno(elor, ecologia utili(ea(" 6or<+l+ bio,i$+ ca unit".i &itale de e/presie concret" a unit".ii &ia.")mediu. Co<1o5i3i! 6o"2/l/i 2+ #1+$ii *+ +,!l+ -i !"i<!l+ cuprinde: anali(a compo(i.iei ta/onomice. Anali(a compo(i.iei ta/onomice a $o*or/l/i *+ +,!l +#,+ absolut necesar" deoarece &egeta.ia delimitea(" un fragment definit de spa.iu, 6n cone/iune cu #1+$iil+ 2+ !"i<!l+ $o!2!1,!,+, form5nd cadrul bioceno(ei. 2ipurile de comunit".i biocenotice se stabilesc pe ba(a unor #1+$ii $!r!$,+ri#,i$+, adic" #1+$ii 6i2+l+ locului, lagate de anumite biotopuri -i pre(ente 6ntotdeauna 6n aceste biotopuri. Exemplu# FuerGus ilex este o sp. caracteristic pentru biocenozele de pe terenurile calcaroase din &rile mediteraneene. Fi2+li,!,+! 2+ lo$ K$o"#,!"3!L se e/prim" dup" #$!r! Br!/"-Bl!"W/+, K(8&9L 1ri" E r!2+ 2+ $o"#,!"3:4 1 A tulpini r"(le.e1 2 A plante 6n grupe mici, cete1 ' A mici pete sau perne de &egeta.ie1 4 A pete mari sau co&oare1 7 A agreg"ri masi&e. M+,o2! 2i6+r+"3i+rii 6o"2/rilor 2+ #1+$ii 2i" bio$+"o5+, 1ri" $o<1!r!3i+. Dup" $ri,+ri/l $!li,!,i* cel mai simplu, se face constatarea pre(en.ei sau absen.ei unei specii din bioceno(". '@

Dup" $ri,+ri/l $!",i,!,i* se calculea(" $o+6i$i+"3i !i r!2/l/i 2+ $o</"i,!,+ 6ntre dou" fonduri de specii, care redau apro/imati& unit".ile e/istente 6n natur", fidelitatea de asocia.ie a speciilor. I"2i$+l/i 2+ 6i2+li,!,+ K$o</"i,!,+ 6lori#,i$:L ! l/i J!$$!r2: $ $ J X ------ J (''M J X --------- J ('' !Yb !Yb-$ n care, a E nu#rul de specii pre ente n bioceno a < !i absente n '1 b E nu#rul de specii pre ente n bioceno a ' !i absente n <1 c E nu#rul de specii pre ente n a#bele bioceno e, < !i ' :entru a se elucida afinitatea -i asocia.ia real" 6ntre fondurile +combina.iile* de specii de pe suprafe.ele de prob" se calculea(" seria de indici 6ntemeia.i pe 1ri"$i1i/l $or+l!3i+i. # metod" obiecti&" pentru aprecierea corela.iei 6ntre grupele de specii este ,+#,/l \ & #!/ ,+#,/l P+!r#o", care permite descoperirea diferen.elor semnificati&e 6ntre dou" fonduri de specii alc"tuite din acelea-i specii, deci nediferen.iate calitati&, dar diferite cantitati& prin num"rul de indi&i(i ce repre(int" speciile 6n fiecare fond. Dou" bioceno(e pot ad"posti acelea-i specii, dar reparti(area indi&i(ilor pe specii poate fi diferit", dominan.a speciilor fiind diferit". :rin ,+#,/l \ & se clarific" dac" apartenen.a la o specie -i pre(en.a in bioceno(" sunt propriet".i 6nt5mpl"toare sau nu, adic" se &erific" dac" e/ist" o asocia.ie asigurat" statistic. :robabilitatea ipote(ei de reparti.ie independent" a speciilor 6n cele dou" bioceno(e, adic" a ipote(ei c" 6ntre cele dou" propriet".i "/ +Ji#,: "i$i o !#o$i!3i+, se cite-te 6n ,!b+l+l+ 1!r!<+,r/l/i \ & +Margalef,1J7J, anali(a fondurilor de crustacee din apele dulci ale Spaniei.*. 2abel de contingen." m / n +2 / 2* pentru aprecierea asocia.iei 6ntre specii S1+$i! S( S& Sume: Bioceno(a A B Sume: S+ $!l$/l+!5: \ & 2/1: 6or</l!4 K !YbY$Y2 L K b$ = !2L & \ & X -------------------------------K!YbL K$Y2L K!Y$L KbY2L I2++! 6/"2!<+",!: ! $o"$+13i+i +$olo i$+ 2+#1r+ bio$+"o5+ 1o#,/l+!5: $: 6o"2/l 2+ #1+$ii 2i" $!r+ +#,+ !l$:,/i,: o bio$+o5: $or+#1/"2+ $/ $o"2i3iil+ 2+ +Ji#,+"3: 2i" bio,o1. U" bio,o1/ri #i<il!r+ #+ 6or<+!5: bio$+"o5+ $/ $o<bi"!3ii 2+ #1+$ii -i #1+$,r+ 2+ 6or<+ bio,i$+ #i<il!r+. U"i,!,+! bio,o1-bio$+"o5: este clar e&iden.iat" 6n ecosistemele marine, unde se deosebesc 6n bentos, bioceno(e asociate cu substratul +facies* de st5nc" -i cu faciesuri nisipoase. !n toate m"rile -i oceanele, bioceno(ele bentale de pe facies de st5nc" se aseam"n" 6ntre el prin spectrul de forme biotice, prin care se deosebesc net de bioceno(ele de pe faciesurile nisipoase. !n mediul terestru s)a e&iden.iat faptul c" 6n biotopuri cu condi.ii fi(ice ec,i&alente se de(&olt" -i bioceno(e ec,i&alente cu co&or &egetal alc"tuit din specii cu ecologie similar". Acest principiu nu este uni&ersal &alabil, deoarece atunci c5nd factorii abiogeni au oscila.ii e/treme pe acela-i substrat se formea(" bioceno(e ecologic -i faunistic diferite , aa cum se nt-mpl pe substraturile nisipoase din ,area Galtic i ,. /ordului +Stugren, 1JJ4*. ;..&.EFECTUL BIOCENOHEI ASUPRA BIOTOPULUI. Bioceno(a nu este un component pasi& al ecosistemului, ci o for." acti&", ce i"6l/+"3+!5: bio,o1/l prin modific"rile geoc,imiei solului -i apei, ca -i prin modificarea local" a microclimatului. '1 a c aTc b d bTd aTb cTd aTbTcTd X N

;.&.(.Tr!"#6or<!r+! +o$%i<i$: ! bio,o1/l/i Solul nud este o forma.ie strict geoc,imic". Acoperirea solului cu o p5n(" de materie &ie sau cu o p5n(" de &egeta.ie transform" profund c,imismul solului. Acest fenomen este e&ident 6n (onele acide, unde o grupare de arbu-ti repre(int" o insul" de fertilitate, acolo adun5ndu)se ap", p"m5nt cu o structur" granulat" fin" -i substan.e minerale. La fel 1l!/r/l A o insul" plutitoare format" din stuf, concentrea(" 6n Delta Dun"rii un fel de p"m5nt fertil pe care cre-te o &egeta.ie semiterestr", ce func.ionea(" ca ba(" trofic" pentru &5nat mare1 ri(oamele de stuf din partea inferioar" a plaurului produc prin putrefac.ie incomplet" #!1ro1+l +n"mol gras*, ce fertili(ea(" fundul salin al b"l.ilor deltaice. Macrofitele submerse din acelea-i ecosisteme acumulea(" o cantitate foarte mare de energie -i nutrien.i, energia ecosistemului fiind diri0at" mai ales prin compartimentele 8detritus organic sedimentar9 -i 8faun" bentonic"9 +Stugren, 1JJ4*. ;.&.&. G+"+5! <i$ro$li<+i !n mediul terestru interac.iunea formei de relief, a solului -i comunit".ii biotice modific" anumite caracteristici climatice pe ni&el local -i generea(" condi.ii microclimatice speciale, prin care ecosistemul dob5nde-te 6n cadrul microclimei regionale o autonomie climatic" relati&". :entru func.ionarea bioceno(ei este semnificati&" mai ales situa.ia climatic" din stratul de aer adiacent solului, de @)1 m 6n"l.ime. Microclima este, de fapt, clima suprafe.elor de grani." 6ntre sol -i atmosfer" sau 6ntre co&orul &egetal -i atmosfer". 3ste alc"tuit" din trei componente: pedoclima, fitoclima, (ooclima. :edoclima este dat" de sc,imbul de c"ldur" 6ntre sol -i atmosfer". H pedoclim pur se observ n peteri, fiindc aici, conducerea de cldur de la suprafa&a carstului este numai ntre sol i roc. $itoclima. Sub influen.a &egeta.iei, parametrii microclimatici se modific". Microclima dob5nde-te o nou" component" Afitoclima. )egeta&ia modific temperatura stratului adiacent de aer, fitoclima stabilizeaz temperaturile la grani&a dintre sol i ptura de zpad, fc-nd posibil supravie&uirea unor organisme sub zpad n timpul iernii. =ooclima. :roduc.ia de c"ldur" efectuat" de animale influen.ea(" temperaturile din stratul de aer adiacent, modific" microclima din scorburi de copac, cuiburi de p"s"ri, &i(uini de mamifere, frun(ar. Datorit" form"rii (ooclimei, animalele supra&ie.uiesc 6n ascun(i-uri ,ipogee at5t &alurilor de c"ldur" canicular" c5t -i &alurilor de ger. 0n gropile locuite de roztoare, temperatura nu crete vara peste A>oC i nu scade iarna sub >oC +Stugren, 1JJ4*. ;.).). D+li<i,!r+! +$o#i#,+</l/i @" #1!3i/. KE$o#i#,+<+ ,+r+#,r+. E$o#i#,+<+ #/b,+r!"+. E$o#i#,+<+ 2+ !1+ i",+rio!r+. E$o#i#,+<+ <!ri"+L. :lanul spa.ial de structur" a ecosistmului este dat de geometria ecosistemului adic" de dispo(i.ia elementelor ecosistemice 6n spa.iul fi(ic tridimensional. Deosebim 6n studiul acestui plan de structur" ' probleme: delimitarea ecosistemuui 6n spa.iu, clasificarea -i ordonarea ecosistemelor -i configura.ia spa.ial" intern" a ecosistemului. Delimitarea spa.ial" a ecosistemului se 6ntemeia(", pe continent -i 6n apele interioare, pe acela-i principiu. 3ste reali(at" pe ba(a delimit"rii substratului specific dup" criterii fi(ico)geografice. Dar inter&ine -i e/tinderea spectrelor de forme biotice sau a combina.iilor de specii care se opresc sau nu la limitele fi(ico)geografice impuse. P+ $o",i"+", se impune ca un criteriu delimitarea unor arii cu co&or &egetal deosebit de structurat -i cu o fi(ionomie proprie. Dimpotri&", @" !1+l+ i",+rio!r+, criteriile geomorfogenetice -i de faun" sunt fundamentale. !n +$o#i#,+<+ <!ri"+, criteriul fundamental este dependent de fondul de faun". ;.).).(. E$o#i#,+<+ ,+r+#,r+. De regul", 6n biociclul terestru, limita 6ntre dou" ecosisteme este identificat" cu linia sau (ona 6n care 6ncetea(" pre(en.a unei anumite combina.ii de specii &egetale. >neori asemenea 2+li<i,:ri +obo,!"i$+ sunt nete -i clare. %e exemplu, ntre terenul ocupat de briofite n asocia&ie cu lic+eni calcifili i terenul ocupat de briofite i lic+eni calcifugi, limita este pregnant. '2

Alteori limita este mai larg", o f5-ie de tran(i.ie, numit" +$o,o". 3ste o arie de 8,+"#i/"+ +$olo i$:9, de 6nt5lnire 6ntre dou" comunit".i de specii. :rin anali(" statistic" putem deosebi dou" 8centre9, adic" dou" suprafe.e de prob" 6n care diferen.ele 6ntre cele dou" combina.ii de specii sunt perfect e/primate1 6n aria cuprins" 6ntre cele dou" 8centre9 diferen.ele se -terg treptat. Adeseori, num"rul de specii poate fi mai ridicat 6n ecoton dec5t 6n fiecare din ecosistemele pe care le delimitea(" unul de cel"lalt. Exemple# 7a marginea "liziera$ pdurii se afl mai multe specii de psri dec-t n interiorul pdurii. Asemenea date sunt generali(ate 6n conceptul de +6+$, 2+ </$%i+ referitor la influen.a fa&orabil" a f5-iei de tran(i.ie 6ntre ecosisteme asupra plantelor -i animalelor. Astfel, ecotonul pdure*pa2ite are un efect favorabil asupra dezvoltrii araneelor epigee "pian2enilor$. >neori, se a0unge c,iar la adaptarea preferen.ial" a unor specii la &ia.a de ecoton. %e exemplu, op-rla*de*c-mp "7acerta agilis$ este, n Europa Central i de 6srit, o specie caracteristic pentru liziera pdurii. Acest punct de &edere al 8efectului de muc,ie9 nu este 6ns" confirmat 6n toate situa.iile din natur". 7a ecotonul taigaFtundr din Europa de /ord nu se gsete un numr crescut de specii fa& de interiorul taigalei. 3cotonul este mai larg 6n sol dec5t pe suprafa.a solului, deoarece fauna solului migrea(" pe ori(ontal" p5n" se e/tinde -i 6n locurile 6n care se g"sesc condi.ii fa&orabile pentru de(&oltarea animalelor edafice. !n ecotonul teren culti&at cu cereale<pa0i-te are loc un intens sc,imb de specii, flu/ul principal fiind 6ndreptat dinspre pa0i-te spre terenul cu cereale. Diferen.a sinecologic" 6ntre centrul -i marginea unui teren culti&at se manifest" -i prin re(isten.a diferit" a plantelor de cultur" fa.a de insectele d"un"toare. :lantele ce cresc la margine sunt sl"bite 6n urma luptei pentru e/isten." 6n condi.iile ecotonului, fiind situate departe de optimul lor ecologic -i, de aceea, sunt incapabile de a re(ista in&a(iei de insecte d"un"toare. 3cotonul de la limita superioar" a p"durii constituie o ade&"rat" 5o": 2+ l/1,: 1+",r/ +Ji#,+"3: 6n &ia.a plantelor lemnoase, mai cu seam" a arborilor. !n mun.ii 6nal.i arborii se afl" 6n condi.ii e/treme de e/isten.". :u.inele specii de amfibieni -i reptile, care a0ung p5n" aproape de limita inferioar" a ("pe(ilor eterne, formea(" acolo numai popula.ii mici. 3/ist" 6ns" -i e/cep.ii de la aceast" situa.ie, c5nd 6n (ona luptei pentru e/isten." anumite specii ating optimul lor ecologic. Astfel, broatele gigantice Gatrac+op+r(nus i 'ermatobius realizeaz ntr*un lac din Peru de la nl&imea de 9B>> m i, respectiv, n Golivia la CBI;m, popula&ii cu numr enorm de indivizi. 0n ,un&ii 6etezat pdurea de la limita altitudinal a vegeta&iei forestiere este o adevrat pdure* ecoton care, datorit temperrii rigorilor climatice de ctre masivul forestier de molid, creaz condi&ii suportabile pentru via&. Aici n apropiere de limita superioar a pdurii, bog&ia n numr de specii i numr de indivizi ca i de biomas este mai ridicat dec-t n molidiul montan situat la altitudini mai 2oase, la protozoare, nematode, oligoc+ete, acarieni, coleoptere +Stugren, 1JJ4*. ;.).).&. E$o#i#,+<+ #/b,+r!"+. Ca&it".ile subterane din masi&ele calcaroase sunt alc"tuite din dou" segmente: partea superioar" -i partea inferioar" +abisal"* a pe-terii. :artea superioar" este delimitat" spa.ial prin dou" (one de tran(i.ie +ecotonuri* -i anume: o (on" de contact la intrarea 6n pe-ter" -i un ecoton la contactul cu (ona abisal". Ambele ecotonuri pre(int" un efect de muc,ie. 3cotonul de la intrare ad"poste-te o faun" bogat" de ne&ertebrate, care se r"sp5nde-te 6n lungul pere.ilor. >neori, fauna solului p"trunde prin migra.iune acti&" departe 6n ad5ncurile pe-terii. Stafilinidul Fuedius, prdtor tipic n ecotonul de la intrare, invadeaz petera n ad-ncime atunci c-nd apare din abunden& prada sa preferat, "oHerella, un coleopter. 0n grote din Slovenia, ecotonul de la intrare este populat mai ales de ortoptere " @roglop)ilus$, care apare n numr mare. 0n regiunile tropicale, intrarea n eter este un ecoton mult mai complex, n sensul c vegeta&ia arborescent se prelungete i n interiorul peterii n lungul cursului subteran de ap, p-n acolo unde a2unge i lumina solar. ''

Alte ecotonuri ale domeniului subteran sunt litocla(ele superficiale +sp"rturi la suprafa.a rocii* -i litocla(ele intertidale +sp"rturi ale st5ncilor submarine* de pe coastele st5ncoase ale Atlanticului -i Mediteranei, un fel de microgrote 6n care apa marin" nu a p"truns 6nc" p5n" 0os. La contactul dintre masi&ul carstic -i mare e/ist" o (on" ecoton cu ap" salmastr". :entru troglobiontele ade&"rate, ecotonul de la intrarea pe-terii este un biotop e/trem. Astfel, amfibianul orb i depigmentat Aroteus anguinus din Croa&ia, din petera Posto2na, este prezent at-t n ad-ncimile peterii, c-t i n ecotonul de la intrare, dar se reproduce numai n zona de abisuri +Stugren, 1JJ4*. ;.).).). E$o#i#,+<+ 2+ !1+ i",+rio!r+. U" l!$/ri , bioceno(ele sunt delimitate, de regul", dup" factori ,idrologici -i configura.ia substratului. C5nd nu se pot scoate 6n e&iden." limite clare, se apelea(" -i la metode cantitati&e. 3cotonuri se formea(" at5t spre ."rm c5t -i spre oglinda lacului. 3cotonurile situate de)a lungul ."rmului sunt supuse unor oscila.ii ample. U" 6l/*ii, delimitarea ecosistemelor se 6ntemeia(" pe gradientul 6nclinarea pantei de la i(&or spre &"rsare -i asociat cu aceasta, cu &ite(a apei. :rincipiul este &alabil mai ales pentru comunit".i de necton. :entru bioceno(ele bentale, delimitarea se face mai ales pe ba(a naturii substratului. E#,/!r+l+ 6l/*iilor sunt (one comple/e de tran(i.ie, un fel de ecotonuri pe scar" mare 6ntre ape dulci, continent -i mare. Succesul animalelor 6n popularea estuarului depinde de mecanismele fi(iologice de 6n&ingere a barierei ecologice repre(entat" de oscila.iile de salinitate. 2ran(i.ia de la &egeta.ia terestr" spre &egeta.ia de ."rm -i 6n continuare spre macrofitele marine se desf"-oar" treptat. >n ecoton tipic 6n estuarele flu&iilor tropicale este mla-tina +p"durea* de mangro&e, unde are loc o tran(i.ie gradat" spre p"duri de lunc" de flu&iu, ca -i spre p"durile plu&iale de c5mpie &ecine cu mangro&ele. ;.).).;. E$o#i#,+<+ <!ri"+. $unc.ion5nd ca un ecoton, f5-ia 6ngust" de uscat de pe malul m"rii repre(int" o (on" de pessimum pentru plantele terestre de ."rm -i fauna terestr". Dar, spre deosebire de ecotonul p"dure < pa0i-te, aici nu are loc efectul de muc,ie. 3cotonul propriu)(is este aici apa intersti.ial" de origine marin" din substratul ."rmului, unde, de regul", componenta marin" repre(int" I@R din 6ntregul fond biotic al ecotonului. $5-iile marginale ale ecosistemelor marine nu au 6ntotdeauna func.ia de ecoton. Dar limitele 6ntre ori(onturile de ad5ncime ale m"rii func.ionea(" ca ecotonuri. +Stugren, 1JJ4*. ;.).;. CLASIFICAREA I ORDONAREA ECOSISTEMELOR
# p"rere sintetic" asupra diferen.ierii 6n spa.iu a ecosistemelor poate fi ob.inut" pe dou" c"i: fie prin clasificare, fie prin ordonare.

;.).;.(.Cl!#i6i$!r+! Clasificarea ecosistemelor const" 6n aplicarea <o2/l/i 2+ I"2ir+ ! ,!Jo"o<i+i cu scopul de a diferen.ia net -i sigur unit".i supraorganismice 2/1: <o2+l/l 2i6+r+"3i+rii #1+$iilor. Dup" aceast" metodologie, bioceno(ele -i, respecti&, ecosistemele sunt considerate unit".i bine indi&iduali(ate 6n biosfer", comparabile cu speciile sau cu organismele indi&iduale. :rocedeul este foarte folosit 6n studii de fitocenologie terestr". Diferen.ierea bioceno(elor este ba(at": ) pe 6i5io"o<i+ +spectru de forme biotice*1 ) pe #1+$ii $!r!$,+ri#,i$+, fiind folosit at5t pe continent c5t -i pentru studiul sinecologic al macrofitelor submarine1 ) pe <+,o2! #1+$iilor 2o<i"!",+, adic" deosebirea bioceno(elor dup" speciile cu cea mai ridicat" abunden."1 ) pe ,i1olo i+. Metoda tipologiei const" 6n generali(area unor date inducti&e pri&ind tipul de sol, &egeta.ia de pe sol -i fondul de arbori din p"dure, stabilindu)se astfel anumite tipuri de p"duri. Acestea sunt tipuri abstracte care 6ntrunesc statistic caracterele abstracti(ate ale mai multor p"duri asociate cu soluri de aceea-i natur", c"rora le corespunde o &egeta.ie cu o anumit" compo(i.ie -i spectru de forme biotice. !n mod similar, tipologia turb"riilor -i lacurilor este ba(at" pe natura substratului -i compo(i.ia c,imic" a apei. 4.).;.&.Or2o"!r+! '4

#rdonarea const" 6n scoaterea 6n e&iden." a unei ordini naturale dup" care bioceno(ele reflect" 6n compo(i.ia -i distribu.ia lor 6n spa.iu $or+l!3i! @",r+ $o"6i /r!3i! bio$+"o5+i -i /" r!2i+", !l <+2i/l/i, o ,r:#:,/r: ! <+2i/l/i 6i5i$. !n aceast" concep.ie, $o*or/l *+ +,!l $o",i"+",!l este un continuum, bioceno(ele indi&iduali(ate -i discriminate ta/onomic, care)l compun, fiind considerate ca ni-te ca(uri limit" interioare, iar limitele spa.iale doar ca limite relati&e. Studiul ecologic 6ntemeiat pe ideea ordon"rii nu caut" limite spa.iale 6ntre bioceno(e, ci tinde s" descrie 2ir+$3iil+ +$o +o r!6i$+ 2+ +*ol/3i+ ! $o*or/l/i *+ +,!l pe plan continental, regional sau local, e/primate spa.ial ca +$o$li"+ +sec.iuni ecologice, ;t"ieturi9 din continuum cu o anumit" orientare 6n lungul unui gradient fi(ico)geografic*. Ca repre(entare grafic" se utili(ea(" ordonarea polar" a bioceno(elor 6n func.ie de gradientul repre(entat pe abscis". #rdonarea spa.ial" a bioceno(elor 6n lungul unui gradient fi(ic a fost e&iden.iat" at5t pe planul co&orului &egetal continental, c5t -i pe plan local, (oologic. De asemenea s)a e&iden.iat continuitatea ecologic" -i pe planul flu&iilor mari, a bentalului marin, pe plan mai restr5ns -i pentru fauna solului. !ntre concep.ia clasific"rii -i cea a ordon"rii apar st"ri reale de mi0loc. %e exemplu, n cadrul unui continuu# silvic tropical se observ tipuri de pduri individualizate. 0n lungul unui gradient +i ic altitudinal se observ cu adevrat o varia&ie continu, gradat a compozi&iei pdurilor n func&ie de creterea altitudinii. Dac" se studia(" nu numai fi(ionomia co&orului &egetal ci -i configura.iile popula.ionale, respecti& structurarea speciilor 6n popula.ii, ies la i&eal" discontinuit".i inconfundabile. Asemenea situa.ii conduc la ideea unit".ii 6ntre continuitate -i discontinuitate pe ni&elul co&orului &egetal continental. Substratul fi(ic al co&orului &egetal pre(int" discontinuit".i geomorfologice din cau(a c"rora apar discontinuit".i sinecologice. Anumite discontinuit".i ale co&orului &egetal, condi.ionate geografic, pot fi dep"-ite prin interac.iuni 6ntre specii, prin care limitelele spa.iale 6ntre bioceno(e de&in relati&e. Di&ersitatea datelor empirice poate fi prelucrat" cu a0utorul anali(ei informa.ionare, a te,nicii de calcul electronic dar, datorit" comple/it".ii situa.iilor ecologice, trebuie bine considerat rolul specialistului -i faptul c" ;nici un calculator nu este 6n m"sur" s" ia deci(ii 6n locul cercet"torului; + Stugren, 1JJ4*. ;.;. STRUCTURA SPAIALA INTERNA A ECOSISTEMULUI 3lementele de biotop -i bioceno(" sunt ordonate 6mpreun" 6ntr)un spa.iu tridimensional 6n 1:r3i #,r/$,/r!l+ #1!3i!l+ ale ecosistemului, din care fapt re(ult" coe(iunea intern" a acestuia ca 6ntreg. Structura spa.ial" intern" a ecosistemului are dou" componente: macrostructura -i microstructura. ;.;.(. M!$ro#,r/$,/r! Macrostructura ecosistemului este dat" prin m"sur"tori -i, 6n parte, prin aprecierea macroscopic", &i(ual" a configura.iei p"r.ilor structurale, deosebindu)se structura intern" ori(ontal" -i structura intern" &ertical". ;.;.(.(.M!$ro#,r/$,/r! ori5o",!l: Kconsor.iul, biosc,ena, sinu(iile* !n descrierea p"r.ilor structurale ori(ontale este luat" 6n considerare numai dispo(i.ia elementelor 6n raport cu dimensiunile de lungime -i l"rgime. !n ecosistemele terestre se disting ca p"r.i structurale ori(ontale: consor.iile -i sinu(iile. CONSORIUL Klat.: cu destin comun*, este o parte structural" a ecosistemului cu dimensiuni mici, care reune-te 6ntr)un sector 6ngust de spa.iu organisme indi&iduale din di&erse specii1 acestea se influen.ea(" reciproc -i nu pot d"inui independent de altele. ?u este &orba de un sistem de popula.ii, ci de /" #i#,+< 2+ i"2i*i5i din di&erse popula.ii)specii, repre(ent5nd o grupare de organisme din 0urul unui or !"i#< $+",r!l de 6nsemn"tate topografic" -i fi(iologic" fundamental" pentru toate celelalte organisme. 2ermenul este sinonim cu BIOSCFENA lui :opo&ici)B5(no-anu, de+init drept cel #ai #ic spaiu cu condiii uni+or#e de existen !i cu un +ond propriu de plante !i ani#ale . >n alt sinonim este BIOFORIONUL l/i Ti#$%l+r, de+init ca un centru de aciune !i loc de concentrare a +aunei n biotop. '7

Consor&ii sunt, de exemplu, diverse seg#ente ale unei ciuperci cu plrie, alctuite din mai multe grupri func&ionale "corpul ciupercii, lamelele de sub plrie, suprafa&a exterioar a plriei, unde conexiunile dintre ciuperci i anumite specii de coleoptere sunt foarte str-nse. 0n 2urul unui arbore de ste(ar se formeaz un consor&iu alctuit din mai multe inele "cercuri de specii cu func&ii trofice definite n consor&iu$. SINUHIILE reunesc mai multe consor.ii 6ntr)un comple/ unitar. Spre deosebire de consor.iu, sinu(ia !r+ $! "/$l+/ $+",r!l nu un organism indi&idual, ci o 1o1/l!3i+ #!/ /" $o<1!r,i<+", 2+ <!,+ri+ organic" moart". Se poate spune c" un consor.iu este o grupare de organisme cu organi(are sinu(ial" sau o sinu(ie minimal", iar sinu(ia este un consor.iu mare, ceea ce arat" c" 6ntre cele dou" structuri diferen.ele sunt relati&e. 6inu ia dese#nea un co#plex unitar de plante !i ani#ale. Datorit" comple/it".ii de organi(are a sinu(iilor, 6n practic" sunt descrise separat sinu(ii &egetale sau animale. 0n botanic, se deosebesc sinuzii de plante erbacee de pe solul pdurilor, caracterizate prin combina&ie floristic proprie, spectru specific de forme biotice, delimitare spa&ial clar i fitoclimat propriu5 sinuzii distincte de briofite i lic+eni5 sinuzii de ciuperci i de alge. 0n literatura zoologic s*au descris sinuzii ale diverselor grupe sistematice, cum ar fi sinuzii de nevertebrate din pe!teri, sinuzii de colembole, sinuzii de lumbricide. M!$ro#,r/$,/r! *+r,i$!l:, #,r!,i6i$!r+! !n ecosisteme terestre, p"r.ile structurale dispuse 6n raport cu a/a &ertical" +dimensiunea 6n"l.ime* pre(int" o clar" stratificare, eta0are. Aceasta se obser&" 6n primul r5nd 6n configura.ia &egeta.iei, ceea ce a dus -i la adoptarea nomenclaturii de pro&enien." botanic" pentru straturile din ecosistemele terestre. Dac" 6n anali(a stratific"rii se consider" al"turi de &egeta.ie, solul -i fauna, atunci no.iunea de stratificare dob5nde-te un sens ecologic. U" #,r!, +#,+ o r/1!r+ 2+ #i"/5ii $/ !$++!-i @":l3i<+ 2+!#/1r! #ol/l/i, sau o grupare de compartimente ale solului, situate la aceea-i ad5ncime. Stratul cuprinde fragmente de substrat -i aer, plante, animale -i microorganisme. De regul", stratificarea animalelor corespunde cu cea a &egeta.iei. U" #,r!, +#,+ "/<!i /" #+ <+", !l +$o#i#,+</l/i 1+ !J! *+r,i$!l: ! #1!3i/l/i 6i5i$ 6n care se afl" ecosistemul. >n strat este un segment dependent 6n func.ionarea sa de 6ntregul care este ecosistemul. Stratul nu este o $+"o5:, o #,r!,o$+"o5:, deoarece nu este o unitate sinecologic" -i func.ional" autonom" 6n sine 6n ecosistem. Straturile se formea(" datorit" *!ri!3iilor 1+ *+r,i$!l: ! 6!$,orilor 6i5i$i ce creea(" diferen.e 6n condi.iile de mediu pe diferite ori(onturi. !n formarea straturilor inter&ine -i l/1,! 1+",r/ +Ji#,+"3: @",r+ 1l!",+, tendin.a fiec"rei specii de plante de a atinge ori(ontul, unde lumina 6i este optim" pentru reali(area cu randament optim a fotosinte(ei +:HA ) p,otosNnt,etic acti&e radiation)radia.ia fotosintetic acti&".*1 #1+$i!li5!r+! !"i<!l+lor 1+ ori5o",/ri. !ntr)un ecosistem are loc -i /"i,!,+! #,r!,/rilor, i",+r!$3i/"+! -i 2+1+"2+"3! reciproc" a unui strat de celelalte straturi. !n ecosistem, flu/ul de materie str"bate toate straturile, circula.ia biogen" a atomilor elementelor c,imice reune-te straturile. Or !"i#<+l+ i"2i*i2/!l+ *+ +,!l+ pot apar.ine la mai multe straturi. 6dcina apar&ine de sol, tulpina constituie elementul unui strat autonom, iar coroana este inclus n plafonul pdurii. ,igra&iile insectelor i pian2enilor dintr*un strat n altul contribuie la realizarea coeziunii interne a macrostructurii spa&iale din ecosistem. :e de alt" parte, straturile se deosebesc prin &alorile factorilor microclimatici, prin combina.iile speciilor de animale -i a comunit".ilor microbiene, speciali(ate la &ia.a 6ntr)un anumit ori(ont. %e exemplu, n pdurile tropicale din America Central, maimu&ele i leneii nu prsesc plafonul pdurii. 3nele broate din )enezuela nu coboar din or+ideele epifite unde parcurg ciclul de dezvoltare, gsind aglomerri de ap de ploaie unde depun ponta i parcurg metamorfoza. U" !1+l+ i",+rio!r+, stratificarea este deosebit de pregnant" 6n lacuri, unde se deosebesc trei (one de ad5ncime, caracteri(ate prin reducerea pe &ertical" a cantit".ii de lumin" -i a concentra.iei de o/igen di(ol&at 6n ap". Acestea sunt: li,or!l/l-5o"! 2+ 3:r<, #/bli,or!l/l -i 1ro6/"2!l/l . Limita inferioar" a litoralului este dat" de dispari.ia macrofitalor cu r"d"cini 6n substrat. Sedimentele din profundal pre(int" o stratificare. E$o#i#,+<+l+ <!ri"+ sunt distribuite pe &ertical" de)a lungul unui gradient de ad5ncime. Stratificarea este pregnant" mai ales 6n litoral. Stratificarea br5urilor de alge este determinat" de 'C

gradientul de iluminare -i de gradientul turbulen.ei, ambele reduc5ndu)se spre ad5ncime. >neori stratificarea (oobentosului depinde de cea a fitobentosului. !n largul m"rii, structurile pot a&ea o sfericitate &ariabil", cum este cea a c5rdurilor de pe-ti +Stugren, 1JJ4*. ;.;.&. Mi$ro#,r/$,/r! >nele ecosisteme par a fi lipsite de structur", dar 6ntr)un fond macroscopic omogen -i uniform e/ist" totu-i o structur" ce const" 6n distribu.ia organismelor 6n spa.iu, sesi(abil" numai matematic. Asemenea microstructuri sunt at5t unit".i spa.iale c5t -i func.ionale. Adeseori, eterogenitatea este e/primat" cu prec"dere fi(iologic -i nu morfologic. %e exemplu, n stratul erbaceu al luminiurilor de pdure i al pa2itilor ncon2urate de pduri se deosebesc mai multe nivele structurale pe baza intensit&ii diferite n activitatea artropodelor. !n ecosistemele terestre apar -i di&i("ri fine: gradul de 6nfrun(ire al arborilor, fondul de fructe, fondul floral, ca ,ran" a diferitelor artropode. Sub aspect matematic pot fi trei tipuri de r+1!r,i3i+ ! i"2i*i5ilor @" bio,o14 uniform", 6nt5mpl"toare -i contagioas". R+1!r,i3i! /"i6or<: este reali(at" c5nd punctele sunt dispuse la distan." egal", omogen, indic5nd c" ,a(ardul este e/clus -i nu apar interac.iuni. 3/emplu: o planta.ie de pomi. R+1!r,3i! @",I<1l:,o!r+ apare c5nd punctele sunt 6mpr"-tiate neregulat -i la distan.e inegale. R+1!r,3i! $o",! io!#: apare c5nd punctele sunt grupate 6n gr"me(i neregulate, antren5ndu)se unele pe altele. Cele mai multe fonduri naturale de plante -i animale sunt reparti(ate dup" legile dispersiei, 6nt5mpl"toare sau contagioas". !n ecosistemele de ap" dulce, microstructura const" din pre(en.a unor puncte cu densitate ridicat" a organismelor. De e/. st"ri generate de di&ersitatea intensit".ii acti&it".ii bacteriilor. !n ecosisteme marine, microstructurile sunt produse de microfauna care pre(int" 6n diferite ori(onturi pe &ertical" diferen.e de aglomerare. :e fundul m"rii, m"rimea granulelor de nisip, limit5nd r"sp5ndirea faunei produce si diferen.ieri de microstructur". !n apele freatice din pla0a marin" rom5neasc" a M"rii ?egre, microfauna reali(ea(" (onarea pe &ertical" 6n func.ie de cerin.ele &ariate de optim ecologic manifestate de di&erse specii de ne&ertebrate +Stugren, 1JJ4*. C/r#/l E.
Cuprins: S,r/$,/r! bio$+"o,i$: . Bio2i*+r#i,!,+! C!,+ oriil+ ,!Jo"o<i$+ : specie, gen, familie, ordin. I+r!r%i! ,r+1,+lor ,!Jo"o<i$+4 egnul, !ncreng"tura, Clasa, Subclasa, #rdinul, $amilia, %enul, Specia1 subspecia, &arietatea, forma. Pro$+#+ 2+ #1+$i!3i+ S1+$i!3i! !lo1!,ri$:. S1+$i!3i! !lo1!,ri$: 1+ri1!,ri$: #!/ $+",ri1+,:. S1+$i!3i! !lo1!,ri$: $+",ri6/ :. Mo2+l/l BroN". C+",r/ 2+ #1+$i!3i+. Ti1/ri 2+ #1+$ii r+5/l,!,+ 1ri" #1+$i!3i+ !lo1!,ri$:. !. S/b#1+$ii, M+ !#1+$ii, S+<i#1+$ii. b. P!r!#1+$ii K#1+$ii 1!r!,o1i$+L, Si"#1+$ii K#1+$ii #i",o1i$+L S1+$i!3i! #i<1!,ri$:. S+l+$3i+ 2i#r/1,i,i*:. S+l+$3i+ $o<1+,i,i*: !. 1ri" 1or3io"!r+! r+#/r#+lor 2+ <+2i/ @",r+ #/b#1+$ii, b. 1ri" %+,+ro$ro"i+ Kpaedomorfo(a, paramorfo(a, prelungirea stadiilor, pre) sau post startarea*. M!,+ri!l 2i2!$,i$ r+2!$,!, 1+ b!5! biblio r!6i+i: W C IS23A G., MICL3 $., 2@@2. Implicarea %r"dinii Botanice 6n procsul general de conser&are a biodi&ersit".ii. Direc.ii strategice ale de(&olt"rii cercet"rii -tiin.ifice orientate spre conser&area speciilor &egetale. !n Di&ersitatea plantelor 6n conte/tul strategiei europene de conser&are a biodi&ersit".ii. Cursuri postuni&ersitare elaborate 6n cadrul proiectului23M:>S):,are IB A M3: 14@'@. Coord. Anca S5rbu. p.1H@)1HC 7 C IS23A, G., SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4. De la biodi&ersitate la #%M)uri Y Colectia >?IG3 SI2AS, seria BI#L#%I3, 3d. 3iOon, Clu0)?apoca* W%HID A G., S3S2 AL ., B#2> M., B#2> I., 2@@4. Biodi&ersitate -i bioconser&are. 3d. Academic:res, Clu0)?apoca. WS2>% 3? B#%DA? , 1JJ4. 3cologie teoretic". 3d. Sarmis, Clu0 A ?apoca.

STRUCTURA BIOCENOTICA S,r/$,/r! bio$+"o,i$: r+6l+$,: r+l!3i! $!",i,!,i*: @",r+ </l3i<+! 2+ #1+$ii -i 2+ i"2i*i5i, @" #$o1/l +*!l/:rii bio2i*+r#i,:3ii #,r/$,/r!l+ #!/ ! $!",i,:3ii 2+ i"6or<!3i+ 2i" 2i6+ri,+l+ #i#,+<+ 'H

biolo i$+. Co<1l+Ji,!,+! !#1+$,+lor 2i*+r#i,:3ii biolo i + #+ $l!#i6i$: @" tipurile de biodi&ersitate $/"o#$/,+ K2/1: Cri#,+! -i Mi$l+, &''&L4 bio2i*+r#i,!,+! +"+,i$: Ki",r!#1+$i6i$:L r+1r+5+",I"2 *!ri!bili,!,+! +"o,i1/rilor -i +"o6o"2/l/i 2i" i",+rior/l 1o1/l!3iilor /"+i #1+$ii, 1+ i",r+ /l #:/ !r+!lM bio2i*+r#i,!,+! #1+$i6i$: Ki",+r#1+$i6i$:L $/1ri"5I"2 ,o,!li,!,+! #1+$iilor !6l!,+ @",r-/" bio,o1, r+ i/"+, 3!r: +,$., i<1or,!"3! lor bio +o r!6i$:, +6+$,i*+l+ 1o1/l!3iilor, #/1r!6+3+l+ o$/1!,+M bio2i*+r#i,!,+! +$olo i$: K! +$o#i#,+<+lorL 1ri*i"2 <o5!i$/l r+!li5!, 2+ 2i*+r#+ $o</"i,:3i 2+ or !"i#<+, i",+ r!,+ @",r-/" !"/<i, bio,o1, $o<1l+J/l 2+ r+l!3ii 6/"$3io"!l+ 2i" +$o#i#,+<+. U" 6/"$3i+ 2+ 1!r,i$/l!ri,:3il+ +$o,o1/l/i, @" $!2r/l /"/i +$o#i#,+< #+ 1o!,+ i2+",i6i$!4 (. bio2i*+r#i,!,+! 2+ ,i1 K$+ #/ +r+!5: /" +$o,o1 /"i6or<L, &. bio2i*+r#i,!,+! 2+ ,i1 Ki"2i$:"2 /" +$o,o1 $/ <!r+ %+,+ro +"i,!,+L -i ). bio2i*+r#i,!,+! 2+ ,i1 K$I"2 !1r+$i+r+! #+ 6!$+ l! #$!r: r+ io"!l:.L. bio2i*+r#i,!,+! $/l,/r!l:, $!r+ r+/"+-,+ $r+!3iil+ /<!"+, $!r+ !/ $! b!5: $o<1o"+",+ !l+ *i/l/i -i 1ri" $!r+ o</l ! r+/-i, #! $r++5+ bio2i*+r#i,!,+ K#1+$ii, *!ri+,:3i, r+#+L ori #: $o"#+r*+ 6r! <+",+ 2i" +$o#i#,+<+l+ !1ro1i!,+ $o</"i,:3ilor /<!"+. U" !"!li5! #,r/$,/rii bio$+"o,i$+ la di&ersitatea lumii &ii, biodi&ersitatea poate fi pri&it" ca: ) Biodi&ersitate de in&entariere ) ] Bio2i*+r#i,!,+! ) biodi&ersitatea specific" ) di&ersitatea speciilor 1 ) Biodi&ersitate de contrast ) ^ Bio2i*+r#i,!,+! ) biodi&ersitatea ecologic" ) di&ersitatea peisa0elor Bio2i*+r#i,!,+! 2+ i"*+",!ri+r+ ) Z Biodi&ersitatea, #+ r+6+r: l! bo :3i! ,!Jo"o<i$:, ! #1+$iilor 2i",r-/" !"/<i, ,+ri,ori/, 1r+$i5I"2 4 categoriile ta/onomice : specie, gen, familie, ordin, 1r+$/< -i ierar,ia treptelor ta/onomice: egnul, !ncreng"tura, Clasa, Subclasa, #rdinul, $amilia, %enul , Specia, subspecia, &arietatea, forma. 3/emplu : egnul +A"i<!l*, !ncreng"tura +V+r,+br!,+*, Clasa +M!<i6+r+*, Subclasa +T+,ro1o2+*, #rdin +Pri<!,+*, $amilia +Fo<i"i2+*, %enul +Io#o0, Specia = I. sapiens0.. Bio2i*+r#i,!,+! 2+ $o",r!#, este di&ersitatea ecosistemelor, di&ersitatea de contrast a peisa0elor. M"soar" contrastul 6ntre bioceno(e prin indici calculabili. [ Biodi&ersitatea este un parametru indicator de mediu eficace. De e/emplu : b/r/i+"il+ sunt specii cu plasticitate ecologic" foarte mare, care duc la dispari.ia contrastelor 6ntre bioceno(e, duc la sc"derea [ biodi&ersit".ii, re(ult5nd uniformi(area florei -i faunei. B/r/i+"il+ au areale imense, determin5nd dispari.ia contrastelor 6ntre regiuni -i un proces de degradare a mediului. Cuantificarea parametrilor structurii biocenotice sau ai biodi&ersit".ii structurale se reali(ea(" prin calcularea i"2i$ilor 2+ 2i*+r#i,!,+, cei mai utili(a.i indici fiind pre(enta.i 6n continuare +dup" Cristea -i DanaeNer, 2@@4*. INDICELE DE BOGAIE SPECIFICA K SIMPSON, (8;8L, care ia 6n considerare nr. de specii +6* -i numarul de indi&i(i +>*: 68( 6 d X -------- , de&enind d E ------- , atunci c5nd ? S 1 @@@ indi&i(i1 lo > > INDICELE GLEASON este foarte asem"n"tor cu d -i .ine cont de acelea-i elemente: 6 5G X --------M lo > INDICELE DE DIVERSITATE SIMPSON .ine cont de importan.a fiec"rei specii +ni ) num"rul de indi&i(i sau biomasa lor sau categoria biogeografic", ecologic" etc.din specia i * -i de importan.a total" + > * a obiecti&ului studiat + > X " *: 1 5 D X ------------------ M 'I

 K ni J > L & INDICELE SFANNON = _EAVER este cel mai utili(at indice de di&ersitate: I X - p i lo
iE( 6

pi ,

/"2+ i X r!" /l #1+$i+i @" 6/"$3i+ 2+ 6r+$*+"3:, !b/"2+"3: r+l!,i*: +,$., p i X 6r+$*+"3! #1+$i+i i X = ni J > 0, 6 X "r. ,o,ol 2+ #1+$ii 2i" +-!",io"/l #,/2i!,M INDICELE LUI _FITTAGER se utili(ea(" pentru e&aluarea ) di&ersit".ii, 6 X --------- - (, 6n care 6 X "r. ,o,!l 2+ #1+$ii @" $+"o5+l+ !"!li5!,+, X <+2i! "r. 2+ #1+$ii. SPECIA Specia este o grupare de popula.ii 6n interiorul c"reia -i 6ntre care indi&i(ii se pot 6ncruci-a liber 6ntre ei d5nd urma-i &iabili. !n acela-i timp, indi&i(ii unei specii sunt i(ola.i reproducti& fa." de indi&i(ii altor specii +b!ri+r! r+1ro2/$,i*:*, +conceptul speciei i(ola.ioniste*. De obicei, din cau(a incompatibilit".ilor genetice, indi&i(ii nu se amestec" dar pot apare %ibri5i, uneori c,iar fertili, 6ntre specii 6nrudite. # alt" defini.ie a speciei spune c" specia este ac"tuit" din acei indi&i(i care se recunosc 6ntre ei ca parteneri poten.iali pentru reproducere +conceptul sistem de fertili(are )coe(iunea sistemelor*.Ambele concepte nu sunt aplicabile speciilor fosile, nici la pe-ti, amfibieni, unele reptile -i plante, la speciile apomictice, care sunt uniparentale, urma-ii fiind identici cu p"rin.ii, nu au di&ersitate genetic". 3ste o adaptare la condi.iile de mediu. Specia apomictic" este a&anta0at" de un mediu cu condi.ii constante -i nu produce biodi&ersitate. # specie amfimictic" + cu sc,imb de gene 6ntre indi&i(i* cu di&ersitate genetic" mare este a&anta0at" de un mediu fluctuant. 6ubspecia este o grupare de popula.ii apar.in5nd unei specii, care are un areal distinct fa." de restul popula.iei. Subspeciile apar prin i5ol!r+ +o r!6i$:. Indi&i(ii subspeciei se deosebesc de specia tipic". # specie alc"tuit" dintr)o singur" subspecie se nume-te <o"o#1+$i+. C5nd arealul se fragentea(" geografic sau c5nd popula.ia trece o b!ri+r: bio +o r!6i$: se foremea(" o 1o1/l!3i+ 6o"2!,o!r+ -i se delimitea(" o #/b#1+$i+. Indi&i(ii din subspecii diferite dau urma-i &iabili. Exemplu # Specia uman sufer un proces de uniformizare prin indivizi +ibrizi. Specia se uniformi(ea(" c5nd subspeciile trec bariera -i se unesc. Sub ni&elul subspeciei:)V!ri+,!,+! este o abatere i(olat" de la caracteristicile medii ale speciei, indus" genetic +ca abatere fenotipic", muta.ie, abera.ie genetic"*. For<! este abatere indi&idual" de la media speciei, indus" de mediul de &ia." +posibil abatere fenotipic" indus" en&ironmental, nu genetic* PROCESE DE SPECIAIE La ni&el global, principalele procese biologice care generea(" biodi&ersitatea sunt procesele de specia.ie +de na-tere de noi specii*: specia&ia alopatric i simpatric. (. SPECIAIA ALOPATRICA Specia.ia alopatric" este principalul proces de generare de noi specii acceptat unanim -i se refer" la gene(a de noi specii din una ini.ial" prin i(olarea geografic" a unor popula.ii. Barierele geografice pot fi ) discrete: de natur" climatic" +nu se pot percepe cu oc,iul*. Exemplu# Gariera discret este delimitat de izoterma lunii ianuarie de J9 >C pentru psri care nu trec de aceast izoterm. Barierele geografice pot fi ) abrupte: repre(entate de obstacole fi(ice naturale clare +mun.i, str5mtori marine*. 'J

?o.iunea de barier" este relati&" -i func.ionalitatea ei este 6n strict" dependen." cu natura speciilor implicate. # barier" geografic" pentru o specie poate s" nu fie o barier" pentru altele, ci un mediu de &ia.". Exemplu# lan&urile muntoase pentru speciile muntoase nu sunt o barier ci un mediu de via&5 ele ns, reprezint o barier geografic pentru vie&uitoarele de la es. (. (. SPECIAIA ALOPATRICA CENTRIPETA SAU PERIPATRICA :rin specia.ia alopatric" centripet", speciile noi se nasc din popula.ii fondatoare mici, care r"m5n i(olate de arealul mare ini.ial al speciei mame, +dup" Modelul MaNr A principiul i(ol"rii reproducti&e dintre specii sau principiul discontinuit".ii de infertilitate dintre specii.*. 3/ist" dou" modalit".i prin care pot lua na-tere popula.ii fondatoare: ) prin reducerea, restr5ngerea arealului ini.ial, care las" 6n urm" popula.ii mici, i(olate, gener5nd noi specii1 ) prin dispersie, prin formarea unor popula.ii i(olate prin salt peste bariere, dup" principiul popula.iilor fondatogene. Se formea(" mici popula.ii fondatoare care generea(" specii noi, ceea ce poate duce la dispari.ia speciilor ini.iale +&ecine*. :rin teoria specia.iei alopatrice se consider" c", speciile noi nu se pot forma din popula.ii mari, din cau(a conser&atorismului genetic al acestora -i c", noile muta.ii ap"rute 6n popula.iile mari nu se pot impune 6n uria-a &aria.ie genetic". !n popula.iile mici propor.ionalitatea dintre diferite gene &a fi foarte diferit" de popula.ia mare ini.ial". ?umai la aceste mici popula.ii se pot petrece sc,imb"ri genetice ma0ore care s" duc" la apari.ia de noi specii, deoarece, muta.iile noi ap"rute &or a&ea o propor.ionalitate mare 6ntr)o popula.ie mic". Speciile nou ap"rute nu pot fi la fel de re(istente fa." de condi.iile de mediu. Caracteristicile care determin" succesul +adaptarea la mediu* se numesc ino&a.ii e&oluti&e c,eie. Corolarul lui Hening: din cele mai multe specii nou aprute, cu diferite direc&ii evolutive, una va fi mai bine adaptat dec-t restul i se va impune mediului. (.&. SPECIAIA ALOPATRICA CENTRIFUGA. MODELUL BRO_N. Modelul BroPn sus.ine c" speciile noi nu se nasc numai din mici popula.ii fondatoare ci -i 2i" 1o1/l!3ii <!ri i5ol!,+ @",r+ +l+ . Modelul BroPn sus.ine c" speciile re(ultate din popula.ii mari prin fragmentare prin procesul de specia.ie, &or a&ea succes 6n e&olu.ie.!n acest ca(, &ite(a cu care apar speciile noi este mai ridicat" deoarece, de-i muta.iile sunt fenomene rare, 1rob!bili,!,+! 1ro2/$+rii /"+i </,!3ii +#,+ <!i <!r+ @",r-o 1o1/l!3i+ <!r+. Marea ma0oritate a muta.iilor sunt nefa&orabile indi&i(ilor. Doar o mic" parte din muta.ii sunt fa&orabile indi&i(ilor, duc5nd la formarea speciilor noi. Arealul speciei mam", considerat $+",r/ 2+ #1+$i!3i+, este fragmentat prin procesul de specia.ie.:e %lob, cea mai mare specia.ie -i biodi&ersitate este manifestat" 6n Ar,ipelagul Indone(ian. (.). TIPURI DE SPECII REHULTATE PRIN SPECIAIE ALOPATRICA4 !. S/b#1+$iil+ sunt popula.ii 6nrudite ale unei specii, dar deosebite prin caractere genetice -i morfologice constante. !n momentul c5nd cele dou" popula.ii a0ung 6n contact se generea(" un num"r mare de ,ibri(i care &or duce la reuniformi(area speciei. M+ !#1+$iil+ sunt popula.ii, interfertile, ale unei specii, la care ,ibri(ii nu au succes 6n transmiterea genelor lor. S+<i#1+$iil+ sunt grupuri de popula.ii la care indi&i(ii sunt sterili +e/emplu: cat5rul*. b. P!r!#1+$iil+ K #1+$iil+ 1!r!,o1i$+ L sunt specii bine definite dar $!r+ "/ #/", 2i6+r+"3i!,+ -i +$olo i$, ci doar morfologic -i genetic. O$/1: !$++!-i "i-: +$olo i$:. $. Si"#1+$iil+ K #1+$iil+ #i",o1i$+ L sunt specii 2i6+r+"3i!,+ <or6olo i$, +"+,i$ -i +$olo i$, e/ploatea(" resurse diferite de mediu, !/ "i-+ +$olo i$+ 2i6+ri,+. (. SPECIAIA SIMPATRICA S1+$i!3i! #i<1!,ri$: este procesul de na-tere de specii noi care are loc 6:r: i5ol!r+ +o r!6i$: prin urm"toarele tipuri de selec.ie: 1. :rocesul de #+l+$3i+ 2i#r/1,i,i*: = Mo2+l/l M!.!r2 S<i,%. +3/emplu: Specii de afide care prefer" aceea-i plant" a&5nd H gene stabili(atoare dferite.* 4@

2. :rocesul de #+l+$3i+ $o<1+,i,i*: A Mo2+l/l Ro#+"5N+i , implic" reducerea competi.iei intraspecifice prin: ) 1or3io"!r+! r+#/r#+lor 2+ <+2i/ @",r+ #/b#1+$ii. +3/emplu: Ic,neumonidae A depun ou" 6n alte specii de g5ndaci, ca surse de ,ran" a lar&elor lor*1 sau - 1ri" %+,+ro$ro"i+ = ansamblu de procese care determin" apari.ia de subgrupuri 6n cadrul unei popula.ii diferen.iate ontogenetic. 3fectele acestui tip de ac.iune pot fi: 1!+2o<or6o5! +generea(" copii* sau 1!r!<or6o5! +generea(" b"tr5ni*1 1r+l/" ir+! #,!2iilor 0u&enile sau de maturitate, b"tr5ne.e1 1r+- sau 1o#, #,!r,!r+! A am5narea sau gr"birea na-terii indi&idului +specii &i&ipare*.

C/r#/l ?. CLASIFICAREA ORGANISMELOR. ELEMENTELE STRUCTURALE I FACTORII DE INFLUENA AI BIODIVERSITAII.

C/1ri"#4 (. Cl!#i6i$!r+! or !"i#<+lor. (.(. Cl!#i6i$!r+! or !"i#<+lor @" $+l+ E r+ "/ri (.&. El+<+",+l+ #,r/$,/r!l+ !l+ bio2i*+r#i,:3ii Pro$!rio,+ -i +/$!rio,+. <rc)ea. CHclop)ora =6H#bion pandora0. Cl!#i6i$!r+! or !"i#<+lor KT!Jo"/lL. - R+ "/l, - U"$r+" :,/r!-KDi*i#ioL, - Cl!#!-KCl!##i#L, - Or2i"/l-KOr2oL, F!<ili!-KF!<ili!L, - G+"/l-KG+"/#L, -S1+$i!-KS1+$i+#L. (.). S1+$i! - /"i,!,+! 2+ b!5: @" $l!#i6i$!r+! or !"i#<+lor. - Ar+!l/l. Po1/l!3ii lo$!l+. S1+$ii 1oli,i1i$+, #1+$ii <o"o,i1i$+, *!ri!bili,!,+ i",r!#1+$i6i$:. - Co"$+1,/l 2+4 #1+$i+ ,i1olo i$:, #1+$i+ <or6olo i$:, #1+$i+ biolo i$:, #1+$i+ +*ol/,i*:, #1+$i+ 1%.lo +"+,i$:, #1+$i+ $ior$%i"+ KR$l/#,+rSL +"+,i$, #1+$i+ +$olo i$:, #1+$i+ ,!Jo"o<i$:. - T!Jo"i i"6r!#1+$i6i$i4 Garietatea, popula.ia, biotipul -i ecotipul1 La plantele spontane: 6ubspecia = subsp.0, Karietatea = var.0, For#a = +.0. La plantele culti&ate: 6ubspecia = subsp.0, Convarietatea = convar.0, Karietatea = var.0, Conculta = conc.0, Cultivarul = cv.0. (.;. Po1/l!3i! = /"i,!,+ 2+ b!5: ! +*ol/3i+i. ) !"#/-iril+ /"+i 1o1/l!3ii4 i",+ r!li,!,+!, +$%ilibr/l 2i"!<i$ -i *!ri!bili,!,+!, !/,or+ l!r+!. - Si#,+<+ 2+ 1o1/l!3ii i"6r!#1+$i6i$+, i5ol!,+ r+1ro2/$,i*, !lo1!,ri$+, #i<1!,ri$+ &. F!$,orii 2+ i"6l/+"3: !i bio2i*+r#i,:3ii F!$,orii 1ri<!ri 2+ i"6l/+"3: !i +*ol/3i+i, #1+$i!3i! !lo1!,ri$:, #1+$i!3i! #i<1!,ri$: . M/,!3i! +muta.ii gametice -i muta.ii somatice1 macromuta.ii -i micromuta.ii*. Mi r!3i! K6mbog".irea cu noi gene, 6nt5r(ierea procesului e&oluti& L. R+$o<bi"!r+! #+J/!l: +,ibrid"rile intraspecifice ) !1ro1i!,+, ,ibrid"rile interspecifice -i intergenerice ) @"2+1:r,!,+. S+l+$3i! "!,/r!l: Kselec.ia stabili(atoare, selec.ia direc.ional", selec.ia disrupti&"* . Dri6,/l +"+,i$. M!,+ri!l 2i2!$,i$ r+2!$,!, 1+ b!5! biblio r!6i+i: 7 DD%A?)B>LA DA M., SAM>3L ALI?A D# A, 2@@C. Microbiologie general. 3d. >ni&ersit".ii din #radea. W %HID A G., S3S2 AL ., B#2> M., B#2> I., 2@@4. Biodi&ersitate -i bioconser&are. 3d. Academic:res, Clu0) ?apoca.

CLASIFICAREA ORGANISMELOR. ELEMENTELE STRUCTURALE I FACTORII DE INFLUENA AI BIODIVERSITAII. (. Cl!#i6i$!r+! or !"i#<+lor. (.(. Cl!#i6i$!r+ ! or !"i#<+lor @" $+l+ E r+ "/ri Aprecierea pre-tiin.ific" c" 6n lumea &ie ar e/istenta dou" categorii de organisme, plantele -i animalele +Dragan)Bularda -i Samuel, 2@@C* nu corespunde realit".ii deoarece, unele organisme nu se 6ncadrea(" 6n regnul &egetal sau 6n cel animal. Astfel, c5nd lumea microscopic" a fost mai bine cunoscut", a de&enit e&ident c" unele microorganisme nu pot fi clasate 6n nici unul dintre cele dou" regnuri tradi.ionale, e/ist5nd grupuri 6ntregi cu caractere intermediare +de e/. &uglena, C)la#Hdo#onas, Kolvox etc.*. B!$,+riil+ au fost 41

6ncadrate 6n regnul &egetal, 6n 2i*i5i/"+! I Arotop)Hta +plante primiti&e ) clasa 6c)i o#Hcetesbacterii*, pe ba(a unor considerante fi(iologice -i morfologice, care le deosebesc de regnul animal +dup" BergeN, 1J7H*: 1. printre bacterii se 6nt5lnesc specii !/,o,ro6+, fotoautotrofe ca -i plantele fotoautotrofe sau c,imioautotrofe, pe c5nd animalele sunt organisme %+,+ro,ro6+M 2. #/b#,!"3+l+ "/,ri,i*+ p"trund 6n celula bacterian" ca -i 6n corpul plantelor #/b 6or<: #ol/bil: +cu e/cep.ia bacteriilor care pot folosi celulo(a etc., care este 6n prealabil scindat" de en(imele e/tracelulare*. Animalele pot ingera ,ran" sub form" solid", pe care o 2i +r:, o transform" 6n substan.e solubile, digestia reali(5ndu)se, la ma0oritatea animalelor, cu un aparat morfologic diferen.iat. Bacteriile -i plantele nu dispun de un aparat digesti& similar. '. Bacteriile ca -i ma0oritatea plantelor pierd apa -i substan.ele ,idrosolubile prin 2i6/5i+ din interiorul celulei spre e/terior, prin peretele celular +ele nu au un aparat e/cretor speciali(at*. 4. Bacteriile +cu e/cep.ia micoplasmelor* au un 1+r+,+ $+l/l!r $!r+ +#,+ ri i2 datorit" mucopeptidului. :eretele celular bacterian, ca -i peretele celulo(ic al celulei &egetale, 6ncon0oar" <+<br!"! $i,o1l!#<!,i$:. !n cursul plamoli(ei, celula bacterian" -i cea &egetal", 6-i p"strea(" forma ini.ial", datorit" rigidit".ii peretelui celular. Celulele animale nu dispun de un perete rigid. 7. Di&i(iunea bacteriilor, ca -i a celulei &egetale, are loc 6n 2ir+$3i! 1+r1+"2i$/l!r: 1+ !J/l longitudinal al celulei. La celulele animale, cu unele e/cep.ii, di&i(iunea se produce de)a lungul a/ului longitudinal. C. A<i2o"/l, principala substan." nutriti&" de re(er&" a plantelor, se 6nt5lne-te -i la bacterii. Animalele nu sinteti(ea(" amidon, dar poli(a,aridul lor de re(er&", li$o +"/l +absent la plante* se g"se-te -i 6n multe bacterii. Dar 6ncadrarea bacteriilor 6n r5ndul plantelor este arbitrar" -i nelogic", a&5nd 6n &edere faptul c", 6ntre procariote -i eucariote e/ist" mari deosebiri. Astfel, seria de clasific"rilor a a&ut e&olu.ia urm"toare: Fo , (9?' a propus gruparea microorganismelor 6ntr)un r+ " "o/4 Ari#igenu#, denumit ulterior Arotoctista. F!+B+l, (9??, propune gruparea tuturor formelor inferioare de &ia." in regnul denumit Arotista, 6n care au fost 6ncadrate, 6n perioada (98;-(8';, numai organismele unicelulare sau unicelulare)coloniale. S,!"i+r, (8>', dup" criteriul ni&elului de organi(are biologic", clasific" 6n regnul Arotista, organisme unicelulare, cenocitice sau multicelulare, dar nediferen.iate +ca de e/. algele marine mari, ba(idiomicetele etc*, care nu formea(" .esuturi, delimit5nd: (. &. 1ro,o5o!r+L. Di&i(5nd lumea &ie 6n ; r+ "/ri, Co1+l!"2, (8)9, F/,$%i"#o", (8?> -i _+i#5, (8>(, clasifica organismele 6n regurile: (. Mo"+r! KM.$%o,!L, care includ bacteriile propriu)(ise -i algele albastre)&er(i. &. Pro,o$,i#,! KPro,i#,!L, inclu(5nd organisme eucariote inferioare cu organi(are unicelular", unicelular) colonial", sinci.ial" sau multicelular", f"r" diferen.iere celular" a&ansat" +algele microscopice, e/cept5nd cele albastre, ciupercile microscopice -i proto(oarele*. ). Pl!",!+ KM+,!1%.,!L +Keis(*, corespun(5nd plantelor terestre -i ac&atice. ;. A"i<!li! KM+,!5o!L +Keis(*, inclu(.nd organisme animale multicelulare. Aceast" clasificare are o serie de imperfec.iuni legate de organismele simple, -i anume, faptul c": regnul Pro,i#,!, este lipsit de unitate, are limite de organi(are ale organismelor foarte largi, nu are diferen.iere clar" fa." de organismele superioare, este foarte bogat -i diferit fa." de regnul Mo"+r! -i repre(int" o confedera.ie de organisme cu diferite ni&eluri intermediare de organi(are, superioare procariotelor, dar inferioare plantelor &asculare -i animalelor superioare. 42 1ro,i#,+ i"6+rio!r+, care au celule 1ro$!rio,+ Kb!$,+rii -i !l + !lb!#,r+L, 1ro,i#,+ #/1+rio!r+, care au $+l/l+ +/$!rio,+ K!l + -i $i/1+r$i <i$ro#$o1i$+,

Cl!#i6i$!r+! or !"i#<+lor *ii @" #i#,+</l $+lor E r+ "/ri, propus de _i,,!B+r K(8?8L utili(ea(" dou" criterii de grupare a organismelor &ii: (. #,!bilir+! ! ,r+i "i*+l/ri 2+ or !"i5!r+4 a* procariot, b* eucariot unicelular, c* eucariot multicelular)multinuclear1 &. +Ji#,+"3! ! ,r+i <o!li,:3i 1ri"$i1!l+ 2+ "/ri3i+4 !L nutri.ia fotosintetic" +secundar absorbti&"*, caracteristic" plantelor, bL nutri.ia ingesti&", tipic" pentru animale*, $L nutri.ia absorbti&", caracteristic" fungilor. Sistemul celor 7 regnuri, elaborat de KittaOer are urm"toarea structur": (. R+ "/l MONERA, ce include organisme unicelulare de ,i1 1ro$!rio,, corespun(5nd b!$,+riilor, organisme cu e/isten." unicelular)solitar" sau unicelular colonial" +cu e/cep.ia actinomicetelor, care au organi(are de tip micelian*. Modul de nutri.ie este preponderent absorbti&", iar metabolismul de tip foto) sau c,emotrof. eproducerea se face prin di&i(iune ase/uat", mai rar prin 6nmugurire -i rar cu fenomene de protose/ualitate. Sunt nemotile sau motile +prin ciliSflageli, alunecare)t5r5re*. &. R+ "/l PROTISTA, care includ organisme 1ri<!r /"i$+l/l!r+ #!/ /"i$+l/l!r-$olo"i!l+ de ,i1 +/$!rio,. Modul de nutri.ie este diferit +absorb.ie, ingestie, fotosinte(" sau combina.ii ale acestor tipuri*. eproducerea este de tip diferit inclu(5nd di&i(iunea ase/uat" +la ni&el ,aploid* -i procese se/uate ade&"rate cu cariogamie -i meio(". Sunt nemotile sau motile prin flagel de tip superior. ). R+ "/l PLANTAE, care include organisme multicelulare cu $+l/l+ +/$!rio,+, ce au perete celular celulo(ic, pre(int" frec&ent &acuole 6n citoplasm" -i 1i <+"3i 6o,o#i",+,i5!"3i @" 1l!#,i2+. Modul principal de nutri.ie este cel fotosintetic, unele linii au de&enit absorbti&e. 3sen.ial nemotile, tr"iesc !"$or!,+ pe un substrat. :re(int" diferen.iere structural" care duce la apari.ia unor 1ro$+#+ 2+ 6o,o#i",+5: -i la formarea de 3+#/,/ri #1+$i!li5!,+ Kfotosintetice, &asculare, de acoperire*. eproducerea este se/uat", cu cicluri de genera.ii alternati&e ,aploide -i diploide. ;. R+ "/l FUNGI, ce include organisme multicelulare +e/cept5nd subregnul %NmnomNcota*, cu "/$l+i 2+ ,i1 +/$!rio,, dispersa.i 6ntr)un #i"$i3i/ <i$+li!l, acoperit cu perete celular, adesea septat, caracteri(ate prin absen.a plastidelor -i a pigmen.ilor fotosintetici. ?utri.ia este de tip absorbti&. Diferen.ierea somatic" este absent" sau limitat". :re(int" cicluri reproducti&e tipice, cu procese se/uate -i ase/uate. Miceliile sunt ,aploide, la cele inferioare -i dicariotice la multe forme superioare. E. R+ "/l ANIMALIA, ce include organisme multicelulare de ,i1 +/$!rio,, f"r" perete celular, f"r" plastide -i pigmen.i fotosinteti(an.i. ?utri.ia este de tip ingesti&. La formele superioare, ni&elul de organi(are -i de diferen.iere tisular" dep"-e-te cu mult celelalte regnuri. !n urma acumul"rii de noi date 6n domeniul ultrastructurii celulelor -i a datelor de biologie molecular", L."" M!r /li# -i G!rl+"+ S$%N!r,5, &''', pre(int" o nou" form" de 6mp"r.ire a lumii &ii 6n cele E r+ "/ri, cre5nd dou" supraregnuri: 1. 6upraregnul Aro/arHa =Aro/arHotae0, inclu(5nd organismele lipsite de un nucleu ade&"rat 2. 6upraregnul &u/arHa =&u/arHotae0, inclu(5nd organismele cu nucleu bine indi&iduali(at. .. 6upraregnul Aro/arHa =Aro/arHotae0, cuprinde un singur regn: "egnul 'acteria =Monera0, cu dou" subregnuri, .. 6ubregnul <rc)aea +ar,ebacterii)bacterii str"&ec,i*, 6ncadrate 6n di&i(iunea Mendosicutes, di&i(at 6n 2o/: @"$r+" :,/ri K6il/</riL notate cu: '-. &urHarc)aeota, ce cuprinde bacterii metanogene -i ,alofile '-; Crenarc)aeota, unde intr" bacterii termoacidofile. ;. 6ubregnul &ubacteria cuprinde (& @"$r+" :,/ri notate cu B) = B(; , la care apar.in bacterii cu perete celular ce pre(int" 4'

peptidoglican +cu e/cep.ia micoplasmelor*, -i sunt %ram)negati&e sau %ram)po(iti&e: '-2 Aroteobacteria, .'-L 6piroc)aetae, .'-3 CHanobacteria, .'-4 6aprospirae, . '-: C)loro+lexa, .'-B Clorobia, .'-M <p)rag#abacteria, .'-.- &ndospora, . '-.. Airellulae, .'-.; <ctinobacteria, .'-.2 Deinococci, .'-.L @)er#otogae, . ;. 6upraregnul &u/arHa =&u/arHotae0, include organismele cu nucleu bine indi&iduali(at, cuprinde 4 regnuri: .. "egnul Arotoctista, $/ )' 2+ @"$r+" :,/ri. ;. "egnul <ni#alia, $/ )> 2+ @"$r+" :,/ri 2. "egnul Fungi, $/ ) @"$r+" :,/ri L. "egnul Alantae, $/ (& @"$r+" :,/ri. +dup" Dragan)Bularda -i Samuel, 2@@C*

Si#,+</l 2+ $l!#i6i$!r+ ! or !"i#<+lor @" $+l+ E r+ "/ri +dup" Margulis -i S,Part(, 2@@@*
R+ "/l Pl!",!+ Mu-c,i $erigi %imnosperme Angiosperme +4* R+ "/l Pro,i#,! :roto(oare Alge +2* C+l/l+ Pro$!rio,+ S/1r!r+ "/l ProB!r.! KProB!r.o,!+L +1* R+ "/l B!$,+ri! 3ubacteria Arc,aebacteria Apari.ia primelor celule :Q 4.@ ;.E <ili!r2+ 2+ !"i @" /r<:
44

:re(ent R+ "/l A"i<!li! ?e&ertebrate Gertebrate +7* :rimele organisme multicelulare @.C

C+l/l+ E/$!rio,+ S/1r!r+ "/l E/B!r.! KE/B!r.o,!+L

R+ "/l F/" i Macrofungi Microfungi Mucegaiuri Dro0dii +'*

Apari.ia primelor celule 3Q 2.@

S$!r! ,i<1/l/i +olo i$ @" <ili!r2+ 2+ !"i

(.&. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE BIODIVERSITAII :e :"m5nt, di&ersitatea biologic" este rapre(entat" prin c5te&a milioane de forme organice care tr"iesc 6n cele mai diferite medii, 6n stare natural" sau artificial" +crescute de om*, -i sunt supuse unei e&olu.ii continue. Dintre cele apro/imati& 1,I milioane de specii descrise, mai mult de 0um"tate sunt insecte. Biologii au 6mp"r.it formele de &ia." 6n dou" grupe mari: 1ro$!rio,+ -i +/$!rio,+. Pro$!rio,+l+ constituie primele organisme ap"rute pe :"m5nt, organisme de tip acelular +&irusuri, &iroi(i, plasmide* sau celular + bacterii, alge albastre, alge &er(i*. :rocariotele sunt organisme relati& simple 6n care materialul genetic +AD?)ul* "/ +#,+ i"$l/# @" "/$l+/ +ele au un singur cromo(om 6n care se g"se-te AD? -iA ?*. La organismele procariote, di&i(iunea mitotic" -i meiotic" lipse-te, 6nmul.irea celulelor procariote a&5nd loc, de regul", 1ri" 6i#i/"+ bi"!r:. E/$!rio,+l+ sunt organisme mai comple/e dec5t procariotele, la care celulele au nucleu -i membran" nuclear", iar AD?)ul este inclus 6n nucleu, 6n cromo(omi. !n celulele eucariotelor se g"sesc -i organite citoplasmatice de tipul <i,o$o"2riilor -i $loro1l!#,+lor, care con.in AD?. !n grupul eucariotelor sunt incluse algele, fungii, proto(oarele, animalele -i plantele. Al treilea grup ma0or, denumit <rc)ea, con.ine apro/imati& 7@@ de specii -i a fost descoperit 6n anul 1JHH. Ar$%++ +sau ar,ebacteriile* sunt e/trem de asem"n"toare cu bacteriile -i sunt foarte greu de crescut 6n laborator. 3le au fost descoperite 6n condi.ii e/treme de mediu ale :"m5ntului +(one calde, reci sau aflate sub o puternic" presiune atmosferic", 6n medii s"r"turate sau dimpotri&" alcaline etc.*, de aceea au fost denumite R+J,r+<o6il+S. !n pre(ent,oamenii de -tiin." au aflat c" arc,ele abund" -i 6n oceane -i 6n special 6n 0urul Antarcticii. De altfel, acestea sunt at5t de numeroase, 6nc5t se estimea(" c" formea(" apro/imati& '@R din biomasa 2errei. >n nou tip de animal, mai mic de 1 mm lungime a fost g"sit +$unc, -i Qristensen, 1JJ7* tr"ind pe antenele -i antenulele ,omarului (&elt nor&egian + /ep+ros norvegicus*. 3L este total diferit de orice alt animal cunoscut at5t anatomic, c5t -i 6n ceea ce pri&e-te comple/itatea ciclului s"u de &ia.", fiind denumit ca /" "o/ 1%.l/< +CHclop)ora*, care con.ine o singur" specie, 6H#bion pandora. Alte '7 de filum)uri de animale sunt repre(entate de anelide +&iermi*, artropode +insecte, p"ian0eni, crustacee*, ec,inoderme +arici de mare, stele de mare*, molu-te +melci, scoici* -i cordate +inclu(5nd toate &ertebratele*. !ntre descoperirile de noi specii, se num"r" leul tamarin cu fa." neagr"+c5te&a (eci de animale de acest fel fiind obser&ate 6n 1JJ@, tr"ind la 2@@ mile distan." de io de Maneiro* -i saguinul Satere, -ase asemenea maimu.e, de m"rimea unor &e&eri.e, fiind descoperite tot "n Bra(ilia, din 1JJ@ 6ncoace, 6n :"durile tropicale ale Ama(onului. Balena peru&ian" cu cioc, descoperit" 6n 1JHC 6n sudul :acificului, a fost prima nou" specie de balene descoperit" dup" 2I de ani. 3 specia cea mai mic" de balene cu cioc, fiind de m"rimea unui delfin mic. 47

:seudori/ul +saola* este o nou" specie de &aci, descoperit" 6n 1JJ2, 6n p"durea Gu \uang din Gietnam -i arat" -i este de m"rimea caprelor, c,iar dac" sistematic este inclus" la bo&ine. Gietnamul este una dintre cele mai bogate ."ri ca di&ersitate biologic" din Asia, iar 6n apele din p"durea Gu \uang au fost identificate -i c5te&a noi specii de pe-ti. :atru noi specii de pe-ti au fost descoperite recent 6n Antarctica, unde mediul e/trem de rece g"(duie-te o uimitoare di&ersitate de pe-ti. >neori, unele specii, de-i sunt considerate la un moment dat e/tincte+disp"rute*, sunt redescoperite. Astfel, de e/emplu lemurianul pitic cu urec,i p"roase, nocturn, cu o lungime de H)I cm, a fost redescoperit 6n Madagascar, dup" ce s)a semnalat dispari.ia sa din 1JC4. La plante +Gac(,N,1JH4*, se consider" c" di&ersitatea const" 5n num"rul mare de specii, -i anume: 2J@ @@@ angiosperme, C@@ gimnosperme, 11 @@@ pteridofite, 2' @@@ briofite, 1C @@@ lic,eni, 12@ @@@ ciuperci -i bacterii, 4@ @@@ alge. :entru e&itarea confu(iilor cu pri&ire la e/isten.a acestor organisme, este important s" fie folosi.i termeni corec.i pentru recunoa-terea -i descrierea e/act" a tuturor speciilor cunoscute -i clasificarea lor 6n grupuri, categorii sau unit".i sistematice de diferite &alori, numite ta/oni. 2a/onomia este disciplina care se ocup" cu teoria -i practica descrierii -i clasific"rii organismelor, 6n timp ce sistematica studia(" di&ersitatea organismelor, 6n &ederea clasific"rii lor pe ba(a rela.iilor -i asem"n"rilor dintre ele. 2oate organismele sunt clasificate 6ntr)o anumit" ierar,ie, bine stabilit". 2a/onul +Simpson,1JC1* este un grup de organisme recunoscut ca unitate formal" 6n cadrul oric"rei trepte a clasific"rii ierar,ice +%HID A -i colab., 2@@4*. :rincipalele ranguri de ta/oni admi-i, 6n ordine descendent" sunt: -R+ "/l -U"$r+" :,/r!-KDi*i#ioL -Cl!#!-KCl!##i#L -Or2i"/l-KOr2oL -F!<ili!-KF!<ili!L -G+"/l-KG+"/#L -S1+$i!-KS1+$i+#L S1+$i! $o"#,i,/i+ /"i,!,+! ,!Jo"o<i$: 2+ b!5: ! l/<ii *ii. ecunoa-terea ta/onilor -i clasificarea indi&i(ilor 6n specii este o opera.iune e/trem de dificil", dar foarte important" sub multiple aspecte +Ceapoiu, 1JI@, 1JII*. !n ca(ul protec.iei biodi&ersit".ii, recunoa-terea ta/onilor -i a rela.iilor dintre ace-tia st" la ba(a ac.iunii -tiin.ifice. !n paralel cu clasificarea organismelor 6n ranguri diferite de ta/oni, 6n care se pot 6ncadra totalitatea organismelor e/istente pe 2erra, e/ist" -i o alt" grup" de organisme care fac obiectul unei altfel de organi("ri. 3ste ca(ul plantelor -i animalelor folosite 6n mod direct de om, culti&ate -i, respecti&, domesticite. Dac" la organismele din natur", specia constituie ta/onul ba(", la cele culti&ate sau domesticite se operea(" cu un alt ip de organi(are a indi&i(ilor: #oi/l sau $/l,i*!r/l pentru plante -i r!#! pentru animale. Soiul, la plante -i rasa, la animale, repre(int" un grup de indi&i(i, mai mare sau mai mic, )cu o structur" genetic" proprie, ce se transmite de la o genera.ie la alta, )cu asem"nare fenotipic" specific" a indi&i(ilor componen.i, )+la animale, cu etologie specific"*, )cu adaptare la anumite condi.ii ecologice -i )care corespunde din punct de &edere economic cerin.elor factorului antropogen +omului*. At5t soiul, c5t -i rasa sunt re(ultatul ac.iunii de ameliorare genetic" desf"-urate 6n mod con-tient de c"tre om. (.). S1+$i! - /"i,!,+! 2+ b!5: @" $l!#i6i$!r+! or !"i#<+lor 2a/onul biologic fundamental cu care se lucrea(" 6n sistematic" este #1+$i!, care repre(int" unitatea de ba(" 6n clasificarea organismelor. Specia se caracteri(ea(" prin: capacitatea de a se reproduce1 prin r"sp5ndirea 6n diferite (one geografice ale %lobului, unde ocup" anumite suprafe.e1 prin e&olu.ie proprie determinat" de particularit".ile specifice, cum sunt stabilitate relati&", discontinuitatea, dinamica, adaptare la noi condi.ii de mediu etc. 4C

!n natur", specia este repre(entat" de indi&i(i r"sp5ndi.i neuniform, pe o anumit" suprafa." denumit" areal. Ar+!l/l unor specii este foarte 6ntins -i 6ntrerupt de spa.ii nefa&orabile, care pot i(ola indi&i(ii sau grupurile de indi&i(i apar.in5nd aceleia-i specii, ace-tia form5nd a-a numitele 1o1/l!3ii lo$!l+. #rice raportare -i identificare a unui organism &iu se face la no.iunea de specie. ?o.iunea de specie este definit" +Dob(,ansc,i, 1J71* ca o co#unitate de indivi i care +ace sc)i#b de gene pe cale sexuat, care are o constelaie de gene co#un !i care sunt i olai reproductiv de indivi ii altor taxoni. Structura genetic" a unei specii nu este omogen", aceasta pre(ent5nd anumite &aria.ii datorate condi.iilor de mediu.:e de alt" parte, specia este caracteri(at" printr)o mare coe(iune genetic", generat" de interac.iunea genelor. Speciile cu areal larg de r"sp5ndire sunt alc"tuite din numeroase popula.ii, diferite 6ntre ele prin anumite particularit".i morfologice, fi(iologice -i genetice. Astfel de specii se numesc #1+$ii 1oli,i1i$+. Alte specii, numite #1+$ii <o"o,i1i$+, ocup" un areal restr5ns, limitat, fiind adesea repre(entate printr)o singur" popula.ie, 6n acest ca( confund5ndu.se cu popula.ia +de e/emplu, specia Astragalus peterfii are o singur" popula.ie, 6n p"-unile de la Suatu, Mude.ul Clu0* +%HID A -i colab., 2@@4*. Gariabilitatea e/istent" 6n interiorul speciei, numit" *!ri!bili,!,+ i",r!#1+$i6i$:, poate fi e/primat" -i prin ta/onul imediat urm"tor speciei, -i anume #/b#1+$i!. S/b#1+$i! este alc"tuit" din indi&i(i care se caracteri(ea(" prin anumite 6nsu-iri morfologice, fi(iologice -i ereditare prin care difer" de indi&i(ii altor subspecii apar.in5nd aceleia-i specii. Adesea, subspecia poate ocupa -i un areal distinct. Ca unitate func.ional" a &ie.ii, specia a fost definit" sub diferite forme e/ist5nd mai multe concepte referitoare la specie. - Co"$+1,/l 2+ #1+$i+ ,i1olo i$: : specia este un grup de indi&i(i a c"ror e/presie unitar ideal" este fundamental" -i 6n care &aria.iile dintre indi&i(i sunt repre(entate prin manifest"ri imperfecte fa." de tipul general. - Co"$+1,/l 2+ #1+$i+ <or6olo i$: 4 specia este un grup de indi&i(i unitari cu o morfologie comun" -i care difer" fa." de altfel de grupuri + eit(,1J'@*. Aceast" defini.ie este opera.ional" mai mult la sistematicieni. - Co"$+1,/l 2+ #1+$i+ biolo i$:4 speciile sunt grupuri actuale sau poten.iale de popula.ii naturale, care sunt i(olate reproducti& de alte grupuri +MaNr,1J42*. - Co"$+1,/l 2+ #1+$i+ +*ol/,i*:4 specia se afl" la originea unor popula.ii sau organisme a c"ror identitate se men.ine 6n succesiunea genera.iilor, fa." de altele care e&oluea(" dup" propriile lor tendin.e +KileN,1JHI*. Conform acestui concept, e&olu.ia este procesul care duce la formarea -i continuitatea apeciilor. - Co"$+1,/l 2+ #1+$i+ 1%.lo +"+,i$:4 specia este cel mai mic grup monofiletic cu un str"mo- comun +\ueiro( -iDonog,ne,1JJ@*. Specia este considerat" +Cracaft,1JIJ* ca o grupare ireductibil" de organisme, cu un diagnostic distinct fa." de alte grupuri, care are un p"rinte ancestral -i descenden.i comuni. - Co"$+1,/l 2+ #1+$i+ 2+ #1+$i+ $ior$%i"+ KR$l/#,+rSL +"+,i$4 specia este o grupare de indi&i(i cu un fond genetic comun, propriu, prin care se poate identifica de alte asemenea grup"ri. - Co"$+1,/l 2+ #1+$i+ +$olo i$:4 fiecare specie are o genealogie proprie, ocup" o (on" minimal" adaptati&" diferit" de altele -i e&oluea(" separat de altele +Gan Galen, 1JHC*. - Co"$+1,/l 2+ #1+$i+ ,!Jo"o<i$:4 o specie este ceea ce un bun ta/onomist spune c" este +Simpson,1JC1*. S1+$iil+ 1o#+2: /" #i#,+< +"+,i$ 1ro1ri/, b!5!, 1+ i",+rr+l!3iil+ +"+lor i",r!#1+$i6i$+, !/ !"/<i,+ $+ri"3+ 6!3: 2+ r+#/r#+l+ 2+ %r!": -i 2+ 6!$,orii +$olo i$i, #+ 2+o#+b+#$ @",r+ +l+ 1ri" 6+$/"2i,!,+, 1roli6i$i,!,+, lo" +*i,!,+, r+l!3ii $/ !l,+ !1+$ii +,$. >neori e/ist" asem"n"ri morfologice -i c,iar de comportament 6ntre unele specii, fapt ce le face greu de identificat. Astfel de specii se numesc ;criptice9 sau ;sibling species9 -i sunt r"sp5ndite mai ales 6n regnul animal + %rosop+ila, Anop+eles, Paramecium etc.*. 4H

?umele unei specii este format, 6n general, dintr)o combina.ie binar", numele generic fiind urmat de un singur epitet specific +e/. Cornus sanguinea, Papaver r+oeas, Prunus cerasifera, ,usca domestica, Canis familiaris etc.*. Specia cuprinde 6n cadrul s"u un grup de ta/oni inferiori, numi.i ta/oni infraspecifici. :rincipalii ta/oni infraspecifici sunt: *!ri+,!,+!, 1o1/l!3i!, bio,i1/l -i +$o,i1/l. V!ri+,!,+! A este o unitate sistematic" admis" care cuprinde indi&i(i net deosebi.i de specis tip -i care sunt r"sp5ndi.i pe o arie geografic" determinat" +e/ . Grassica oleracea var. gemmifera A Gar(a de Bru/elles*. Po1/l!3i! A repre(int" o no.iune cu care se lucrea(" frec&ent 6n ecologie, genetic" -i ameliorare, dar nu este recunoscut" ca unitate ta/onomic". ?i&elul acesteia este cel mult egal cu al unei specii. Are 6ns" un rol foarte important ca unitate de ba(" a e&olu.iei. Bio,i1/l A +#,+ /" +l+<+", 6/"2!<+",!l !l #,r/$,/rii +"+,i$+ ! 1o1/l!3i+i +Clausen,1J71*. Acesta desemnea(" o grup" de i"2i*i5i i2+",i$i +"o,i1i$ -i 6+"o,i1i$1 poate fi alc"tuit din indi&i(i ,etero(igo.i, dar cu o structur" ereditar" identic". !nmul.irea amfimictic" a biotipurilor din cadrul popula.iei face ca fiecare indi&id s" posede 6n patrimoniul s"u ereditar poten.ialul genetic al 6ntregii popula.ii +=a&adsOi,1JC'*. Se pot e/emplifica o serie de biotipuri locale de prun 6n cadrul speciilor Prunus domestica sau Prunus cerasifera. E$o,i1/l repre(int" o popula.ie de biotipuri care s)a format sub ac.iunea specific" a unor factori de mediu. Dup" factorii ecologici care au influen.at formarea lor, se disting: ecotipuri climatice, ecotipuri edafice, agroecotipuri etc.+Sonea -i colab.,1JI'*. L! 1l!",+l+ $/l,i*!,+, #1+$i! este o unitate sistematic" prea larg" pentru a e/prima &ariabilitatea intraspecific" -i leg"tura dintre specie -i soi. :reluarea ta/onilor infraspecifici de la plantele spontane nu a fost suficient", 6ntruc5t &ariabilitatea plantelor culti&ate este mai ampl" -i sunt necesari mai mul.i ta/ono. Astfel, ta/onii infraspecifici utili(a.i la plante sunt numai par.ial comuni, pentru speciile culti&ate -i cele spontane, dup" cum urmea(". La plantele spontane: 6ubspecia = subsp.0 Karietatea = var.0 For#a = +.0 La plantele culti&ate: 6ubspecia = subsp.0 Convarietatea = convar.0 Karietatea = var.0 Conculta = conc.0 Cultivarul = cv.0 Dintre ace-ti infrata/oni, numai culti&arul este pre&"(ut de Codul Interna.ional Botanic, ca fiind ta/onul cu &aloarea cea mai mic". 2ermenul de culti&ar desemnea(" un ansamblu de plante culti&ate, caracteri(at prin anumite particularit".i morfologice, fi(iologice, bioc,imice -i genetice, datorit" c"rora se deosebe-te de alte culti&aruri, particularit".i transmise relati& nesc,imbate de)a lungul genera.iilor de 6nmu-.ire seminal" sau &egetati&". $iecare culti&ar se remarc" printr)o structur" genetic" proprie, care asigur" -i caracteristicile fundamentale ale culti&arului: indi&idualitatea +numit" -i distinctibilitate*, stabilitatea -i omogenitatea. !n pre(ent, no.iunea de culti&ar este sinonim" cu cea de soi sau &arietate culti&at" +%HID A -i colab., 2@@4*.. (.;. Po1/l!3i! = /"i,!,+ 2+ b!5: ! +*ol/3i+i Indi&i(ii nu tr"iesc i(ola.i 6n natur", dec5t 6n mod e/cep.ional, de regul" ei fiind organi(a.i 6n popula.ii. :opula.ia este o unitate de ba(" a organi("rii organismelor, asupra c"reia ac.ionea(" for.ele primare ale e&olu.iei. :opula.ia repre(int"un sistem biologic constituit din indi&i(i care au propriet".i morfologice, fi(iologice, citologice, bioc,imice comune, au aceea-i structur" genetic" -i ocup" un anumit ,abitat. !ntre indi&i(ii unei popula.ii au loc interac.iuni uniforme.

4I

!n popula.ii, materia &ie atinge un nou ni&el de organi(are care cuprinde toate rela.iile biotice 6ntre indi&i(i, de concuren." sau de cooperare, fiecare component +indi&id* posed5nd toate propriet".ile &itale necesare func.ion"rii sistemului respecti& de organi(are. Po1/l!3i! #+ !6l: 1+ #$!r! $o<1l+Ji,:3ii 2+!#/1r! i"2i*i2/l/i. S1+$i! +#,+ !l$:,/i,: 2i",r-/" r/1 2+ 1o1/l!3ii, #!/ 2i",r-o 1o1/l!3i+ $!r+ 1o!,+ !,i" + "i*+l/l /"+i #1+$ii. %e fapt, sunt considerate ca sisteme biologice desc+ise numai cele reprezentate de specii alctuite dintr*o singur popula&ie. Astfel de exemplu, alctuiesc o popula&ie dat to&i petii din specia crapului "C(prinus carpio$care triesc n acelai loc, sau toate vrbiile "Paser domesticus$ dintr*o zon delimitat. A#,6+l 2+ 1o1/l!3ii !l$:,/i+#$ #i#,+<+ $/ $o<1l+Ji,:3i 2i6+ri,+, $!r+ #/", #/1/#+ !$3i/"ii 6!$,orilor 2+ +*ol/3i+. C%i!r 2!$: 1o1/l!3iil+ #+ 1r+5i",: $! /"i,:3i +"+,i$+ r+l!,i* #,!bil+, 2!,ori,: *!ri!3iilor +r+2i,!r+ Kr+$o<bi":ri +"+,i$+, </,!3ii, 1oli1loi2iiL@" i",+rior/l lor 1o, #: !1!r: i"2i*i5i $/ $!r!$,+r+ "oi. !n general, popula.ia face parte la r5ndul ei, dintr)un grup de popula.ii denumit #i#,+< 2+ 1o1/l!3ii. Sistemul de popula.ii repre(int" o unitate de reproducere cu o constela.ie de gene bine conturat", ocup5nd o (on" ecologic" 6ntins" -i o perioad" lung" de e/isten." 6n timp. $actorii e&olu.iei ac.ionea(" asupra fiec"rei popula.ii 6n parte, reu-ind 6ntr)o anumit" perioad" de timp s" transforme treptat 6ntregul sistem. Din aceast" cau(" sistemul de popula.ii repre(int" un stadiu, o etap" pe scara e&olu.iei. :entru 6ncadrarea organismelor 6n specii -i popula.ii sunt acceptate o serie de considerente generale: - at5t specia c5t -i popula.ia se 6ncadrea(" 6n sistemul uni&ersalit".ii -i repre(int" sisteme biologice cu un anumit ni&el de organi(are1 - speciile sunt repre(entate pe anumite areale de popula.ii, dar uneori o specie poate fi alc"tuit" dintr)o singur" popula.ie1 - mecanismele integratoare ale speciei sau ale popula.iei sunt at5t de natur" genetic", c5t -i ecologic". Conceptul de specie a fost profund anali(at de =a&adsOi,1JC', care a stabilit c" 6ntreaga materie &ie este organi(at" 6n specii, cu e/cep.ia &irusurilor. Specia este o form" particular" de e/isten." 6n organi(area materiei &ii. Speciile nu sunt ec,i&alente, ele au o serie de particularit".i care la diferen.ia(" -i indi&iduali(ea(". Specia repre(int" un punct nodal 6n procesul e&olu.iei -i, ca orice sistem biologic, pre(int" anumite 6nsu-iri sau tr"s"turi, cum sunt: integralitatea, ec,ilibrul dinamic -i &ariabilitatea, autoreglare +%HID A -i colab., 2@@4*. I",+ r!li,!,+! #1+$i+i K1o1/l!3i+iL Integralitatea este calitatea sistemului de a reuni 6ntr)un tot unitar componentele sale, subordonate func.iei 6ntregului. Integralitatea speciilor este mai pu.in pronun.at" dec5t cea a indi&i(ilor . !n cadrul speciilor sau popula.ilor, integralitatea se manifest" ca o mas" de indi&i(i independen.i, analogi -i 6nrudi.i cu diferen.ieri intraspecifice e&idente. Structura speciei 6n ansamblul ei este re(ultatul diferen.ierii di&ergente a unor grup"ri intraspecifice. >nitatea fundamental" 6n alc"tuirea speciei o repre(int" 1o1/l!3i! lo$!l:. :opula.ia local" este prima unitate din ierar,ia sistematic" -i singura ce poate asigura e/isten.a -i e&olu.ia unei specii.

>nit".ile situate deasupra popula.iei sunt denumite unit".i alopatrice, iar cele inferioare popula.iei se numesc simpatrice. La unit".ile simpatrice predomin" procesele de integrare, ele constituind sisteme relati& rigide, de dimensiuni mici. 3le nu pot face fa." concuren.ei -i nu sunt capabile s" se men.in" mai mult timp 6n bioceno(". La unit".ile alopatrice integralitatea este mai slab".La interferan.a celor dou" categorii de unit".i are loc reali(area momentului critic al speciei, c5nd se deta-ea(" noi specii +%HID A -i colab., 2@@4*.
E$%ilibr/l 2i"!<i$ -i *!ri!bili,!,+! 3c,ilibrul dinamic asigur" flu/ul permanent de substan.", energie -i informa.ie dintre sistem -i mediul 6ncon0ur"tor, prin care se asigur" 8starea sta.ionar"9 a sistemului. Gariabilitatea repre(int" 4J

capacitatea indi&i(ilor dintr)o popula.ie sau specie de a se deosebi 6ntre ei prin anumite caractere -i 6nsu-iri, ereditare sau neereditare. At5t ec,ilibrul dinamic c5t -i &ariabilitatea sunt 6nsu-iri generale ale sistemelor biologice care permit men.inerea integrit".ii speciilor sau popula.iilor. Gariabilitatea organismelor este o 6nsu-ire fundamental" a acestora, prin care se asigur" di&ersitatea lumii &ii -i supra&ie.uirea indi&i(ilor 6n condi.ii de mediu foarte diferite. $iecare indi&id al unei popula.ii este afectat de anumite &aria.ii, unele determinate genetic, altele datorit" influen.ei mediului ambiant, sub ac.iunea c"ruia organismele sufer" o modelare :entru fiecare 6nsu-ire sau caracter+de e/emplu 6n"l.imea plantelor, greutatea animalelor, data a0ungerii la maturitate fi(iologic" etc.* se manifest", la ni&el de specie sau popula.ie, o anumit" &ariabilitate dat" de diferen.ele mai mult sau mai pu.in accentuate dintre indi&i(ii componen.i. Limitele 6ntre care oscilea(" caracteristica respecti&" 6n cadrul popula.iei +&aloarea minim" -i cea ma/im"*poart" numele de limite de &aria.ie sau de &ariabilitate, iar diferen.a dintre limita superioar" -i cea inferioar" a caracterului constituie amplitudinea &aria.iei. Gariabilitatea caracterelor, limitele -i amplitudinea &aria.iei sunt parametri importan.i 6n aprecierea particularit".ilor intraspecifice sau interspecifice, e/istente 6n interiorul popula.iilor sau speciilor sau 6ntre acestea. Selec.ia, ca procesnatural sau artificial care fa&ori(ea(" supra&ie.uirea sau 6nmul.irea preferen.ialp a anumitor indi&i(i ac.ionea(" asupra popula.iilor determin5nd l"rgira sau restr5ngerea amplitudinii &ariabilit".ii, 6n direc.ia men.inerii unei popula.ii date.Garia.iile indi&iduale, de-i de regul" sunt 6nt5mpl"toare, au totu.i o orientare de ansamblu. #biectul selec.iei nu 6l constituie indi&i(ii i(ola.i, ci popula.ia ca 6ntreg. !ns" prin selec.ie, 6n timp, sunt alese, acumulate -i accentuate &aria.iile indi&iduale ap"rute 6n interiorul speciilor +popula.iilor* 6n decursul genera.iilor, care concur" la o sporit" capacitate de reproducere sau 6nmu.ire, adaptare la factori de stres, supra&ie.uire etc. Aceste procese repre(int" fundamentul adapt"rii -i e&olu.iei speciilor -i ele se 6scriu 6n istoria speciei +filogenie*-i se reflect" 6n ontogenia indi&i(ilor. $enomenele descrise stau la ba(a di&ersific"rii itraspecifice, care constituie re(er&a e&outi&" a speciilor. Datorit" di&ersit".ii, speciile, respecti& popula.iile, dispun de capacit".ispecifice care le confer" unanumit poten.ial boogic, plasticitate ecologic", &alorificarea condi.iilor de mediu mai pu.in prielnice etc. A/,or+ l!r+! :opula.ia ca sistem biologic, 6-i men.ine 6nsu-irile de integralitate -i ec,ilibru dinamic datorit" unei func.ii specifice, care este capacitatea de autoreglare. ?i&elul numeric al unei popula.ii se modific" 6n cursul genera.iilor. :rin anali(a dinamicii acestui parametru se poate estima cre-terea sau descre-terea popula.iei, procesele caracteristice care se manifest" 6n timp -i rela.iile popula.iei cu elementele ecosistemului. ?um"rul indi&i(ilor -i structura unei popula.ii, la un moment dat, sunt re(ultate ale raportului dintre natalitate -i mortalitate. ?um"rul membrilor unei popula.ii furni(ea(" informa.ii pri&ind natura speciei date, gradul ei de e&olu.ie -i po(i.ia sa filogenetic". La speciile inferioare, mortalitatea este de regul" ridicat" -i, pentru supra&ie.uirea acestora, num"rul mare de indi&i(i -i prolificitatea lor ridicat" sunt condi.ii esen.iale. L! #1+$iil+ +*ol/!,+, $/ <i0lo!$+ !$,i*+ 2+ !1:r!r+ bi"+ 2i6+r+"3i!,+,, $/ <or,!li,!,+ r+l!,i* #$:5/,:, $/ lo" +*i,!,+ <!i <!r+, "i*+l/l "/<+ri$ #+ <+"3i"+ $%i!r -i @" $o"2i3iil+ /"+i 1roli6i$i,:3i <!i #$:5/,+ -i ! /"or +6+$,i*+ <!i r+2/#+. ?um"rul indi&i(ilor unei popula.ii se constituie istorice-te 6n cadrul nei bioceno(e, 6n func.ie de specificul popula.iei. C,iar dac" una dintre caracteristicile speciei -i popula.iei este stabilitatea, m"rimea popula.iilor nu este constant", ci se modific" 6n timp, a&5nd caracter dinamic. Autoreglarea num"rului indi&i(ilor unei popula.ii este o tr"s"tur" adapai&" esen.ial" a acesteia, care asigur" o coordonare comple/" -i o permanent" optimi(are a m"rimii popula.iilor. DarPin a fost primul sa&ant care a sesi(at importan.a num"rului de indi&i(i 6n cadrul popula.iilor -i a speciilor, pentru e&olu.ia ulterioar" a acestora, -i a e/plicat)o prin lupta pentru e/isten.". Autoreglarea este o adaptare comple/" -i const" 6n capacitatea popula.iei de a)-i modifica automat dimensiunile, corela.iile cu factorii 6ncon0ur"tori, precum -i parametri interiori 6n func.ie de condi.iile de &ia." e/istente la un moment dat. C"ile -i mecanismele de autoreglare a num"rului -i structurii unei popula.ii sunt &ariate -i specifice. Ca 6nsu-ire biologic", autoreglarea este relati&", astfel c", la anumite 7@

presiuni, mecanismele care func.ionea(" 6ntr)un anumit sens pot ceda, determin5nd apari.ia unor de(ec,ilibre 6n cadrul popula.iei sau al speciei. !n conclu(ie, se poate men.iona faptul c", datorit" 6nsu-irilor generale pre(entate +integralitatea, ec,ilibrul dinamic -i &ariabilitatea, autoreglare*, popula.iile sau speciile sunt sisteme biologice unitare care au o permanent" capacitate de re6nnoire -i care alc"tuiesc 6mpreun" sisteme de popula.ii. Sistemele de popula.ii se 6nt5lnesc pretutindeni 6n natur", fiind diferite ca m"rime -i stadiu de e&olu.ie -i put5nd fii clasificate 6n func.ie de diferite criterii. Astfel, dup" capacitatea indi&i(ilor pe care 6i con.in de a se 6ncruci-a 6ntre ei, sistemele pot fi: i"6r!#1+$i6i$+, alc"tuite din dou" sau mai multe popula.ii care fac sc,imb de gene pe cale se/ual"1 i5ol!,+ r+1ro2/$,i*, alc"tuite din popula.ii sau specii diferite care nu se 6ncruci-ea(" 6ntre ele. Dup" coe/isten.a 6n acela-i areal geografic, e/ist" sisteme: !lo1!,ri$+, care sunt sisteme de popula.ii i(olate reproducti& -i care ocup" ,abitate diferite1 #i<1!,ri$+, care sunt sisteme de popula.ii i(olate se/ual, dar care &ie.uiesc 6n acela-i ,abitat. !n multe ca(uri se 6nt5lnesc specii formate din popula.ii naturale str5ns 6nrudite, foarte asem"n"toare sau c,iar identice fenotipic, care sunt i(olate reproducti&, numite specii 8 $ri1,i$+9 +Dob(,ansOi,1J71*. Li astfel de specii, de-i par nediferen.iate morfologic, sunt supuse selec.iei naturale, astfel c" orice &aria.ii utile, ce pot contribui la progresul speciei, nu scap" selec.iei +%HID A -i colab., 2@@4*. (.E. C/l,i*!r/l -i r!#! = 6or<+ !l+ bio2i*+r#i,:3ii $r+!,+ 2+ o< De<a lungul a 4 @@@)7 @@@ de ani, omul a reu-it s" transforme unele plante -i animale din starea s"lbatic" 6n cea domestic", pentru a le utili(a 6n folosul s"u. >nele plante culti&ate -i animale domestice se deosebesc radical de cele e/istente 6n faune sau flora spontan", deci de speciile s"lbatice din care pro&in, sub multiple aspecte +morfologic, fi(iologic, bioc,imic, genetic, ta/onomic etc.*.Datorit" di&ersit".ii -i num"rului lor uria-, apar.in5nd la specii diferite, formele noi, create de om, au trebuit definite sub aspect nomencladural +al identit".ii lor*. Dup" cum s)a mai preci(at, la plane este recunoscut pe plan interna.ional termenul de 8culti&ar9 +ec,i&alent la noi -i cu cel d 8soi9*, pentru definirea unor popula.ii de plante culti&ate care au acelea-i caracteristici, iar la animale cel de 8ras"9, pentru definirea unor popula.ii de animale domestice cu tr"s"turi comune. !n pre(ent, importan.a alimentar" -i te,nic" a culti&arurilor -i raselor este at5t de pregnant", 6nc5t omenirea nu ar putea supra&ie.ui f"r" acestea. ?um"rul culti&arurilor e/istente 6n lume este imens, la unele specii dep"-ind 1@)2@ mii +la trandafir, m"r etc.*. :robabil c", pentru ansamblul speciilor de plante culti&ate -i raselor de animale crescute de om, num"rul total este mai mare de 2@@)'@@ mii. Se impune preci(area c" nu toate culti&arurile -i rasele e/istente pe %lob sunt folosite concomitent de c"tre oameni. Multe ditre ele sunt abandonate pentru diferite moti&e, ma0oritatea 6n special datorit" presiunii pro&ocate e crea.iile noi ale amelior"rii -tiin.ifice, fiind astfel pierdute pentru totdeauna. Importan.a -i &aloarea genetic" a fondului de germoplasm" constituit din totalitatea culti&arurilor, respecti& raselor, este e/trem de mare. #rice culti&aruri -i rase, c,iar dac" nu mai corespund unor cerin.e moderne, impuse de produc"tori +fermieri*, prelucr"tori sau consumatori, legate de producti&itate, calitate, re(isten." la ac.iunea factorilor de stres etc., de.in -i gene utile, fa&orabile manifest"rii unor caractere dorite de om, astfel c" ele pot fi e/trem de utile pentru lucr"rile &iitoare de ameliorare genetic". # aten.ie deosebit" trebuie acordat" culti&arurilor +soiurilor*auto,tone, ca de altfel -i raselor de animale auto,tone &ec,i, deoarece unele dintre ele sunt e/trem de &ulnerabile, multe dintre acestea fiind de0a pierdute. 3/ist" -i forme cu o mare re(isten." la factorii de stres care, de)a lungul timpului, -i)au elaborat mecanisme proprii de adaptare la condi.iile de mediu 6n care au fost create -i crescute. Culti&arurile -i rasele apar.in, de cele mai multe ori, la o anumit" specie1 uneori, 6ns", acestea au 6n ascenden." c,iar dou", trei sau mai multe specii diferite, a&5nd prin urmare o origine ,ibrid". De-i culti&arul -i rasa apar.in speciei, nu este suficient" 6ncadrarea lor numai 6n acest ta/on, deoarece, at5t culti&arul c5t -i rasa pre(int" o anumit" specificitate a propriului genom +a constela.iei de gene*, ce determin" o e/presie fenotipic" distinct". !n consecin.", 6n cadrul biodi&ersit".ii artificiale, culi&arurile -i rasele sunt indi&iduali(ate nomenclatural, -i anume prin denumiri proprii, date de 71

creator +ameliorator*. :entru e&itarea confu(iilor legate de apartenen.a formelor domesticite la principala unitate sistematic" din care pro&in, numele de culti&ar sau ras" urmea(" celei -tiin.ifice +6n limba latin"*,de specie, e&entual a subdi&i(iunilor speciei respecti&e, ca de e/emplu: Arunus do#estica $*. T/l+/ r!#M @riticu# aestivu# ##1. Kulgare *!r. erHtrosper#u# $*. D!$i! +%HID A -i colab., 2@@4*. &. FACTORII DE INFLUENA AI BIODIVERSITAII &.(. F!$,orii 1ri<!ri 2+ i"6l/+"3: !i +*ol/3i+i :rocesul de cre-tere -i de(&oltare a unui organism, cuprin(5nd toate stadiile -i perioadele de la 6nceputul p5n" la sf5r-itul e/isten.ei sale ca indi&idualitate, poart" numele de ontogenie. Dac" ontogenia este proprie tuturor organismelor &ii, cuprin(5nd 6ntraga lor e/isten.", adic" istoria de(&olt"rii -i cre-terii unui indi&id, prin +ilogenie se 6n.elege istoria de(&olt"rii speciilor sau raselor. !n urma studiilor de filogenie efectuate, s)a constatat c" milioanele de specii e/istente 6n pre(ent pe :"m5nt ca de altfel -i cele disp"rute, au e&oluat 6n timp, una din alta. 3/ist" numeroase do&e(i cae atest" faptul c" organismele actuale sunt urma-ii +mai mult sau mai pu.in asem"n"tori*unor str"mo-i disp"ru.i +Ltef"nescu,2@@'*. !n interiorul speciei, 6ntr)o anumit" form", fiecare genera.ie repet" calea str"b"tut" de materia &ie de la apari.ia ei, &ia.a indi&idual" fiind ]grefat" ^ pe un anumi substrat filogenetic +:anfil,1JI@*. !n timp ce filogenia impune un anumit sens -i direc.ie de(&olt"rii, ontogenia creea(" forme -i func.ii noi, datorit" influen.ei masi&e a factorilor 6nt5mpl"tori, &ariabili, care tind s" abat" sistemul de la linia e&olu.iei sau c,iar s")l distrug". La ba(a amplific"rii biodi&ersit".ii st" procesul de speciaie, prin care sP formea(" noi specii +MaNr,1JH@*. Specia.ia nu se reali(ea(" instantaneu ci, de regul", se produce la ni&elul timpului geologic, uneori aces fenomen e&oluti& fiind accelerat de i(olarea reproducti&" a popula.iilor unei specii. Apari.ia unei specii noi se poate reali(a -i prin i5ol!r+! +o r!6i$: ! /"/i r/1 2+ i"2i*i5i 2i" 1o1/l!3i! !"$+#,r!l: -i modificarea frec&en.elor genelor, respecti& a caracterelor indi&i(ilor perpetua.i de selec.ie 6n func.ie de condi.iile de mediu +#1+$i!3i! !lo1!,ri$:*. Apari.ia unei specii noi se poate reali(a -i prin i(olarea reproducti&" a unei micropopula.ii de popula.ia ancestral", 6:r: i5ol!r+! +o r!6i$: a indi&i(ilor +#1+$i!3i! #i<1!,ri$:*. !n ultimul model de specia.ie se 6ncadrea(" poliploi(ii ap"ru.i spontan la plante -i animale, care de regul" nu se pot 6ncruci-a cu formele diploide din care pro&in, astfel c" ei pot e&olua 6ntr)o specie nou", i(olat" reproducti& de cea &ec,e + aicu,1JJ@*. S1+$i!3i! !lo1!,ri$: -i cea #i<1!,ri$: nu se e/clud reciproc, ci dimpotri&", de cele mai multe ori, apari.ia unei specii noi ese asigurat" de combinarea celor dou" modele. !n &ederea prote0"rii biodi&ersit".ii actuale interesea(" starea pre(ent" a specia.ie, repre(entat" prin totalitatea speciilor e/istente. $actorii de influen." pot accelera efectul specia.iei, dar, odat" cu apari.ia -i ac.iunea omului asupra naturii +cre-terea demografic", distrugerea ,abitatelor naturale, fenomenul de 6nc"l(ire global" etc.*, tot mai multe specii de pante -i animale sunt 6n pericol de e/tinc.ie. :rocesul apari.iei une specii noi este e/trem de comple/, presupun5nd mai multe etape : apari.ia &ariabilit".ii 6n interiorul speciei 1 interac.iunea genotipurilor ini.iale -i a celor noi cu mediul1 modificarea frec&en.elor genice 6n cadrul popula.iilor -i perpetuarea celor cu mare capacitate de adaptare1 e/ercitarea presiunii de selec.ie asupra popula.iilor -i diferen.ierea unor popula.ii distincte, i(olate reproducti& +%HID A -i colab., 2@@4*. Di*+r#i,!,+! biolo i$: e/istent" 6n momentul de fa." pe :"m5nt este consecin.a direct" aac.iunii for.elor primare ale e&olu.iei asupra organismelor +sistemelor*, 6n urma c"reia apare &ariabilitatea. Aceste for.e, numite +actori pri#ari ai evoluiei +repre(enta.i de muta.ie, migra.ia de gene, selec.ia natural", recombinarea se/ual", driftul genetic* au determinat transformarea filetic" -i, 6ndeosebi, ea di&ergent" a formelor &ii, a0ung5ndu)se ast"( la imensa gam" de specii care populea(" planta. $actori primari ai e&olu.iei ac.ionea(" asupra frec&en.ei genelor dintr)o popula.ie -i, implicit, asupra frec&en.ei diferitelor genotipuri din popula.ia respecti&". Muta.ia, migra.ia -i recombinarea generea(" &aria.ii ereditare, 6n timp ce selec.ia natural" -i driftul genetic au rolul de a selec.iona -i re.ine acele &aria.ii care asigur" indi&i(ilor, respecti& speciilor, o &aloare adaptati&" ridicat". MUTAIA. Dintre factorii primari ai e&olu.iei, muta.ia are un rol ,ot"r5tor pentru formarea speciilor. Muta.ia poate fi definit" ca orice sc,imbare 6n structura -i c,imismul unei gene, sau o sc,imbare brusc" a ba(ei ereditare a unui indi&id, sc,imbare ce nu se datorea(" recombin"rilor 72

re(ultate 6n urma 6ncruci-"rilor. 3/ist" mai multe tipuri de muta.ii, astfel c" au fost elaborate -i diferite criterii de clasificare a muta.iilor, ap"rute tocmai din dorin.a cercet"torilor de a ordoa informa.iile 6ntr) un domeniu 6n care mi0loacele moderne de in&estigare aduceau (ilnic o mare abunden." de date noi +Ardelean,1JIC*. Dup" cau(a care pro&oac" apari.ia &aria.iilor ereditare prin mutagene(", muta.iile pot fi "!,/r!l+ K#!/ #1o",!"+L -i !r,i6i$i!l+ K</,!3ii +"i$+, $ro<o5o<!l+, +"o<!l+, +J,r!"/$l+!r+, induse de om cu scopul cre"ri &ariabilit".ii necesare pentru ob.inerea unor noi soiuri sau rase, respecti& apari.ia unor caracteristici noi la plante sau animale*. M/,!3iil+ "!,/r!l+ stau la ba(a &ariabilit".ii ereditare a organismelor -i a e&olu.iei speciilor. Astfel de muta.ii apar la plante -i animale +-i, e&ident, la om* datorit" ac.iunii unor facori naturali, cum sunt : radioacti&itatea terestr" radia.iile solare, anumi.i compu-i c,imici din ap" sau sol, alternan.a de temperatur"etc. !n decursul e&olu.iei, au ap"rut muta.ii 6n interiorul speciilor care au 6mpiedicat 6ncruci-area indi&i(ilor mutan.i cu cei apar.in5nd speciei ini.iale. Astfel de ] bariere de 6ncruci-are ^ au permis apari.ia unor popula.ii noi 6n cadrul speciilor, cu modific"ri geneice, unele transform5ndu)se 6n timp 6n noi specii. Asupra acestora a ac.ionat cu mult" se&eritate selec.ia natural", 6n urma acestui proces, supra&ie.uind numai acele forme care pre(entau o superioritate e&oluti&", 6n special o mai mare adaptabiliate la noile condi.ii de mediu. Dup" natura materialului ereditar afectat de muta.ie e/ist" +Ardelean,1JIC* : muta.ii genice, care apar la ni&elul unei singure gene alele a c"rei informa.ie genetic" poate fi modificat" 1 muta.ii cromo(omale, care afectea(" segmente 6ntregi de cromo(omi +6n aceast" categorie fiind incluse dele.iile, duplica.iile, in&ersiile -i deficien.ele cromo(omale*1 muta.ii genomale, care afectea(" genomul 6n totalitatea sa, prin modificarea num"rului de cromo(omi ai celulelor +muta.ia numeric)cromo(omal" sau poliploidia*1 muta.ii e/tranucleare, care afectea(" materialul ereditar din afara nucleului +plasmagenele*. M/,!3iil+ +"i$+ se produc la ni&elul genelor prin afectarea mecanismului replic"rii e/acte. Katson -i CricO +1J7'*, care au descoperit structura moleculei de AD?, au emis ipote(a c" muta.ia nu este altce&a dec5 o ] eroare ^ 6n succesiunea nucleotidelor din cadrul aci(ilor nucleici, ceea ce duce la o copiere gre-it" a mesa0ului genetic la replicarea AD?)ului. Modific"rile din strucura AD?)ului determin" formara unor noi sec&en.e de ba(e a(otate, care, la r5ndul lor, pro&oac" sc,imb"ri metabolice specifice. De regul", noua molecul" este stsbil" -i se replic" 6n genera.iile celulare urm"toare. M/,!3iil+ $ro<o5o<!l+ -i $+l+ +"o<!l+ au efecte se&ere asupra organismelor la care se manifest", astfel c" acestea nu supra&ie.uiesc, sunt adesea sterile. Caracteristica fundamental" a organismelor care au suferit muta.ii numeric)cromo(omale +poliploi(ilor* este con.inutul lor sporit 6n A?D comparati& cu formrlr diploidr. :oliploi(ii spontani laplante -i animale nu se pot 6ncruci-a cu omologii lor diploi(i, datorit" diferen.elor dintre num"rul de cromo(omi, astfel c" ei pot e&olua uneori 6n specii noi, i(olate reproducti& de cele ini.iale. !n func.ie de tipul celulelor afectate de muta.ii, e/ist" muta.ii gametice +care ac.ionea(" asupra celulelor se/uale -i pot fi transmise descenden.ilor pe cale se/uat"* -i muta.ii somatice +care afectea(" celulele corpului1 la plante se pot transmite descenden.ilor prin 6nmul.ire &egetati&"*. Dup" intensitatea e/presiei fenotipice a muta.iilor, e/ist" macromuta.ii +care afectea(" caractere morfologice ale organismului u-or de obser&at* -i micromuta.ii +care pro&oac" 6n organism modific"ri fi(iologice -i bioc,imice greu de sesi(at*. Cu toate c" cea mai mare parte a muta.iilor naturale, dar -i a celor artificiale, nu sunt utile organismelor mutante -i omului +ac.iunea lor nu este 6ndreptat" 6n direc.ia adapt"rii, astfel c" ma0oritatea se pierd*, fenomenul de mutagene(" are un caracter permanent, constituind o surs" inepui(abil" de &aria.iuni ereditare necesare selec.iei naturale, c5t -i selec.iei artificiale. Muta.ia nu constituie numai un model teoretic al e&olu.iei specilor, deoarece acest model a fost preluat de c"tre amelioratori -i utili(at 6n scopul cre"rii unor noi soiuri -i rase. Astfel, 6n pre(ent e/ist" numeroase soiuri de plante, precum -i diferite rase de animale ob.inute prin selec.ia unor mutante spontane sau induse. La o&ine, rasa Merinos cu firul m"t"sos a fost ob.inut" prin selec.ia unei mutante ap"rut" spontan 6ntr)o turm" de oi Merinos. Gulpea argintie platinat" a fost ob.inut" dintr)o mutan" natural" ap"rut" 6ntr)o cresc"torie. La bo&in, o&ine, caprine au fost identificate o serie de mutan.i care au dat na-tere la rase f"r" coarne. La p"s"ri, muta.iile afectea(" cumare frec&en." genele care 7'

determin" culoarea -i forma pena0ului 1 pena0ul poae fi de culoare alb", ro-ie, pestri.", albastr" etc., iar penele pot fi normale, fri(e, gofrate etc. sau g5tul gola- -.a.m.d. +%HID A -i colab., 2@@4*. MIGRAIA. Migra.ia, sau infu(ia de gene sr"ine ori cotaminarea cu gene str"ine, este n alt factor al e&olu.iei considerat ca o surs" a &aria.iilor ereditare. Migra.ia se produce prin transferul de gene de la o popula.ie la alta, prin depasarea indi&i(ilor sau a grupelor de indi&i(i 6n arealul altor popula.ii 6n care frec&en.a genelor comune este diferit", sau, la plante, prin participarea game.ilor +polenului* dintr)o popula.ie la poleni(area florilor dintr)o alt" popula.ie datorit" fecund"rii str"ine +6ncruci-ate*,prin intermediul insectelor, &5ntului etc. :rin migra.ie, frec&en.a genelor dintr)o popula.ie poate fi modificat", a0ung5ndu)se ca, prin sc,imbul de gene, s" apar" o modificare a frec&en.ei genotipurilor 6n popula.ia respecti&", ceea ce poate duce la sc,imb"ri profunde a structuri genetice a genera.iei descendente. De regul", transferul de gene are loc 6nre popula.iile aceleia-i specii -i foare rar 6ntre popula.ii apar.in5nd la specii diferit. :rin infu(ia de gene str"ine, constela.ia de gene a popula.iei receptoare se 6mbog".e-te cu noi gene, iar prin recombinarea acestora cu genele auto,tone re(ult" noi combia.ii gametice care sporesc &ariabilitatea genetic" a decenden.ilor. Ca fenomen genetic, migra.ia de gene cau(ea(" dou" efecte ma0ore la popula.iile la care se manifest" 6mbog".irea cu noi gene a popula.iei ga(d" +receptoare*, ceea ce conduce la recombinarea genelor auto,tone cu cele imigrante -i la sporirea di&ersit".ii genetice 6n descenden.ele re(ultate 1 6nt5r(ierea procesului e&oluti&, prin tulburarea armoniei genelor6n popula.ia ga(d" -i de(ec,ilibrarea cone/iunilor genetice interne 6n cadrul popula.iei receptoare. :rin urmare, migra.ia duce la o oarecare alterare a structurii genetice a popula.iei,dar numai temporar, p5n" la reinstalarea unui nou ec,ilibru geneic , pentru c" ulterior selec.ia natural" &a stabii(a -i consolida popula.ia. e(ult" c" interac.iunea proceselor de migra.ie -i selec.e asigur" popula.iilor nu numai o sare de ec,ilibru optim" pentru pentru adaptarea la condi.iile de mediu e/istente, dar -i sporirea &ariabilit".ii care s" permit" adaptarea popula.iilor +speciilor* la condi.ii sc,ombste -i la e&olu.ia continu" a lumii &ii. RECOMBINAREA SEOUALA. ecombinarea este o surs" important" de &aria.ii ereditare -i const" 6n procesul de unire se/uat" +6mperec,ere* a dou" forme parentale cu constitu.ie genetic" diferit", proces 6n urma c"ruia re(ult" descenden.i cu o ba(" genetic" nou", diferit" de cea a p"rin.ilor. %enotipuri noi, ca urmare a recombin"rilor genetice, pot re(ulta 6n pre(ent nu numai 6n urma procesului se/ual +datorit" 6ncruci-"rilor naturale sau artificiale*, ci -i 6n urma aplic"rii unor te,nici moderne furni(ate de ingineria genetic" +e/. ,ibridarea somatic"*. Dup" gradul de 6nrudire a p"rin.ilor care particip" la 6ncruci-are, recombin"rile se/uale pot fi de natur" intraspecific" -i interspecific". !n ca(ul 6n care game.ii care particip" la procesul de fecundare pro&in de la p"rin.i din aceea-i popula.ie sau specie, recombinarea este intraspecific", ob.in5ndu.se descenden.i +,ibri(i* intraspecifici. Hibridarea +6ncruci-area* intraspecific", 6ntre genitori apar.in5nd acelea-i specii, poate a&ea loc 6n mod natural sau poate fi efectuat" de om +,ibridarea artificial"*. !n ambele situa.ii, 6n urma 6ncruci-"rilor se ob.ine un num"r mare de noi combina.ii genice +organisme noi*. Adesea, indi&i(ii re(ulta.i prin recombinarea genelor au o &igoare superioar" p"rin.ilor, capacitate superioar" de adaptare la condi.ii de mediu -i factori de stres, noi caracteristici etc. +datorit" fenomenului ,etero(is*. :rin 6ncruci-area unor indi&i(i apar.in5nd unor specii diferite, dar 6n cadrul aceluia-i gen, se reali(ea(" recombinarea interspecific", iar c5nd indi&i(ii apar.in unor genuri diferite, 6n cadrul aceleia-i familii, se reali(ea(" recombinarea intergeneric" +ca atare, 6ncruci-"rile -i ,ibrid"rile respecti&e poart" numele de interspecifice sau intergenice*. Spre deosebire de %ibri2:ril+ i",r!#1+$i6i$+, "/<i,+ -i !1ro1i!,+, datorit" gradului str5ns de 6nrudire sistematic" dintre genitori, %ibri2:ril+ i",+r#1+$i6i$+ -i $+l+ i",+r +"+ri$+ #/", "/<i,+ -i @"2+1:r,!,+, tocmai datorit" c" genitorii implica.i au un grad de 6nrudire mult mai redus. R+$o<bi":ril+ i",+r#1+$i6i$+ -i, 6n special, cele intergenerice se produc mai rar 6n natur" dec5t cele intraspecifice, dar ele au un aport deosebit la cre-terea &ariabilit".ii genetice 6n r5ndul descenden.ilor ob.inu.i. Deseori, apar dificult".i 6n reali(area ,ibrid"rilor interspecifice -i intergenerice, datorit" neomologiei genoamelor -i diferen.elor date de num"rul de cromo(omi6ntre genitorii implica.i 6n 6ncruci-"rile 6ndep"rtate. !n plus, c,iar dac" 6ncruci-"rile 6ndep"rtate se reali(ea(", o parte din descenden.ii re(ulta.i pot pierii, datorit" gradului lor de aneuploidie, iar o mare perte din cei care supra&ie.uiesc se &or caracteri(a printr)o sterilitate 74

accentuat". Cu toate acestea, ,ibri(ii 6ndep"rta.i &iabili &or pre(enta o ampl" &ariabilitate genotipic" -i fenotipic", sporind di&ersitatea genetic" asupra c"reia &a ac.iona selec.ia. De asemenea, ba(a genetic" larg" a descenden.ilor interspecifici sau intergenerici, compus" din factori ereditari mo-teni.i de la dou" specii sau c,iar genuri 6nrudite, dar diferite, &a permite ulterior o amplificare a di&ersit".ii genetice 6n popula.iile re(ultate. Acest lucru se poate reali(a prin noi 6ncruci-"ri 6ntre indi&i(icu un fond de gene diferit, sau prin apari.ia unor genotipuri noi ca urmare a muta.iilor care g"sesc 6n ba(a genetic" larg" a ,ibri(ilor 6ndep"rta.i un c5mp fa&orabil de manifestare. ecombinarea interspecific" se produce 6ndeosebi 6ntre speciile care ocup" acela-i areal geografic -i rareori 6ntre specii din areale diferite. Hibridarea 6ndep"rtat" este cu mult mai rar" la animale dec5t la plante. >neori 6ncruci-"rile de acest tip au loc 6n condi.ii cu totul e/cep.ionale. Astfel, un e/emplu de ,ibridare interspecific" este men.ionat" la Passer domesticus i Passer +(spanioles,dou" specii de &r"bii foarte r"sp5ndite. !n arealele 6n care mediul lor natural de &ia." nu a suferit sc,imb"ri, cele dou" specii coe/ist" f"r" a se 6ncruci-a. !n condi.ii ecologice modificate sub influen.a omului, speciile se 6ncruci-ea(" -i dau na-tere unor ,ibri(i fertili. SELECIA NATURALA. Selec.ia natural" este o lege caracteristic" sistemelor popula.ionale sau speciei, prin care sunt fa&ori(ate acele &aria.ii indi&iduale care sunt utile , 6n primul r5nd,supra&ie.uirii speciei. !n esen.", selec.ia natural"este un proces continuu, ne6ntrerupt, prin care are loc cre-terea gradului de adaptare a popula.iilor la condi.iile de mediu. >n merit deosebit pentru elaborarea teoriei -tiin.ifice a e&olu.iei speciilor re&ine naturalistului C,arles DarPin +1I@J)1II2*, care a publicat 6n anul 1I7J lucrarea sa fundamental" ;#riginea speciilor sub influen.a selec.iei naturale9. A-a cum a fost formulat conceptul de ;selec.ie natural"9 de c"tre DarPin, cu referire 6n special la indi&id -i cu un rol 6n esen." negati&, de eliminare a indi&i(ilor mai pu.in adapta.i -i de supra&ie.uire a celor ap.i 6n lupta pentru e/isten.", lagea selec.iei naturale ar ap"rea, la o prim" &edere, lipsit" tocmai de sensul s"u principal, acela de factor al e&olu.iei. De fapt, dup" cum a e/plicat mai t5r(iu MaNr, 1JC', DarPin a demonstrat clar faptul c" pentru animalele domestice sau pentru plantele culti&ate selec.ia a a&ut rolul fundamental, constituind factorul primordial al e&olu.iei acestora. Selec.ia natural" nu ac.ionea(" e/clusi& la ni&elul indi&idului, deoarece e&olu.ia unei specii nu este asigurat" de c"tre indi&id, ci de c"tre popula.ie, sau de c"tre grup"rile de indi&i(i -i de fondul de gene al acestora. :rin urmare, selec.ia ac.ionea(" asupra fenotipurilor popula.iei, de regul" 6n sensul reducerii -i sort"rii &aria.iilor ereditare, promo&5nd pe acelea cu &aoare selecti&" ridicat", folositoare indi&i(ilor popula.iei -i speciei. Ac.iunea ei la ni&elul fenotipurilor are ca efect stabili(area celor care au cea mai ridicat" capacitate de adaptare, 0uc5nd 6n acest fel un rol determinant 6n e&olu.ia speciilor -i ec,ilibrul acestora 6n natur". Ca lege general" a lumii &ii, selec.ia natural" ac.ionea(" la diferite ni&ele de organi(are : indi&idual +selec.ia gametic"*, popula.ional +6n interiorul unei popula.ii, sau 6ntre popula.ii conspecifice*, 6n ecosistem +6ntre speciile bioceno(ei, sau selec.ia de biotop*. Dup" modul cum ac.ionea(" factorii selecti&i asupra fenotipurilor, e/ist": - S+l+$3i! #,!bili5!,o!r+, se produce 6n condi.ii de mediu uniforme -i men.ine indi&i(ii -i popula.iile cu caractere intermediare, prin eliminarea tipurilor e/treme. Aceast" selec.ie fa&ori(ea(" popula.ia cu caracterele cele mai adaptate la mediu, asigur5nd stabili(area genofondului 6n 0urul &alorii medii a e/prim"rii caracterelor. - S+l+$3i! 2ir+$3io"!l:, ac.ionea(" c5nd condi.iile de mediu sunt fluctuante, a&anta05nd sau de(a&anta05nd unele fenotipuri e/treme. $enotipurile marginale care do&edesc o bun" capacitatede adaptare &or fi perpetuate din genera.ie 6n genera.ie, celelalte fiind eliminate. !n acest fel, se sc,imb" media caracterelor popula.iei, precum -i constitu.ia genetic" a popula.iei1 odat" cu sc,imbarea mediului se sc,imb" progresi& -i genofondul popula.iei, astfel c" selec.ia este direc.ionat". :rin selec.ia direc.ional" are loc adaptarea popula.iilor la diferite condi.ii climatice +temperatur", umiditate, secet"* sau de stres +poluare* etc. Selec.ia direc.ionat" de c"tre om asigur" crearea unor soiuri -i rase noi de plante -i animale. - S+l+$3i! 2i#r/1,i*:, ac.ionea(" 6n anumite condi.ii de mediu prin a&anta0area a dou" sau mai multe genotipuri distincte, c,iar e/treme, elimin5nd cu preponderen." formele intermediare. Deoarece popula.ia ini.ial" se di&i(ea(" 6n mai multe subpopula.ii, fiecare cu o &aloare medie a caracterelor diferit", aceast" selec.ie se mai nume-te -i 2i*+r#i6i$!,o!r+. !n condi.iile unui mediu nou, 77

neomogen, pot apare forme noi ale selec.iei care fa&ori(ea(" anumite fenotipuri marginale ale popula.iei, &ec,iul fenotip disp"r5nd. !n acest fel s)au format 6n Galea Sacramento, California, dou" specii distincte de floarea soarelui: Deliant+us annus i D. bolanderi. DRIFTUL GENETIC. Driftul genetic, sau deri&a genetic", este un proces biologic 6nt5mpl"tor care determin" sc,imbarea frec&en.ei genelor, respecti& genotipurilor, 6n popula.iile mici. Acest fenomen nu este orientat 6ntr)o anumit" direc.ie, dar ac.ionea(" de regul" 6n sensul reducerii &aria.iei ereditare, datorit" elimin"rii,respecti& supra&ie.uirii diferen.iate a organismelor, cau(at" de 6nt5mplare. C,iar dac" efectul driftului genetic asupra popula.iilor se manifest" prin restr5ngerea fondului de gene, relati& rar fenomenul pre(int" semnifica.ie selecti&" -i influen." pregnant" asupra e&olu.iei speciilor. !n general, fenomenul este raportat numai la popula.iile reduse numeric, fiind semnalat -i la om, presupun5ndu)se c" s)a manifestat 6n special la 6nceputurile form"rii popula.iilor omene-ti +6n colecti&it".i reduse, popula.ii mici*. Apari.ia driftului genetic 6n popula.iile mici se e/plic" prin faptul c" anumite combina.ii de game.i se pot reali(a 6nt5mpl"tor mai frec&ent dec5t altele, spre deosebire de popula.iile mari, 6n care, cel pu.in teoretic, toate combina.iile de game.i au -anse egale de reali(are. Astfel, 6n anumite popula.ii mici, un anumit genotip, fie 6n e/ces, fie 6n lips", poate modifica radical frec&en.a genelor. Aceste sc,imb"ri duc 6n unele ca(uri la fi/area definiti&" a unor gene 6n popula.ie, cu o frec&en." teoretic" ma/im" +$ 1@@R*, sau , dimpotri&", la e/tinc.ia lor definiti&" din popula.ie +$ @R* +%HID A -i colab., 2@@4*. C/r#/l >. STRUCTURA TROFODINAMICA A ECOSISTEMULUI
C/1ri"#4 F/"$3iil+ +$o#i#,+</l/i. F/"$,i! 2+ $ir$/l!,i+ ! #/b#,!"3+lor or !"i$+ -i !"or !"i$+, 1ri" r+l!3iil+ ,ro6i$+. F/"$,i! +"+r +,i$!=$!1,!r+! +"+r i+i K6o,o#i",!5:, $%+<o#i",+5:L -i ,r!"#6+r/l +i. Co<1or,!<+",/l +"+r +,i$4 Pri"$i1i/l $o"#+r*:rii +"+r i+i. Pri"$i1i/l 2+ !2:rii +"+r i+i. Pri"$i1i/l <!Ji<!li5:rii 6l/J/l/i -i ! +6i$i+"3+i +"+r i+. S/r#+ 2+ +"+r i+ 1+",r/ +$o#i#,+<+. Pro2/$,i! 1ri<!r!. Pro2/$,i! 1ri<!r! br/,!. Pro2/$,i! 1ri<!r! "+,!. Bio<!#!. Pro2/$3i! #+$/"2!r! A/,o$o",rol/l -i #,!bili,!,+! r+l!,i*: ! +$o#i#,+</l/i M!,+ri!l 2i2!$,i$ r+2!$,!, 1+ b!5! biblio r!6i+i4 7BOTNARIUC N., VADINEANU V., (89&. E$olo i+. E2. Di2!$,i$: -i 1+2! o i$:, B/$/r+-,i. 7MUNTEANU S.LEON, TIRBAN S. MIRCEA, (88E. E$olo i+. A ro+$o#i#,+<+ -i 1ro,+$3i! <+2i/l/i. E2.D!$i!, Cl/0-N!1o$!. 7PUIA I., SORAN V., CARLIER L., ROTAR I., VLAFOVA M. , &''(. A ro+$olo i+ -i +$o2+5*ol,!r+. E2. A$!2+<i$1r+#, Cl/0 = N!1o$!. 7STUGREN BOGDAN, (89&. B!5+l+ +$olo i+i +"+r!l+. E2.,ii"3i6i$: -i +"$i$lo1+2i$:, B/$/r+-,i.

STRUCTURA TROFODINAMICA A ECOSISTEMULUI. $unc.ionarea flu/ului de materie -i energie 6n ecosistem FUNCIILE ECOSISTEMULUI Structura ecosistemului este o structura func.ional" care re(ulta din interac.iunea popula.iilor care 6l compun -i din interac.iunea acestora cu factorii abiotici +biotopul*. Sensul biologic al acestor interac.iuni const" 6n faptul c" fiecare popula.ie +&erig" 6n lan.uri trofice* pentru a persista -i a desfasura o acti&itate normal", trebuie s" primeasc" +s" consume* o anumit" cantitate de energie +?. Botnariuc -i A.G"dineanu,1JI2*. 7C

!n acest proces, +"+r i! solar" sau energia c,imic" pe de o parte, 1r+$/< -i #/b#,!"3+l+ "/,ri,i*+, pe de alt" parte, sunt antrenate 6n circuitul biologic -i transformate 6n substan.e organice care intr" 6n alc"tuirea organismelor &ii. De aceea +$o#i#,+</l ,r+b/i+ $o"#i2+r!, $! o /"i,!,+ 1ro2/$:,o!r+ 2+ #/b#,!"3: or !"i$:, <!,+ri!li5!,: @" or !"i#<+l+ $+ !l$:,/i+#$ bio$+"o5!. R+l!3iil+ 1ri"$i1!l+ @" $!2r/l +$o#i#,+</l/i sunt generate de leg"turile stabilite 6ntre organisme pentru ba(a trofic". Se reali(ea(" astfel, l!"3/ri ,ro6i$+ specifice, structuri 6n spa.iu sau care au la ba(" anumite configura.ii c,imice -i bioc,imice. Din aceste interac.iuni re(ult" r!1or,/ri +"+r +,i$+ specifice -i se <!"i6+#,: 6/"$3ii 2i6+r+"3i!,+ 6n cadrul ecosistemului. F/"$3iil+ $+l+ <!i i<1or,!",+ !l+ +$o#i#,+</l/i sunt: (. F/"$3i! +"+r +,i$: ) captarea energiei solare de c"tre organismele fotosinteti(ate sau a energiei c,imice de c"tre organismele c,emosinteti(ante -i apoi, transferul ei la grupele de consumatori. 2. F/"$3i! 2+ $ir$/l!3i+ ! <!,+ri+i care const" 6n faptul c" subs.antele nutriti&e anorganice -i organice, circul" 6n ecosistem, datorit" rela.iilor trofice. ). F/"$3i! 2+ !/,or+ l!r+ care asigur" !/,o$o",rol/l -i #,!bili,!,+! r+l!,i* " a ecosistemului 6n timp -i spa.iu, asigur" condi.iile pentru 6ndeplinirea 6n mod normal a celorlalte func.ii +Munteanu, Ltirban, 1JJ7*. Cele trei func.ii ale ecosistemului ] sunt indisolubil legate 6ntre ele, ca -i structura trofic" a bioceno(ei. Desf"-urarea circuitului substan.elor implic" un consum de energie. Cir$/i,/l #/b#,!"3+lor se face prin lan.uri +re.ele* trofice care repre(int" -i mecanismul principal de +6+$,/!r+ ! !/,o$o",rol/l/i ecosistemului ^+Botnariuc, G"dineanu,1JI2*. FUNCTIA DE CIRCULATIE A SUBSTANELOR. STRUCTURA TROFICA A BIOCENOHEI Structura trofic" a bioceno(ei repre(int" re(ultatul rela.iilor de nutri.ie dintre speciile componente ale bioceno(ei. Din punct de &edere al modului de ,r"nire, toate speciile unei bioceno(e se 6mpart 6n trei mari categorii: 1. 6peciile productoare de substan." organic", productorii pri#ari. Pro2/$:,orii 1ri<!ri sunt repre(enta.i de ' grupe de organisme: 1. plantele &er(i -i 2. bacteriile fotosinteti(ante, care &alorific" energia solar", '. bacteriile c,emosinteti(ante, care utili(ea(" energia c,imica a anumitor substan.e. :lantele &er(i -i algele captea(" energia radia.iilor solare cu a0utorul moleculelor de clorofil" -i con&ertesc aceast" energie 6n cea a leg"turilor c,imice ale substan.elor organice sinteti(ate de ele, prin fotosinte(". Bacteriile fotosinteti(ante sunt repre(entate prin bacterii purpurii care produc fotosinte(a cu a0utorul pigmentilor fotoasimilatori carotenoi(i : bacteriopurpurina si bacterioclorina, care le colorea(" 6n ro-u purpuriu, &iolet sau ro-u maroniu. Bacterile c,emosinteti(ante 6n procesul de sinte(", folosesc ca surs" de energie, energia ob.inut" prin o/idarea unor compu-i anorganici, iar ca surs" de ,idrogen pentru reducerea C# 2 este apa. Din aceste ' grupe de produc"tori primari, rolul principal 6n produc.ia de substan." organic" pe 6ntreaga planet" 6l au plantele &er(i. ;. Consu#atorii de substan." organic", consumatorii primari repre(enta.i de animalele fitofage1 consumatori secundari repre(enta.i de animalele ce se ,r"nesc cu cele fitofage1 consumatori de ordinul III etc. Detritofagii, care sunt consumatori de detritus organic +fragmente de material organic din organismele moarte*, necrofagele, saprofitele, care gr"besc fragmentarea -i descompunerea materialului organic. 2. Desco#puntorii, repre(enta.i de bacterii -i fungi, duc la eliberarea elementelor minerale con.inute 6n substan.ele organice, f"c5nd posibil" prin minerali(are, reutili(area lor de c"tre plantele autotrofe. 3/amin5nd speciile prin prisma rolului trofic 6n bioceno(" se constat" c" ele se pot grupa 6n func.ie de num"rul de trepte care le separ" de produc"torii primari. Astfel to.i fitofagii repre(int" o grupare trofic" legat" direct de plante, alc"tuind "i*+l/l $o"#/<!,orilor 2+ or2i"/l I. Asemenea grup"ri de specii desp"r.ite de produc"torii primari prin acela-i num"r de trepte -i 6ndeplinind aceea-i func.ie trofic" se nume-te "i*+l ,ro6i$. :lantele &er(i repre(int" 1ri</l "i*+l ,ro6i$. Consumatorii 7H

primari ca -i detritofagii, repre(int" !l 2oil+! "i*+l ,ro6i$, consumatorii secundari repre(int" !l ,r+il+! "i*+l ,ro6i$ etc. Ni*+l+l+ ,ro6i$+ nu repre(int" o clasificare a speciilor ci a func.iilor trofice ale acestora. "elaiile de nutriie ntre specii din nivelele tro+ice di+erite constituie lanuri tro+ice =cile de trans+er ale substanei !i energiei n ecosiste# sau lanul ali#entar0. !n #,r/$,/r! l!"3/rilor ,ro6i$+ poate intra un num"r &ariabil de &erigi. 3cosistemele naturale de tipul p"durilor, posed" mai multe lan.uri trofice interdependente, constituind o re.ea trofic". E$o#i#,+<+l+ ,i"+r+ K1io"i+r+L -i ! ro+$o#i#,+<+l+ 1o#+2: <!i 1/3i"+ #!/ "/<!i /" #i" /r l!"3 ,ro6i$. Exemplu# pdurile noastre au un astfel de lan& trofic # iarbiepurevulpe. 0n alte sisteme lan&urile trofice sunt cele mai scurte# gr-uom. La ba(a lan.urilor trofice se afl" plantele &er(i ca produc"tori primari. !n unele ca(uri la ba(a lan.ului trofic se afl" detritus, fragmente de material organic, re(ultat din fragmentarea -i descompunerea par.ial" a plantelor -i animalelor moarte. %e exemplu, n lacuri# nmolul cu detritus organic larve de c+ironimideplticpeti rpitoriom. ?um"rul &erigilor unui lan. trofic nu dep"-e-te 7, C. :e m"sur" ce se 6naintea(" spre &5rful lan.urilor trofice animalele dispun de resurse tot mai pu.ine, iar c,eltuielile de energie 6n &ederea g"siri ,ranei pot de&eni mai mari dec5t energia re(ultat" prin ,r"nire, ceea ce nu &a permite e/isten.a respecti&ei &erigi. Lan.urile trofice cu c5t sunt mai scurte, cu at5t sunt mai producti&e. :e m"sura trecerii spre ni&ele trofice superioare num"rul organismelor scade, talia de obicei cre-te ca -i longe&itatea, iar ritmul de reproducere scade. Aceste raporturi numerice pot fi repre(entate grafic sub forma unei piramide ) a-a numita 1ir!<i2: +l,o"i!": +?. Botnariuc -i A.G"dineanu,1JI2*. FUNCTIA ENERGETICA A ECOSISTEMULUI 3cosistemele 6-i pot men.ine structura, func.iile, randamentul, cu alte cu&inte continuitatea -i producti&itatea, numai dac" sunt str"b"tute de un curent de energie. Acest flu/ de energie poate pro&eni din dou" surse distincte : direct din energia solar" prin mi0locirea fotosinte(ei plantelor &er(i -i a bacteriilor fotosinteti(ante sau din energia c,imic" prin c,emosinte(" la bacteriile c,emosinteti(ante. !n interiorul organismelor acest flu/ de energie este continuu, de-i apro&i(ionarea lor cu energie direct de la soare +6n ca(ul organismelor autotrofe* sau prin intermediul lan.urilor trofice +6n ca(ul organismelor ,eterotrofe* este intermitent", 6n ecosisteme energia solar" intr" -i circul" discontinuu +:uia -i colab, 2@@1*. COMPORTAMENTUL ENERGETIC al oric"rui ecosistem se desf"-oar" conform 1ri"$i1iilor ,+r<o2i"!<i$ii. (. Pri"$i1i/l $o"#+r*:rii +"+r i+i postulea(" c" energia nu este creat" -i nici distrus", ci doar se transform" dintr)o form" 6n alta. Intr"rile de energie 6ntr)un sistem trebuie s" fie egale cu ie-irile. &xe#plu, la un organis# energia intrat sub +or# de )ran este egala cu energia acu#ulat prin cre!terea organis#ului N energia +olosit n activiti vitale N energia pierdut sub +or# de cldur N energia de!eurilor. &. Pri"$i1i/l 2+ !2:rii +"+r i+iA arat" c" 6n orice proces de transferare a energiei, o parte din energia poten.iala se degradea(" -i este dispersat" sub form" de c"ldur". !n sistemele biologice captarea de energie permite compensarea pierderilor -i men.inerea ordinii sistemului. !n sistemele nebiologice +lipsite de &ia."* +",ro1i! +pierderile energetice* cre-te a&5nd loc tendin.a de(organi("rii lor. Sistemele biologice, pe ba(a unor +"+r ii 1o,+"3i!l+, compensea(" pierderile -i men.in sau reali(ea(" o cre-tere a ordinii sistemelor. Cr+-,+r+! or2i"ii 6n sistemele biologice +#$:2+r+! +",ro1i+i*, este asigurat" de sinte(a de substan.e organice comple/e, construirea celulelor, .esuturilor organelor -i sistemelor de organe, pornind de la substan.e minerale simple. 3nergia dispersat" +sub form" de c"ldur", mi-c"ri moleculare de(ordonate etc.* nu mai poate fi reutili(at" de sistem, necesit5nd noi intr"ri de energie poten.ial". ). !n ecosistem se e&iden.ia(" /" 1ri"$i1i/ +"+r +,i$ #1+$i6i$ pentru desf"-urarea flu/ului de energie: 1ri"$i1i/l <!Ji<!li5:rii 6l/J/l/i -i ! +6i$i+"3+i +"+r +,i$+ . 3cosistemele au tendin.a sporirii la ma/imum a intr"rilor de energie -i a eficien.ei utili("rii ei, sistemele care reali(ea(" 7I

performan.e mai bune 6n aceast" tendin." pot supra&ie.ui -i &or persista mai mult timp +Munteanu, Ltirban, 1JJ7*. SURSE DE ENERGIE PENTRU ECOSISTEME. 3nergia electromagnetic" a radia.iilor solare este principalul i(&or de energie pentru desf"-urarea &ie.ii pe :"m5nt -i energia c,imic" a diferitelor substan.e. Soarele bombardea(" :"m5ntul cu radia.ii 6n dou" forme importante pentru biosfer" : a* sub form" de radia.ii calorice care 6nc"l(esc :"m5ntul, antrene(" ciclul apei -i curen.ii atmosferici -i oceanici -i b* sub form" de radia.ii utili(abile 6n procesul de fotosine(" prin care se produc substan.e organice -i se regenerea(" o/igenul din atmosfer". Soarele emite sub form" de radia.ie o cantitate uria-" de energie din care :"m5ntul interferea(" o frac.iune foarte mic". Se aprecia(" c" la ni&elul atmosferei 6nalte, radia.ia solar" incident", SI, este de 1,J calorii < cm 2 < minut + 1,@2 / 1@ H cal < m 2 < an*, repre(ent5nd constanta solar". E"+r i! +l+$,ro<! "+,i$: ! r!2i!3iilor #ol!r+ incidente pe :"m5nt are urm"toarea componen." spectral": 1@R ultra&iolete +lungimea de und" @,1)@,4 _*, 47R radia.ii din spectrul &i(ibil +lungimea de und" @,4)@,H _*, 47R radia.ii din spectrul infraro-u +lungimea de und" @,H)1@,@ _*. Spectrul solar +dup" DemeNer -i colab.,1JI1* este constituit din IR radia.ii ultra&iolete, 41R radia.ii &i(ibile -i 71R radia.ii infraro-ii. Din totalul energiei incidente, circa 42R este absorbit" 6n atmosfer", apoi radiat" 6n spa.iu sub form" de c"ldur" -i 4IR a0unge la suprafa.a :"m5ntului, 2i" $!r+ &'V +#,+ !b#orbi,: 2+ !1:, #ol #!/ *+ +,!3i+ iar I@R este reflectat" 6n spa.iu. La ni&elul biosferei, la suprafa.a solului, se 6nregistrea(" un flu/ mediu de radia.ie solar" de circa @,7 cal <cm 2 < minut. !n .ara noastr" flu/ul mediu de energie solar" este de 1)1,4 Ocal < m 2 < an. :artea cea mai mare din energa solar" a0uns" la suprafa." este c,eltuit" 6n formarea climatului general al planetei -i numai o mic" parte, ',EV din radia.ia solar" incident", este utili(at" de ecosisteme 6n producerea de substan." organic", de biomas". Aceas" realitate se datorea(" mai multor cau(e : ) lumina este absorbit" de &egeta.ie intermitent 6n cele 24 de ore de rotire ale planetei 6n 0urul a/ei sale1 ) lumina este absorbit" de &egeta.ie 6n func.ie de (onele climatice ale globului, 6ntre (onele calde -i cele reci se intercalea(" 6ntreruperi se(oniere 1 ) &egeta.ia absoarbe pentru fotosinte(" cu prec"dere lumina ro-ie +cu o eficien." ma/im" de '','R, 6ntre ben(ile @,CC)@,CJ _* -i lumina albastr" +cu o eficien." ma/im" de 21,1R 6n 0urul ben(ilor de de @,42)@,47 _*, aceste lungimi de und" constituind radia.ia fotosintetic acti&" $A. Deci @n fotosinte(" au rol esen.ial radia.iile albastre +lungimea de und" @,4)@,7 _* -i cele ro-ii +lungimea de und" @,C)@,H _* din spectrul &i(ibil. Cantitatea de energie solar" pe o suprafa." determinat" &aria(" mult 6n func.ie de l!,i,/2i"+ +care determin" ung,iul de inciden." al ra(elor solare, cu c5t acesta este mai mic cu at5t cre-te energia reflectat"*, +J1o5i3i! ,+r+"/l/i +care modific5 ung,iul de inciden."*, "!,/r! #/b#,r!,/l/i +ap", sol liber, &egeta.ie, st5nc"*, !l3i 6!$,ori +nebulo(itate, suspensii, &apori de ap"*. Din cau(a ga(elor, &aporilor de ap", particulelor solide suspendate -i a altor impurit".i care toate la un loc absorb o bun" parte din radia.ia solar", la suprafa.a :"m5ntului a0unge o cantitate redus" de energie solar", r"sp5ndit" neuniform pe latitudini, anotimpuri, luni, (ie, e/po(i.ii etc. PRODUCIA PRIMARA olul principal 6n produc.ia de substan." organic" pe 6ntreaga planet" 6l au plantele &er(i. 3nergia acumulat" de plante sub form" de substan." organic" repre(int" 1ro2/$3i! 1ri<!r:, care este de dou" categorii: produc.ia primar" brut" -i net". Pro2/$3i! 1ri<!r: br/,: repre(int" ,o!,: $!",i,!,+! 2+ +"+r i+ !#i<il!,: de plante @" 1ro$+#/l 2+ 6o,o#i",+5:. Din aceast" energie, o parte este folosit" de plante pentru desf"-urarea proceselor metabolice proprii, prin r+#1ir!3i+1 iar o alt" parte a energiei asimilate este !$/</l!,: #/b 7J

6or<! 2+ #/b#,!"3: or !"i$: a celulelor -i .esuturilor plantei -i r+1r+5i",: 1ro2/$3i! 1ri<!r: "+,:. Deci 1ro2/$3i! 1ri<!r: "+,: +#,+ + !l: $/ 1ro2/$3i! 1ri<!r: br/,: <i"/# r+#1ir!3i!. Cantitatea de substan." organic" acumulat" 6ntr)o perioad" de timp -i e/istent" la un moment dat se nume-te bio<!#:. Biomasa acumulat" de plante nu are o &aloare constant" 6n cursul timpului. :roduc.ia primar" &aria(" 6n limite foarte largi de la un ecosistem la altul -i este dependent" de lumin", temperatur" -i precipita.ii. !n ecosistemele lipsite de lumin" lipsesc produc"torii primari fotosinteti(an.i. Aceste ecosisteme tr"iesc pe seama produc.iei primare a altor ecosisteme sau pe seama produc.iei primare reali(ate de bacterii c,emosinteti(ante. E6i$i+"3! 1ro2/$3i+i 1ri<!r+ poate fi definit" ca fiind raportul, e/primat 6n procente, dintre +"+r i! $o"#/<!,: 2+ /" "i*+l ,ro6i$ -i +"+r i! 2i#1o"ibil: ! "i*+l/l/i ,ro6i$ 1r+$+2+", . !n ca(ul plantelor, eficien.a repre(int" raportul dintre energia solar" absorbit" -i energia solar" incident". !n func.ie de destina.ia acestei energii se iau 6n considerare mai multe raporturi. E"+r i! #ol!r: !b#orbi,: D +"+r i! #ol!r: i"$i2+",: . $run(ele plantelor nu folosesc 6ntreaga lumin" incident". # parte a radia.iilor este reflectat" de suprafa.a frun(elor1 o parte trece prin frun(e -i o parte este absorbit" -i utili(at" 6n procesele fi(iologice. Galoarea medie a acestui raport este apro/imati& de 7@R, deci 0umatate din energia incident" este absorbit" de plant". Pro2/$3i! 1ri<!r: br/,: D +"+r i! !b#orbi,:. Din energia absorbit" o mare parte se transform" 6n caldur" -i se pierde prin iradiere, o alt" parte 6nsemnat" este folosit" 6n procesul de e&aporare)transpira.ie -i doar o parte mic" este asimilat" prin fotosinte(" d5nd produc.ia primar" brut". Galoarea medie este de @,4R iar &aloarea ma/im": 1@R. Pro2/$3i! 1ri<!r: "+,: D br/,: Arepre(int" partea produc.iei primare brute care se acumulea(" sub form" de substan." organic" utili(abil" la ni&elul trofic al fitofagilor. Galoarea acestui raport &aria(a 6n limite foarte largi: 4@)I@R, cu &aloarea medie de 7@R. PRODUCIA SECUNDARA 3nergia consumat" de animale prin ,ran" ca -i 6n ca(ul plantelor, are destina.ie diferit". # parte din ,rana ingerat" este digerat" -i asimilat", alt" parte r"mas" nedigerat" este eliminat" prin fecale. De asemenea, o parte din energie este eliminat" prin alte e/cre.ii, cum ar fi urina. Din ,rana asimilat", o parte din energia ei este utili(at" 6n desf"-urarea proceselor metabolice, pentru mi-care -i producere de c"ldur"1 alt" parte a energiei asimilate este stocat" 6n leg"turile c,imice ale substan.elor organice proprii sinteti(ate de organisme -i se concreti(ea(" 6n procesul de cre-tere a greut".ii corpului -i producerea de noi indi&i(i. Pro2/$3i! #+$/"2!r: +#,+ +"+r i! !$/</l!,! @" bio<!#! !"i<!l+lor -i repre(int" o parte a energiei asimilate. 3ficien.a asimil"rii ,ranei ingerate repre(int" raportul +"+r i+ !#i<il!,! D +"+r i+ i" +r!,!. Aceast" eficien." are la animale, at5t la fitofage c5t -i la (oofage, &alori mult mai ridicate dec5t la plante. Cau(a acestei deosebiri const" 6n faptul c" plantele trebuie s" con&erteasc" o form" de energie 6n alta form" de energie, proces 6nso.it de pierderi 6nsemnate. A"i<!l+l+ $o"#/<: @"#: #/b#,!"3+l+ or !"i$+ !,! #i",+,i5!,+ -i 2o!r <o2i6i$: #,r/$,/r! <ol+$/l!r: f"r" sc,imbarea formei de energie. La fitofagi, eficien.a asimil"rii este 6n general mai mic" dec"t la (oofagi din cau(" c" ,rana &egetal", con.in5nd mult" celulo(" este mai greu digerat" -i con.ine mai pu.in" energie. 3ficien.a unui ni&el trofic al consumatorilor luat 6n ansamblu este raportul: 1ro2/$3i! #+$/"2!r: ! "i*+l/l/i 2!, D 1ro2/$3i! "i*+l/l/i 1r+$+2+", , raport ce se numeste +6i$i+"3: +$olo i$:. Aceast" eficien." depinde de structura ni&elelor trofice. De e/emplu, cu c5t ni&elul trofic al fitofagilor &a fi mai di&ersificat, cu at5t eficien.a ecologic" &a fi mai ridicat", deci sursele de ,ran" mai bine &alorificate, iar produc.ia secundar", mai mare. AUTOCONTROLUL SI STABILIREA ECOSISTEMELOR In esen." rolul autocontrolului unui ecosistem este acela de a p"stra 6n anumite limite o stare de ec,imibru 6ntre popula.iile componente, de a nu permite oscila.ii numerice prea mari ale popula.iilor determin5nd astfel o anumit" stabilitate 6n structura -i func.ionarea 6ntregului ecosistem. C@

Men.inerea oric"rei popula.ii 6ntr)un ecosistem impune cu necesitate, pe de o parte refacerea resurselor materiale ini.iale, iar, pe de alt" parte, limitarea 6nmul.irii fiec"rei popula.ii -i ment.inerea ni&elului ei numeric la o &aloare c5t mai apropiat" de cea optim", adic" de acea stare care s" permit" supra&ie.uirea popula.iilor -i 6ndeplinirea func.iilor ei 6n bioceno(a, cu ma/im" eficien.". #scila.iile fiec"rei &erigi sunt controlate -i fr5nate de &erigile adiacente. De e/emplu, 6nmul.irea e/cesi&" a algelor este fr5nat" pe de o parte prin sc"derea cantit".ii unor nutrien.i indispensabili +:, ?*, iar pe de alta parte prin cre-terea consumului de alge de c"tre (ooplencton care, a&5nd ,ran" abundent" se 6nmul.e-te mai mult. In acest fel starea 6ntregului se men.ine oscil5nd 6n 0urul unei anumite &alori, at5ta timp c5t nu inter&ine o perturbare dinafar" a sistemului. 3ste e&ident c" aceast" structur" trofic" -i organi(are a re.elei trofice repre(int" mecanismul principal al stabilit".ii -i deci a autocontrolului ecosistemului. Stabilitatea unei bioceno(e este 6n func.ie de comple/itatea re.elei trofice, -i anume, cre-te odat" cu cre-terea acestei comple/it".i. In spri0inul acestei idei e/ist" o serie de argumente: ) cercet"rile efectuate 6n sistemele e/trem de simple: o specie prad i una rpitor, arat" c" ele sunt foarte instabile, popula.iile 6nregistrea(" mari oscila.ii numerice -i dac" prada nu are suficiente refugii, re(ultatul se soldea(" cu diminuarea corelat" a ambelor specii. ) In&a(iile de plante sau animale, urmate adesea de ade&arate e/plo(ii numerice ale speciilor respecti&e, se produc mai frec&ent -i mai u-or 6n bioceno(e simple, cum ar fi bioceno(ele insulare sau 6n cele simplificate de c"tre om. De e/emplu, p"durile culti&ate. ) In ecosistemele cu o mare comple/itate a re.elei trofice. De e/emplu, 6n p"durile ecuatoriale, nu se cunosc in&a(ii sau e/plo(ii ale d"un"torilor. 3/plica.ia const" pe de o parte 6n faptul c" 6ntr)o bioceno(" comple/" fiecare specie este supus" unui control multiplu din partea unui num"r mai mare sau mai mic de alte specii. :e de alt" parte, 6ntr)o bioceno(" comple/", o sc,imbare a unui component, c,iar dispari.ia lui e&entual", are pu.ine -anse s" afecte(e tot ecosistemul. Deci, num"rul de leg"turi trofice repre(int" mecanismul men.inerii stabilit".ii, cu c5t acest numar este mai mare, stabilitatea este mai pronun.at". Dac" 6ntr)un asemenea ecosistem comple/ o specie are tendin.a de cre-tere numeric", presiunea r"pitorilor -i para(i.ilor &a cre-te, fr5n5nd aceast" tendin.". Din contra, dac" o popula.ie tinde s" scad" numeric, presiunea du-manilor se &a deplasa spre alte specii a c"ror consum implic" mai pu.ine c,eltuieli energetice. In acest mecanism este important modul de ,r"nire al speciilor. Speciile fitofage au un rol mult mai important 6n asigurarea stabilit".ii. De obicei aceste specii au o ,ran" preferat" pe care o consum".C5nd aceast" surs" de ,ran" scade sub un anumit ni&el, iar c"utarea ei necesit" o c,eltuial" prea mare de energie, consumatorul trece la ,r"nirea cu alt" specie, mai abundent", care 6n mod obi-nuit repre(int" un element nutriti& secundar. Sc"(5nd presiunea consumatorului asupra speciei &egetale preferate, aceasta se poate reface, re&enind la ni&elul ei numeric normal, In acest fel se e&ita oscila.iile numerice &iolente ale speciei fitofage. 2endin.ele e&oluti&e asen.iale ale bioceno(elor sunt pentru cre-terea di&ersit".ii si stabilit".ii 6n ecosistem. Strategia esen.ial" a bioceno(elor actuale este ma/imali(area flu/ului de energie. Biodi&ersitatea -i consecin.ele ei asupra stabilit".ii ecosistemului, apar ca un mecanism, o modalitate prin care se reali(ea(a ma/imali(area intr"rilor de energie 6n fiecare ni&el trofic. S,!bili,!,+! $! o $o"#+$i"3: ! bio2i*+r#i,:3ii apare ca un re(ultat colateral al intensific"rii flu/ului de energie, dar acest re(ultat de&ine esen.ial deoarece determin" men.inerea acelei structuri care asigur" cel mai bine apro&i(ionarea cu energie 6n condi.iile date ale ecosistemului. Astefel, 6n urma acestei corela.ii, 6n ecosistemul 6n care pe l5ng" energia solar" de&in disponibile -i alte surse de energie -i 6n care dispare necesitatea sporirii intr"rilor de energie, dispare necesitatea cre-terii di&erist".ii. SUCCESIUNEA ECOLOGICA I LEGITAILE EI Bioceno(ele -i deci ecosistemele 6n 6ntregul lor sunt sisteme dinamice, ele se modific" -i se de(&olt" prin 6nlocuirea unor specii dominante astfel 6nc5t la un moment dat 6ntrega bioceno(" este 6nlocuit" prin alta a&5nd alte caracteristici structurale -i func.ionale. Acest proces de de(&oltare a C1

bioceno(elor -i ecosistemelor nu se produce la 6nt5mplare, ci este un proces ordonat, numit #/$$+#i/"+ +$olo i$: +S2>% 3?, 1JJ4*. In ca(ul 6n care o bioceno(" se instalea(" pe un loc nou, pe care nu a fost 6nainte alt" bioceno(", are loc ceea ce se numeste #/$$+#i/"+! 1ri<!r:. !n ca(ul 6n care o bioceno(" se instalea(" pe un loc unde a fost alt" bioceno(", distrus" pe cale natural" sau artificial", se produce #/$$+#i/"+! #+$/"2!r:. Deosebirea principal" dintre aceste 2 feluri de succesiune const" 6n faptul c" succesiunea secundar" 6ncepe pe un teren preg"tit, modificat prin acti&itatea bioceno(ei precedente, 6n sensul c" e/ist" de la bun 6nceput acumulat" o cantitate mai mare sau mai mic" de energie, care permite ca 6ntregul preces al succesiunii s" se desf"-oare mai rapid dec5t 6n ca(ul succesinii primare.Cau(a general" a succesiunii const" 6n interac.iunea dintre bioceno(" -i biotopul ei. Bioceno(a, prin acti&itatea ei, modific" biotopul. Aceste modific"ri sunt foarte &ariate afect5nd cei mai mul.i factori. In urma modific"rii biotopului, 6ncetul cu 6ncetul, el de&ine impropriu pentru speciile care au determinat sc,imbarea lui. Speciile care au determinat sc,imbarea biotopului, regresea(" sau c,iar dispar treptat, fiind 6nlocuite cu alte specii pentru care condi.iile noi sunt mai potri&ite. Acest proces de 6nlocuire este re(ultatul competi.iei 6n care noile specii introduse 6n ecosistem sunt fa&ori(ate. #mul are posibilitatea de a intrerupe mersul succesiunii unui ecosistem, de a)l 6ntoarce din calea sa, de a)l 6ntineri, deci de a)l aduce pe fa(a succesionala cea mai fa&orabila intereselor practice. :rin practica agricol", omul creea(" ecosisteme +agroecosisteme* cu structura simplificat" la ma/im -i cu o producti&itate ma/im". Dar aceste posibilita.i ale omului trebuie folosite cu pruden." -i trebuie s" fie 6ntemeiate pe o cunoa-tere c5t mai corect" -i comple/" a legilor succesiunii, aceasta pentru c" inter&en.ia uman", pe l5ng" efectele po(iti&e are -i re&ersul ei negati&. In primul r5nd, ecosistemele 6n fa(ele lor succesionale tinere sunt cele mai instabile, pe de o parte din cau(a simplit".ii organi(arii lor, pe de alta parte din cau(a controlului biologic al biotopului care este foarte slab. Aceasta face ca 6n fa(ele timpuri ale succesiunii s" fie mai frec&ente deregl"rile manifestate prin in&a(ii de d"un"tori, prin fluctua.ii ale produc.iilor, din cau(a &aria.iei climei sau a altor factori abiotici. 3cosistemele mature sunt cele mai stabile, dar pu.in producti&e. Ambele tr"s"turi sunt consecin.e ale modului de organi(are ale acestor ecosisteme. Marea di&ersitate a speciilor, lan.urile trofice lungi, permit e/ercitarea unui eficient control multiplu al acti&it".ii fiec"rei specii -i deci duc la stabilitatea crescut" a tr"s"turilor structurale -i func.ionale ale ecosistemului. Dar, lungimea ma/im" a lan.urilor trofice 6nseamn" un num"r ma/im de consumatori care implic" un mare consum de substan.e organice -i o mare c,eltuial" de energie. Acest fapt scade produc.ia de substan." organic" disponibil" p5n" la minim. Din punct de &edere practic, la prima &edere, aceste sisteme mature nu pre(int" interes, dar trebuie subliniat c" 6n aceste ecosisteme controlul biologic efectuat de bioceno(" asupra mediului abiotic este cel mai eficient. 3l controlea(" 6n mare masur" balan.a termic" a (onelor, umiditatea atmosferei -i a solului, integritatea structurii solului, regimul ,idrologic al surselor de ap". Ace-ti factori au importan." direct" mare. Manipularea ecosistemelor mature trebuie f"cut" cu mare aten.ie -i pruden.". Aceste ecosisteme mature repre(it" factorul esen.ial al stabilita".ii naturii &ii. Conclu(ia practic" este c" trebuie folosit" la ma/im capacitatea producti&" a ecosistemului, trebuie create ecosisteme producti&e, dar totodat" trebuie s" se conser&e cu gri0" un numar sufiecient de ecosisteme naturale mature pentru a asigura stabilitatea mediului 6n care tr"im. Calea de reali(are a acestui de(iderat este pe de o parte cunoasterea e/act" a fa(elor -i legilor succesiunilor ecologice, pe de alt" parte, folosirea capacit".ii lor producti&e 6n limite ra.ionale care s" nu dep"-easc" posibilit".ile lor de control +S2>% 3?, 1JJ4*.

C/r#/l 9.
STRUCTURA BIOCFIMICA A ECOSISTEMULUI
C/1ri"# 4

C2

9.(. Pri"$i1iil+ !l+lo1!,i+i. Al+lo1!,i!, #/b#,!"3+ +$,o$ri"+ #!/ !l+lo$%i<i$!l+, +Jo<+,!boli3i, <+#! +ri bio$%i<i$i, !l+lo1!,i! "+<i0lo$i,:, !l+lo1!,i! <i0lo$i,:, +$olo i! bio$%i<i$:, <+,!boli#< +$olo i$, #/b#,!"3+ +$,o$ri"+ #!/ !l+lo$%i<i$!l+, +Jo<+,!boli3i, <+#! +ri bio$%i<i$i. 9.&. Pri*ir+ +"+r!l: !#/1r! !l+lo$%i<i$!l+lor. S/b#,!"3+ b!$,+ri +"+M S/b#,!"3+ 6/" i +"+4 - !",ibio,i$+, 1!,o,oJi"+M S/b#,!",+ 6i,o +"+4 6i,o"$i2+l+, #/b#,!",+l+ !",i6/" !l+, $oli"+l+, !l$!loi5ii, #,+rolii, 1ro%ibi,i"+l+, i"%ibi,i"+, li$o5i2+ $i!"o +"+, #/b#,!",+ r+"oli$+ !",i6/" !l+ -i 6i,o!l+Ji"+. T+l+r o"i #!/ 6+ro<o"i, #/b#,!"3+ ,oJi$+. 9.).M+,!boli#</l +$olo i$. 9.).(. E$o#i#,+<+ <!ri"+. 9.).&. E$o#i#,+<+ 2+ !1+ i",+rio!r+. 9.).). E$o#i#,+<+ ,+r+#,r+ 9.;.R+l!3ii bio$%i<i$+ @",r+ 1l!",+ -i !"i<!l+ 9.;.(. R+ l!r+! $%i<i$: ! +rbi*or+lor 9.;.&. A$3i/"i %or<o"!l+ 6i,o +"+ !#/1r! !"i<!l+lor 9.;.). EJ$i,!r+! bio$%i<i$: ! !"i<!l+lor 2+ $:,r+ 1l!",+ 9.;.;. O,r:*ir$! 1l!",+lor $/ ,+l+r o"i 9.E. R+l!3ii !l+lo$%i<i$+ @",r+ !"i<!l+. 9.E.(. F+,+ro,+l+r o"i . 9.E.&. F+ro<o"i @" #+"# r+#,rI"# M!,+ri!l 2i2!$,i$ r+2!$,!, 1+ b!5! biblio r!6i+i4 7STUGREN BOGDAN, (89&. B!5+l+ +$olo i+i +"+r!l+. E2.,ii"3i6i$: -i +"$i$lo1+2i$:, B/$/r+-,i. 7STUGREN BOGDAN , (88;. E$olo i+ ,+or+,i$:. E2. S!r<i#, Cl/0 = N!1o$!.

STRUCTURA BIOCFIMICA A ECOSISTEMULUI KI",+r!$3i/"il+ @",r+ #1+$ii 1ri" +Jo<+,!boli3ii lorL 9.(. Pri"$i1iil+ !l+lo1!,i+i :este tot 6n mediu sunt elimina.i produ-i e/terni ai metabolismului fiin.elor &ii, prin care mediul dob6nde-te o anumit" #,r/$,/r: #!/ $o"6i /r!3i+ bio$%i<i$:, $!r+ i"6l/+"3+!5: 6o!r,+ 1/,+r"i$ r+l!3iil+ 2i",r+ #1+$ii. Astfel, r+l!3iil+ i",+r#1+$i6i$+, $!r+ +2i6i$: -i <+"3i" bio$+"o5! #+ @",+<+i!5: 1+ l+ i,:3i bio$%i<i$+. Substan.ele bioc,imice, care actionea(" negati& sau po(iti& asupra altor organisme, sunt denumite #/b#,!"3+ +$,o$ri"+ #!/ !l+lo$%i<i$!l+ +gr.!ll+lo" S r+$i1ro$*. :rin circula.ia -i distribu.ia acestor substan.e se reali(ea(" 6n ecosistem o #,r/$,/r: bio$%i<i$:. Aleloc,imicalele nu sunt substan.e secundare, nu sunt de prisos 6n organism -i nu sunt substan.e produse numai oca(ional. :roducerea aleloc,imicalelor este re(ultatul unui proces bioc,imic legic, ce se desf"-oar" 6n toate organismele 6n cadrul ecosistemului. :este tot, unde are loc cre-terea plantelor, apar 6n ape -i soluri combina.ii organice libere, ce pro&in din metabolismul &egetal -i sunt acti&e biologic -i ecologic. Cu fenomenele bioc,imice din cadrul ecosistemelor se ocup" !l+lo1!,i!, dar -i +$olo i! bio$%i<i$:. Gec,iul nume de alelopatie +gr. 1!,%+ X !$3i/"+* desemna mai 6nt5i pur fi(iologic influen.area reciproc" a plantelor. Ast"(i, no.iunea are un 6n.eles mai larg ca i"6l/+"3!r+! bio$%i<i$: r+$i1ro$: @",r+ or !"i#<+ 6n general. 2ermenul nou de +$olo i+ bio$%i<i$: este ecologia combinatiilor c,imice -i se refer" la #/b#,!"3+l+ $%i<i$+ care mi0locesc interac.iunile 6ntre organisme -i reglea(" o clas" &ast" de interac.iuni ecologice, ca fiind componente ale sistemelor ecologice -i ale proceselor ce se desf"-oar" 6n biosfer". Al+lo1!,i! $o",rib/i+ l! /"i,!,+! -i #,!bili,!,+! bio$+"o5+lor . :e ni&el e/tra) -i supraorganismic se desf"-oar" sc,imbul reciproc de substan.e produse de metabolismul organismelor, substante ce ac.ionea(" la distan.", form5nd un fel de <+,!boli#< !l bio$%i<i$!l+lor sau <+,!boli#< +$olo i$, denumit -i 2i"!<i$: $%i<i$: +"2o$+":. Diferite substante sunt acumulate -i transmise mai departe 6n acest $ir$/i, !l +Jo<+,!boli,ilor. Migra.ia melaboli.ilor prin ecosistem poate fi considerat" -i ca un $o<1o"+", !l 1ro$+#+lor bio +o$%i<i$+ obi-nuite. Catenele de e/ometaboli.i sunt conectate cu lan.urile trofice, dar nu se suprapun cu acestea. EJi#,: 2o/: 6or<+ 2+ !l+lo1!,i+: nemi0locit" -i mi0locit". Al+lo1!,i! "+<i0lo$i,: const" 6ntr)o influen.are direct" a unui organism acceptor prin e/ometaboli.ii unui donator din alt" specie. U" C'

!l+lo1!,i! <i0lo$i,:, 6ntre acceptor -i donator #+ i",+r$!l+!5: un al treilea partener, care intensific" sau reduce efectele e/ometaboli.ilor. Alelopatia apare astfel ca re(ultatul cooper"rii mai multor bioc,imicale ectocrine. A-a de e/emplu, i"6l/+"3!r+! bio$%i<i$: r+$i1ro$: ! 1l!",+lor #/1+rio!r+ +#,+ 2+,+r<i"!,: 2+ <i$ro6lor! +2!6i$:, prin care, 6n general, "i*+l/l !l+lo1!,i$ !l #ol/l/i de&ine mai redus. 3/ometaboli.ii au -i semnifica.ia de <+#! +ri bio$%i<i$i, care transmit la distan." semnale ce sunt recep.ionate de indi&i(i conspecifici sau str"ini. Ace-ti mesageri sau substan.e semioc,imice func.ionea(" ca 1/r,:,ori 2+ i"6or<!3i+ @" $ir$/i,+l+ bio$%i<i$+ 6++2b!$B. M+$!"i#</l +$o-bio$%i<i$ 2+ ,r!"#<i,+r+ ! i"6or<!3i+i -i ! +"+r:rii or2i"ii 1+ 1l!"/l #,r/$,/r!l bio$%i<i$ !l +$o#i#,+</l/i $o"#,: @" !2!1,!r+! r+$i1ro$: ! 1ro r!<+lor !l+lo1!,i++. $iindc" cei mai mul.i e/ometaboli.i au 1ro1ri+,:3i i"%ibi,o!r+, apare 6n bioceno(" pericolul de autodistrugere. A/,o2i#,r/ +r+! posibil" a co&orului &egetal este 6n sine un parado/ ecologic, fiindc" reducerea densit".ii indi&i(ilor din alte specii nu aduce pentru o specie dat" nici un fel de a&anta0 6n lupta pentru e/isten.". Din perspecti&a alelopatiei, $o*or/l *+ +,!l +#,+ /" 6+l 2+ $I<1 bio$%i<i+, +2i6i$!, 2+ +Jo<+,!boli3ii ,/,/ror #1+$iilor -i /"2+, @" 6i+$!r+ 1/"$,, r+l!3iil+ i",+r#1+$i6i$+ #/", r+ l!,+ 2+ $o"$+",r!3i! +Jo<+,!boli3ilor. :lante, animale -i microorganisme &ie.uiesc 6ntr)un mediu bioc,imic creat de e/ometaboli.i. S,!bili,!,+! bio$+"o5+i !$*!,i$+ este 6n mare m"sur" opera algelor, care elimin" 6n ap" cantit".i mari de substan.e organice di(ol&ate +S#D*. Astfel, de e/emplu, migra.ia to/inelor cia) nobacteriilor pe calea lan.urilor trofice p5n" la pe-tii din recifii de coralieri fa&ori(ea(" $o+5i/"+! $o</"i,:3ii r+$i6!l+. Al+lo1!,i! "/ +#,+ i2+",i$: $/ $o"$/r+"3!. Cu a0utorul concuren.ei organismele reu-esc s" e/ploate(e anumite resurse ale mediului, e/istente 6n concentra.ii minime. Dar in,ibi.ii pro&ocate bioc,imic prin alelopatie apar -i atunci c5nd resursele mediului e/ist" 6n cantit"ti suficiente, 6n e/ces c,iar. elatiile alelopatice nu sunt fie numai negati&e, fie numai po(iti&e1 6n acela-i biosistem, partenerii se influen.ea(" bioc,imic 6n mod cu totul &ariat. 9.&. Pri*ir+ +"+r!l: !#/1r! !l+lo$%i<i$!l+lor In categoria aleloc,imicalelor intr" di&erse substan.e c,imice cum sunt: proteine, uleiuri eterice, uleiuri alcaline, steroli -i numeroase altele. Cl!#i6i$!r+! lor nu este efectuat" dup" structura c,imic", ci 2/1: or !"i#</l 1ro2/$:,or -i dup" 6/"$3i! 6i5iolo i$:. Dup" func.iile lor, aleloc,imicalele cuprind cel putin -apte categorii. Aceste func.ii sunt: (L 6/"$,i! 2+ !1:r!r+M &L 6/"$3i! 2+ !,!$M )L 6/"$3i! 2+ i"%ib!r+ ! $o"$/r+"3+iM ;L 6/"$3i! !,r!$,!",:M EL 6/"$3i! 2+ r+ l!r+ i",r!1o1/l!3io"!l:M ?L !1ro*i5io"!r+! #1+$i+i $/ #/b#,!"3+ #+<i6!bri$!,+ K#/b#,!"3+ 1r+$/r#o!r+ 2+ %or<o"i -i 6+r<+"3iLM >L 6or<!r+! /"/i <+2i/ bio$%i<i$ 2+ *i!3:. !n dependen." de produc"tor, aleloc,imicalele sunt: ) substan.e produse de b!$,+rii, ) substan.e produse de $i/1+r$i, ) substan.e 6i,o +"+, ) substan.e produse de !"i<!l+. S/b#,!"3+ b!$,+ri +"+ sunt e/ometaboli.i elimina.i de c"tre bacterii, de obicei cu func.ie to/ic" fa." de alte organisme. S/b#,!"3+ 6/" i +"+ cuprind un spectru larg de bioc,imicale 1ro2/#+ 2+ $i/1+r$i. :rintre ele se disting 6n primul r5nd !",ibio,i$+l+, care de regul", 6n natur" au un spectru foarte restr5ns de ac.iune. Din acti&itatea bactericid" a antibioticelor, obser&at" 6n laborator -i 6n clinicile umane -i (oo&eterinare, a re(ultat ideea, c" prin antibiotice ciupercile limitea(" cre-terea numeric" a bacteriilor. U" #ol ciupercile pot fi factori limitati&i 6n de(&oltarea bacteriilor. U" ri5o#6+r:, dens populat" cu bacterii -i micromicete, "/ !/ 6o#, 1/#+ @"#: @" +*i2+"3: !",ibio,i$+ . !n raport $/ 1l!",+l+ #/1+rio!r+ ciupercile au, de obicei, acti&it".i aleloc,imice ,oJi$+. Ciupercile ac.ionea(" asupra plantelor superioare prin 1!,o,oJi"+ care cau(ea(" 6mboln"&iri, prin %or<o"i 2+ $r+-,+r+, 1ri" 6+r<+"3i, #/b#,!",+ $+ blo$%+!5: *!#+l+ l+<"o!#+ -i lib+ri+"+, prin substan.e 6!*ori5!,o!r+i 1+",r/ !$/</l!r+! +J$+#i*: 6n celulele &egetale ale unui anumit metabolit. >neori, ciupercile produc pe cale bioc,imic" ade&"rate catastrofe ecologice. Astfel, ciuperca CeratocHstis ul#i +euascomicete*, originar" din Asia, a determinat pieirea total" a ulmilor de pe teritoriul S.>.A, unde a fost adus" accidental 6mpreun" cu un $ol+o1,+r corticofag al ulmului =6colHtus #ultistriatus0. C4

Agresiunea bioc,imic" a ciupercilor asupra plantelor este r"spun("toare pentru cantitatea produc.iei primare nete +::?* ce &a trece 6n canalul detritic -i, respecti&, 6n cel erbi&or. Interactiunile aleloc,imice interspecifice ale ciupercilor se manifest" 6n !",! o"i#</l 4 $i/1+r$i 1!r!5i,+ D <!$ro<i$+,+. Anumite <garicales sunt re(istente la <i$opara(i.i, datorit" unor #/b#,!"3+ !",i6/" !l+ produse de ele. S/b#,!",+ 6i,o +"+, produse de plante macrofite, cuprind un num"r &ariat de substan.e c,imice, sub aspect c,imic -i fi(iologic : 6i,o"$i2+l+, $oli"+l+, !l$!loi5ii, #,+rolii -i #/b#,!",+l+ !",i6/" !l+. Fi,o"$i2+l+ au ac.iune in,ibitoare asupra bacteriilor. Sunt substan.e de ap"rare produse 6ns" numai oca(ional. Coli"+l+ +gr. Ooll5o S a 6mpreuna* sunt aleloc,imicale prin care plantele se influen.ea(" reciproc. Sunt, de cele mai multe ori, substan.e ga(oase, &olatile ca etilenul, propilenul, butilenul -.a. Al$!loi5ii -i #,+rolii sunt de cele mai multe ori insecticide naturale. Ca #/b#,!"3+ !",i6/" !l+ sunt 1ro%ibi,i"+l+ +to/ine ce 6mpiedic" de(&oltarea <i$opara(i.ilor pe corpul plantei*, i"%ibi,i"+ care bloc,ea(" r"sp5ndirea <i$opara(itului ce a infectat planta, iar plantele superioare re(ist" atacului micopara(itar1 e/ist" apoi li$o5i2+ $i!"o +"+ +ap"r" de e/emplu, bulbii de lalele =@ulipa0 6n sol, de ciuperci*, #/b#,!",+ r+"oli$+ +antifungale foarte to/ice* -i 6i,o!l+Ji"+ +substante de ap"rare a cartofului de mana cartofului =A)Htop)t)ora in+estans0 sinteti(ate numai 6n pre(en.a unei substan.e acti&e, eliminat" c,iar de micopara(it*. A"i<!l+l+ produc ,+l+r o"i sau 6+ro<o"i prin care ac.ionea(" asupra altor animale, -i #/b#,!"3+ ,oJi$+ prin care ac.ionea(" asupra plantelor. 9.).M+,!boli#</l +$olo i$ !n diferite ecosisteme metabolismul bioc,imicalelor sau metabolismul ecologic, denumit -i dinamic" c,imic" endocen", contribuie la unitatea -i stabilitatea bioceno(elor prin circuitul e/ometaboli.ilor. 9.).(. M+,!boli#</l +$olo i$ @" +$o#i#,+<+ <!ri"+ Dup" principiile biologiei producti&it".ii, biomase planctonice mari ar trebui s" fie o condi.ie esen.ial" pentru o produc.ie ridicat" a pe-tilor -i cetaceelor. Dar uneori, 6n ciuda e/cesului de mas" algal" 6n ocean, (ooplanctonul poate fi s"rac, iar pe-tii -i cetaceele lipsesc c,iar cu des"&6r-ire. Asemenea `e/cludere a faunei` pro&ine din influen.area to/ic" produs" de <+,!boli3ii 2i!,o<++lor -i 2i"o6l! +l!,+lor. Dar unele !#,ro1o2+ 1r:2:,o!r+ /,il+ acumulea(" pe calea ,ranei to/inele dinoflagelatelor. F+"oli -i !l$!loi5i to/ici pentru animale marine produc -i !l +l+ !lb!#,r+ K$i!"ob!$,+riiL. !n mod normal, !1! <!ri": +#,+ #!,/r!,: $/ #/b#,!"3+ or !"i$+ 2i5ol*!,+ KSODL, con.in5nd molecule organice cu diametrul sub @,7 _m. ?umai o parte mic" din S#D este format" din molecule mai mari, ca gluco(a, aminoaci(ii -i aci(ii gra-i. Molecule mai mari -i forma.ii supramoleculare apar.in de materialul plutitor +seston*. !n ocean, r!1or,/l SOD4 2+,ri,/#4 bio<!#: +#,+ !1roJi<!,i* 2+ (''4 ('4 (. Masa global" de S#D 6n ocean este estimat" la ) J ('(& , . U" <:ri i",+r"+ $o"$+",r!3i! SOD este mai ridicat" dec5t 6n largul oceanului, fiind de e/emplu, 6n Marea Caspic" de 12,@ ppm iar 6n Atlanticul de ?ord de numai @,2)1,' ppm. !n di&erse regiuni ale oceanului uni&ersal compo(i.ia i(otopic" a carbonului organic din S#D este aceea-i. S+<"i6i$!3i! +$olo i$: ! SOD $o"#,: @" 6!1,/l $:, 1ri" SOD !r+ lo$ r+ l!r+! $o<1o5i3i+i bio$+"o5+lor <!ri"+. Apa marin" este saturat" $/ <+,!boli3i o,r:*i,ori ai algelor -i ne&ertebratelor. 2o/icitatea e/ometaboli.ilor #1o" i+rilor -i %olo,/riilor se reduce din (ona ecuatorial" #1r+ "or2. :rin e/ometaboli.ii lor otr"&itori !#$i2iil+ sunt ap"rate de atacul unor pr"d"tori. $enomene ecobioc,imice speciale 6n mare sunt `6nfloririle apei` -i `mareea ro-ie`. `U"6lorir+! !1+i` se formea(" ca urmare a cre-terii numerice masi&e a fitoplanctonului 6nso.it" prin eliminarea de metaboli.i 6n apa marin". `M!r++! ro-i+` apare atunci c5nd apar 6n mas" 6n ape litorale 2i"o6l! +l!,+l+ $/ 1i <+", ro-/, care elimin" -i numeroase to/ine. !n metabolismul ecologic din ocean func.ionea(" catene elementare de bioc,imicale, formate din numai doi parteneri, un donator -i un acceptor. !n catene cu mai numero-i parteneri, e/ometaboli.ii sunt elimina.i -i 6ngloba.i succesi&. Asemenea catene sunt str5ns 6mpletite cu lan.urile trofice, deoarece S#D este absorbit 6n detritus -i inclus astfel 6n circula.ia materiei. !n ecosistemele marine, lan.urile trofice -i catenele de bioc,imicale se 6mpleles 6ntr)un tot unitar. C7

9.).&. M+,!boli#</l +$olo i$ @" +$o#i#,+<+ 2+ !1+ i",+rio!r+ !n !1+l+ 2/l$i e/ometaboli.ii pro&in din mai multe surse: circa 1)1@R din produc.ia primar" net" +::?* a fitoplanctonului -i 7)1@R din ::? a macrofitelor1 7)1@R din productia secundar" a bacteriilor trec 6n S#D K#/b#,!"3+ or !"i$+ 2i5ol*!,+L. Contribu.ia animalelor este cantitati& negli0abil". R!1or,/l SOD4 2+,ri,/#4 bio<!#: X ('4 E4 (. !n lacuri eutrofe !l +l+ !lb!#,r+ K$i!"ob!$,+rii* produc 6n cantit".i mari to/ine cu ac.iune la distan.". Din cau(a `6nfloririi apei`, urmat" de descompunerea celulelor algale, lacurile pot fi otr"&ite, ceea ce conduce la mortalitatea masi&" a pe-tilor. De obicei `6nflorirea apei` este produs" de alge albastre, care asimilea(" mai eficient C#2 -i fosfa.ii dec5t algele &er(i -i, 6n plus, fi/ea(" -i a(ot atmosferic. 2o/inele eliminate de algele albastre nu le aduc nici un fel de a&anta0 6n `lupta pentru e/istent"`, deoarece sunt eliberate numai 6n timp ce se descompune `6nflorirea apei`. Algele albastre elimin" -i aminoaci(i, &itamina B 12 -i poli(a,aride. Ca o consecinl" a `6nfloririi apei` 6n lac poate s" aib" loc 2+1l+3i! ,ol!l: ! oJi +"/l/i. :r"bu-irea apei `6nflorite` este gr"bit" de &irusuri cianofage, micopara(i.i, microcrustarei -i rotifere algofage, iar la ,ro1i$+ -i de pe-ti erbi&ori, ca -i de autointo/icare. Cedarea de substan.e e/tracelulare de c"tre alge este diri0at" de consumul de lumin" din cursul fotosinte(ei. S#D de origine algal" este 6nglobat" de bacterioplancton -i utili(at" ca surs" de energie. Catenele de bioc,imicale trec 6n lan.uri trofice, dar S#D algale sunt de regul" s"rac repre(entate 6n ap" -i sunt insuficiente ca ,ran" pentru bacterii. =ooplanctonul acumulea(" apa cu fosfa.ii di(ol&a.i, ce sunt elimina.i apoi -i ser&esc ca ,ran" pentru alge. Alelopatia reglea(" -i compo(i.ia speciilor de macrofite. 9.).). M+,!boli#</l +$olo i$ @" +$o#i#,+<+ ,+r+#,r+ F/"$3iil+ !l+lo1!,i$+ !l+ #ol/l/i. Solul func.ionea(" ca acumulator -i distribuitor de ale) loc,imicale, produse de microorganisme -i de plante superioare. Mi$ro6lor! solului neutrali(ea(" numeroase $oli"+ -i diminuea(" astfel "i*+l/l !l+lo1!,i$ al solului. T!"i"ii elimina.i de plantele superioare 6n sol inacti&ea(" e/oen(imele microbiene -i in,ib" fenomenul de putre(ire a semin.elor 6n sol. F+"olii de origine &egetal" in,ib" germinarea semin.elor -i pro&oac" r+1!/#/l #+<i"!l, fenomenul de dorman." a semin.elor in sol. ?u este l"murit, dac" 6/" i#,!5! +men.inerea comunit".ii de ciuperci din sol pe un ni&el sta.ionar* este un fenomen alelopatic, sau urmarea caren.ei de ,ran". ?i&elul alelopatic este foarte ridicat 6n #ol/ril+ 2+ 1:2/r+, ca -i 6n ,+r+"/ril+ !ri2+. # produc.ie ridicat" de $oli"+ fa&ori(ea(" generatorul 6n concurenta pentru ap". Dar ar-i.a e/traordinar" anulea(" alelopatia. Alelopatia se desf"-oar" -i 6n 6ilo#6+r: unde <i$ro6lor! +1i6i,: produce !/Ji"+ -i *i,!<i"+, care acti&ea(" fenomenele &itale ale plantelor. R+ l!r+! bio$%i<i$: ! $o</"i,:3ilor *+ +,!l+ se 6ntemeia(" pe selec.ia plantelor ce particip" la edificarea bioceno(ei, prin $oli"+. Acest punct de &edere se ba(ea(" mai ales pe +J1+ri+"3! 2i" #+r+. Dar re(ultatele ob.inute 6n condi.ii de cre-tere cultural" a plantelor nu pot reda e/act situa.ia din condi.ii naturale -i nu aduc do&e(i sigure pentru rela.ii interspecifice alelopatice. >nele fapte sunt 6ns" numai alelopatic e/plicabile. De e/emplu, 6n Asia Minor", @" li*+5il+ 2+ "/$, cre-te doar un strat foarte s"rac de plante erbacee pe sol, din cau(a in,ibi.iei pro&ocate de $oli"! 0/ lo", produs" de Ouglans. 3/ometabolitul ini.ial sinteti(at de nuc nu este to/ic. De&ine to/ic numai 6n sol, ca urmare a unor transform"ri c,imice. $iecare specie &egetal" este 6n acela-i timp !$$+1,or -i 2o"!,or 2+ $oli"+, a&6nd -i un ni&el specific de acti&itate -i toleran." alelopatic", de care depinde -i gradul de dominan." a speciei. Speciile dominante nu sunt 6n mod obligatoriu cele mai acti&e alelopatic. Astfel, colilia =6tipa lessingiana$, planta dominant" 6n stepe pontice, are o produc.ie minor", dar constant", de coline. !n ceea ce pri&e-te $o<1!,ibili,!,+! -i ,ol+r!"3! bio$%i<i$: se deosebesc trei grupe de plante : 1* specii reciproc tolerante, deci compatibile 6n bioceno("1 2* specii unilateral tolerante -i '* specii intolerante -i incompatibile. 3/emple: De grupa speciilor reciproc tolerante apar.in ste0arul =Fuercus robur$ -i sorul)cu) frate sau carpena =Mela#pHru# ne#orosu#01 de grupa a 2)a, a speciilor unilateral tolerante apar.in arinul =<lnus incana0 -i plopul =Aopulus suaveolens0, arinul a&5nd efect alelopatic po(iti& asupra CC

plopului, dar 1lo1/l i"%ib: !ri"/l1 6n grupa a ')a a speciilor intolerante se 6ncadrea(" lari.a =7arix0 -i socul ro-u =6a#bucus race#osa0. Anumite forma.ii pure ale unor specii de plante re(ult" din acti&itatea negati&" puternic alelopatic" a acestora asupra altor specii. ?i&elul alelopatic puternic al unor specii de&ine suportabil pentru alte specii pe ba(" de coe&olu.ie. !n general, specii care coe/ist" de mii de ani nu se in,ib" reciproc 1ri" $oli"+l+ lor, dar intoleran.a este manifest" la specii i",r!,+ r+$+", 6n contact reciproc, prirn introducere, interac.iunea fiind 6ntre ele numai de scurt" durat". 3fectele alelopatice de intoleran." se instalea(" acolo unde nu s)a instalat, sau a fost anulat" ,omeosta(ia bioceno(ei. Astfel, eucalip.ii =&ucalHptus0 nu in,ib" plantele erbacee din patria lor 2asmania -i Australia. Dar eucalip.ii introdu-i 6n California -i 3uropa sunt intoleran.i fa." de plante erbacee auto,tone. 9.;.R+l!3ii bio$%i<i$+ @",r+ 1l!",+ -i !"i<!l+ !ntre plante -i animale erbi&ore, mai ales insecte, se desf"-oar" de milioane de ani, un `r"(boi c,imic`. Ambii parteneri se influen.ea(" prin e/ometaboli.ii lor. Deosebim aici patru tipuri de rela.ii alelopalice: 1* sistem to/in")antito/in"1 2* ac.iuni ,ormonale fitogene asupra animalelor1 '* stimularea bioc,imic" a animalelor de c"tre plante1 4* otr"&irea plantelor prin aleloc,imicale de origine animal". 9.;.(. R+ l!r+! $%i<i$: ! +rbi*or+lor !n reglarea c,imic" a erbi&orelor sunt implicate numeroase substan.e bioc,imice de origine &egetal". Antagonismul plantelor -i animalelor fitofage se manifest" 6n primul r6nd ca /" !",! o"i#< 2i" #i#,+</l ,oJi":-!",i,oJi":. Metabolismul normal al animalelor este de neconceput f"r" #,+roli. egnul animal a pierdut 6ns" 6n decursul e&olu.iei sale capacitatea unei biosinte(e primare de colesterol -i dob6nde-te colesterolul necesar prin transformarea fitosterolilor din ,rana &egetal". :lantele 6mpiedic" trecerea fitosterolului 6n (oomas" prin anumite bioc,imicale de ap"rare, anumite ,oJi"+ $/ 6/"$3i+ 2+ i"#+$,i$i2 "!,/r!l, 6n primul r6nd !l$!loi5ii. 2otu-i, pare nesigur, ca producerea de aceste insecticide naturale s" fie determinat" biocenotic. :rintre miile de specii de plante care sinteti(ea(" 6n mod regulat !l$!loi5i, e/ist" doar mai pu.in dec6t o du(in" de specii, la care alcaloi(ii sunt transforma.i 6n insecticide. De aceea, sinte(a alcaloi(ilor la plante este mai degrab" un fel de mecanism bioc,imic relictar, odinioar" larg r"sp6ndit, un metabolism risipitor, f"r" utilitate pentru planta produc"toare. !ns" alcaloi(ii to/ici sunt foarte periculo-i pentru animale, inclusi& pentru om. :lante e/traordinar de otr"&itoare sunt ocolite de insecte fitofage, p"s"ri -i mamifere erbi&ore. 3/emple: &itele domestice se otr"&esc cu anumite fura0e 6nc"rcate de to/ine, cum este %ic+opetalum c(masum din Africa de Sud. 3/ist" 6ns" -i !"i<!l+ 2o,!,+ $/ !",i,oJi"+ prin care neutrali(ea(" to/inele &egetale. Astfel, &itele -i alte fitofage ocolesc culturile de m"tr"gun" =<tropa belladonna0, din cau(a alcaloidului to/ic din beladon". 2otu-i, un crisomelid, &pit)rix atropae suport" to/icitatea alcaloidului -i atac" culturile de m"tr"gun". :rin !",i,oJi"+, unele insecte fitofage au reu-it s" reali(e(e o stare sta.ionar" 6n coe&olu.ia lor cu plantele. Asemenea insecte sunt e/trem de speciali(ate -i nu pot coloni(a specii de plant" 6nrudite cu plantaaga(d". De e/emplu, 6n sud)&estul %ermaniei au a&ut loc adeseori calamit".i forestiere pro&ocate de in&a(ia masi&" a g5ndacului tipograf =5ps tHpograp)us0. Atunci c5nd g5ndacii tipografi nu mai g"seau moli(i de atacat, e/cesul de popula.ie coloni(a alte specii de conifere din regiune, f"r" succes 6ns", re(ult5nd pieirea g5ndacilor care au gre-it ga(da. Starea sta.ionar" 6n rela.ia atac de insecte -i ap"rarea plantelor este urmarea coe&olu.iei celor doi parteneri, proces 6n care fiecare partener ac.ionea(" ca factor de e&olu.ie 6n raport cu cel"lalt, dar f"r" ca 6ntre ei s" aib" loc un sc,imb de gene. Conceptul de coe&olu.ie nu e/plic" 6ns" 6n 6ntregime interac.iunile plantelor -i erbi&orelor. Metabolismul &egetal produce neselecti& un num"r mare de #/b#,!"3+ 2+ !1:r!r+ K,oJi"+* ca i"%ibi,ori -i #/b#,!"3+ $+ #,i</l+!5: $%i<i$ i"#+$,+l+, altfel spus, 1ro<o,ori. Atacul insectelor are loc atunci c5nd, cuantumul de i"%ibi,ori +#,+ <!i r+2/# dec5t cel de promotori. >nele animale fitofage acumulea(" fitoto/ine -i le utili(ea(" ca substan.e de respingere a pr"d"tori lor. De e/emplu, iepurele)de)mare "Apl(sia aerap+oba$, un gastropod erbi&or, utili(ea(" 6m) potri&a pr"d"torilor un fel de cerneal" ob.inut" din substan.e eIiminate de cianobacteriile consumate. 9.;.&. A$3i/"i %or<o"!l+ 6i,o +"+ !#/1r! !"i<!l+lor !ntre plante -i animale se desf"-oar" -i interac.iuni rafinate de ,i1 %or<o"!l. Mai e/act, unele plante produc anumite bioc,imicale ce imit" structural -i func.ional anumi.i %or<o"i !"i<!li -i prin CH

care, plantele inter&in 6n procesul de metamorfo(" a insectelor pe ni&el molecular. Inter&en.ia const" 6n perturbarea desf"-ur"rii normale a <+,!<or6o5+i $/ !0/,or/l 6i,o%or<o"ilor +fitosteroli fitoecdisona*. Metamorfo(a insectelor este reglat" de %or<o"/l l!r*!r KFLL #!/ 0/*+"il KFJL -i %or<o"/l 2+ <+,!<or6o5!r+ KFM*. HM prelunge-te de(&oltarea lar&ar" -i 6mpiedic" formarea pupei -i, 6n final, a adultului. FM #!/ +$2i#o"! +gr. eOdNso S t5r5rea afar"* incit" formarea pupei -i transformarea 6n imago. Metamorfo(a normal" presupune ec,ilibrarea concentra.iilor de FJ -i FM. Fi,o#,+rolii imit" ac.iunea acestor ,ormoni -i anulea(" ec,ilibrul ,ormonal al metamorfo(ei. A-a bun"oar" $o"i6+r+ "or2-!<+ri$!"+ sinteti(ea(" un e/ometabolit, analog c,imic -i fi(iologic cu FJ. 3ste numit 0/*!bio" sau, mai te,nic, `1!1+r 6!$,or` +S factorul din ,5rtie*. fiindc" a fost i(olat mai 6nt6i din cartonul american 6n care a fost .inut" o colonie de AHrr)ocoris, 6ntr)un laborator 6n 1JCC de c"tre Q. Sl5ma -i C. M. Killiams +17'C*. Acest factor c,imic, e/tras din ,6rtie de carton, administrat coloniei de P(rr+ocois a de(ec,ilibrat rela.ia 6ntre HM -i HM, 6n sensul c", a fa&ori(at HM -i a prelungit de(&oltarea lar&ar" prin apari.ia unei fa(e noi, supranumerare 6n ontogene(", incapabil" de &ia.". Mai t5r(iu a fost descoperit" -i 6i,o+$2i#o"! produs" de anumite 6+ri i, care 6nl"tur" complet ac.iunea HM -i 6mpiedic" formarea pupei, a0ung5ndu)se la /" i<! o 1r+<!,/r, teratologic. !n final, asemenea substan.e care produc de(&oltarea precoce, produse de plante, cau(ea(" o metamorfo(" prematur", sterilitate -i diapau(". Astfel, plantele combat insectele fitofage prin sinteti(area de #/1r!%or<o"i. 3ste un mi0loc foarte rafinat, dar 6n acela-i timp -i neeconomic pentru combaterea insectelor d"un"toare, deoarece restructurarea -i refunc.ionarea 6ntregii molecule de 6i,o#,+rol repre(int" o enorm" risip" de energie1 probabil c" din aceast" cau(" este o metod" mai pu.in r"sp6ndit". 3ste necunoscut 2!$: @" $o"2i3ii "!,/r!l+ limitarea numeric" a insectelor fitofage se reali(ea(" cu asemenea inter&en.ii ,ormonale. >nele plante utili(ea(" ca arme de ap"rare at5t aleloc,imicale obi-nuite c5t -i ,ormoni. Dar datorit" unui 1oli<or6i#< +"+,i$ @"!l,, unele rase de /eodiprion sunt 6n m"sur" s" utili(e(e -i asemenea plante ca fura0e. 9.;.). EJ$i,!r+! bio$%i<i$: ! !"i<!l+lor 2+ $:,r+ 1l!",+ Aleloc,imicalele &egetale e/cit" celulele animale la produc.ia unor substan.e feromonale prin care insectele reu-esc s" atace plantele, care au declan-at sinte(a feromonilor. De e/emplu: un pin nord)american "Pinus ponderosa$ elimin" 6n aer ,+r1+"+ &olatile: acestea 2+$l!"-+!5: l! i"#+$,+ Jilo6! + sinte(a unui feromon, ce ser&e-te ca semnal pentru atragerea acestor insecte la un (bor de in&a(ie asupra pinului, care a emis terpenul &olatil 6n cau(". 3ste o metod" larg r"sp6ndit" 6n p"durile de conifere1 prin ea se facilitea(" sinte(a de feromoni -i in&a(ia coniferelor de c"tre g5ndacii /ilofagi. 9.;.;. O,r:*ir+! 1l!",+lor $/ ,+l+r o"i >n ca( special al alelopatiei este un fenomen asociat cu in&a(ia masi&" a d"un"torilor asupra co&orului &egetal: daunele directe aduse p"durii prin num"rul e/cesi& de fitofage sunt intensificate alelopatic, prin faptul c", o<i5il+ de fluturi elimin" to/ine ce in,ib" cre-terea co&orului ierbaceu de pe solul p"durii. Mi$roor !"i#<+ de pe frun(e 6mbog".esc `roua de miere` cu aminoaci(i care, a0ung5nd pe sol 6mpreun" cu pic"turile de sucuri dulci ale afidelor -i psilidelor, into/ic" ierburile de pe sol. >n mod similar de ap"rare -i atac practicat de plante 6mpotri&a insectelor este sinte(a -i 6mpr"-tierea de 6! o2+,+r +"3i. Acestea sunt substan.e to/ice, dar care nu produc moartea insectei, ci degradea(" &aloarea nutriti&" a ,ranei. T!"i"+l+ *+ +,!l+ inbib" 1ro,+!5+l+. La fel ac.ionea(" -i unii !l$!loi5i ai unei specii de cartof =6olanu# de#issu#0 din p"durile de munte ale Me/icului -i %uatemalei, care actionea(" ca r+1+l+"3i Kr+#1i" :,oriL ai g5ndacului)de)Colorado. 9.E. R+l!3ii !l+lo$%i<i$+ @",r+ !"i<!l+ Aleloc,imicalele prin care animalele se influen.ea(5 bioc,imic reciproc sunt cuprinse sub denumirea de ,+l+r o"i +gr. ,+lo# X 6ro",i+r: 2+ 2+1!r,+M +r o" X !$3i/"+, +6+$,*. >n sinonim, mai des utili(at 6n literatur", este cel de f+ro<o"i +lat. 6+ro, 6+rr+ X ! 1/r,!1 ! 1/r,! %or<o"i*. Se deosebesc -i aici c5te&a categorii: %+,+ro,+l+r o"i #!/ !lo<o"i prin care sunt influen.a.i indi&i(i din CI

alte specii1 %o<o,+l+r o"i #!/ 6+ro<o"i 6n sens restr5ns, prin care sunt influenta.i indi&i(i conspecifici. 9.E.(. F+,+ro,+l+r o"i Heterotelergonii au semnifica.ie sinecologic", deoarece ser&esc 6n mi0locirea rela.iilor in) terspecifice, ca arme de atac -i de ap"rare KB!iro<o"iL. Dup" teoria lui :a&lo&sOi din 1J2H, to/inele animale au fost dob5ndite 6n decursul coe&olu.iei 6ntre pr"d"tori -i prad" -i au a0uns la o eficien." bioc,imic" specific". Altfel spus, otr"&urile au e&oluat ca dot"ri ale unor animale 6n lupta pentru e/istent", nu 6n general, ci 6mpotri&a anumitor specii cu care au coe/istat 6n bioceno(e. Astfel, to/ina ,imenopterului Iabrobracon (uglandis ucide 6n do(e minime omi(ile de &p)estia /P)niella, dar este 6n sc,imb cu totul inofensi&" pentru omi(i de AHrausta. Dup" teoria lui :a&lo&sOi produc.ia de &enin -i eficienta &eninului se afl" sub controlul bioceno(ei. Dar adeseori controlul biocenotic asupra productiei de aleloc,imicale to/ice la animale s)a pierdut 6n decursul e&olu.iei. !n asemenea situa.ii animalele produc &eninuri independent de ulilitatea lor 6n lupta pentru e/isten.", independent de semnifica.ia lor biocenotic" -i de&in &irulente pentru un num"r mare de specii, inclusi& pentru specii cu care produc"torii de &eninuri nu con&ie.uiesc 6n mod natural 6n bioceno(e. A-a bun"oar", &eninurile unor -erpi sunt mortale pentru om, de-i omul -i -arpele nu au cone/iuni biocenotice regulate. >nele efecte ale &eninurilor sunt pur -i simplu de ne5n.eles din perspecti&" ecologicic". Astfel, p"ian0enul &eninos 7atrodectes este un pr"d"tor al insectelor, dar &eninul s"u este mortal -i pentru -oareci, cu care p"ian0enul nu se ,r"ne-te. >n p"ian0en central) american, P+oneutria posed" &enin neuroto/ic fatal pentru p"s"ri -i mamifere dar care nu 6i este util 6n bioceno(", deoarece nu se ,r"ne-te cu p"s"ri -i mamifere. ToJi"+l+ 2+ !1:r!r+ sunt bogat repre(entate la insecte, amfibieni -i unele ro("toare. La insecte -i actiniari +anemone* e/ist" ,eterotelergoni cu 6/"$3ii 2+ !l!r<!r+. C! -i l! 1l!",+, @",r+ !"i<!l+, ,ol+r!"3+l+ i",+r#1+$i6i$+ #/", !l+lo1!,i$ 2+,+r<i"!,+. 9.E.&. F+ro<o"i $eromonii +,omotelergonii* contribuie, ca substante atractante se/ual, substan.e de agregare -i de marcare, la coe(iunea popula.iei -i delimitarea ni-elor. >nele specii de lepidoptere difer" foarte puternic 6ntre ele prin specificitatea feromonilor se/uali. Aleloc,imicale in,ibitoare pot scoate din functie feromoni se/uali. Substan.ele de agregare au rol de semnale ce atrag indi&i(i conspecifici spre un anumit loc l5ng" p"dure de unde 6ncepe in&a(ia p"durii. La insectele sociale, un feromon produs de regin" adun" lucr"toarele.

C/r#/l 8 STRUCTURA ECOLOGICA, STATICA I DINAMICA POPULAIEI. RELAIA GENERALA OM - BIOSFERA

C/1ri"# 4 8.(. No3i/"+! 2+ 1o1/l!3i+ 4 popula.ii geografice, ecologice -i elementare. 8.&. S,!,i$! 1o1/l!3i+i 4 efecti&, densitate, rata natalit".ii, rata mortalit".ii -i rata cre-terii numerice. 8.). S,r/$,/r! +$olo i$: ! 1o1/l!3i+i 4 structura de &6rst"1 raportul 6ntre se/e1 configura.ia func.ional"1 distribu.ia spatial". 8.;. Di"!<i$! 1o1/l!3i+i. F!$,ori 2+1+"2+"3i 2+ 2+"#i,!,+ +lupta pentru e/isten.", para(i.ii, epidemiile, pr"d"torii -i al.i factori biogeni* -i 6!$,ori i"2+1+"2+"3i 2+ 2+"#i,!,+Kfactorii fi(ici, bolile necontagioase, tulbur"rile trofofi(iologice, care depind de calitatea -i nu cantitatea ,ranei. situa.ia climatic" L M!,+ri!l 2i2!$,i$ r+2!$,!, 1+ b!5! biblio r!6i+i: S2>% 3? B#%DA?, 1JI2. Ba(ele ecologiei generale. 3d.Ltiin.ific" -i enciclopedic", Bucure-ti. B#2?A I>C ?., GDDI?3A?> G., 1JI2. 3cologie. 3d. Didactic" -i pedagogic", Bucure-ti,

STRUCTURA ECOLOGICA, STATICA I DINAMICA POPULA IEI CJ

8.(. No3i/"+! 2+ 1o1/l!3i+ :opula.ia, alcatuit" din indi&i(i apar.in5nd aceleia-i specii, este unitatea elementar", &ital" a proceselor ecologice. !n $l!#i6i$!r+! 1o1/l!3iilor se disting categoriile de popula.ii geografice, popula.ii ecologice -i popula.ii elementare. :opula.iile geografice: cuprind indi&i(ii unei specii care tr"iesc 6ntr)o arie geografic" delimitat" -i unitar" sub aspectul condi.iilor de e/isten.". :opula.iile ecologice sau cenotice, numite -i cenopopula.ii: cuprind indi&i(ii unei specii care apar.ine unei singure bioceno(e. :opula.iile elementare sunt p"r.i elementare ale popula.iei ecologice legate de anumite microbiotopuri. 3xemplu# speciile slab mobile sunt ataate de anumite pr&i din sol. 8.&. S,!,i$! 1o1/l!3i+i #rice popula.ie poate fi caracteri(at" prin anumi.i parametri biostatistici: efecti&, densitate, rata natalit".ii, rata mortalit".ii -i rata cre-terii numerice. ) &+ectivul populaiei reflect" num"rul de indi&i(i care alc"tuiesc la un moment dat popula.ia unei specii. ) Densitatea populaiei este dat" de raportul 6ntre num"rul de indi&i(i -i unitatea de spa.iu. M"rimea bopula.iei &aria(" 6ntre dou" m"rimi limit", o minim" -i o ma/im", care permit supra&ie.uirea. !ntre m"rimile limit" se afl" m"rimea medie, normal" -i m"rimea optim", adic" m"rimea la care popula.ia are cele mai mari -anse de supra&ie.uire. ) "ata natalitii este raportul dintre "!,!li,!,+ K L care repre(int" num"rul de indi&i(i n"scu.i 6ntr)un inter&al de timp -i +6+$,i*/l 1o1/l!3i+i KNL sau un num"r standard +1@@, 1@@@ indi&i(i*. R!,! "!,!li,:3ii 4 R X D N M"rimea ratei natalit".ii este condi.ionat" ecologic -i genetic. $iecare specie posed" un poten.ial biotic, adic" o anumit" capacitate de a produce urma-i, de a supra&ie.ui -i de a se 6nmul.i. #rice specie posed" o capacitate genetic determinat" de a)-i l"rgi arealul -i de a fonda un nou areal, o noua popula.ie. Po,+"3i!l/l bio,i$ +#,+ #/1/# 1r+#i/"ii <+2i/l/i, deoarece natalitatea nu este determinat" numai genetic -i fi(iologic, ci -i de factorii de mediu, care 6mpiedic" reali(area natalit".ii fi(iologice. Deci, 6n anumite condi.ii ecologice, se reali(ea(" de fapt, numai "!,!li,!,+ +$olo i$:, adic" se nasc doar at5.ia indi&i(i c5t permite mediul. Acest efect al presiunii factorilor de mediu asupra natalit".ii este numit: re(isten.a mediului. ) "ata #ortalitii: este raportul 6ntre mortalitate ) a +num"rul de indi&i(i mor.i 6ntr)un inter&al de timp* -i efecti&ul popula.iei A N sau un num"r standard +1@@, 1@@@ indi&i(i*. ata mortalit".ii : _ S _ < ? M"rimea acestei ratei mortalit".ii este, de asemenea, condi.ionat" genetic, fi(iologic -i ecologic. !n condi.ii optime de &ia." s)ar reali(a mortalitatea fi(iologic", adic" limitarea duratei de &ia.", a longe&it".ii prin factori genetici -i u(ura functional" a organismelor. Dar 6n realitate, cei mai mul.i indi&i(i pierd din cau(a re(isten.ei mediului e/terior, fiind e/termina.i de pr"d"tori, para(i.i sau boli, foamete, &reme nefa&orabil". !n natur", se reali(ea(" numai <or,!li,!,+ +$olo i$:, adic" mortalitatea ) _ este sub presiunea factorilor de mediu. ata mortalit".ii este derminat" 6n mai mare m"sur" ecologic dec5t genetic. Longe&itatea se reduce la durata pe care o permite mediul. ) "ata de cre!tere nu#eric a populaiei . + L.!ntr)o popula.ie ideal", i(olat" de alte popula.ii ale speciei pe care o repre(int", cre-terea num"rului de indi&i(i este re(ultatul rela.iilor reciproce @",r+ "!,!li,!,+ -i <or,!li,!,+, adic" diferen.a algebric" 6ntre m"rimile acestora. R!,! 2+ $r+-,+r+ "/<+ri$: ! 1o1/l!3i+i 4 X - a 8.). S,r/$,/r! +$olo i$: ! 1o1/l!3i+i H@

8 Structura popula.iei este dat" de configura.ia genetic" -i ecologic" a mul.imilor de indi&i(i, care se influen.ea(" reciproc. S,r/$,/r! +"+,i$: este data de reparti.ia diferitelor genotipuri. S,r/$,/r! +$olo i$: red" adaptarea popula.iei la anumite condi.ii de e/isten." -i include 4 componente: #,r/$,/r! 2+ *Ir#,:M r!1or,/l @",r+ #+J+M $o"6i /r!3i! 6/"$3io"!l:M 2i#,rib/3i! #1!,i!l:. :rin interac.iunea structurilor ecologice" -i genetice apar 6+"o<+"+l+ +*ol/,i*+ +l+<+",!r+. S,r/$,/r! 2+ *Ir#,: este dat" de reparti(area indi&i(ilor pe clase de &5rst". !n lumea plantelor e/ist" C clase de &5rst": #+<i"3+ *i!bil+1 1l!",/l+1 1l!",+ 0/*+"il+, subde(&oltate &egetati&, se/ual nemature1 1l!",+l+ *ir i"!l+, &egetati& pe deplin de(&oltate, dar se/ual nemature1 1l!",+ +"+r!,i*+ A &egetati& pe deplin de(&oltate -i se/ual mature1 1l!",+ r+ r+#i*+, &egetati& pe deplin de(&oltate, dar care au pierdut capacitatea generati&". !n lumea animalelor se deosebesc ' clase de &5rst": 1. $l!#! 0/*+"ililor, care cuprinde indi&i(i afla.i 6n perioada de de(&oltare, de la fecundare p5n" la atingerea maturit".ii1 2. $l!#! !2/l3ilor, care cuprinde indi&i(ii afla.i 6n fa(a reproducti&"1 '. $l!#! b:,rI"ilor, care cuprinde indi&i(ii afla.i 6n fa(a de senescen.", de la ultima reproducere p5n" la moarte. La speciile cu se/e separate, structura de &5rst" mai este caracteri(at" -i prin indicele sexual =sex ratio0, care este raportul 6ntre num"rul de femele se/ual mature -i efecti&ul popula.iei. 8.;. Di"!<i$! 1o1/l!3i+i. F!$,ori 2+1+"2+"3i 2+ 2+"#i,!,+ -i 6!$,ori i"2+1+"2+"3i 2+ 2+"#i,!,+ Dinamica popula.iei este reglat" de anumi.i factori clasifica.i 6n factori dependen.i -i independen.i de densitate. F!$,orii 2+1+"2+"3i 2+ 2+"#i,!,+ produc mortalitatea direct proportional" cu densitatea popula.iei asupra c"reia ac.ionea(". C5nd densitatea popula.iei este redus" &a fi redus" -i mortalitatea. C5nd densitatea este ridicat", mortalitatea &a fi ridicat". :rintre factorii dependen.i de densitate se num"r" lupta pentru e/isten.", para(i.ii, epidemiile, pr"d"torii -i al.i factori biogeni. Mortalitatea pro&ocat" de 6!$,ori i"2+1+"2+"3i 2+ 2+"#i,!,+ depinde numai de intensitatea factorului -i de durat" de ac.iune. Indiferent de densitatea popula.iei, mortalitatea cre-te sau scade 6n timp. $actorii independen.i de densitate cuprind factorii fi(ici, bolile necontagioase, tulbur"rile trofofi(iologice, care depind de calitatea -i nu cantitatea ,ranei, situa.ia climatic" A &remea A ac.ionea(" ca factor independent de densitate, dar, 6n anumite condi.ii, ac.iunea &remii este dependent" de densitate. +Exemplu # efectul vremii asupra insectelor este dependent de covorul vegetal, care modific factorii meteorologici.* +Stugren, 1JJ4*. REGLAREA EFECTIVULUI POPULAIEI T+ori! $li<!,i$:. Conform acestei teorii efecti&ul popula.ional este supus &aria.iilor climatice adic" &aria.iilor meteorologice: &remea frumoas", cald", fa&ori(ea(" cre-terea numeric", iar &remea rea produce mortalitate masi&"1 II. T+ori! ,ro6i$:: afirm" c" efecti&ul popula.ional este reglat de cantitatea ,ranei. M"rimea sursei de ,ran" depinde de metabolismul -i producti&itatea 6ntregii bioceno(e -i mai ales de biomasa total" a produc"torilor. III. T+ori! #i",+,i$:, tinde s" sc,i.e(e un tablou unitar al modului de ac.iune, al ansamblului de factori -i s" scoat" 6n e&iden." cone/iunile in&erse din acest sistem. M+$!"i#<+l+ 2+ r+ l!r+ ac.ionea(" at5t din interiorul popula.iei c5t -i din e/terior, fiind #!/ <+$!"i#<+ 2+ !/,or+ l!r+, #!/ <+$!"i#<+ +Jo +"+. M+$!"i#<+l+ 2+ !/,or+ l!r+ ac.ionea(" pe ba(a capacit".ii de !/,or+1ro2/$+r+ a popula.iei -i a <i0o!$+lor 1ro1rii 2+ !1:r!r+. Autoreglarea se ba(ea(" pe #+l+$3i! i",r!1o1/l!3io"!l:, ceea ce H1 I.

6nseamn" c" dac" rata natalit".ii dep"-e-te o anumit" m"rime, nimicirea indi&i(ilor din aceea-i specie de&ine intensi&". Dac" rata mortalit".ii scade la un ni&el suportabil, intensitatea selec.iei se reduce. Cele mai multe mecanisme de reglare lucrea(" cu efect 6nt5r(iat. Mecanismele de reglare sunt unilaterale, deoarece limitea(" 6n mod acti& numai cre-terea efecti&ului. S2 >C2> A :#:>LAFI#?ALD este descris" ca unitatea dinamic" printr)un &ector al c"rui stare este caracteri(at" de ecua.ia: 1 i X Ji D N , 6n care, Oi +#,+ "/<:r/l 2+ i"2i*i5i 2i",r-o r/1: RiS din cadrul popula.iei1 N este efecti&ul popula.iei. E$/!3i! 6/"2!<+",!l: ! 2i"!<i$ii 1o1/l!3i+i &a fi urm"toarea: 1 ----------- Ji - _i KJ(, O&[[ O"L, /i 6n care _i X bio<!#! r/1+i RiS, i X (, &, ), ..., ".

C/r# ('-(& ORDINEA IN TIMP A ECOSISTEMULUI.

C/1ri"#4 (. G+"+r!li,:3i. For3+l+ i",+ r!,o!r+ -i 1l!"/ril+ #,r/$,/r!r+ !l+ +$o#i#,+</l/i. Tr!"#6or<:ril+ #,r/$,/r!l+4 <o2i6i$:ri !l+!,orii, ,r!"#6or<:ri ri,<i$+, 1+rio2i$+, ,r!"#6or<:ri "+1+rio2i$+ #/$$+#i/"i +$olo i$+ #!/ +$o +"+5:, ,i<1/l +$olo i$. &. E$o +"+5! K#/$$+#i/"+! 1ri<!r:L. &.&.T+ori! $l!#i$: K$l+<+",#i!":L ! +$o +"+5+i. &.). T+ori! <o2+r": K#,o%!#,i$:L ! +$o +"+5+i. ). ;. S/$$+#i/"i #+$/"2!r+. ).(. S/$$+#i/"i !bio +"+. ).&. S/$$+#i/"i bio +"+. ).). S/$$+#i/"i ,+%"o +"+. S,!bili5!r+! +$o#i#,$</l/i. M+r#/l +"+r!l !l +$o +"+5+i -i #/$$+#i/"ilor. Co"$+1,/l 2+ $li<!J

BIBLIOGRAFIE4 7STUGREN BOGDAN, (89&. B!5+l+ +$olo i+i +"+r!l+. E2.,ii"3i6i$: -i +"$i$lo1+2i$:, B/$/r+-,i. 7STUGREN BOGDAN, (88;. E$olo i+ ,+or+,i$:. E2. S!r<i#, Cl/0 = N!1o$!. 7SAFLEANU VICTOR,(8>). E#+/ 2+ biolo i+ i"6or<!3io"!l:. E2. ,ii"3i6i$:, B/$/r+-,i. 7CRISTEA, V., SIMONE DENAEYER, &'';. D+ l! bio2i*+r#i,!,+ l! OGM-/ri b Col+$,i! UNIVERSITAS, #+ri! BIOLOGIE, E2. EiBo", Cl/0-N!1o$!L 7OHUNU AL., TEODOSIU, C., &''&. Pr+*+"ir+! 1ol/:rii <+2i/l/i. E2.U"i*. TRANSILVANIA Br!#o*.

ORDINEA IN TIMP A ECOSISTEMULUI 1. %eneralit".i For3+l+ i",+ r!,o!r+ -i 1l!"/ril+ #,r/$,/r!r+ !l+ +$o#i#,+</l/i 3cosistemul are o structur" unitar", cu toat" di&ersitatea componentelor sale. :lantele, animalele -i bacteriile sunt reunite 6ntr)un tot unitar cu biotopul sub ac.iunea unor for.e ale realit".ii fi(ico)c,imice, numite 6or3+ i",+ r!,o!r+. Configura&ia solului, relieful, substratul trofic, interac&iunile trofice ale organismelor, efectele bioc+imicalelor alelopatice sunt for&e integratoare. H2

1* 2* '* 4* 7*

$iecare for." integratoare generea(" un plan 2+ #,r/$,/r!r+ !l +$o#i#,+</l/i: #,r/$,/r! 2+ bio,o1, dat" de selec.ia de biotop asupra fondului de specii1 #,r/$,/r! #1!3i!l: geometric", 6n func.ie de dispunerea elementelor 6n spa.iul fi(ic1 #,r/$,/r! bio$+"o,i$:, rela.ia 6ntre mul.imea de specii -i mul.imea de indi&i(i1 #,r/$,/r! ,ro6o2i"!<i$:, func.ionarea flu/ului de materie -i energie 6n ecosistem1 #,r/$,/r! bio$%i<i$:, interac.iunile dintre specii prin e/ometaboli.ii lor.

Or2i"+! @" ,i<1 a ecosistemelor este dat" de: secvenele unor eveni#ente aleatorii !i ale unor procese legice, dina#ice , egrup"ri ale elementelor ce pot fi e&enimente aleatorii. $enomene ritmice ce se desf"-oar" dup" un anumit model, legit".i, -i nu sunt re&ersibile. Succesiunile bioceno(elor se desf"-oar" dup" o 2ir+$3i+ K,r+"2L, care nu este aleatorie. Ti<1/l +$olo i$ este orientat 6n sens unic, caracteri(at de cre!terea entropiei "4iener, B=;B$. S,r/$,/r! +$o#i#,+<+lor +#,+ #/1/#: /"or ,r!"#6or<:ri "+$o",+"i,+4 <o2i6i$:ri !l+!,orii4 regrup"ri ale elementelor structurale, f"r" sc,imbarea acestora. Exemplu# c-nd un nor acoper brusc soarele, ntr*o zi de var, insectele intr n repaus, fluturii i bondarii i nceteaz zborul "Elton, B=AK$ 5 ,r!"#6or<:ri ri,<i$+, 1+rio2i$+4 st"ri repetabile, fenomene ciclice, nu strict re&ersibile. Exemplu# psrile migratoare prsesc toamna ariile de clocire din nord, spre zonele de iernare i se ntorc primvara, cu varia&ii numerice i de biomas "Stugren, B==9$ 1 ,r!"#6or<:ri "+1+rio2i$+4 procese de lung" durat", irepetabile, prin care se formea(", e&oluea(" -i decad structurile ecosistemice: #/$$+#i/"i +$olo i$+ #!/ +$o +"+5:, U" 6or<!r+! -i ,r!"#6or<!r+! +$o#i#,+</l/i, unele p"r.i structurale dispar -i sunt 6nlocuite de altele noi. Acest proces e&oluea(" prin 6nlocuiri permanente ale bioceno(elor, prin: #/$$+#i/"i @" ,i<1. Exemplu# de*a lungul apelor, pdurile de arin nlocuiesc pdurile de mesteacn. 2oate transform"rile structurale se 6ntemeia(" pe mul.imea de *!ri!3ii !l+!,orii. M/,!3ii 6nt5mpl"toare imprim" speciilor 6nsu-iri a&anta0oase sau nu 6n lupta pentru e/isten.". Se sc,imb" astfel -i r+l!3iil+ i",+r#1+$i6i$+. $lu/ul energetic pre(int" oscila.ii permanente, este discontinuu, deoarece purt"torii macroscopici ai energiei, indi&i(ii biologici, sunt unit".i biotice discontinui 6n timp. Sunt instabile -i anumite circuite feedbacO din interiorul ecosistemului. 2oate canalele de aferenta.ie in&ers" sunt supuse unor permanemte oscila.ii, ceea ce duce la modific"ri 6n construc.ia ecosistemului ",argalef, B=;A citat de Stugren, 1JJ4*. &. ECOGENEHA KSUCCESIUNEA PRIMARAL &.(. Co"$+1,+ 6/"2!<+",!l+ E#+"3! +$o +"+5+i +#,+ +"+5! 2+ #,r/$,/ri +$olo i$+. E$o#i#,+<+l+, $a p"r.i ale crustei terestre, !1!r3i" 2+ $I<1/l +o6i5i$, ce determin" confi) gura.ia -i e&olu.ia lor. Tr!"#6or<!r+! +$o#i#,+<+lor se 6ntemeia(" pe: ) i"6l/+"3+ l+",+ K#+$/l!r+L !l+ <+2i/l/i !bio,i$M ) i",+r*+"3ii $!,!#,ro6!l+ +J,+r"+ M ) i",+r!$3i/"il+ 2i",r+ $o<1o"+",+l+ bio,i$+ 6n cadrul bioceno(ei. Calamit".ile naturale +furtuni aduc"toare de incendii, ploi toren.iale. cutremure, erup.ii &ulcanice, &aluri de uragan ale m"rii Atsunami* distrug lumea &ie pe anumite arii -i desc,id calea pentru gene(a de noi ecosisteme. U"lo$/ir+! 2+ l/" : 2/r!,: ! +$o#i#,+<+lor, !r+ lo$ datorit" dinamicii rela.iilor interspecifice din bioceno(" care conduc la transform"ri structurale biocenotice necontenite. H'

U"lo$/ir+! #1+$iilor $+ +2i6i$: bio$+"o5! @" $o"+Ji/"+ $/ ,r!"#6or<:ril+ $o"2i3iilor 2+ +Ji#,+"3: @" 2+$/r#/l ,i<1/rilor #+ "/<+-,+ #/$$+#i/"+. Sensul original al conceptului era pur botanic, referitor la de(&oltarea -i 6nlocuirea &egeta.iei. Abia mai t5r(iu a dob5ndit -i un sens (oologic, 6ntru)c5t de(&oltarea faunei are loc 6n cone/iune cu de(&ollarea &egeta.iei, 6n cadrul unui proces ecologic unitar. C!/5+l+ #/$$+#i/"ii nu re(id" 6ns" primordial 6n dinamica endogen" a bioceno(ei. Succesiunea este ini.iat" -i declan-at" prin 6or3+ +Jo +"+. :rocesele fundamentale de gene(" -i e&olu.ie, ca -i ale dec"derii structurale a ecosistemelor sunt supuse 6n primul r5nd for.elor mediului e/tern. C+! <!i #i<1l: #/$$+#i/"+ 1+ $o",i"+", +#,+ $ol<!,!r+! /"/i l!$ trec5nd prin stadiul de &egeta.ie 6nml"-tinat" de stuf -i culmin5nd, prin 6ncorporarea 6n ecosistemul de p"dure. G+"+5! -i +*ol/3i! +$o#i#,+<+lor nu este o simpl" succesiune a speciilor 6ntr)un biotop nesc,imbat, ci este un 1ro$+# e&oluti& 6n care &ia.a -i biotopul creea(" prin interac.iuni, structuri ecologice noi. Co"$+1,/l 2+ +$o +"+5: #+ r+6+r: l! +"+5! 2+ "oi #i#,+<+ 2+ i",+rr+l!3ii @",r+ *i!3: -i <+2i/, 1ri" $!r+ !1!r -i "oi 1:r3i #,r/$,/r!l+ -i, i" 6i"!l, +$o#i#,+<+ "oi. Ca proces ecologic global, ecogene(a cuprinde at5t succesiunile &egeta.iei -i ale faunei c5t -i procesele de formarea solului -i de geomorfogene(" +Stugren, 1JJ4*. ECOGENEHA SE SUPRAPUNE CU CONCEPTUL DE SUCCESIUNE PRIMARA4 istoria natural" a de(&olt"rii unei bioceno(e 2+ l! 1io"i+r!, +coloni(are primar" a spa.iului abiotic* p5n" la $li<!J +stabili(are*. Succesiunea primar" cuprinde o serie de #,!2ii bo,!"i$+ 6n condi.ii climatice definite : J+ro#+ri+ ) succesiunea &egeta.iei de la un spa.iu abiotic arid p5n" la un biotop me(ofil, Exemplu# de la un c-mp arid p-n la pdure. Fi2ro#+ri+ - succesiunea &egeta.iei de la un spa.iu umed la un biotop arid. Exemplu# de la pla2a repetabil inundat de valuri p-n la aridizarea total a biotopului. 2ermenul &ec,i 6ncet".enit de SUCCESIUNE, #+ #/1r!1/"+ $/ $o"$+1,/l 2+ #/$$+#i/"+ #+$/"2!r:, !2i$: 1ro$+#+l+ 2+ r+6!$+r+ ! +$o#i#,+</l/i 2/1: 1+r,/rb:ri #,r/$,/r!l+ 1ro6/"2+, 2!r 6:r: 2i#,r/ +r+! ,o,!l: ! *i+3ii. T+ori! $l!#i$: - TEORIA LUI CLEMENTS -i ,+ori! <o2+r": - STOFASTICA, @"$+!r$: #: +J1li$+ <+$!"i#</l +$o +"+5+i -i ! #/$$+#i/"ii +Stugren, 1JJ4*. &.&.TEORIA CLASICA-CLEMENTSIANA A SUCCESIUNII PRIMARE Dup" teoria lui Clements, succesiunea primar" cuprinde -!#+ #,!2ii4 (L2+"/2!r+! bio,o1/l/iM &Li<i r!r+!M )L+$+5! +coloni(area*, ;L $o"$/r+"3! i",+r#1+$i6i$:M EL r+!$3i! bio$+"o,i$:M ?L #,!bili5!r+!. 2eoria este 6ntemeiat" pe deduc.ii logice -i predic.ii ipotetice ale e&olu.iei bioceno(ei: !nlocuirea stadiilor de &egeta.ie este o consecin." a succesiunii legice naturale, ce a predeterminat e&olu.ia, ba(at" pe mecanismele dinamicii biocenotice. @iecare fond vegetal genereaz,prin efectele sale asupra solului, premisele nlocuirii cu un nou fond vegetal. !n aceast" succesiune compo(i.iile stadiilor se succed 6n ordinea 6n care sunt clasificate plantele 6n sistemul natural. Se consider" c" numai plantele inferioare pot ac.iona $! 1io"i+ri 1+ /" #ol 6:r: *+ +,!3i+: dup" !l +l+ !lb!#,r+ urmea(" o comunitate de brio6i,+, apoi urmea(" 1,+ri2o6i,+l+ -i, la sf6r-it, i<"o#1+r<+ -i !" io#1+r<+. Aceast" teorie determinist", a dominat circa o 0um"tate de secol g5ndirea ecologic". D/1: ,+ori! l/i Cl+<+",# 4 1. @",I<1l!r+! !r+ /" rol <!0or @" #/$$+#i/"+ "/<!i @" 6!5! 2+ 1io"i+r!,. Sporii, polenul, semin&ele i microfauna sunt aduse neselectiv de v-nt sau de ape. 2. #+l+$3i! "!,/r!l:, transform" repede fenomenele aleatorii de imigrare 6ntr)un H4

1ro$+# +*ol/,i* or2o"!,. ,ediul fizic selec&ioneaz imigran&ii pstrnd numai acele forme, care sunt potrivite pentru via&a n noile condi&ii de existen&. '. @" #,!2i/l 2+ $olo"i5!r+, imigran.ii admi-i de selec.ia natural" pun st"p5nire pe biotop -i 6ncetea(" rolul 6nt5mpl"rii 6n succesiunea primar". 4. Bioceno(a se de(&olt" prin i",+r!$3i/"+! #1+$iilor, determinat" de factori biotici. Mo2+l/l ,+ori+i ) istoria natural" a re6mp"duririi insulei Gr!B!,!/ dup" erup.ia &ulcanic" din 1II', nu este 6ntotdeauna confirmat. ?u .ine seama de faptul c" e&olu.ia bioceno(ei se ba(ea(" pe strategiile de adaptare ale speciilor la condi.iile fi(ice fluctuante de e/isten." -i este re(ultatul interac.iunii multor factori abiogeni -i biogeni, printre care -i alelopatia. Astfel, 1+ */l$!"ii din uPen(ori, 6n centrul Africii, 6i#/ril+ #,I"$ilor sunt coloni(ate mai 6nt5i pe l5ng" mu-c,i -i de plante &asculare. !n ,+r+"/rilor 1+ri l!$i!r+ abiotics din Alpi germinea(" ca pionieri semin.e de Iieraciu# statici+oliu#, 6axi+raga caesia -i Ainus #ugo. :e terenuri abiotice de origine */l$!"i$: 2i" J!1o"i!, tendin.a general" de de(&oltare a co&orului &egetal fiind de la un stadiu s"rac 6n specii, spre un stadiu bogat 6n specii1 3dificarea p"durii pe QraOatau dup" catastrofa din 1II' nu poate fi considerat" ca model general pentru succesiunile primare. Botanistul 2reub a &i(itat insula numai in (99>. Anumite animale au ap"rut 6naintea plantelor pe insul", sau cel pu.in o dat" cu plantele. >na dintre primele forme ap"rute 6n (999 a fost un -!r1+ /ri!- =AHt)on reticulatus. La un an dup" erup.ie au ap"rut $ol+<bol+, $ol+o1,+r+ -i 2i1,+r+, ce au a atras, ca ,ran", 1:#:ri o$+!"i$+. #bser&a.ii ulterioare au ar"tat c" : !n regiuni de &ulcani acti&i o anumit" faun" poate preceda plantele 6n fa(a de pionierat. :e marginea calotei de g,ea." din A",!r$,i$!, nu lic,enii ci $ol+<bol+l+ sunt /l,i<! 6or<: 2+ *i!3: care re(ist", &ie.uind 6ntre ,ife de ciuperci =<spergillus0 pe conul &ulcanului Mt. 3rebus +la circa 2@@@ m 6n"l.ime*. :rimii imigran.i pe blocuri de la&" de pe E,"! -i V+5/*i/ sunt 1:i!"0+"i 5b/r:,ori, care se ,r"nesc cu detritus organic -i plancton aerian adus de &5nturi +Stugren, 1JJ4*. &.). TEORIA MODERNA KSTOFASTICAL A ECOGENEHEI E$o +"+5! +#,+ 1ri*i,: $! /" 1ro$+# #,o%!#,i$, $+ /r<+!5: l+ i 1rob!bili#,i$+. Ca model poate fi utili(at" istoria natural" a gene(ei bioceno(elor pe i"#/l! S/r,#+., insul" ap"rut" din mare 6n (8?), 6n urma erup.iei &ulcanice submarine la sud)&est de I#l!"2!, ca un blo$ !bio,i$ 2+ #,I"$ii 2i" ,+6r! +de cenu-" &ulcanic"*. Asimilarea spa.iului abiotic a 6nceput printr $olo"i5!r+ <i$robiolo i$: -i a parcurs trei fa(e: (L 6!5! 1r++$o +"+,i$:, &L 6!5! 2+ bio,o1/ri 2+ 1io"i+r!, -i )L6!5! 2+ +$o +"+5: 2i6/5:. Colo"i5!r+ <i$robiolo i$: - 1l!"$,o"/l !+ri!" a a0uns pe insul" c5nd aceasta era 6nc" o arie potri&nic" &ie.ii. !n primul an b!$,+riil+ -i !l +l+ au 6ntemeiat o o!5: 2+ +$o +"+5:, unde au ap"rut repede -i #+<i"3+ 2+ 1l!",+ *!#$/l!r+. +Situa.ie asem"n"toare obser&at" -i pe insula &ulcanic" Quna-ir )Qurile* . I<i r!r+! pe insula SurtseN s)a produs 6n <!i </l,+ /"2+, deoarece pionierii au fost repede sp"la.i de &aluri de furtun" 6n mare. Ca pionieri s)au afirmat -i !r,ro1o2+l+. !n (8?9, dup" 7 ani, cre-tea -i se reproducea prima plant" cu flori, Ca/ile #ariti#a. Mai t6r(iu au ap"rut -i brio6i,+, care au format repede o pern", ce a acoperit solul nud. !n 1JH@ a e/istat o 6lor: spontan" cu > #1+$ii -i o 6!/": asociat" de (E9 #1+$ii, ma0oritatea 2i1,+r+. D+"/2!r+! &ulcanic" a biotopului, poate fi 6nso.it" -i de gene(a unor noi insule. D+"/2!r+! biotopului poate apare -i pe 2/"+ de nisip din interiorul continentului. Aici a fost obser&at" numai o imigrare necontenit" 6nt5pl"toare -i nu o succesiune legic" a stadiilor de &egeta.ie prin altele. ?atura sto,astic" a popul"rii insulelor re(ult" -i din faptul c", insectele sunt capabile de a dep"-i frontiera H7

6ntre mare -i uscat prin (bor acti&. :e dune de nisip din interiorul continentului -i pe dune de pe ."rmul m"rii, plante pionieri sunt ierburi -i tufe. :e substrat periglaciar 6n mun.i 6nal.i apar ca pionieri plante superioare. D/r!,! +$o +"+5+i L! l!,i,/2i"i "or2i$+ 1:2/r+! #+ 6or<+!5: </l, <!i @"$+, 2+$i, l! ,ro1i$+. Astfel, 1+ Gr!B!,!/ p"durea s)a ref"cut repede1 6n (8'9 e/ista de0a 2/1: E' de ani de la catastrof" o p"dure, iar 6n (8&9 p"durea se e/tindea compact", p5n" la &5rful craterului. !n $li<!,/l #/b!r$,i$ din G!<$i!,B! p"durea s)a de(&oltat abia dup" &E' !"i, de la o re&"rsare pustiitoare de la&" 6n albiile flu&iilor iar, pe flu&ii de la&", p"durea s)a format numai dup" 9'' - (&'' !"i. !n $li<!, #/b,ro1i$!l de(&oltarea p"durii s)a desf"-urat mai repede dec5t 6n (ona subarctic" -i mai 6ncet dec5t la ecuator. :e insula SaOura0ima +Maponia*, p"durea era de0a ref"cut" dup" (E' ani de la erup.ia &ulcanic". !n nordul 3uropei, pe i"#/l+ 2+ "i#i1 nou ap"rute 6n marea epicontinental" foarte pu.in ad6nc" +Kattenmeer* din fa.a coastelor G+r<!"i+i 2+ Nor2-V+#,, coloni(area de c"tre i"#+$,+ s)a desf"-urat 6n <!i </l,+ *!l/ri @",I<1l:,o!r+. 3cogene(a se desf"-oar" prin 0ocul 6ntre imigrare -i pieirea speciilor pe insulele -i pe malurile unui mare lac din S/+2i!. Dup" retragerea apelor urmea(" de0a 6n prima lun" coloni(area 6n mai multe unde cu "+*+r,+br!,+. Succesiunea primar" a plantelor terestre pe terenurile unde a a&ut loc colmatarea lacului se desf"-oar" ca un 1ro$+# #,o%!#,i$. La tropice !#i<il!r+! 2+ "oi i"#/l+ 6n biosfer" se desf"-oar" ca un proces sto,astic.. Astfel, pe unele insule mici din ar,ipelagurile 2onga -i Samoa din :acificul central, se g"sesc anumite specii de plante iar pe alte insule &ecine ele lipsesc. :opularea insulelor G!l!1! o# cu plante &asculare a fost opera &5ntului,&alurilor, p"s"rilor. U" $o"$l/5i+, $+l+ 2o/: ,+orii !l+ #/$$+#i/"ii 1ri<!r+, !l+ +$o +"+5+i #/", !",! o"i#,+ -i 1!r ! 6i i"$o<1!,ibil+. To,/-i, $o",r!2i$3iil+ "/ #/", i<1o#ibil 2+ 2+1:-i,. I",+r!$3i/"i "+$o",+"i,+ @",r+ +*+"i<+",+ @",I<1l:,o!r+ $o"2/$ l! o 2+5*ol,!r+ ! bio$+"o5+i 2/1: /" !"/<i, <o2+l, 2/1: /" !"/<i, ,r+"2 K,+"2i"3:L +Stugren, 1JJ4*. ). SUCCESIUNI SECUNDARE S>CC3SI>?IL3 S3C>?DA 3, denumite simplu SUCCESIUNI, apar, spre deosebire de ecogene(", permanent -i peste tot 6n biosfer". C+l+ <!i </l,+ +$o#i#,+<+ #/", $/1ri"#+ ,o, ,i<1/l @",r-/" 1ro$+# 2+ #/$$+#i/"+. D3CLA?LA 3A S>CC3SI>?IL# este dat" de : !$3i/"+! /"or 6or3+ 1+r,/rb!,o!r+ obi-"/i,+: 6n mediul terestru i"$+"2iil+, 6n apa marin" modific"ri de #!li"i,!,+ -.a. 6%CC&65%>57& 6%>@ &QA"5M<@& prin , <o2i6i$:ri $!",i,!,i*+ !l+ +l+<+",+lor #,r/$,/r!l+, prin <o2i6i$:ri ale "/<:r/l/i 2+ #1+$ii -i de i"2i*i5i 6n cadrul structurii biocenotice. <o2i6i$:ri 2+ 2/r!,:, ce conduc la ,r!"#6or<!r+! or2i"ii bio$+"o,i$+ -i 6n final la @"lo$/ir+! bio$+"o5+i 1+ !$+l!-i #/b#,r!,. De e/emplu, 6n anul 1J71, in&a(ia de !1+ #!li"+ o$+!"i$+ 6n M!r+! B!l,i$:, ba(in cu ape salmastre +oligo,aline*, a pro&ocat prefacerea -i deplasarea bioceno(elor. Stocarea apelor salmastre 6n ori(onturi ad5nci a fost urmat" de ano/ie, regresul -i dispari.ia (oobentosului. D>:D $# FA D3CLA?LA2#A 3 ! #/$$+#i/"ii deosebim : #/$$+#i/"i !bio +"+, bio +"+ -i ,+%"o +"+. HC

).(. SUCCESIUNI ABIOGENE For3+l+ 6i5i$+ !l+ <+2i/l/i pot cau(a formarea de ecosisteme noi, !$3io"I"2 $!,!#,ro6!l =erupii vulcanice, cutre#ure, incendii, uragane0, sau @" <o2 ,r+1,!, =trans+or#ri cli#atice0, pornind de la r"m"-i.ele #/b#,r!,/l/i bio,i$ *+$%i.

Er/13iil+ */l$!"i$+ sunt urmate de emana.ii de ga(e to/ice, ploi de cenu-", re&"rs"ri de flu&ii de la&", aduc5nd combina.ii minerale 6n soluri -i lacuri,cau(5nd +/,ro6i5!r+! l!$/rilor. C/,r+</r+l+ sunt cau(ele unor alunec"ri de teren ale masi&elor forestiere, care pot declan-a catastrofe ecologice locale. I"$+"2ii "!,/r!l+ apar ca fenomene normale, r+1+,!bil+ @" #!*!"+ +#,-!6ri$!"+, @" 1:2/ril+ <o",!"+ 2+ 1i" 2i" C!li6or"i!, @" 1:2/ril+ 2+ +/$!li1, 2i" A/#,r!li!, @" D+l,! D/":rii. Incendiile accelerea(" circuitul materiei prin &olatili(area combina.iilor minerale. :loile ce sur&in #1!l: 6o#6or/l 2+ 1+ #ol/l !r# . :e culturi arse, #+ r+2/$+ 2i*+r#i,!,+! #1+$i6i$: ! $ol+o1,+r+lor . $ocul fa&ori(ea(" !$/</l!r+! 2+ !5o, @" #ol. $ondul de semin.e din sol sufer" reduceri de pe urma incendiilor. Mersul general al succesiunii pirogenetice are ca re(ultat r+2/$+r+! 2i*+r#i,:3ii #1+$iilor, ! 2i*+r#i,:3ii -i +$%i,:3ii $o*or/l/i *+ +,!l. !n primii 1@)1' ani 2/1: /" i"$+"2i/ 2+ 1:2/r+ $r+-,+ 2i*+r#i,!,+! i+rb/rilor -i ! ,/6+lor, ce scade 6ns" mai t6r(iu din cau(a $o"$/r+"3+i 1l!",+lor l+<"o!#+. # p"dure se regenerea(" 6ncet dup" foc, deoarece cre-terea ierburilor 6mpiedic" de(&oltarea 1l!",/l+lor de specii lemnoase. !n succesiuni pirogenetice este implicat" -i !l+lo1!,i!. F!/"! +2!6i$: de ne&ertebrate din l!$/"+l+ %i1o ++ ale solului este sursa recoloni("rii biotopului cu animale de p"dure. Ur! !"+ 1/#,ii,o!r+ pot declan-a succesiuni pe arii 6ntinse de continent sau ocean. F/ri$!"+l+ distrug regiuni recifale 6n J!<!i$!, nimicind JIR din coralieri -i fauna lor. T!i6/"/ril+ tropicale din estul Asiei, pustiesc masi&e forestiere, scindea(" fondul de arboret -i creea(" lumini-uri1 lumini-urile sunt n"p"dite de i+rb/ri =Aandanus0 $! 1io"i+ri. F/r,/"i 2+ 5:1!2: distrug 6n Suedia, p"r.i ale codrilor de conifere -i creea(" goluri. B:,!i! 1/,+r"i$: -i "+$o",+"i,: ! *I",/rilor dinspre ocean, 6n An(ii din C,ile, deteriorea(" p"durile de fag =>ot)o+agus0. egenerarea decurge ca un proces sto,astic, total aleatoriu. R/1+ri 2+ "ori produc 6n ?oua =eeland" denudarea unor regiuni 6ntinse 6n mun.i. Calamit".ile naturale pot duce la formarea de ,!"!,o$+"o5+ 4 6n A6ri$! 2+ S/2 ,erg,eliile de (ebre pier masi&, 6necate 6n n"mol1 6n A<+ri$! 2+ Nor2 pier ,erg,elii de cal s"lb"ticit +mustang* din cau(a furtunilor de ("pad". 2ot tanatoceno(e sunt -i depo(itele de turme de ungulate c"(ute 6n r5pe din cau(a ploilor toren.iale pe insula 3ubeea, %recia. Mo2i6i$:ril+ $li<!,i$+ 2+$l!"-+!5: #/$$+#i/"i l+",+, 2+ l/" : 2/r!,: @" <:ri, lacuri mari -i pe continente. !n 0urul anului (8E', @" <:ril+ bri,!"i$+ a a&ut loc amestecul straturilor de ap" pe &ertical", re(ult5nd o prefacere profund" a regimului ,idrologic 6n litoral de la tipul de ape litorale la ape de tip oceanic. Ca urmare a acestui e&eniment, 6n apele de ."rm a ap"rut masi& (ooplanctonul pelagial 6mpreun" cu pe-tele planctofag Cl/1+! %!r+" /# !n perioada <io$+"i$:, Marea Mediteran" a a&ut ni&elul de ap" puternic sc"(ut prin e&aporare 6n decursul unei lungi perioade climatice aride1 astfel fiind de(golite regiuni intinse ale fundului m"rii, ceea ce a 6ng"duit e/tinderea sa&anelor din #rientul Apropiat spre &est p5n" 6n Spania. Ca urmare a 6nr"ut".irii postglaciare a climatului 2/1: +1o$! 2+ <!Ji<: $:l2/r: 2+ HH

2/1: l!$i!3i/"i, co&orul &egetal din 3urasia a fost 6nlocuit1 locul stepelor aride -i reci fiin luat de 1:2/ri 2+ 6oio!#+ /<+2+. Tr!"#6or<:ri $li<!,i$+ nu conduc 6ntotdeauna la 6nlocuiri de bioceno(e, ci uneori numai la 6nlocuiri ale unor specii, f"r" alterare structural" a ecosistemului.!ncep5nd cu mi0locul secolului al 1J) lea, $li<!,/l E/ro1+i $+",r!l+ -i "or2i$+ a de&enit tot mai oceanic. Aceasta a permis imigrarea unor p"s"ri iubitoare de umiditate 6n $enoscandia, ca de e/emplu $/6/"2!$ =Aodiceps nigricollis0, :i"/-!-2+-b!I,: =Gallinula c)loropus0, li-i,! =Fulica atra0, 1ri*i %+,o!r+! =7uscinia luscinia0 -i totodat" dispari.ia unor specii ca de e/emplu 2/<br:*+!"$! =Coracias garrulus0 +Stugren, 1JJ4*. ).&. SUCCESIUNI BIOGENE Sunt cau(ate mai ales de $o"$/r+"3! i",+r#1+$i6i$: din ecosisteme, pe acela-i substrat cu condi.ii abiotice relati& constante. Exemplu# de voltarea unei turbrii de la o mlatin de turb "regim eutrof, cu br-u de macrofite$, la un tinov oligotrof n care speciile de 6p)agnu# constituie vegeta&ia. Se @"lo$/i+#$ 6o"2/ril+ 2+ 6!/":, apar -iruri de combina.ii de specii, ce se succed 6n func.ie de "!,/r! bio,o1/l/i, ,i1/l 2+ *+ +,!3i+ -i "!,/r! #ol/l/i . !n biotopuri primare, #1+$,r/l 2+ 6or<+ bio,i$+ !"i<!l+ +#,+ 6o!r,+ bo !,, dar se restr5nge treptat. "eci+ii de coralieri sunt submina&i ncet de activit&ile spongierilor, polic+etelor, bivalvelor, sipunculidelor, rmi&ele de pe fundul mrii fiind recolonizarea cu alge, cu fanerogame =@)alassia0, cu coralierii "<cropora !i Millepora0. Desf"-urarea succesiunii biogene depinde de $!1!$i,!,+! 1l!",+lor -i !"i<!l+lor de a i"*!2! suprafe.e de0a ocupate, 2+ ! i5 o"i locuitorii auto,toni, -i de a !#i<il! bio,o1/l. Colo"i5!r+! #+ 2+#6:-o!r: #,o%!#,i$ - deoarece condi.iile fluctuante de e/isten." nu fa&ori(ea(" structurarea legic", ordonat" a bioceno(ei, nu permit predic.ii asupra fa(elor. R+5/l,!,/l depinde de $!1!$i,!,+! $o<1+,i,i*: a plantelor adulte -i, mai ales, de aceea a #+<i"3+lor -i 1l!",/l+lor. 6#irdarul cauca ian =")ododendron ponticu#0 introdus n .rlanda, unde s*a slbticit, a cucerit n pduri de ste(ar arii ntinse, datorit toleran&ei sale la umbrire, ratei reduse de metabolism i creterii suprafe&ei foliare. :rin coloni(are nu are loc neap"rat i(gonirea speciilor auto,tone, ci r+2/$+r+! PPN ale lor. N/<:r/l 2+ #1+$ii de animale asociate cu succesiunile biogene cre-te odat" $/ $r+-,+r+! !ri+i #1+$i+i- !52:. %e exemplu, trestia*de*za+r =6acc)aru# o++icinale0 a fost introdus pe insulele 6(uL(u n 2urul anului B>>, unde ocup azi circa :>>> +a5 n Cuba a fost introdus abia n B:9>, dar ocup acolo =9A.>>> +a. 0n insulele 6(uL(u este atacat de numai AB de specii de insecte duntoare, dar n Cuba de IB specii. :rin 1:-/"!r+ #+l+$,i*:, !"i<!l+l+ +rbi*or+ pot cau(a succesiuni secundare ale plantelor. %e exemplu, #icrocrustaceii algo+agi declaneaz prin punarea dino+lagelatelor n lacuri din America de /ord, succesiunea fitoplanctonului de la o comunitate de diatomee*dinoflagelate primvara, la o comunitate de alge verzi*alge albastre toamna. Atunci c5nd in&a(ia se manifest" prin i"/"2!r+! ,o,!l: ! bio,o1/rilor de imigran.i, speciile auto,tone sunt fie 6n 6ntregime supuse -i 6ngr"dite, fie e/terminate. Aceasta duce la 1r+6!$+r+! #,r/$,/rii 2+ !"#!<bl/ -i ! 6/"$3iilor +$o#i#,+</l/i. 3/emple: Crabul)l5nos)c,ine(esc KErio$%+ir #i"+"#i#L,adus din Asia de 3st 6n 1J12, a in&adat -i coloni(at repede aproape toate flu&iile din E/ro1! $+",r!l:. Iri2o<.r<+J %/<ili#, furnica sud)american", adus" 6n America de Nor2 a e/terminat specii indigene de furnici. $ilo/era KVi,+/# *i,i6oliiL -i g5ndacul)de)Colorado KL+1,i"o,!r#! 2+$+<li"+!,!L, imigran.i din America de ?ord, au dob5ndit po(i.ii de control 6n &ii -i respecti& culturile de cartofi. !n lacuri -i b"l.i din Delta Dun"rii, pe-tele erbi&or C,+"o1%!r." o2o" i2+ll! 6ntrerupe mersul succesiunii prin 1:-/"!r+! aproape complet" a macrofitelor +Stugren, 1JJ4*. ).). SUCCESIUNI TEFNOGENE HI

A$3i/"il+ +$o"o<i$+ !l+ o</l/i, <!i !l+# i"2/#,ri!li5!r+!, 1ro*o!$: @" bio#6+r: #/$$+#i/"i #+$/"2!r+ -i +$o +"+5+. !nc" 6n paleoliticul timpuriu, omul a pro&ocat 6n "or2/l E/ro1+i regresiunea fondurilor de ulm =%l#us0, ,r"nindu)-i caii cu frun(e de ulm. Succesiuni pirogenetice au fost adeseori declan-ate de &5n"tori -i agricultori. :rin foc, unelte, arme -i $!1r+ omul primiti& a distrus numeroase plante -i animale -i a desc,is calea pentru multe succesiuni. I"6l/+"3+ 2+ l/" : 2/r!,: !l+ o</l/i !#/1r! "!,/rii transform" lent condi.iile de e/isten." ale animalelor -i declan-ea(" succesiuni 6n care unele specii sunt fa&ori(ate, iar altele de(a&anta0ate. Astfel, 6n S/+2i! au fost e/tinse 6n sec. al 1J)lea terenurile agriculturale -i f5ne.ele, ceea ce a fa&ori(at e/tinderea arealurilor unor specii de &ertebrate p"-un"toare ca elanul (<lces alces0 -i c"priorul =Capreolus capreolus0, dar au de(a&anta0at altele cum sunt cioc5rlanul =Galerida eristata0, bar(a aIb" =Ciconia ciconia$ -i bu,aiul)de)balt")cu) burt") ro-ie ='o#bina bo#bina0. :e ,+r+"/ri ! ri$ol+ !b!"2o"!,+ se pot desf"-ura succesiuni cu serii complete. U" 6/"$3i+ 2+ *+ +,!3i! r+ i/"ii #+ !0/" + l! asimilarea terenului 6n p"dure sau 6n step". Di",r+ "+*+r,+br!,+ #/", 2o<i"!",+ @" #,!2i/l 2+ 1io"i+r!, colembole -i lar&e de diptere, $!r+ @-i :#+#$ "i-+ 1o,ri*i,+ @" #i#,+</l l!$/"!r !l #ol/l/i. FiJ!,orii 2+ !5o, !,<o#6+ri$ Kb!$,+rii -i $i!"ob!$,+riiL #/", i"%ib!3i !i$i 2+ +Jo<+,!boli3ii i+rb/rilor -i ,/6+lor, solul de&enind s"rac 6n a(ot, $++! $+ 2/$+ l! +li<i"!r+! /"or 1l!",+ 2+1+"2+",+ @" $r+-,+r+! lor 2+ 1r+5+"3! /"or $o"$+",r!3ii ri2i$!,+ 2+ !5o,. Dup" 2+6ri-!r+! ,+r+"/l/i 6or+#,i+r se poate a0unge prin succesiune primar" din nou la stadiul de p"dure. ?oii imigran.i forestieri pro&in din p"duri &ecine, ce au r"mas intacte. 2"ierea masi&" a lemnului din p"dure a fost urmat" de sc"derea concentra.iei de nutrien.i -i a biomasei de artropode, de cre-terea num"rului de indi&i(i la afide -i furnici din stratul de tuf"ri- -i, 6n final, de reducerea &olumului proceselor biogeoc,imice interne. :e suprafa.a solului -i la ad5ncimea de 7 cm num"rul de indi&i(i al <i$ro!r,ro1o2+lor se reduce, dar la ad5ncime de 77 cm, num"rul acestora este din nou crescut. 2"ierea p"ldurii a produs 6ntr)un 1i"+, 2i" #/2/l Fi"l!"2+i o cre-tere efemer" a biomasei faunei din sol, mai ales datorit" cre-terii numerice a lumbricidelor -i enc,itreidelor. Dup" defri-are, 1+ lo$/l 1:2/rilor <o",!"+ 2+ 1i" se desf"-oar" paralel cu #/$$+#i/"+! *+ +,!3i+i o succesiune secundar" a !#,ro1o2+lor -i i"#+$,+lor +1i ++M #/$$+#i/"+! !1,+rio,+lor, !$!ri+"ilor -i oli o$%+,+lor este corelat" cu 2+5*ol,!r+! #ol/l/i. Anumite specii de arbori, formea(" pe ,+r+"/ril+ 2+6ri-!,+ stadii de arboret premerg"tor p"durii1 acesta este ca(ul lui Arunus spinosus. De(&oltarea 6!/"+i +2!6i$+ este str5ns corelat" cu 6or<!r+! #ol/l/i. De(&oltarea #ol/l/i se desf"-oar" 6n cone/iune cu succesiunea co&orului &egetal, p5n" la atingerea unui +$%ilibr/ @",r+ <i"+r!li5!r+ -i PPN . ?um"rul de indi&i(i de $ol+<bol+ cre-te de la poieni +12.@@@ e/emplare. m ) 2* p5n" la pinete +47.@@@ e/emplare. m) 2*. F!/"! +2!6i$: influen.ea(" structurarea solului, 6or<!r+! 2+ %/</# -i ,i1/l 2+ #ol, stimul5nd astfel desf"-urarea succesiunii &egeta.iei. Densitatea de acti&itate a 6!/"+i +2!6i$+ corespunde cu stadiul de succesiune a &egeta.iei. !n Carpa.ii din >craina s)a obser&at un anumit fond faunistic de #,!6ili"i2+ corespun("tor cu fiecare stadiu al succesiunii. U" #ol #/$$+#i/"il+ $/1ri"2 at5t microflora c5t -i microfauna. T+r+"/l 2+"/2!, este coloni(at mai 6nt5i de un *!l 1ri<!r 2+ b!$,+rii +mai ales cu specii de 'acillus -i de Aseudo#onas$. Al doilea &al de microorganisme este alc"tuit din forme care se multiplic" pe c,eltuiala materiei organicc aflat" 6n putrefac.ie 6n soluri bogate 6n ,umus. Pr:b/-ir+! bio$+"o5+lor este cau(at" adeseori -i de om. :e terenuri industriale bioceno(ele sunt eliminate. # repopulare primar" 6ncepe abia atunci c5nd unitatea industrial" 6-i 6ncetea(" acti&itatea. >n e/emplu: $!ri+r+ 2+ $!oli" !b!"2o"!,+ nu sunt imediat in&adate de &egeta.ie, deoarece solul nud este s"rac 6n nutrien.i -i nepotri&it pentru cre-terea plantelor. !n Cor"N!ll KM!r+! Bri,!"i+*, tuf"ri-ul -i arbu-tii au ap"rut pe un asemenea teren denudat abia dup" &E-EE !"i. !n decursul succesiunii au crescut permanent <!#! 2+ 2+,ri,/# -i $o"3i"/,/l 2+ !5o, 2i" HJ

#ol. $actorul tipic a fost aici $i$l/l lo$!l 2+ !5o,.Cariera de caolin a fost !#i<il!,: 2+ 1:2/ri dup" (&' de ani. Succesiuni te,nogene sunt declan-ate -i de 2+-+/ri i"2/#,ri!l+. E/,ro6i5!r+! l!$/rilor cau) (ea(" prefaceri profunde 6n ecosistemele de ap" dulce. 3/emple: @" Fi"l!"2! cre-terea 6nc"rc"turii industriale a unui lac a pro&ocat o succesiune secundar" 6n decurs de E' !"i de la un lac oligotrof la unul eutrof. !n p5raie de munte, unde a a&ut loc +/,ro6i5!r+! !1+lor prin scurgeri ale unor ape impurificate, a a&ut loc #/$$+#i/"+! $o<bi"!3iilor 2+ 2i!,o<++. efacerea ecosistemelor ac&atice dup" inundarea lor cu ape impurificate se reali(ea(" prin imigr"ri de faun" din ape nepoluate -i din microorganismele de pe fundul apelor. A ri$/l,/r! 6ncearc" s" diri0e(e -i s" accelere(e succesiunile de pe terenurile agrare. eac.ia bioceno(ei fa." de ameliorarea solului -i tratamentele cu pesticide depinde de propriet".ile fi(iologice ale speciilor -i nu este 6ntotdeauna po(iti&". !nc"rc"tura grea a solului cu substan.e organice duce la #$:2+r+! 2i*+r#i,:3ii +$olo i$+, la /"il!,+r!li,!,+ @" $o<1o5i3i! 6!/"i#,i$: -i l! $r+-,+r+! "/<+ri$: +J$+#i*: ! i"2i*i5ilor /"or #1+$ii. Sol/ri i",oJi$!,+ $/ 1+#,i$i2+ se transform" repede 6n terenuri abiotice sau cel pu.in 6n biotopuri s"race 6n specii. !n dealurile cu &ii din %ermania depoluarea parcelelor into/icate 6ncepe 6n mai, c5nd sunt in&adate de #1+$ii %+<i+2!6i$+ -i continu" p5n" 6n noiembrie, c5nd se atinge un ma/im de #1+$ii ,i1i$ +2!6i$+. Dar $ol+<bol+l+ repre(entate prin pu.ine specii ating num"r ridicat de indi&i(i tocmai 6n parcelele total into/icate. eorgani("ri te,nogene ale land-aftului cau(ea(" succesiuni de lung" durat", 6n special $o"#,r/$3iil+ 2+ b!r!0+ -i 2+ $!"!l+. L!$/ril+ 2+ b!r!0 transform" un curs de ap" curg"toare 6ntr)un ba(in de ap" stagnant". De aici re(ult" prefaceri profunde, 6nlocuirea bio$+"o5+lor r+o6il+ cu bio$+"o5+ 1#!<o6il+ +ata-ate de nisipuri*. 0n lacuri de bara( de pe fluvii de c-mpie n 36SS, succesiunea te+nogen a durat circa 2 ani i a cuprins trei stadii # n primul stadiu s*a produs prbu!irea bioceno elor +luviatile. 0n al doilea stadiu se formeaz bioceno e trectoare n care apar specii de nevertebrate imigrate# c+ironomide n bentos, radiolari i microcrustacei n plancton. 6tructura tro+odina#ic a biocenozei se bazeaz pe exploatarea detritusului organic abundent n lac , ce provine din distrugerea fitomasei scufundate. 0n cel de*al treilea stadiu se reduce bio#asa oobentosului, iar n zooplancton se constituie conexiunile biocenotice. Cianobacteriile se dezvolt masiv ca fenomen de M0nflorirea apeiM. /umrul de indivizi i biomasa anumitor grupe de animale cresc mereu n decursul succesiunii. 0n lacurile de bara2 din apele de munte ale 6erbiei, succesiunea a decurs de asemenea timp de 2 ani, n trei stadii # n primul stadiu au fost distruse total biocenozele fluviatile i nlocuite n bentos prin colonizare srac cu oligoc)ete. 0n al doilea stadiu s*a format biocenoza caracterizat prin C)irono#us plu#osus, iar n cel de al treilea stadiu s*a format o biocenoz stabil de oligoc)ete. @itoplanctonul s*a dezvoltat de asemenea n trei stadii# regresiunea numrului de indivizi n primul stadiu, atingerea #axi#ei diversiti ecologice n cel de*al doilea i stabili area biocenotic n cel de*al treilea stadiu. 0n #arile lacuri de bara( din +luviile tropicale succesiunile decurg cu totul altfel dec-t la latitudinile cu cli#at te#perat, fiindc la tropice, vegeta&ia terestr inundat este mai repede degradat. %e aceea, de2a n cursul umplerii bazinului cu ap, n apele lacului a2ung mari cantit&i de substante minerale. %e aici rezult Mnfloriri ale apelorM i suprapunere n timp a biocenozelor trectoare i a celor stabile. %in cauza metabolismului rapid al bacteriilor de pe substratul lacului de bara2 Eariba de pe <ambezi se acumuleaz doar foarte pu&in m-l. %e aceea, dup biocenoza trectoare edificat de c+ironomide nu urmeaz o bioceenoz de oligoc+ete, ci o biocenoz a larvelor de diptere "Povilla adusta$. !n $!"!l+ $+ l+! : @",r+ +l+ b!5i"+ <!ri,i<+ , succesiunile se desf"-oar" e/trem de lent. Astfel, prin $!"!l/l S/+5, inaugurat 6n (9?8 a a&ut loc o migra.ie foarte 6nceat" 6ntr)un sens unic a faunei 2i" M!r+! Ro-i+ #1r+ M. M+2i,+r!": . !n 1J24, 6n lacurile amare ultra,aline de pe traseul canalului bioceno(ele erau de0a stabili(ate +Stugren, 1JJ4*. I@

;. STABILIHAREA ECOSISTEMULUI 3cogene(ele -i succesiunile conduc de obicei la stabili(area ecosistemului, fenomen e/primat 6n <+r#/l +"+r!l !l +$o +"+5+i -i 6n conceptul de $li<!J. ;.(. M+r#/l +"+r!l !l +$o +"+5+i -i #/$$+#i/"ilor Dup" ,+ori! $l!#i$: num"rul de specii, biomasa global", di&ersitatea ecologic" -i structurarea biocenotic" $r+#$ 1+r<!"+", 6n decursul succesiunii. Astfe, este procesul de(&olt"rii p"durii de la structuri simple la structuri comple/e. Di&ersele subsisteme, componente -i compartimente ale p"durii au 6ns" &ite(e diferite de de(&oltare. Aceasta se obser&" -i 6n ape continentale -i 6n ape marine. 3/emplu: Dup" trei ani, 6ntr)un <i$ro+$o#i#,+< !$*!,i$ +J1+ri<+",!l, starea biologic" -i c,imic" au r"mas 6n esen." nemodificate1 biomasa algelor a manifestat tendin.a spre starea sta.ionar", iar compartimentul algofag =Dap)nia #agna0 a r"mas constant, 6ns" compartimentul descompuniltor a atins o 6nalt" ra.ie a metabolismului. R+l!3iil+ #/$$+#i/"ii $/ 2i*+r#i,!,+!. !n unele ecosisteme este clar &i(ibil" ,+"2i"3! #1r+ $r+-,+r+! "/<:r/l/i 2+ #1+$ii, ! +$%i,:3ii #i 2i*+r#i,:3ii. !n decursul form"rii 1:2/rilor ,ro1i$!l+, num"rul de specii cre-te, dar nu cu &ite(" mult mai mare dec5t 6n (ona de climat temperat. Coloni(area secundar" a r+$i6ilor !r,i6i$i!li K2i /ri @" 1or,L 2i" M!r+! Ro-i+ a atins dup" 11 ani un stadiu de 6nalt" di&ersitate ecologic", dar abia dup" moartea coralierilor recifali. Co</"i,:3i *+ +,!l+ "o/ 6or<!,+ 1r+5i",: o 2i*+r#i,!,+ i"6+rio!r: , fiind foarte sensibile fa." de fluctua.iile factorilor !bio +"i. Di*+r#i,!,+! <!Ji<: $or+#1/"2+ $/ 6!5! 2+ <!,/ri,!,+. Dar di&er-i factori bio +"i pot reduce puternic di&ersitatea. ) 0n zona #unilor nali din Airinei, animalele erbivore modific diversitatea vegeta&iei, favoriz-nd specii ca tpoica =>ardus stricta01 o specie de piu, anume Festuca es/ia elimin, tot n pa2iti.e din Pirinei, alte plante ierbacee i reduce astfel diversitatea. * 0n ecosiste#ele #arine, numrul de specii crete n decursul succesiunii, pentru ca apoi s scad, iar n stadiul final s se a2ung la oscilaii. Spre deosebire de ecosistemele terestre, unde *!loril+ <!Ji<+ !l+ bio<!#+i $oi"$i2 $/ $+! <!i @"!l,: #,!bili,!,+, 6n ecosistemele marine sunt produse biomase enorme pe fundul m"rii 6n condi.ii de instabilitate. Pro2/$3i! -i bio<!#! $r+#$ @" ,i<1/l #/$$+#i/"i lor @" +"+r!l, 2!r "/ $! o 6/"$3i+ li"i!r:. %e exemplu, la tropice mrimea PP/ crete repede, dar imediat ce s*a atins stabilizarea ecosistemului, creterea devine mai lent. Dup" <o2+l/l _%i,,!B+r, o p"dure atinge abia 6n condi.ii de stare stationar" ni&elul ma/im de biomas". Dar 6n p"durile de foioase din estul S>A, biomasa ma/im" se atinge de0a de la 6nceputul succesiunii dup" t"ierea p"durii, ca dup" aceea biomasa s" scad", ating6nd 6n stadiul final 6nc" o culme, dar mai 0oas". !n decursul succesiunii, #,r/$,/r! bio$%i<i$: a ecosistemului de&ine @"$%i#: -i #,!bil:. Acumularea to/inelor 6n biotop poate 6mpiedica imigrarea de specii noi -i determina fa(e de de(&oltare unilateral" . Din perspecti&" energetic" succesiunea const" dintr)un -ir de procese ire&ersibile, care conduc spre o stare sta.ionar". Bioceno(a tinde spre starea de consum energetic minim. Pro2/$,i! 2+ +",ro1i+ 2+*i"+ <i"i<: -i $o"#,!",: @" ,i<1, 2!r i"6or<!3i! 2i<1o,ri*: $r+-,+ . +Stugren, 1JJ4*. ;.&. CONCEPTUL DE CLIMAO Conform teoriei clasice a succesiunilor, bioceno(ele tind spre un stadiu final ce se p"strea(" durabil f"r" transform"ri esentiale. Acest stadiu se nume-te $o</"i,!,+! 6i"!l: #!/ $li<!J +gr. Olima/ S punct culminant* atunci c5nd are loc $or+#1o"2+"3! *+ +,!3i+i $/ <!$ro$li<!. I1

Asemenea comunit"ti sunt rare 6n 3uropa, mai ales 6n 3uropa central", unde 6nc" din epoca marii defri-"ri +e&ul mediu timpuriu* land-aftul a fost modificat -i controlat de om. CI,+*! $o</"i,:3i 2+ ,i1 $li<!J, @" r:#:ri,/l E/ro1+i, #/", 4 /"ii $o2rii 2+ 6! 2i" C!r1!3i, P:2/r+! Bi!lo*i+0! 2i" Polo"i! -i Bi+l!r/#, 1:2/ril+ 2+ #,+0!r 2+ 1+ ri"2/ril+ 6l/*io-<!ri,i<+ !l+ D+l,+i D/":rii. Comunit".i de tip clima/ sunt : ,/"2r+l+ !r$,i$+ -i 1:2/ril+ 2+ $o"i6+r+ K,!i !L +/ro-#ib+ri+"+ -i "or2-!<+ri$!"+, unele 1:2/ri 1l/*i!l+ 2+ l! ,ro1i$+ -i r+$i6ii 2+ $or!li+ri. !n 1+l! i!l nu se atinge stadiul de clima/, din cau(a turbulen.ei &alurilor. :e-tii erbi&ori 6mpiedic" colmatarea flu&iilor, astfel bio$+"o5+l+ 6l/*i!,il+ ating numai un stadiu de preclima/. Cli<!J/l +#,+ "/<i, monoclima/ sau clima/ climatic, @" $o</"i,:3i *+ +,!l+ #,!bil+ -i +$%ilibr!,+, b!5!, 1+ armoni(area &egeta.iei cu macrocIima . CI"2 $o<bi"!3i! 2+ #1+$ii *+ +,!l+ $or+#1/"2+ $/ $li<!, $li<!J/l 1o!,+ #: 2/r+5+ timp de secole #!/ milenii. V+ +,!3i! ,r+b/i+ #: 6i+ $or+#1/"5:,o!r+ -i $/ ,i1/l 2+ #ol. Conceptul de 1oli$li<!J, formulat de Du iet( 6n 1J'@ e/prim" coresponden.a &egeta.iei cu macroclima -i cu tipul de sol. # bioceno(" stabil" este 6ntemeiat" -i pe $o"+Ji/"+! $o"#,!",: @",r+ 1l!",+ -i !"i<!l+. 2eoria configura.iei clima/ului +`clima/ pattern t,eorN`* i"$l/2+ -i 6!/"! 6n aprecierea clima/ului. Co"$+1,/l +$olo i$ 2+ $li<!J $o"#i2+r: !2!1,!r+! r+$i1ro$: ! 1o1/l!3iilor *+ +,!l+ -i !"i<!l+ @" $!2r/l #,r/$,/rii bio$+"o,i$+ ! +$o#i#,+</l/i. Cli<!J/l #+ @",+<+i!5: 1+ +Ji#,+",! /"or #1+$ii $/ 2/r!,: l/" : 2+ *i!3: i"2i*i2/!l:, 6ii"2 -i r+5/l,!,/l o1,i<i5:rii #,r/$,/rii +$o#i#,+</l/i. !n practic", clima/uI este edificat de c6te&a specii &egetale de succes 6n `lupta pentru e/istent"`. # specie poate apare 6n anumite condi.ii ca pionier, iar 6n altele ca edificator de clima/. !n Al1ii S$!"2i"!*i+i, mesteac"nul ='etula0, edific" o p"dure de clima/ -i supra&ie.uie-te 6n condi.ii meteorologice e/treme prin r+1ro2/$+r+! *+ +,!,i*:. Dar 6n ani cu climat mai bl5nd, mesteac"nul de&ine plant")pionier -i asimilea(" rapid, prin 6mpr"-tiere de #+<i"3+, ,+ri,orii "oi. >n alt aspect al teoriei clima/ului este con&ergen.a direc.iilor de de(&oltare ale di&erselor bioceno(e 6ntr)o arie geomorfologic -i climatic unitar".!n +$o#i#,+<+ $/ $o"6i /r!3ii !"!lo! + #+ 2+#6:-o!r: #/$$+#i/"i !#+<:":,o!r+ r+1+,!bil+ +Stugren, 1JJ4*.

C/r#/l (&.
CONSERVAREA BIODIVERSITAIl
C/1ri"#4 I",ro2/$+r+ Co"#i2+r!3ii +"+r!l+. Arii #i #1+$ii 1ro,+0!,+. Pl!"/l 2+ or !"i5!r+ -i +#,io"!r+ !l /"+i !rii 1ro,+0!,+ M!,+ri!l 2i2!$,i$ 2/1:4 CRISTEA, V., SIMONE DENAEYER, &'';. De la biodiversitate la OGM-uri ? Col+$,i! UNIVERSITAS, #+ri! BIOLOGIE, E2. EiBo", Cl/0-N!1o$!L BOTNARIUC, N., VICTORIA TATOLE, +2#. &''E. Cartea ro!ie a vertebratelor din "o#$nia. A$!2+<i! Ro<I":, M/5+/l N!3io"!l 2+ I#,ori+ N!,/r!l: =Gri or+ A",i1!, B/$/r+-,i. UNIUNEA EUROPEANA, CENTRUL DE RESURSE JURIDICE. PROIECT FINANAT PRIN PFARE4 C!<1!"i+ 2+ i"6or<!r+ ! 6/"$3io"!rilor 1/bli$i 1ri*i"2 $o"3i"/,/l !$W/i#-/l/i $o</"i,!r, ,+J,+ +l!bor!,+ 2+ Il+!"! P!#$!l, Mo"i$! Vl!2, S,+6!" D+!$o"/, Co2r/ Vr!bi+, S/1+r*i5!r+4 El+"! Si<i"! T:":#+#$/, A/r+l Ciob!"/Dor2+!, B/$/r+-,i, &'';. PROTECIA MEDIULUI UNCONJURATOR.

I2

I",ro2/$+r+ ;Biodi&ersitatea cuprinde toate ni&elurile ierar,iei sistemelor biologice: indi&id, specie, biom, -i ea este re(ultatul e&olu.iei raportului dintre rata specia.iei -i cea a e/tinc.iei. De aceea, biodi&ersitatea nu trebuie abordat" ca o stare de fapt, ci ca un proces. Datele paleontologice arat" c", 6n decursul istoriei &ie.ii pe :"m5nt, procesul specia.iei l)a dep"-it pe cel al e/tinc.iei. #dat" cu apari.ia omului -i mai ales cu intensificarea acti&it".ii lui, e/tinc.ia a 6nceput s" dep"-easc" specia.ia, mai 6nt5i pe plan local, apoi pe plan regional, pentru ca 6n present s" de&in" un factor global definit ca actuala cri(" ecologic". !n acest nou conte/t s)a impus cu fermitate necesitaatea conser&"rii biodi&ersit".ii -i, implicit, reconsiderarea rela.iei om)mediu, abordabil" prin intermediul celor dou" c"i, politic" -i te,nico)-tiin.ific". !n om5nia a e/istat, 6nc" din primele decenii ale secolului EE, o preocupare pentru conser&area -i pre(er&area di&ersit".ii biologice &aloroase, preocupare ini.iat" -i sus.inut" mai ales prin efortul unor speciali-ti, precum 3mil aco&i.", Ale/andru Bor(a, 3mil :op, Andrei :opo&ici) B5(no-anu, %rigore Antipa -i al.ii. om5nia particip" continuu la politica interna.ional" de mediu, semn5nd -i ratific5nd cele mai importante con&en.ii, re(olu.ii, declara.ii -i acorduri. Astfel, om5niaa participat la Conferin.a ?a.iunilor >nite pentru :rotec.ia Mediului !ncon0ur"tor .inut" la StocO,olm, 6n 1JH2, a participat 6n 1JJ2 la Conferin.a ?a.iunilor >nite de la io de Maneiro, ratific5nd 6n 1JJ4 Con&en.ia Di&ersit".ii Biologice, a participat 6n 2@@2, la Conferin.a ?a.iunilor >nite de la Mo,anesburg. 2otodat", om5nia a ratificat 6n 1JJ1 Con&en.ia pri&ind Importan.a Interna.ional" a =onelor >mede + AMSA *, !? 1JJ' Con&en.ia de la Berna pri&ind Conser&area Gie.uitoarelor S"lbatice -i a Habitatelor ?aturale, 6n 1JJI Con&en.ia de la Bonn pri&ind Conser&area Speciilor Migratoare. A aderat la Srategia -i :lanul de Ac.iune :an)3uropean pri&ind Conser&area Di&ersit".ii Biologice -i a Landscape)ului, la Directi&a J2 <4'<C33 A Habitate, la Directi&a HJ<4@J<C33 A :"s"ri, la Acordul pri&ind Conser&area Cetaceelor Mici din Marea Mediteran" -i Marea ?eagr". A de&enit membr" a multor foruri -i componente structurale din re.eaua ocrotirii -i conser&"rii mediului: BI DLI$3, 3C#?32, 3M3 ALD, % 33? C #S etc. +dup" C IS23A -i SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4*. Cre-terea gradului de implicare a om5niei 6n problematica specific" de mediu a permis 6mbun"t".irea strategiei na.ionale de ocrotire -i conser&are a resurselor naturale la ni&el na.ional. Considerat" ca un instrument al strategiei conser&"rii la ni&el na.ional -i regional, a fost editarea $:r3ilor -i li#,+lor ro-ii de c"tre fiecare .ar" european". La ba(a includerii speciilor 6n C"r.ile o-ii au stat criteriile stabilite de c"tre >niunea Interna.ional" pentru Conser&area ?aturii +>IC?*. :rin structura lor particular", C"r.ile o-ii repre(int" semnale de alarm" menite s" atrag" aten.ia publicului larg -i a factorilor de deci(ie asupra speciilor care se afl" 6n stare critic" sau se apropie de acest prag al dispari.iei. :rintre principalii factori antropici care au condos la diminuarea drastic" a efecti&elor speciilor men.ionate 6n Cartea 6oie a )ertebratelor din 6om-nia se pot enumera: desecarea luncii inundabile a Dun"rii1 distrugerea propriu)(is" a ,abitatelor prin construirea de obiecti&e urbane, industriale etc., crearea lacurilor de acumulare1 cre-terea polu"rii apelor -i solurilor1 cre-terea folosirii pesticidelor1 uciderea direct" a animalelor de c"tre oameni. !n .ara noastr" consolidarea strategiei de conser&are a di&ersit".ii biologice este asigurat" prin promulgarea urm"toarelor legi: Legea :rotec.iei Mediului +1'H<1JJ7*1 Legea pri&ind aprobarea :lanului de amena0are a teritoriului na.ional +7<2@@@*1 Legea 4C2<2@@1 pentru aprobarea #rdonan.ei de urgen." a gu&ernului nr. 2'C<2@@@ pri&ind regimul ariilor naturale prote0ate, conser&area ,abitatelor naturale, a florei -i faunei s"lbatice. #crotirea naturii -i a di&ersit".ii ei biologice, protec.ia mediului fa." de presiunea cresc5nd" a acti&it".ii umane au a0uns printer cele mai importante problem ale omenirii, deoarece de re(ol&area lor depinde de(&oltarea durabil" a societ".ii, pe plan na.ional c5t -i pe plan global.9 +dupa B#2?A I>C, ?., GIC2# IA 2A2#L3, eds. 2@@7. Cartea roie a vertebratelor din 6om-nia. Academia om5n", Mu(eul ?a.ional de Istorie ?atural" A%rigore Antipa, Bucure-ti. * (. Co"#i2+r!3ii +"+r!l+ ;Ast"(i, c5nd se recunoa-te 6n mod oficial faptul c" MPlaneta este bolnav de oameniM +Conferin.a Interna.ional" asupra sc,imb"rilor climatice, QNoto 1JJH*1 c5nd progresele te,nologice au atins un asemenea ni&el 6nc5t &ia.a pe 2erra este, 6n comple/itatea ei, foarte puternic amenin.at". I'

Ast"(i, c5nd M%repturile omului. care constitue etica modernit&ii, ignor n mod superb indispensabila reciprocitate ntre drepturi i obliga&ii...M +:elt, 1JJ7, ap C#S2A, 2@@@, p. 11@* -i c5nd Mexploatarea abuziv a naturii de ctre oameni i n special de ctre cei din societatea industrial occidental, a degenerat n obinuin& de via&M +M#?AS, 2@@@, p. 22*, necesitatea instaur"rii unei morale ecologice +ori a unui `principiu moral s"n"tos` despre care &orbe-te Kilson* -i ca urmare -i a unei ac.iuni 6n consens cu legile ecologice, nu mai poate ap"rea ca `un moft` al naturali-tilor, ca un `,obbN` ori ca o fante(ie a &is"torilor. :rote0area naturii repre(int", de fapt, un mod simplu de a face proba unui realism de oameni responsabili +D# S2, 1JJJ*, +dup" C IS23A -i SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4*. Dar tot ast"(i +6n plin Deceniu #?> pentru combaterea s"r"ciei: 1JJH)2@@C*, circa 1,' miliarde de oameni tr"iesc 6ntr)o s"r"cie absolut", 4@ de milioane mor anual de boli cau(ate de foame, 6n timp ce un num"r de 227 din persoanele cele mai bogate din lume de.in o bog".ie cumulat" egal" cu &enitul anual a 0um"t".ii s"race de pe %lob +c*. D+#1:2/riril+ au un ritm mediu anual de circa 2R, /rb!"i5!r+! a reunit de0a 7@R din popula.ia 2errei, iar 7)14R dintre #1+$iil+ di&erselor grupe de organisme sunt 1/,+r"i$ !<+"i"3!,+ etc., etc. +SMI2H, 1JJJ*. Li tot ast"(i, dup" ce s)a 6nc,eiat, nu demult, Deceniul #?> al apei potabile, o serie de manifest"ri de la Summit)ul de la Mo,anesburg +august, 2@@2* au a&ut ca motto: ` 4ater for food `, de-i ."rile ?ordului au un e/cedent de produc.ie agricol", de-i problema apei de&ine una global" -i de-i M. D# S2 +1JJJ* ne aten.ionea(" c": MHmenirea va muri de sete nainte s moar de foameM . Afirma.ia sa se ba(ea(" pe faptul c", 6n deceniul trecut, peste 1 miliard de oameni nu a&eau acces la ap" potabil", iar circa 1@ milioane mureau anual din cau(a bolilor generate de lipsa acesteia +S3A%3 , 1JJ7*. !n aceste condi.ii, credem c" este necesar" folosirea oric"ror modalit".i care, dup" cuno-tin.ele noastre, ar fi 6n m"sur" #: !#i /r+ $o"#+r*!r+! bio2i*+r#i,:3ii 6n ansamblul ei ori a unor specii puternic amenin.ate cu dispari.ia. Iar aceasta, nu din moti&e pur sentimentale, ci pentru c" s)a demonstrat -i s)a acceptat faptul c" biodi&ersitatea are o &aloare ma0or" 6n de(&oltarea noastr" &iitoare. Se afirm" c" 1ro,+$3i! "!,/rii nu este at5t o problem" -tiin.ific", c5t un concept -i o problem" de atitudine +GA? M#L, 1JJ7*. Dar s" nu uit"m c" toate acordurile interna.ionale 6n domeniu preci(ea(" importan.a acti&it".ilor de ocrotire)conser&are)protec.ie 6n ,gestionarea i utilizarea 2udicioas a naturii i resurselor saleM. !n acest sens, ni se pare sugesti&" metafora lui M. Diamond +ap. KILS#?, ddd, 2@@@*: 6ntruc5t noi nu putem pre&edea care specie este c+eie 6ntr)un ecosistem, l"s5nd s" dispar" o specie este ca -i cum am accepta s" &indem o bucat" din carnea noastr", d5nd cump"r"torului posibilitatea s" aleag" por.iunea. #ri, de0a li#,+l+ ro-ii men.ionea(" ca disp"rute 7I4 sp. de cormofite -i C41 sp. de animale &ertebrate +B#>CH32, 2@@@*, circa 1@R din cele e/istente sunt amenin.ate cu dispari.ia, iar pentru ma0oritatea nu cunoa-tem 6nc" rolul lor 6n func.ionarea normal" a ecosistemelor 6n care se integrea(" +dup" C IS23A -i SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4*. &. Co"#+r*!r+! Rin situR ;De la 6nceput dorim s" afirm"m c" 6mp"rt"-im 6ntru totul concep.ia conform c"reia `...singura posibilitate real" de a prote0a speciile periclitate cu dispari.ia r"m5ne astfel 6ncercarea de a conser&a comunit".ile biologice -i ecosistemele din care fac parte` +B#LCAI>, 1JI7, p. 12H*. Aceast" unic" posibilitate se ba(ea(" pe constatarea, de0a bine argumentat", c" `... transferul informa.iei ecologice de&ine o cale de transformare a informa.iei genetice, iar organi(area sistemului de ni&el biocenotic un factor de transformare)gene(" a ierar,iei ta/onomice` +B#2?A I>C, 1JI7, p. 7I*. Conser&area `in situ` r"m5ne, a-adar, solu.ia optim", ideal" pentru strategia conser&ati&". 3a repre(int" modalitatea principal" at5t 6n munca protec.ioni-tilor, c5t -i 6n concep.ia de(&olt"rii durabile. !n acest sens, dac" anali("m simbolicul triung,i al de(&olt"rii durabile, putem constata c" ec,ilibrul -i e&olu.ia, ra.iunea -i eficacitatea se afl" sub influenta polului ecologic, 6n timp ce polul economic -i cu cel social produc de(ec,ilibre -i pierderi. C,iar dac" popula.ia planetei nu a a0uns la o moral" pe m"sura putertii sale, este bine `...s" nu uit"m c" aceast" lume nu ne apar.ine, noi de.inem doar u(ufructul` +D# S2, 1JJJ, p. 7@*. S" re.inem c" l+ +! o1,i</l/i, adoptat" de sistemele ecologice, este mult mai important" dec5t legea ma/imului, impus" de sistemul economic, c" nu 6nt5mpl"tor comunitatea international" a inclus 6ntr)un tot ) I4

de(&oltarea durabil" ) cele 7 componente , ma0ore ale &ie.ii noastre, definite ca `durabilitate: economic", ecologic", social", spa.ial" -i cultural".` :ornind de aici, a-a cum s)a mai preci(at, Con&en.ia asupra Biodi&ersit".ii + io de Maneiro, 1JJ2* ofer" o serie de principii -i strategii, reunite sintetic 6n 6ndemnul `s" g5ndim global -i s" ac.ion"m local +dup" C IS23A -i SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4*. !. C!,+ orii #o5olo i$+ 2+ #1+$ii Mult" &reme, naturali-tii au luat 6n considerare acele specii care erau rare, rarissime ori pre(entau o &aloare biogeografic" deosebit" +relicte ter.iare, relicte glaciare, relicte /eroterme, endemite*, c,iar -i una sentimental". A-a s)au declarat `monumente ale naturii`, a-a s)au constituit re(er&a.iile -tiin.ifice -i naturale -i, tot a-a, s)au elaborat primele `liste ro-ii` sau `c"r.i ro-ii` -i s)a n"scut #o5olo i! -,ii"3: ! $o"#+r*:rii bio2i*+r#i,:3ii. #dat" conturat" -i consolidat" strategia interna.ional" pentru conser&area naturii, a de&enit necesar" uniformi(area criteriilor de e&aluare a st"rii actuale a diferitelor specii, reali(area sinte(elor la ni&el na.ional, continental -i mondial -i, 6n func.ie de aceste sinte(e, elaborarea proiectelor con&en.iilor sau a actelor normati&e. La ora actual", >IC? a stabilit urm"toarele categorii so(ologice de specii, al"turi de liste ale speciilor &egetale -i animale care necesit" o protec.ie strict": 3E ) specii disp"rute +e/tincted*1 C ) specii 6n mare pericol +criticalN endangered*, ale c"ror popula.ii s)au redus drastic 6n ultimul deceniu1 3? ) specii amenin.ate +endangered*, cu popula.ii a0unse la efecti&e sub ni&elul c"rora refacerea ar fi e/trem de dificil"1 G> ) specii &ulnerabile +&ulnerable*, ale c"ror ,abitate sunt puternic deteriorate ori poten.ial amenin.ate cu deteriorarea1 ) specii rare, fie repre(entate fiind prin pu.ine popula.ii, fie c" acestea au efecti&e foarte reduse1 ?2 ) specii poten.ial amenin.ate +near t,reatened*, cele care sunt supuse unor presiuni antropice directe sau indirecte, care le pot afecta serios popula.iile1 Q ) specii ale c"ror statut nu este 6nc" elucidat +insuficientlN OnoP* -i care au mai fost nota te cu 1 +indeterminate* sau cu DD +data deficient*1 notarea lor -i includerea 6n liste se face din precau.ie1 LC ) specii f"r" interes pentru lista ro-ie +least concern, sau # ) out of danger*1 ?3 ) specii sau ta/oni nee&alua.i +not e&aluated 2a/a*. !n mare parte, pe astfel de ba(e s)au 6ntocmit listele ro-ii din .ara noastr" pentru: alge +B#L#%A et BAGA >, 1JJI)1JJJ*, briofite +L23$D?>F, 2@@4*, cormofite +B#LCAI>, C#LD3A et H# 3A?>,1JJ4, #L23A? et al, 1JJ4 etc.*, lepidoptere + AQ#SX, 1JII,2@@2*, p"s"ri +M>?23A?>, 1JI4* -.a. !ntre categoriile so(ologice de specii trebuie s" mai amintim -i speciile far sau `speciile stindard` +flags,ip species*, cele menite s" atrag" aten.ia publicului -i factorilor de deci(ie asupra necesit".ii conser&"rii unor medii amenin.ate. Spre e/emplu, 6n $ran.a s)a utili(at cristeiul +Cre/ cre/* ca specie far pentru stimularea ac.iunilor de conser&are a pa0i-tilor, deoarece popula.iile sale au sc"(ut 6ngri0or"tor, iar biologia sa este dependent" de fi(ionomia, structura -i regimul de gestionare a acestor pa0i-ti din c5mpii -i coline +H3 3MA?S,2@@'* +dup" C IS23A -i SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4*. b. C!,+ orii 2+ !rii 1ro,+0!,+ S)a subliniat 6n mai multe r5nduri importan.a conser&"rii biodi&ersit".ii 6n -i prin intermediul unor spa.ii +arii sau situ)uri*, 6n care procesele ecologice -i biologice s" se desf"-oare nesting,erit +sau c5t mai pu.in inf1uen.ate de factori perturbatori*. De aceea, ne &om limita a pre(enta aici doar c5te&a idei care ni se par importante. Identificarea -i delimitarea acestor arii, cu e/cep.ia celor peisagistice +6n care criteriul estetic, emo.ional primea("*, se reali(ea(" .in5nd cont de o serie de e&alu"ri, criterii -i principii. Astfel, e&alu"rile di&erselor suprafe.e se fac .in5nd cont de: num"rul -i categoria speciilor cu diferite grade de &ulnerabilitate1 di&ersitatea -i abunden.a speciilor indigene1 bog".ia ariei 6n tipuri de ,abitat1 pre(en.a unor ,abitate originale, cu o capacitate redus" de re(ilien.", 6n condi.iile edafo) climatice actuale1 restaurabilitatea suprafe.elor antropi(ate1 raportul dintre mediile naturale -i cele semi)naturale etc. +%#$$ A 2, :ALMA3 2S et H3 3MA?S, 1JJ2*. I7

Delimitarea unei arii prote0ate se ba(ea(" pe o bun" cunoa-tere a realit".ii terenului, a poten.ialilor factori perturbatori -i, desigur, pe cunoa-terea biologiei specii) lor .int". !n general, se iau 6n considerare -i o serie de principii generale: principiul omogenit".ii, principiul pre(en.ei (onelor de interes, principiul coeren.ei cu in&entariile anterioare, principiul respect"rii marilor structuri geografice etc. :re(ent5nd 6n detaliu aceste criterii -i principii, 2#?I>C, :> D3L3A et B#LCAI> +1JJ7* sublinia(": `Consituirea unei re.ele de teritorii prote0ate trebuie 6ns" reg5ndit" 6n conte/tul noilor realit".i ecologice -i sociale ale &remurilor noastre` +p. 1C*. :rin aceasta, autorii punctea(" necesitatea reali("rii re.elelor de spa.ii prote0ate, a e&alu"rii celor e/istente -i, desigur, ar fi necesar" -i g5ndirea contur"rii coridoarelor ecologice. >n alt element important adus 6n discu.ie este acela c" `...cre-terea num"rului de re(er&a.ii lipsite de un minim de dot"ri... ar putea s" conduc" la erodarea moral" a termenului de re(er&a.ie natural"` +idem, p. 1J*.. !riil+ 1ro,+0!,+ ,r+b/i+#$ +#,io"!,+, aspect negli0at mult" &reme de c"tre protec.ioni-ti, dar care, ast"(i, constituie una din acti&it".ile prioritare 6n conser&are. 3ste, de fapt, trecerea de la etapa `fi/ist"` a conser&"rii, la cea `sistemic)e&oluti&"` +de conser&are a unor procese ecologice -i biologice*. Spa.iul disponibil -i comple/itatea gestion"rii nu ne permit s" insist"m asupra modelelor -i metodelor de gestionare utili(ate pe %lob, dar &om sublinia aici dou" aspecte, dup" p"rerea noastr", esen.iale: ) principalele modele cunoscute sunt surse de inspira.ie pentru protec.ioni-tii dintr)o anumit" (on" geografic" dat", f"r" a se putea transpune, ad literam, un anumit model, ) indiferent de modelul luat +tradi.ionalist, pastoral, comunal, natural integral etc., &. C IS23A et al., 1JJC*, aplicarea metodelor de gestionare trebuie s" se ba(e(e pe cunoa-terea temeinic" a particularit".ilor obiecti&elor .int" -i pe studierea e/perimental" a efectelor unei anumite metode. !n final, astfel de studii &or spri0ini 6ntocmirea planului de gestionare a ariei date. Categoriile de spa.ii prote0ate au suferit -i ele, de)a lungul timpului, restructur"ri -i amelior"ri, astfel c" ast"(i +c5nd totul trebuie codificat*, >IC?a 1JJ@, ap. BL3AH>, 1JJI* a stabilit urm"toarele 1@ categorii: Categoriile de spa.ii prote0ate : ) I ) re(er&a.ii -tiin.ifice sau re(er&a.ii integrale, cele destinate e/clusi& cercet"rii -i 6n care accesul este permis doar cu aprobarea forului -tiin.ific tutelar +6n ca(ul nostru, Academia om5n", prin CM?, respecti& Consiliile Ltiin.ifice ale parcurilor na.ionale*1 ) II ) parcuri na.ionale, care includ suprafe.e mari de uscat sau -i de ape, 6n cadrul c"rora ecosistemele se afl" 6ntr)un stadiu natural sau c&asinatural -i care cuprind una sau mai multe arii cu statut de re(er&a.ie integral". 3le sunt destinate cercet"rii -tiin.ifice, instruirii -i educa.iei popula.iei, iar structura lor trebuie s" cuprind" minim trei (one: ) de protec.ie integral"1 ) tampon1 ) preparc. $iecare parc na.ional trebuie s" aib" un consiliu de administra.ie -i un consiliu -tiin.ific, organisme care gestionea(" comple/itatea problemelor administrati&e, financiare, educa.ionale, promo.ionale, restaurati&e -i -tiin.itice1 ) III ) monumente ale naturii, 6n care sunt incluse suprafe.e mai mici de 1<4 ,a, fenomene geomorfologice deosebite -.a.1 ) IG ) re(er&a.ii de conser&are a naturii sunt, 6n fapt, fostele re(er&a.ii naturale de tip botanic, (oologic, geologic -i geomorfologic, paleontologic, speologic, limnnologic etc.1 ) G ) peisagii marine sau terestre prote0ate, 6n care se includ -i fostele parcuri naturale1 ) GI ) re(er&a.ii de resurse naturale, desemn5nd (one 6ntinse, pu.in sau deloc locuite, pu.in studiate -i ale c"ror resurse pot fi, par.ial, e/ploatate numai dup" terminarea studiului integral1 ) GII ) regiuni biologice naturale -i re(er&a.ii antropologice, 6n care se includ regiuni de 6ntinderi &ariabile, i(olate -i 6n care se urm"re-te -i conser&area di&ersit".ii culturale1 ) GIII ) regiuni naturale amena0ate pentru utili(5ri multiple, o categorie care 6nc" nu e/ist" 6n realitate -i 6n care se are 6n &edere posibilitatea armoni("rii protec.iei cu de(&oltarea1 ) IE ) re(er&a.ii ale biosferei, parte component" a patrimoniului natural mondial, se pot constitui pornind de la categoriile 1, II sau IG, dar autenticitatea -i originalitatea trebuie s" prime(e, iar (onele structurale trebuie s" aib" 6n plus fa." de II -i o (on" de restaurare1 IC

) E ) bunuri ale patrimoniului mondial +Korld Heritage Sites* pot fi considerate obiecti&ele cu &aloare de unicat -i cu un num"r important de specii din categoriile so(ologice C -i 3?. !n acti&itatea conser&ati&" se mai &orbe-te -i despre `(one amsar`, incluse 6n una sau alta dintre categoriile de mai sus, dar 6ntotdeauna &i(5nd ,abitate ac&atice -i sau palustre +dup" C IS23A -i SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4*. $. Arii 1ro,+0!,+ @" Ro<I"i! Mi-carea de ocrotire a naturii 6n .ara noastr" are de0a o tradi.ie de circa un secol -i este bine pre(entat" 6ntr)o serie de sinte(e +B# =A, 1J2J C IS23A, 1JJ7, C IS23A et al, 1JJC, M#HA?, A D3L3A?, %3# %3SC>, 1JJ', M>?23A?>, MIHDIL3SC> et C#LD3A A coord 2@@', :323 $I, $ILI:ALC> et B#LCAI>, 1JH4, :#: et SDLD%3A?> 1JC7 etc.*. De aceea, &om puncta elementele cantitati&e ce caracteri(ea(" structura actual" a situ)urilor conser&ate la noi +cf. Legii 7<2@@@ Legii 4C2<2@@1, H% 2'@<2@@'*: e(er&a.iile -tiin.ifice totali(ea(" apro/imati& 1'@ spa.ii, ma0oritatea fiind incluse 6n perimetrele parcurilor na.ionale sau ale celor naturale1 >n num"r de 11 mari suprafe.e sunt statuate ca -i parcuri na.ionale, c"rora noi le ad"ug"m -i Delta Dun"rii care, de-i face parte din categoria a IE)a, are structura organi(atoric" -i 6ndepline-te condi.iile unui parc na.ional. Cele 11 parcuri na.ionale sunt incluse pe teritoriile unuia sau mai multor 0ude.e: Domogled Galea Cernei +CS, MH, %l*, ete(at +HD*, C,eile ?erei)Beu-ni.a +CS*, Mun.ii odnei +MM, B?, SG*, C,eile Bica(ului)H"-ma- +?2, H *, Cea,l"u +?2* C"limani +SG, MS, B?, H *, Co(ia +GL*, :iatra Craiului +BG, A%*, Semenic C,eile Cara-ului +CS*, Mun.ii M"cinului +2L*1 Apro/imati& I@@ de situ)uri fac parte din categoriile III -i IG +monumente al naturii, re(er&a.ii de conser&are a naturii*1 :arcurile naturale +peisa0e marine sau terestre, categoria G* sunt 6n num"r de C: :or.ile de $ier +CS, MH*, Apuseni +Cl, BH, AB*, Bucegi +BG :H, @I*, %r"di-tea de munte)Cioclo&ina +HD*, Balta mic6 a Br"ilei +B * G5n"tori)?eam. +?2*1 e(er&a.iile biosferei cuprind, pe l5ng" Delta Dun5rii, re(er&a.ia :ietrosul odnei -i parcul na.ional ete(at1 :lanul ?a.ional de Amena0are a 2eritoriului mai cuprinde -i CH2 monumente culturale, multe dintre ele put5nd fi integrate 6n ambian.a natural", aspect care ia m"rit mult &aloarea spa.iului respecti&. De-i 6n `lista amsar` om5nia este inclus" doar cu Delta Dun"rii poten.ialul oferit -i importan.a (onelor umede este unul ma0or, iar distribu.ia acestora cuprinde toate regiunile ."rii, Apreciind progresele incontestabile ob.inute, mai cu seam" 6n organi(area parcurilor na.ionale -i naturale, nu putem s" nu remarc"m risipa f"cut" cu multe dintre fondurile e/terne ob.inute pe proiectele depuse: de(&oltarea cercet"rilor 6nainte de a amena0a infrastructurile necesare1 publicarea de &olume -tiin.ifice 6naintea celor destinate sensibili("rii publicului1 lipsa de colaborare 6ntre organismele abilitate etc., 6n condi.iile 6n care situ)urile respecti&e erau suficient de bine cunoscute -i studiate +dup" C IS23A -i SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4*. ). Co"#+r*!r+! `+J #i,/` ] $"r" a intra 6n detalii, reamintim c" procesul oe conser&are e/ situ poate fi considerat ca un comple/ de &ariate m"suri complementare, de(&oltate 6ntr)o altfel de ambian." ecologic" dec5t cea caracteristic" unit".ii .int", 6n scopul refacerii -i perpetu"rii popula.iilor unor specii amenin.ate sau ale unor soiuri -i rase. !n cadrul acestui sistem de conser&are, distingem: !. $ol+$3iil+ ,+<!,i$+, care pot fi: ) colec.ii de lucru +constituite pe durata e/perien.elor*, colec.ii acti&e +pentru sc,imbul cu institu.ii similare* -i colec.ii de ba(" +pentru conser&area pe termen lung*. Constituirea acestor colec.ii -i, mai ales p"strarea lor, necesit" un &olum mare de munc" -i consumuri energetice sporite1 b. b:"$il+ 2+ +"+ +sau conser&atoarele de germoplasm"* reunesc semin.e, fructe, culturi1 in &itro -i embrioni care, dup" o corect" identificare -i codificare, sunt p"strate 6n condi.ii de temperaturi sc"(ute +criostocare*, fiind necesar" o re6nnoire a materialului biologic dup" un anumit timp. !n cadrul acestor b"nci de gene, se disting colec.ii cu materiale `ortodo/e ` +care se pot des,idrata u-or -i re(ist" la temperaturi 6ntre @ -i ) 2@eC*, colec.ii cu materiale `recalcitrante` +care nu re(ist" la temperaturi IH

sc"(ute* -i colec.ii cu materiale liofili(ate +care pot fi p"strate numai dup" o prealabil" des,idratare 6n &id*. 3mbrionii -i unele plantule ob.inute prin culturi in &itro se pot conser&a prin criostocare fie pe termen lung +la )1JCe C*, fie pe termen scurt +la ) H@ ) )1@@e C*, fie temporar +la 1)Je C*. Se cunoa-te faptul c" cel mai mare conser&ator de acest tip este cel de la $ort Collins +Colorado, S>A*, unde cele apro/imati& 2.@@@ sp. sunt repre(entate prin soiuri -i &ariet".i pro&enind din toat" lumea, totali(5nd 1I7.@@@ de e-antioane, fiecare cuprin(5nd 7)1@.@@@ de semin.e +% ALL et L3GX, 1JI7*. !n pre(entarea fiec"rui astfel de conser&ator este obligatorie men.ionarea urm"toarelor elemente +D3SSA>3 , C#L3 et HA$?3 , 1JJC*: <:ri<+! sa: 1 ) sub 1 @@ specimene, 2 ) 1@@)1.@@@ specimene, ' ) 1.@@@7.@@@, 4 ) 7.@@@) 1@.@@@, 7 ) 1@.@@@)'@.@@@, C ) peste '@.@@@ specimene1 ,!Jo"ii $o"#+r*!3i: M ) pe-ti, 2 ) amfibieni, ' ) reptile, 4 ) p"s"ri, 7 ) mamifere, C ) artropode, H ) alte ne&ertebrate, I )) bacterii, ciuperci, alge, J ) cormofite1 <!ril+ r+ i/"i bio +o r!6i$+ din care pro&ine materialul colec.iei: A ) neoartic", B ) palearctic", C ) neotropical", D )) etiopian", 3 ) oriental", $ ) australian"1 6or<! sub care sunt conser&ate di&ersele specimene: 1 ) aci(i nucleici, 2 ) plasmide, ' ) primeri, 4 ) proteine i(olate, 7 ) linii celulare, C ) culturi de .esuturi, H ) s5nge, I ) antiseruri, J ) semin.e, fructe, spori. $. $o"#+r*!,o!r+l+ i" #i,/, 6n ciuda denumirii, apar.in tot conser&"rii `e/ situ` -i se refer" la soiuri de plante -i rase de animale, mai ales din categoria celor tradi.ionale, care nu mai sunt utili(ate pe scar" larg". Astfel, e/ist" conser&atoare de tip li&e(i, conser&atoare de cereale, conser&atoare de legume, conser&atoare de rase etc., 6n ma0oritatea lor finan.ate de comunitatea interna.ional". Aceste conser&atoare sunt concepute pe regiuni biogeografice, aspect care face s" se reduc" costurile implicate. >n astfel de conser&ator poate fi considerat -i cel de la Sta.iunea de cercetare -i produc.ie pomicol" Clu0, unde colec.ia cuprinde JC' soiuri, dintre care 'HI soiuri de p"r, I4 soiuri de m"r, 1C@ de c"p-uni, 7' de cire- etc. :entru 3uropa s)a constituit de0a 6n 1JC@ programul 3>CA :IA, care cuprinde 7 centre: Brausc,Peig ) pentru partea de norda &est a continentului, SanOt :etersburg, Lund ) pentru :eninsula Scandina&" -i %atersleben ) pentru partea estic" -i Bari ) pentru sud -i regiunea mediteranean". Dac" Scipion afirma c" `latifundia perdidere ltaliam` +ap. GI3 ?3, 1IC2*, ast"(i putem spune c" uniformi(area agriculturii -i (oote,niei 6nseamn" pierderea unei mari p"r.i a biodi&ersit".ii -i un pericol pentru supra&ie.uirea umanit".ii c s" ne reamintim faptul c", 6n Irlanda, foametea din 1I4C) 1I4H a fost cau(at", 6n primul r5nd, de e/isten.a 6n culturi a unui singur soi de cartof +alo,ton* -i numai apoi datorit" manei, fa&ori(at" de condi.iile climatice. ?um"rul de &ictime +mor.i -i emigran.i, 6n total peste un milion c* 6nc" nu a fost egalat de nici o alt" .ar". 2. $/"o#$I"2 !$+#,+ !#1+$,+ +"+r!l+ , totu-i se pune 6ntrebarea: ce strategii -i solu.ii trebuiesc adoptate 6n ca(ul 6n care popula.iile unor specii au a0uns cu mult sub limita inferioar" a efecti&ului lor minim ) efecti& sub care autorefacerea -i autode(&oltarea nu mai este posibil"Y Iat", selecti&, c5te&a e/emple: ) 7(simac+ia minorcensis, primulaceu endemic 6n ins. Minorca, a disp"rut din ecosistemele spontane, fiind repre(entat" prin c5te&a e/emplare culti&ate 6ntr)o serie de gr"dini botanice, ) Encep+alartos Noodii, (amiaceu endemic 6n Africa austral", mai persist" printr)un e/emplar b"rb"tesc aflat 6n stare spontan" -i prin pu.ine e/emplare care supra&ie.uiesc 6n gr"dini botanice. ) 6uizia cordata, sterculariaceu endemic 6n ins. eunion, pre(int" dou" e/emplare 6n ecosisteme naturale -i 7 e/emplare 6n gr"dini botanice, ) 4ollemia nobilis, un interesant araucariaceu descoperit 6n 1JJ4, pre(int" o popula.ie de doar 2@ e/emplare ad"postite 6ntr)un canion din sud)estul Australiei, ) ,anL(ua c+e2uense, gen nou de ofioglosacee descoperit 6n 1JJI 6n ins. C,e0u din sudul Coreei, pre(int" o popula.ie de 2@ indi&i(i, situa.i pe o suprafa." de numai 2@@ m2, ) la fel, cactu-ii Hpuntia c+affe(i -i 'urbinicarpus subterraneus, endemici pentru de-ertul C,i,ua,uau +Me/ic*, mai persist" 6n dou" popula.ii, fiecare dintre acestea cu ma/imum 2@ e/emplare etc., etc., ) 6n lumea animalelor e/emplele sunt -i mai numeroase. ?e re(um"m s" amintim situa.ia unor specii de la noi din .ar": a aspretelui + 6omanic+t(s valsanicola*, a &i(ei +Accipenser nudiventris*, a (imbrulni +Gison bonasus* etc., etc., specii care, f"r" o inter&en.ie prin mi0loace modeme, nu mai sunt capabile II

+din cau(a efecti&elor foarte mici -i presiunii antropice asupra ,abitatelor lor naturale* s")-i asigure perpetuarea. Ce se &a 6nt5mpla cu noul bo&ideu descoperit 6n Gietnam, saola + Pseudor(x ng+etin+ensis*, -i a c"rei popula.ie nu este cunoscut" 6nc" sub aspectul efecti&elor -i a biologiei saleY #ricum, aceast" specie este de0a trecut" 6n lista speciilor &ulnerabile c, ) gr"dinile botanice -i gr"dinile (oologice sunt -i &or r"m5ne importante institu.ii de conser&are e/ situ a biodi&ersit".ii, rol care &a de&eni, 6n &iitor, unul la fel de important ca -i cel educa.ional, ) cum pot fi sal&ate miile de soiuri -i rase tradi.ionale, rod al eforturilor de secole ale 6nainta-ilor no-tri, 6n condi.iile concuren.ei generate de soiurile -i rasele `ameliorate` ori de mult)discutatele organisme genetic modificate +#%M)uri* Y S" nu uit"m c" memoria semin.elor este memoria ci&ili(a.iilor rurale -i a oamenilor care le)au fasonat: te,nici, sistemeagrare, moduri de &ia.", peisa0e +% ALL et L3GX, 1JI7*. Aici nu este &orba numai de &aloarea lor ca un produs al selec.iei istorice, ci, 6n primul r5nd, de (estrea lor genetic", mult mai di&ersificat" -i mult mai necesar" ast"(i, tocmai pentru cercet"tile de ameliorarec Iar, 6n final, aceast" concuren." este una impus" de multi)na.ionalele care doresc s" ob.in" beneficii cu orice pre., c,iar dac" acestea &or afecta &iitorul genera.iei de m5ine. ,, "(boiul semin.elor` +% ALL et L3GX, 1JI7* nu poate, dac" &a fi c5-tigat de aceste companii ale ?ordului, s" duc" dec5t la o s"r"cire -i mai accentuat" a ."rilor Sudului. e(ultatele ob.inute in unele 6ncerc"ri de refacere a popula.iilor de plante sau animale sunt 6ncura0atoare, dar altele pun probleme deosebit de comple/e, mai ales biologilor, care sunt obliga.i s" p"r"seasc" studiile `...pur reduc.ioniste pentru a c"uta elementele unei sinte(e capabile s" dea socoteal" asupra proceselor de auto)asamblare a sistemelor comple/e` +KILS#?, ddd,2@@@, p. 14*, repre(entate de sistemele biologice -i ecologice. Desigur, naturali-tilor, agronomilor -i (oote,ni-tilor le re&ine o important" misiune 6n ac.iunea de conser&are `e/ situ`, pe l5ng" rolul primordial al conser&"rii `in situ`. Dar, spun5nd naturali-ti, nu ne &om referi doar la flori-ti, fauni-ti ori ecologi, ci la to.i cei ce studia(" natura, de la abordarea macro), la microsisteme, inclusi& ni&elul molecular. Sinteti(5nd e/perien.ele din di&erse ."ri, am putea sc,i.a urm"toarele direc.ii -i strategii conser&ati&e care se impun -i 6n .ara noastr": ) identificarea localit".ilor 6n care supra&ie.uiesc -i elucidarea structurii popula.ionale a speciilor -i infrata/onilor cu un grad ridicat de &ulnerabilitate, ) descifrarea structurii genetice a acestor popula.ii, prin metodele de0a utili(ate pe scar" larg" de c"tre bioc,imi-ti -i geneticieni, ) studierea biologiei -i ecologiei acestor ta/oni +specii, subspecii, soiuri, rase*, cu sublinierea rolului pe care)l 0oac" 6n func.ionarea ecosistemelor ori a &alorii economice 6n perspecti&a &iitoare, ) constituirea, 6n func.ie de aceste constat"ri, a formelor -i modalit".i lor de conser&are `e/ situ`, cu respectarea metodologiei interna.ionale +identificare ta/onomic", codificare, p"strare 6n condi.ii specifice fiec"rui ta/on etc.*, ) declan-area e/perien.elor de refacere a popula.iilor naturale, pornind de la materialul biologic ob.inut prin te,nicile moderne ori clasice de multiplicare, ) implicarea, pe c5t posibil +dar foarte necesar*, -i a popula.iei umane 6n ac.iunea de conser&are `e/ situ`, mai cu seam" pentru acei ta/oni care au &alen.e decorati&e, sentimentale ori repre(int" urme ale culturii tradi.ionale, ) de(&oltarea unor programe na.ionale -i interna.ionale, cu participarea uni&ersit".ilor, gr"dinilor botanice -i (oologice, fostelor sta.iuni de cercet"ri agricole ori ,orticole, a celor sil&ice -i c,iar a mu(eelor etnografice, ) constituirea unor colecti&e de cercet"ri pluridisciplinare, aspect e/trem de greu de reali(at +din ra.iuni pur subiecti&e*, dar singura solu.ie care poate oferi metodele &iabile de conser&are pe termen lung. Iat" de ce consider"m c" acti&itatea de conser&are `e/ situ` repre(int" o alternati&" a lumii contemporane, c" `... este tot mai e&ident c" problemele sociale, ecologice -i economice sunt interdependente` +S3A%3 , 1JJ7*, c", anga05ndu)ne 6n aceast" munc", ne 6ndeplinim o datorie fa." de genera.iile care ne &or urma c ^ +dup" C IS23A -i SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4*. ;. Pl!"/l 2+ or !"i5!r+ -i +#,io"!r+ !l /"+i !rii 1ro,+0!,+ IJ

Dup" C IS23A -i SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4 : ] !n orice domeniu de acti&itate, 6n oricare dintre sistemele sociale moderne, acti&itatea se desf"-oar" pe ba(a unor programe +care cuprind strategiile -i principiile directoare* -i a unor planuri pe termen scurt, mediu sau lung, care concreti(ea(" m"surile, ac.iunile, responsabilit".ile -i termenele fiecarei inter&en.iil. Ca urmare, nici acti&itatea eco)protecti&" nu se poate abate de la aceast" regul". #dat" identificat -i, apoi, legiferat un spa.iu prote0at +indiferent de categoria >IC? la care se 6ncadrea("*, el trebuie s" 6ndeplineasc" o serie de func.ii -tiin.ifice, sociale +instruire -i educa.ie, turism* -i, par.ial, economice +mai ales prin acti&it".i contingente*. :entru aceasta 6ns", 6n mod logic este necesar" stabilirea unei strategii, a unui comple/ de norme -i acti&it".i care s" asigure at5t continuitatea ariei respecti&e, c5t -i 6ndeplinirea func.iilor sale corespun("toare. Pl!"/l 2+ or !"i5!r+ -i +#,io"!r+ !r 1/,+! 6i, 2+$i, 2+6i"i, $! o su# de in+or#aii, te)nici !i #etode, orientate spre asigurarea perenitii =durabilitii0, unuia sau #ai #ultor tipuri de bioceno e !i c)iar spre #buntirea structurii !i +uncionrii acestora. Dac" ar fi s" &orbim 6n termenii societ".ilor comerciale, acesta ar repre(enta `regulamentul de func.ionare`, dac" ne)am transpune 6n sfera religiei, el ar constitui `biblia` ariei prote0ate ori, dac" prefer"m sfera politicului, el poate fi analogat cu `statutul` forma.iunii respecti&e. Compara.iile au fost f"cute doar pentru a sublinia, 6nc" o dat", importan.a acestui plan, 6n realitate +a-a cum este firesc* el pre(ent5nd caracteristici, con.inut -i metode specifice, care)i confer" o profund" nuan." -tiin.ific", o accentuat" not" pluridisciplinar" -i un anumit grad de originalitate. !. Caracteristici principale ale planului de gestionare ) este un document de baz, complex -i complet, reali(at pe ba(a cunoa-terii aprofundate a originii, structurii, dinamicii -i a preferin.elor ecologice ale comple/ului de organisme care ocup" spa.iul respecti&. 2oate aceste aspecte &or fi pri&ite -i prin prisma factorilor perturbatori, care ac.ionea(" fie direct asupra ariei prote0ate, fie 6n imediata sa apropiere. Dac" am afirmat c" este un document, se sub6n.elege c" el trebuie s" fie scris -i depus -i la organismele responsabile pentru a putea fi aprobat -i consultat ori de c5te ori este ne&oie. !n nici un ca( nu &om &orbi despre un plan care se afl" 6n mintea cui&a. :lanul trebuie s" fie 6nso.it de rapoarte periodice, 6n care s" se men.ione(e ce, c-nd, cum, c-t -i n ce scop s)a f"cut una sau alta dintre inter&en.ii. !n felul acesta, se poate aprecia re(ultatul, se poate e&alua coeren.a planului -i se pot aduce corect"ri strategici urm"toare1 ) planul este ireversibil -i conceput pe termen lung, ceea ce presupune ca redactarea lui s" fie re(ultatul unei profunde refle/ii, 6n care legit".ile generale -i speciale s" fie interpretate prin prisma particularit".ilor spa.iului dat. # m"sur", incorect aplicat", poate genera o re.ea de interac.iuni negati&e, care &or transforma :lanul 6ntr)un document inutil -i &or presupune noi studii -i un nou plan. In fond, ire&ersibilitatea unui plan -i, a unei. Arii prote0ate, trebuie pri&it" 6ntr)un sens asem"n"tor cu legea cu acela-I nume din teoria e&oluiei1 ) planul de gestionare are un caracter de avangard, 6ntruc5t el nu &a con.ine doar ac.iuni, metode -i mi0loace cunoscute -i &erificate de0a, ci -i obiecti&e `idealiste`, care s)ar putea reali(a c5nd&a -i care, 6n fond, &or stimula c"ut"rile -i crea.iile -tiin.ifice. !n plus, el trebuie s" pre&ad" .inte ambi.ioase, adic" s")-i propun" obiective maximale, dar -i s" anticipe(e e&olu.ii -i disfunc.ionalit".i posibile 6n &iitor1 ) planul unei arii +site* este integrat ntr*o re&ea de alte planuri ce pri&esc alte Spa.ii prote0ate, dar corela.iile sunt obligatorii, mai ales pentru preci(area obiecti&elor de reali(at 6n spa.iul care ne interesea(". Aceste re.ele se constituie la ni&elul unor regiuni naturale +e/. Delta Dun"rii, Masi&ul Bucegi, C5mpia 2ransil&aniei*, administrati&e +0ude.e*, la ni&el na.ional, continental -i c,iar planetar. Dac" ultimele trei ni&eluri sunt de perspecti&", primele dou" sunt mult mai u-or de reali(at -i, 6n opinia noastr", ar repre(enta prima urgen." +`s" g5ndim global -i s" ac.ion"m local`c*1 ) mai trebuie s" preci("m faptul c", deseori, este posibil ca planul s fie anticipat de o serie de msuri care se impun de urgen.". Dac", spre e/emplu, 6ntr)o mla-tin" oligotrot", cu o flor", faun" -i &egeta.ie tipice, se de&ersea(" ape re(iduale, stoparea acestei de&ers"ri trebuie f"cut" imediat -i nu se &a a-tepta finali(area planului de gestionare. #ri, dac" p"durea aflat" deasupra unei pe-teri cu o faun" tipic", cu forma.iuni ca&ernicole deosebite, 6ncepe a fi defri-at", ac.iunea trebuie oprit" tot 6nainte de a elabora planul 6ntruc5t se pot de0a anticipa +pe ba(a studiilor efectuate p5n" 6n pre(ent* efectele unei astfel de ac.iuni c,iar pentru troglobiontele aflate 6n ca&ernament. J@

b. Coninutul planului ] A-a cum e/ist" o `fi-" tip` pentru 6ntocmirea documenta.iei necesare legifer"rii unui teritoriu ca spa.iu prote0at, tot a-a se practic" respectarea unei sc,eme generale pentru planurile de organi(are -i gestionare. In lipsa unor asemenea `formulare`, pot fi omise o serie de elemente importante ori necesare 6n e&alu"rile periodice, &or fi 6ngreunate compara.iile cu alte `situ)uri` asem"n"toara -i &a fi mai dificil" interpretarea sistemic" a func.ion"rii comunit".ilor din spa.iul dat. Intr)o sc,em" general", planul de gestionare &a cuprinde: c locali area spaiului prote(at, 6n cadrul c"reia se &or men.iona: ) denumirea ariei prote0ate +e/. `C5mpul de bu0ori`*, ) toponimia locului unde se afl" re(er&a.i a +e/. `$undul G"ii Botei Mari`*1 ) localitatea, 0ude.ul +e/. comuna =au de C5mpie, 0ude.ul Mure-*1 ) coordonatele geografice 6n sistemul >2M +e/. QM)HC<IC1 >2M :S >ni&ersal 2rans&erce Mercator*, ori 6n sistemul %:S1 ) c"i de acces: DM)Ludu-)S"rma-. A$+#,+ i"6or<!3ii *or 6i @"#o3i,+ -i 2+ !"+J+ $!r,o r!6i$+ l! #$!r: <!r+ KI" func.ie de suprafa.a ariei prote0ate, ele oscil5nd 6ntre 1:7.@@@ p5n" la 1 :27.@@@*. c caracteri area general a ariei prote0ate, 6n care &or fi succint pre(entate: ) originea -i e&olu.ia biotopului sau biotopurilor aflate 6n spa.iul anali(at. In ca(ul luat ca e/emplu este &orba despre o pa0i-te /ero)me(ofil", stepi(at", de pro&enien." secundar", format" 6n perioada c"lduroas" postglaciar" +6n urm" cu circa 1@.@@@ de ani* -i men.inut" de presiunea antropo) (oogen". - structura calitativ !i cantitativ a bioceno(elor. Se &or pre(enta tabelele fitosociologice sintetice, precum -i sinte(ele studiilor (oologice +dac" e/ist"*. La =au de C5mpie, &egeta.ia celor dou" parcele este dominat" de fitoceno(ele edificate de p"iu-ul sulcat -i specii de 0ale-, 6n care bu0orul de step" imprim" o not" particular" "Salvio nutanti*nemorosae*@estucetum rupicolae subass paeonietosum tenuifoliae$. !n microdepresiuni apar fragmente dominate de obsig" -i -o&5rf "Hrigano* Grac+(podietum pinnati$, iar 6n imediata apropiere, parcelele sunt m"rginite de un ste0ereto)c"rpinet, de terenuri culti&ate -i de Ia-ii 6nguste de tuf"ri- "Pruno spinosaeCrataegetum$, respecti& de o pa0i-te ruderali(at" "Convolvulo*Agrop(retum repentis * - ele#entele care dau originalitate ariei respecti&e ori cele care pre(int" un interes -tiin.ific, peisagistic etc. deosebit. In e/emplul luat, Paeona tenuifolia, element de step" pontic", se afl" aici 6n singura localitate din spa.iul intracarpatic. # serie de specii endemice, cum ar fi Cep+alaria radiata, Salvia transsilvanica, ori de tip ponto)panonic: Crambe tataria, Ec+ium russicum, Salvia nutans etc. dau originalitate acestor pa0i-ti1 ) obiectivele propuse pentru conser&are -i reparti(area lor: e/. popula.ia bu0orului de step" din cele dou" parcele ale re(er&a.i ei1 pa0i-tea 6n ansamblul ei1 ) te)nicile !i #etodele propuse pentru reali(area gestion"rii. !n ca(ul `c5mpului cu bu0ori` s)a propus: ) 6mpre0muirea pentru a se e&ita accesul animalelor aflate 6n p"-unile din apropiere1 ) cosirea pa0i-tei dup" ce ma0oritatea speciilor .int" -i)au 6nc,eiat procesul de diseminare1 ) 6ndep"rtarea arbu-tilor -i a puie.ilor de arbori care se 6n filtrea(" din p"durea Bota, elemente care, prin poliferare, &or sc,imba microclimatul specific unei pa0i-ti stepi(ate1 ) eliminarea fragment"rii 6n cele dou" parcele prin e/propierea terenului culti&at dintre ele -i a unei f5-ii de 7@)1@@ m din partea de est a parcelei I. !n acest fel, aceste suprafe.e pot constitui &eritabile c5mpuri de studiere a succesiunii &egeta.iei -i locuri de e/perimentare a regener"rii bu0orului de step"1 ) implicarea administfa.iei locale -i a popula.iei 6n spri0inirea gestion"rii -i 6n crearea infrastructuri lor pentru turism1 ) elaborarea -i editarea materialelor de populari(are -i educa.ie ambiental"1 ) l"rgirea ariei de r"sp5ndire a bu0orului de step" 6n pa0i-tile din 6mpre0urimile localit".ii folosind o parte din semin.ele recoltate de la ma/imum 1@@ de e/emplare< an1 ) introducerea 6n cultur" a bu0orului 6n gr"dinile ."r"ne-ti din localitate sau, cel pu.in, 6n spa.iile &er(i comunale, planta repre(ent5nd de fapt emblema comunei1 - ele#ente de #onitori at, ) efecti&ele -i fructificarea e/emplarelor de bu0or din cele dou" parcele1 ) e&olu.ia popula.iilor celorlaltor specii .int", comparati& cu speciile in&adante "Centaurea scabiosa, C. p+r(gia, arbu-tii -i puie.ii de arbori*1 - #i(loacele a+ectate gestionrii, ) umane: ) minimum doi speciali-ti +un botanist -i un (oolog* din cadrul C.M.?, pentru o perioad" de ')4 (ile anual1 J1

) un pa(nic, selectat dintre locuitorii comunei1 ) ele&i sau tineri din #?%)uri, dispu-i a se implica 6n mod &oluntar1 ) financiare: din bugetul Academiei -i din contribu.ia administra.iei locale1 e&entuale sponsori("ri din partea di&erselor societ".i1 - ,i<1/l "+$+#!r4 ) nedeterminat, pentru planul general1 ) aprilie)august, pentru planul anual. - responsabiliti !i responsabili, ) pentru monitori(are: speciali-ti din CM? -i de la Agen.ia pentru protec.ia mediului Mure-1 ) pentru pa(": custodele sau pa(nicul nominali(at1 ) pentru lucr"ri: tineri din -coli -i #?%)uri, ."rani dispu-i s" coseasc" !n sc,imbul f5nului ob.inut +cosirea se &a face manual, -i nu cu o cositoare mecanic" c*1 ) primarul comunei, pentru stimularea acti&it".ilor de ser&icii turistice -i spri0inirea efectu"rii unor lucr"ri1 - anexe,6ntre care cele marcate cu +o* sunt obligatorii: ) ,arta topografic", la scar" mare, cu delimitarea e/act" a ariei prote0ate +o*1 ) situa.ia cadastral", cu preci(area proprietarului ariei prote0ate -i a proprietarilor terenurilor din imediata &ecin"tate +o*1 ) ,arta geomorfologic", cu formele de macro), me(o) -i microrelief -i cu preci(area e&entualelor fenomene de risc geomorfologic +ero(iuni de suprafa.", ero(iuni de profun(ime etc.*1 ) ,arta ,idrografic" +dac" terenul este mai mare ca suprafa."*1 ) ,arta pedologic"1 ) ,arta geobotanic", fie cu distribu.ia fitoceno(elor asocia.iilor identificate +6n ca(ul unor suprafe.e mai mici*, fie cu reparti(area alian.elor de &egeta.ie +la suprafe.e mari* +o*1 ) ,arta obiecti&elor de gestionat, respecti& cu distribu.ia indi&i(ilor ori a grupurilor de indi&i(i pe cuprinsul ariei prote0ate +o*1 ) sc,ema opera.iilor -i lucr"rilor pre&"(ute a se efectua, cu preci(area perioadei, modalit".ilor de e/ecutare, a persoanelor implicate -i a responsabili lor1 ) o serie de imagini)document, cu &aloare !n compara.iile &iitoare1 ) sc,i.a impactului actual ori anticipat !n perspecti&"1 ) bibliografia e/istent" pentru spa.iul respecti& +o*. S #etode !i te)nici de utili at n #onitori are, ) metode clasice# ) careul permanent +obser&a.iile efectuate 6n sta.ionar, o suprafa." bine delimitat", semnificati&" pentru ansamblul general -i care se studia(" ritmic*1. ) careul martor +suprafa.a care nu se supune nici unei inter&en.ii*. ) metode specifice# ) transectul1 ) cartografierea periodic" +care se face la inter&ale dependente de tipul de &egeta.ie: la circa 7 ani pentru &egeta.ia ierboas", la 1@)17 ani pentru cea lemnoas"*1 ) fotografierea, !ntotdeauna din acela-i loc -i din acela-i ung,i1 ) aerofotografierea +dac" e/ist" posibilitatea*1 ) metodele specifice ta/onilor sau comunit".ilor .int": popula.ionale, !n ca(ul speciilor, cenologice, 6n ca(ul unor comunit".i particulare. !n conclu(ie, re.inem faptul c" planul de gestionare are multe elemente comune cu fi-a de constituire a re(er&a.iei, c" succesul gestion"rii depinde at5t de serio(itatea cu care s)a !ntocmit acest plan, c5t -i de cura0ul de a propune obiecti&e care, pentru moment, poate nu)-i g"sesc solu.ii concrete. Dar, a-a cum a reie-it din pre(entarea sa, planul nu se reali(ea(" pentru `un cincinal`, ci trebuie s" fie g5ndit pentru genera.iile &iitoare. Important este ca el s" fie bine 6ntocmit +de c"tre persoane speciali(ate* -i, mai ales, s" fie pus 6n practic" 6n cel mai scurt timp dup" aprobarea sa. ^ +dup" C IS23A -i SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4*. E. E2/$!3i! +$olo i$: K!<bi+",!I:L ] :ornind de la ideea c" educa.ia nu 6l formea(" pe om, ci 6l a0ut" s" se forme(e, s)a scris foarte mult despre aceast" acti&itate -i s)au -i ob.inut re(ultate semnificati&e 6n directia form"rii con-tiintei ecologice. !nc" 6n 1JI' subiiniam faptul c" educa.ia ambiental" +ecologic", eco)ci&ic"* repre(int" un comple/ de principii, strategii -i acti&it".i care trebuie s" se reali(e(e n natur. prin natur i pentru J2

natur +C IS23A, 1JI'*. Apoi, c" ea este necesar s" fie continu, s" aib" un caracter de mas, s" foloseasc" metode i mi2loace specifice fiec"rei categorii de &5rst" -i a di&erselor categorii profesionale, s" fie activ i intuitiv, s" 6mpleteasc" armonios argumentele -tiin.ifice cu cele sentimentale -i, mai cu seam", s" fie reali(at" de cei care -tiu -i au darul de a face educa.ie. Dup" 1JIJ au ap"rut #?%)uri a/ate pe protec.ia mediului, 6n cadrul c"rora func.ionea(" -i o direc.ie de educa.ie ambiental": Clubul 3cologic `2ransil&ania` +CluM*, 3C#S +2ulcea, :ite-ti*, 3C#M#?D +Arad* etc., etc. :e l5ng" ac.iunile practice +6n teren*, ace-ti tineri desf"-oar" -i o interesant" acti&itate educa.ional" prin publica.ii: e/. re&ista PE'A6%A +S :robleme de 3cologie 2eoretic" -i aplicata In om5nia ) Direc.ii de Ac.iune*, 6n cadrul c"reia =. 2oroO se e&iden.ia(" prin dinamismul -i riguro(itatea sa, ECHS +:ite-ti*, sus.inut" de elanul coegului G. Ale/iu -.a.m. d. Sper"m ca, 6n &iitor, aceste grup"ri de tineri entu(ia-ti s" ia 6n discu.ie -i problema #%M) urilor. ] K2/1:4 CRISTEA, V., SIMONE DENAEYER, &'';. De la biodiversitate la OGM-uri ? Col+$,i! UNIVERSITAS, #+ri! BIOLOGIE, E2. EiBo", Cl/0-N!1o$!L

C/r#/l (). PROTECIA MEDIULUI UNCONJURATOR

C/1ri"# ().(. R+6+riri !#/1r! l+ i#l!3i+i 1+",r/ I",+ r!r+! U.E. ().&. Pol/!r+!. E6+$,+l+ /"or 1ol/!"3i -i 1r+*+"ir+! lor ().). A/,ori5!r+! !$,i*i,!,ilor $/ i<1!$, #+<"i6i$!,i* !#/1r! <+2i/l/i. S,/2i/ 2+ $!5.

PROTECIA MEDIULUI UNCONJURATOR. R+6+riri !#/1r! l+ i#l!3i+i 1+",r/ I",+ r!r+! U.E. Dup" bro-ura: >?I>?3A 3> #:3A?D, C3?2 >L D3 3S> S3 M> IDIC3. : #I3C2 $I?A?FA2 : I? :HA 3: Campanie de informare a func.ionarilor publici pri&ind con.inutul acguis)ului comunitar, te/te elaborate de Ileana :ascal, Monica Glad, Stefan Deaconu, Codru Grabie, Super&i(are: 3lena Simina 2"n"sescu, Aurel Ciobanu)Dordea, Bucure-ti, 2@@4. PROTECIA MEDIULUI UNCONJURATOR. !L Ar<o"i5!r+! l+ i#l!3i+i L+ +! "r. ()>D(88E #i Or2o"!",! 2+ /r +"3: ! G/*+r"/l/i (8ED &&.(&.&''E 1ri*i"2 1ro,+$,i! <+2i/l/i +Monitorul #ficial al om5niei nr.11JC<'@.12.2@@7* stabilesc: - obligati&itatea acordului -i<sau autori(a.iei de mediu pentru desf"-urarea acti&it".iloe economice -i sociale cu impact asupra mediului1 - obligati&itatea de a se efectua e&alu"ri ale impactului unor proiecte specifice asupra mediului, pe ba(a unor criterii comune preluate din legisla.ia >niunii 3uropene1 - desemnarea autorit".ii centrale pentru protec.ia mediului -i a autorit".ilor teritoriale pentru protec.ia mediului1 - de(&oltarea unor proceduri prin care se asigur" accesul la informa.ia de mediu -i participarea publicului la luarea deci(iei 6n probleme de mediu. J'

: #C3D> IL3 D3 A>2# I=A 3 :3?2 > 3ALI=A 3A ?#IL# I?G3S2IFII, CA LI M32#D#L#%IA D3 3LAB# A 3 A S2>DIIL# D3 IM:AC2, A> $#S2 3%L3M3?2A23 prin Or2i"/l MAPM "r.(&ED(88?, i!r Or2i"/l MAPM "r. &>9D(88? pentru aprobarea regulamentului de atastare pentru elaborarea studiilor de impact asupra mediului -i a bilan.urilor de mediu, stabile-te condi.iile de atastare a persoanelor fi(ice sau 0uridice pentru reali(area studiilor de impact -i a bilan.urilor de mediu. Or2i"/l 9>?D&''; al Ministerului Mediului -i %ospod"ririi Apelor, stabile-te metodologia pentru aprobarea procedurii de autori(are a acti&itatilor cu impact semnificati& asupra mediului. b* Capacitatea administrati&" :entru integrarea politicii de mediu 6n politicile -i strategiile sectoriale la ni&el na.ional , s)a instituit Comitetul Interministerial +Hot"r5rea %u&ernului nr. 1@JH<2@@1*, a&5nd responsabilitatea de a anali(a -i aproba toate politicile, strategiile -i legisla.ia de mediu, de a promo&a -i reactuali(a :lanul ?a.ional de adoptare a acguis)ului comunitar pri&ind protec.ia mediului. !nt"rirea capacit".ii administrati&e s)a f"cut prin 6nfiim.area G:r5ii 2+ M+2i/ +Hot"r5rea %u&ernului nr. 11CH<2@@1*, care este subordonat" Autorit".ii ?a.ionale de Control -i coordonat" metodologic de Ministerul Mediului -i %ospod"ririi Apelor. 3ste competent" s" efectue(e controlul respect"rii actelor normati&e 6n domeniul protec.iPi mPdiului pentru acti&it".ile ce sunt supuse procedurii de e&aluare a impactului asupra mediului. :rin consolidarea I"#1+$,or!,+lor 2+ 1ro,+$3i! <+2i/l/i, se desf"-oar" inspec.iile 6n special 6n domeniul polu"rii industriale -i a managementului riscurilor. !ncep)nd din 2@@2, a fost organi(at sistemul de acreditare a Laboratoarelor de protec.ie a mediului -i gospod"rire a apelor. CONSERVAREA BIODIVERSITATII ;Biodi&ersitatea cuprinde toate ni&elurile ierar,iei sistemelor biologice: indi&id, specie, biom, -i ea este re(ultatul e&olu.iei raportului dintre rata specia.iei -i cea a e/tinc.iei speciilor. De aceea, biodi&ersitatea nu trebuie abordat" ca o stare de fapt, ci ca /" 1ro$+#. Datele paleontologice arat" c", 6n decursul istoriei &ie.ii pe :"m5nt, procesul specia.iei l)a dep"-it pe cel al e/tinc.iei. #dat" cu apari.ia omului -i mai ales cu intensificarea acti&it".ii lui, +J,i"$3i! a 6nceput s" dep"-easc" specia.ia, mai 6nt5i pe plan local, apoi pe plan regional, pentru ca 6n present s" de&in" un 6!$,or lob!l definit ca !$,/!l! $ri5: +$olo i$:. !n acest nou conte/t s)a impus necesitatea conser&"rii biodi&ersit".ii -i reconsiderarea rela.iei om)mediu, abordabil" prin 2o/: $:i, 1oli,i$: -i ,+%"i$o--,ii"3i6i$:. !n om5nia a e/istat, 6nc" din primele decenii ale secolului EE, o preocupare pentru conser&area -i pre(er&area di&ersit".ii biologice &aloroase, preocupare ini.iat" -i sus.inut" mai ales prin efortul unor speciali-ti, precum E<il R!$o*i3:, Al+J!"2r/ Bor5!, E<il Po1, A"2r+i Po1o*i$iBI5"o-!"/, Gri or+ A",i1! -i al.ii. om5nia particip" continuu la politica interna.ional" de mediu. om5nia a participat la Conferin.a ?a.iunilor >nite pentru :rotec.ia Mediului !ncon0ur"tor .inut" la S,o$B%ol<, @" (8>&, a participat 6n (88& l! Co"6+ri"3! N!3i/"ilor U"i,+ 2+ l! Rio 2+ J!"+iro , ratific5nd 6n 1JJ4 Con&en.ia Di&ersit".ii Biologice, a participat 6n 2@@2, la Conferin.a ?a.iunilor >nite de la Mo,anesburg. 2otodat", om5nia a ratificat 6n 1JJ1 Con&en.ia pri&ind Importan.a Interna.ional" a =onelor >mede + AMSA *, in (88) Con&en.ia de la B+r"! pri&ind Conser&area Gie.uitoarelor S"lbatice -i a Habitatelor ?aturale, 6n 1JJI Con&en.ia de la Bo"" 1ri&ind Conser&area Speciilor Migratoare. A aderat la Strategia -i :lanul de Ac.iune :an)3uropean pri&ind Conser&area Di&ersit".ii Biologice -i a Landscape)ului, la Directi&a J2<4'<C33 A Habitate, la Directi&a HJ<4@J<C33 A :"s"ri, la Acordul pri&ind Conser&area Cetaceelor Mici din Marea Mediteran" -i Marea ?eagr". A de&enit membr" a multor foruri -i componente structurale din re.eaua ocrotirii -i conser&"rii mediului: BI DLI$3, 3C#?32, 3M3 ALD, % 33? C #S etc.Cre-terea gradului de implicare a om5niei 6n problematica specific" de mediu a permis 6mbun"t".irea strategiei na.ionale de ocrotire -i conser&are a resurselor naturale. 3ditarea $:r3ilor -i li#,+lor ro-ii de c"tre fiecare .ar" european" a fost considerat" ca un instrument al strategiei conser&"rii la ni&el na.ional -i regional. La ba(a includerii speciilor 6n C"r.ile o-ii au stat criteriile stabilite de c"tre >niunea Interna.ional" pentru Conser&area ?aturii J4

+>IC?*. :rin structura lor particular", C"r.ile o-ii repre(int" semnale de alarm" menite s" atrag" aten.ia publicului larg -i a factorilor de deci(ie asupra speciilor care se afl" 6n stare critic" sau se apropie de acest prag al dispari.iei. :rintre principalii 6!$,ori !",ro1i$i care au condos la diminuarea drastic" a efecti&elor speciilor men.ionate 6n Cartea 6oie a )ertebratelor din 6om-nia se pot enumera: desecarea luncii inundabile a Dun"rii1 distrugerea propriu)(is" a ,abitatelor prin construirea de obiecti&e urbane, industriale etc., crearea lacurilor de acumulare1 cre-terea polu"rii apelor -i solurilor1 cre-terea folosirii pesticidelor1 uciderea direct" a animalelor de c"tre oameni. !n .ara noastr" consolidarea strategiei de conser&are a di&ersit".ii biologice este asigurat" prin promulgarea urm"toarelor legi: L+ +! Pro,+$3i+i M+2i/l/i K()>D(88ELM L+ +! 1ri*i"2 !1rob!r+! Pl!"/l/i 2+ !<+"!0!r+ ! ,+ri,ori/l/i "!3io"!l KED&'''LM L+ +! ;?&D&''( 1+",r/ !1rob!r+! Or2o"!"3+i 2+ /r +"3: ! /*+r"/l/i "r. &)?D&''' 1ri*i"2 r+ i</l !riilor "!,/r!l+ 1ro,+0!,+, $o"#+r*!r+! %!bi,!,+lor "!,/r!l+, ! 6lor+i -i 6!/"+i #:lb!,i$+. #crotirea naturii -i a di&ersit".ii ei biologice, protec.ia mediului fa." de presiunea cresc5nd" a acti&it".ii umane au a0uns print e cele mai importante problem3 ale omenirii, deoarece de re(ol&area lor depinde 2+5*ol,!r+! 2/r!bil: ! #o$i+,:3ii, pe plan na.ional c5t -i pe plan global.9 +dupa B#2?A I>C, ?., GIC2# IA 2A2#L3, eds. 2@@7. Cartea roie a vertebratelor din 6om-nia. Academia om5n", Mu(eul ?a.ional de Istorie ?atural" A%rigore Antipa, Bucure-ti. *

PROTECIA NATURII. R+6+riri !#/1r! l+ i#l!3i+i 1+",r/ I",+ r!r+! U.E. a$ Ar<o"i5!r+! l+ i#l!3i+i. !n domeniul protec.iei naturii, transpunerea legisle.iei europene +Directi&ele nr. J2<4'<C33 -i HJH4@J<C33, Directi&a nr. JJ<22<C3 * s)a f"cut 6n totalitate +prin L+ +! "r. ;?&D&''(, #rdinul MA:M nr. C4H<2@@1, Legii nr. C74<2@@1, Legea nr.1J1<2@@2 *, astfel: #rdonan.a de >rgen." a %u&ernului nr. 2'C<2@@@, pri&ind regimul ariilor naturale prote0ate, conser&area ,abitatelor naturale -i a speciilor de flor" -i faun" s"lbatic", aprobat" prin L+ +! "r. ;?&D&''(, a transpus complet Dir+$,i*+l+ "r. 8&D;)DCEE -i >8D;'8DCEE KCo</"i,!,+! E$o"o<i$: E/ro1+!":L . Legea 4C2<2@@1 constituie cadrul legislati& necesar de(&olt"rii re.elei`N!,/r! &''' ` 6n om5nia1 - Or2i"/l MAPM "r. ?;>D&''(, pentru aprobarea procedurii de autori(are a acti&it".ilor de recoltare, capturare -i<sau de ac,i(i.ie -i comerciali(are pe pia.a intern" sau la e/port a plantelor -i animalelordin flora -i fauna s"lbatic", precum -i a importului acestora, s)a transpus A"+J! V ! Dir+$,i*+i "r. 8&D;)DCEEM - 2ranspunere4a pre&ederilor A"+J+i IV ! !$+l+i!-i 2ir+$,i*+, pri&ind 6mbun"t".irea sistemului de monitori(are a capturilor<ucideriloraccidentale a speciilor, a fost reali(at" prin dispo(i.iile Or2i"/l/i MAPM "r. ?;>D&''( -i !l+ L+ ii "r. ?E;D&''(, pri&ind modificarea -i completarea Legii nr.1@'<1JJC, fondul cinegetic -i protec.ia &5natului. - Dir+$,i*! "r. 88D&&DCE KCo</"i,!,+! E/ro1+!":L pri&ind gr"dinile (oologice a fost transpus" prin L+ +! "r. (8(D&''& pri&ind gr"dinile (oologice -i ac&ariile publice. b$ C!1!$i,!,+! !2<i"i#,r!,i*:. !n pre(ent se desf"-oar" proiectul `EMERALD` , care are ca obiecti& in&entarierea siturilor -i stabilirea planurilor de management pentru aceste situri, prin care se constituie arii prote0ate de interes special de conser&are a ,abitatelor naturale -i a speciilor s"lbatice de interes european, se introducesistemul de monitori(are a st"rii de conser&area ,abitatelor naturale. Co",rol/l 1ol/:rii i"2/#,ri!l+ -i <!"! +<+",/l ri#$/l/i Cadrul legislati& rele&ant 6n domeniu, cuprinde: J7

L+ +! "r. ()>D(88E, ! 1ro,+$3i+i <+2i/l/i, Or2i"/l MAPM "r. >E?D(88> pentru aprobarea reglement"rii pri&ind +*!l/!r+! 1ol/:rii <+2i/l/i, Or2i"/l MAPM "r.(9;D(88> pentru aprobarea procedurii de reali(are a bil!"3/rilor 2+ <+2i/, Or2i"/l MAPM "r. ;?&D(88) pentru aprobarea normelor te,nice pri&ind +<i#iil+ @" !,<o#6+r: 1ro*+"i,+ 2i" #/r#+ #,!3io"!r+. a* Ar<o"i5!r+! l+ i#l!3i+i. 2ranspunerea Dir+$,i*+i "r. 8?D?(, pri&ind pre&enirea -i controlul integrat al polu"rii +I::C*, a fost reali(at" prin adoptarea #rdonan.ei de >rgen."a %u&ernului nr. '4<2@@2, pri&ind pre&enirea, reducerea -i controlul integrat al polu"rii, aprobat" cu modific"ri prin L+ +! "r. ?;ED&''&. Asigurarea cadrului0uridic necesar aplic"rii egulamentului nr.1JI@<2@@@<C3, pri&ind procedura de atribuire a etic,etei ecologice, a fost reali(at" prin adoptarea Hot"r5rii %u&ernului nr. 1IJ<2@@2, pri&ind stabilirea procedurii deacordare a eticetei ecologice. b* Capacitatea administrati&" c* :rin programul :HA 3 2@@1, Ministerul Apelor, :"durilor -i Mediului a beneficiat de asisten." 6n &ederea transpunerii directi&elor JC<C1 +I::C* -i II<C@J +abrogat" -i 6nlocuit" de Directi&a nr.2@@1<I@<C3*, pri&ind limitarea emisiilor anumitor poluan.i 6n atmosfer", de la instala.ii mari de ardere +LC:*, ce const" 6n elaborarea de planuri de transpunere -i implementare, e&aluare preliminar" a costurilor -i a necesit".ilor financiare 6n cadrul strategiei financiare. +Dup" bro-ura: P6H'ECO.A ,E%.373. 0/CH/P36Q'H6. 6eferiri asupra legisla&iei pentru .ntegrarea 3.E.>?I>?3A 3> #:3A?D, C3?2 >L D3 3S> S3 M> IDIC3. : #I3C2 $I?A?FA2 : I? :HA 3: Campanie de informare a func.ionarilor publici pri&ind con.inutul acguis) ului comunitar, te/te elaborate de Ileana :ascal, Monica Glad, Stefan Deaconu, Codru Grabie, Super&i(are: 3lena Simina 2"n"sescu, Aurel Ciobanu)Dordea, Bucure-ti, 2@@4. * POLUAREA #mul este un produs al e&olu.iei 6n care r"m5ne integrat, deoarece e/isten.a lui este indispensabil legat" de cea a altor specii -i a intregului 6n&eli- al planetei. Datorit" num"rului -i mai ales prin st"p5nirea -tiin.ei -i a te,nologiei, omul a de&enit specia dominant" 6n ecosfer", put5nd transforma mediul, adapt5ndu)l la ne&oile sale, 6n timp ce la celelalte specii, procesul este in&ers, adic" speciile se sc,imb" adapt5ndu)se la mediu. #mul r"m5ne o parte a ecosferei -i ca atare modific"rile unor tr"s"turi ale ecosferei determinate de om, p5n" la urm" se reflect" -i asupra lui 6nsu-i. Aceast" po(i.ie 6n cadrul ecosferei implic" alte tr"s"turi ecologice ale speciei umane. Astfel omul nu este legat de un anumit ecosistem, ci este r"sp5ndit 6n 6ntreaga ecosfer". Stabilitatea ecosistemelor naturale 6nseamn" nu numai men.inerea structurii -i a modului de func.ionare a bioceno(ei, ci -i a condi.iilor abiotice: clima, structura solului, regimul ,idrologic. Spre deosebire de aceast" strategie a naturii, strategia societ".ii umane const" 6n reali(area unei masi&e producti&it".i a ecosistemului cu e/ploatarea tot mai intens" -i mai e/tins" a resurselor naturale, at5t biologice c5t -i nebiologice. !n satisfacerea acestei tendin.e, inter&en.iile omului 6n ec,ilibrele sensibile -i fragile ale naturii, subminea(" nu numai e/isten.a normal" -i supra&ie.uirea multor specii, dar 6ns"-i economia -i c,iar e/isten.a omenirii. De cele mai multe ori, &orbind despre impactul omului asupra mediului 6ncon0ur"tor se fac referiri la poluare. !n realitate agresiunea omului dep"-e-te mult sfera polu"rii -i de aceea este mai corect s" &orbim de c"i diferite de determinare a mediului, polurea fiind una dintre ele. La aceasta trebuie ad"ugate o serie de alte c"i de determinare cum ar fi e/tragerea din ecosistem a unor componente abiotice sau biologice, introducerea de elemente biologice, floristice sau faunistice care duc la sc,imbarea structurii ec,ilibrelor ecologice. Pol/!r+! repre(int" o modificare mai mult sau mai pu.in d"un"toare pentru om sau pentru speciile din ecosistemele naturale sau artificiale, ca re(ultat al introducerii 6n mediu al poluan.ilor care repre(int" de-euri ale acti&it".ii umane. :oluan.ii pot fi substan.e c,imice +pesticide*, factori fi(ici +caldura, (gomote* sau biologici +organisme, agen.i patogeni*. JC

TIPURI DE POLUANI I IMPACTUL ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

+dup" 3uropean 3n&ironment AgencN, 1JJI, Ionescu, 2@@@, #(unu, 2eodosiu, 2@@2*

POLUANI IMPACT Dio/id de carbon, metan, 3fect de ser" proto/id de a(ot Hidrocarburi cloro) fluorurate, sol&en.i clorura.i, bromur" de metil #/i(i de sulf, o/i(i de a(ot, amoniac Compu-i organici biodegradabili, compu-i anorganici cu caracter reduc"tor, suspensii solide, aci(i, ba(e, nitre.i -i fosfa.i Compu-i organici nebiodegradabili +insecticide, pesticide, produse organice de sinte(", materiale plastice*, gudroane, a(best, metale grele, compu-i anorganici to/ici :articule, pulberi minerale, o/i(i metalici, negru de fum, compu-i organici &olatili, S#/ , ?#/ De-euri mena0ere -i industriale, to/ice -i < sau periculoase, de-euri din agricultur", mine, construc.ii, n"mol din sta.iile de epurare =gomot < &ibra.ii datorate traficului, acti&it" .ilor industriale -i de construc.ie Sistemati(are inadec&at" < design De&ers"ri de produse petroliere, accidente c,imice sau e/plo(ii. Diminuarea stratului de o(on :loi acide

:oluarea apei

DESCRIEREA IMPACTULUI Acumularea 6n stratosfer" a unor !5+, ca re(ultat al acti&it".ilor umane, poate conduce la sc,imb"ri climatice educerea concentra.iilor de o5o" care prote0ea(" suprafa.a :"m5ntului de e/cesul de radia.ii >G, datort" reac.iilor c,imice care au loc cu compu-ii %!lo +"!3i eac.iile o/i(ilor cu apa din atmosfer", conduc la apari.ia precipita.iilor cu caracter acid, afect5nd apele de suprafa.", solul, ecosistemele ac&atice -i terestre, precum -i mediul antropic. Modificarea $!li,:3ii !1+lor de suprafa." +r5uri, lacuri, m"ri* -i subterane, afectarea ecosistemele naturale -i a popula.iei din (on".

:oluarea apei -i solului

Degradarea calit".ii apelor -i solului, datorit" ac.iunii compu-ilor nebiodegradabili<to/ici, cu efecte cancerigene -i mutagene. La ni&elul organismelor &ii se manifest" efecte de bioacumulare. iscuri pentru utili(atorii amplasamentului datorit" pre(en.ei substan.elor to/ice -i < sau e/plo(ibile. Deprecierea calit".ii factorilor de mediu, afectarea ecosistemelor -i a s"n"t".ii oamenilor.

:oluarea factorilor de mediu, 6n special a aerului :oluarea factorilor de mediu, 6n special a solului :oluare fonic"

Agra&area problemelor de poluare a aerului< apei< solului datorit" gestion"rii sau depo(it"rii inadec&ate a de-eurilor.

Impact ecologic nesemnificati&1 disconfort, impact psi,ologic < social: impact fi(iologic semnificati&. Diminuarea mo-tenirii naturale, sociale -i culturale, modific"ri ale peisa0ului, florei -i faunei, suprafe.elor construite cu &aloare istoric" -i ar,itectural". Impact semnificati& asupra mediului pe termen scurt<mediu, efecte critice pe termen mediu<lung, impact asupra popula.iei -i ecosistemelor.

Impact &i(ual < disconfort :oluarea factorilor de mediu -i accidente ma0ire

+dup" 3uropean 3n&ironment AgencN, 1JJI, Ionescu, 2@@@, #(unu, 2eodosiu, 2@@2*

JH

De-i fenomenele -i gradul polu"rii sunt de o mare di&ersitate -i comple/itate se pot desprinde c5te&a caracteristici generale ale polu"rii: ) fiind consecin.a acti&it".ii umane, poluarea cre-te datorit" cre-terii numerice1 ) caracterul cre-terii polu"rii este e/ponen.ial, ca de altfel a factorilor care o generea("1 ) 6n pre(ent nu se cunosc limitele polu"rii pentru securitatea omului, a ecosistemelor ma0ore -i a ecosferei, deoarece nu se cunoa-te capacitatea de suportabilitate a ecosistemelor -i a ecosferei1 ) e/ist" o tendin." general" de subestimare a importan.ei polu"rii, a stabilirii m"surilor de control, ca -i a limitelor admisibili. De-i cau(ele acestei tendin.e sunt multiple: costul ridicat, ignoran.a, cea mai important" cau(" a subestim"rii importan.ei polu"rii este faptul c", de cele mai multe ori, e/ist" un decala0 6n timp -i spa.iu 6ntre p"trunderea poluan.ilor 6n mediu -i efectele lor ecologice. Acest decala0 se datorea(" modului de desf"-urare a proceselor ecologice +circuitele geoc,imice, biogeoc,imice, concentrarea unor poluan.i 6n lungul lan.urilor trofice etc., circul.ia aerului, apei* +dup" #(unu -i 2eodosiu, 2@@2*. :#L>A 3A C> :3S2ICID3 :esticidele sunt substan.e utili(ate pentru combaterea speciilor considerate ca d"un"toare pentru economie sau s"n"tatea omului. Descoperirea -i di&ersificarea pesticidelor utili(ate ast"(i a 6nceput 6n timpul -i mai ales dup" cel de)al doilea r"(boi mondial c5nd s)a trecut pe scar" larg" la producerea insecticidelor organoclorurate, organofosforice, a erbicidelor de mare eficacitate -i adesea foarte selecti&e 6n distrugerea anumitor grupe de microorganisme sau plante superioare, animale ne&ertebrate sau mamifere.. "sp5ndirea cea mai larg" au a&ut)o pesticidele organoclorurate, DD2 -i diferi.i produ-i deri&a.i ai lui + HCH ,e/aclorciclo,e/an, aldrin, dieldrin, etc.*. Ace-ti compu-i organoclorura.i posed" o serie de 6nsu-iri caracteristice care e/plic" diseminarea lor pe scar" larg". Au o mare stabilitate c,imic" 6n condi.iile mediului natural, degradarea produc5ndu)se 6ncet. DD2 are timpul de 6n0um"t".ire de circa 2@ ani. Ace-ti produ-i de asemenea sunt greu solubili 6n ap" -i foarte solubili 6n gr"simi, ceea ce face s" se depo(ite(e 6n gr"simea animalelor. Sunt substan.e destul de &olatile, se absorb u-or pe particele din sol, ap", aer put5nd fi transportate la mari distan.e. Aceste substan.e ac.ionea(" asupra sistemului ner&os -i a metabolismului ,ormonilor se/uali la ne&ertebrate -i asupra sistemului ner&os la &ertebrate. S)a stabilit de e/emplu, c" la p"s"ri dereglea(" metabolismul calciului, bloc,ea(" transferul ionilor de calciu in,ib5nd sursa de energie care este A2: A a(a, bloc,ea(" transferul ionilor de calciu prin membran", in,ib" o alt" en(im": carbo,idra(a de care depinde depunerea CaC#' 6n coa0a oului, periclit5nd reproducerea. :ot a&ea efecte mutagene -i cancerigene. Cercet"rile efectuate pe -obolani arat" c" pesticidele organoclorurate 6n func.ie de do(a administrat", de &5rsta animalelor, de substan.a folosit" sau amestecul de substan." afectea(" fertilitatea, reduc num"rul puilor n"scu.i, pro&oc5nd malforma.ii la embrioni -i tumori. 2ratarea e/peimental" a H specii de alge marine cu produse organofosforice 6n concentra.iile de 1 h 1@@@ mg<L a dus la eclipsarea di&i(iunilor celulare, intensitatea depin(5nd de concentra.ia -i durata e/punerii. La 7 specii din cele H teste,s)a constatat o important" sc"dere a fotosinte(ei. >nele cercet"ri pri&ind ac.iunea pesticidelor asupra fito -i (ooplanctonului din ape dulci a0ung la conclu(ia c" 6n func.ie de concentratia pesticidului organismele planctonice pot fi in,ibate sau stimulate. 2emperatura are -i ea un rol important. Asocia.ia planctonic" luat" ca 6ntreg are o mare capacitate de tamponare a efectului pesticidelor,unele grupe de organisme pot modifica ciclurile a(otului, fosforului, re(ultatul poate fi 6mbog".irea apei 6n aceste elemente -i cre-terea biomasei fitoplanctonului. 3$3C23L3 3C#L#%IC3, 3C#?#MIC3 LI SA?I2A 3 AL3 :3S2ICID3L# 3fectele comple/e asupra bioceno(elor la tratamentele cu erbicide. !n mediul ac&atic ele se do&edesc noci&e nu numai pentru plante dar -i multe specii de animale. >n efect secundar care accentuea(" deteriorarea mediului ac&atic 6l repre(int" faptul c" plantele moarte 6n urma tratamentului se descompun pe loc, duc la sc"derea o/igenului din ap", ceea ce spore-te mortalitatea animalelor.

JI

:esticidele afectea(" profund -i comple/ structura -i func.ionarea re.elelor trofice -i a ecosistemelor 6n 6ntreg globul. >nele substan.e utili(ate cum ar fi 2.4D afectea(" plantele leguminoase oprind ?2 atmosferic. # alt" serie de pesticide in,ib" procesul de descompunere a proteinelor. >n num"r mare de pesticide afectea(" procesele nitrific"rii care se do&edesc e/trem de sensibile la asemenea tratamente. e(ultatul unei asemenea in,ibi.ii este acumularea de ?H ' -i a a(oti.ilor care sunt to/ici pentru plante +la tutun*. Fin5nd seama de utili(area pesticidelor 6n combaterea diferi.ilor d"un"tori sau agen.ilor patogeni ai plantelor, animalelor -i omului, dar 6n acela-i timp de efectele negati&e adesea gra&e ca factor poluant local -i global cu profunde consecin.e asupra st"rii multor ecosisteme, asupra economiei, problema atitudinii fa." de pesticide este comple/". :roducerea -i utili(area pesticidelor deocamdat" nu poate fi oprit" dar sunt necesare m"suri se&ere de inter(icere a utili("rii substan.elor cu o mare to/icitate -i totodat" de(&oltarea combaterii integrate 6n cadrul c"reia pesticidele 6-i g"sesc o utili(are mai ra.ional". S/r#+ 2+ 1ol/!r+ !,<o#6+ri$: :oluarea aerului const" 6n sc,imbarea compo(i.iei cu efecte d"un"toare asupra bioceno(elor -i biotopurilor. :oluarea pro&ine din surse naturale -i surse antoropice. S/r#+l+ "!,/r!l+ pot fi: solul, din care se elimin" pesticidele solide sub form" de praf1 ga(e -i &apori de ap"1 plantele -i animalele care elimin" 6n aer polen1 erup.iile &ulcanice +praf, ga(e*1 cutremurele generatoare de praf 6n aer1 praful cosmic -i meteori.ii. S/r#+l+ !r,i6i$i!l+ sunt de fapt acti&it".i umane desf"-urate 6n industrie, transport, agricultur". Sursele de poluare atmosferic" pot fi fi/e sau mobile. Sursele fi/e sunt constituite din dispo(iti&e de combustie industrial" -i mena0er" care emit pulberi, aci(i de carbon, siliciu, a(ot1 de asemenea pot fi instala.iile industriale din c,imie, metalurgie, care elimina o/i(i de $e, Mn, Cr, ?i, =n,, :b. alt" surs" sunt &ulcanii apelor st"t"toare care emit di&erse ga(e -i &apori. Sursele mobile 6mpr"-tie la distan.e mari di&er-i poluan.i. !n aceast" categorie intr" &5ntul, p"s"rile, apa. Pol/!"3ii !,<o#6+ri$i A atmosfera poate fi afectat" de o multitudine de substan.e solide, lic,ide sau ga(oase. P/lb+ril+ #oli2+ pro&in din ero(iuni ale rocilor naturale. 3le pot fi: anorganice: o/i(i metalici, minerale, ciment1 organice: de origine animal": l5na1 ) de origine &egetal": bumbac, in -i sintetice1 pesticide -i coloran.i organici. Ac.iunea pulberilor asupra organismului uman depinde de natura substan.elor, concentra.ia 6n aer, solubilitatea 6n apa -i timpul de e/punere. Dup" ac.iunea to/ic" e/ist" pulberi iritante +coro(i&e*: &arul 1 pulberi alergice + bumbacul, c5nepa*1 pulberi cancerigene: compu-i cu Cr, As, materiale radioacti&e. S/b#,!"3+l+ li$%i2+: pro&in din diferite domenii industriale -i pot forma aerosoli T aer, datorit" &olatilit".ii lor. Gaporii se pot 6mpr"-tia la distan.e foarte mari, afect5nd aparatul respirator, oc,ii1 se pot depune pe plante deregl5ndu)le respira.ia -i afectea(" construc.iile. Sc"derea concentra.iei de o/igen din aer este un fenomen nedorit care ridic" serioase probleme. e(er&a de o/igen atmosferic se men.ine prin foto(inte(", dar procesele de ardere a unor cantit".i mari de combustibili fosili -i sc"derea suprafe.elor ocupate de ecosistemele naturale ce eliberea(" o/igen, fac ca fotosinte(a s" nu mai poat" regla con.inutul de o/igen atmosferic normal. CO !pare 6n atmosfer" 6n procesele de ardere incomplet" a ,idrocarburilor -i din unele produse industriale. Are ac.iune asfi/ant" prin blocarea ,emoglobinei. OJi5ii 2+ !5o, sunt genera.i 6n cantit".i mari de industria fertili(an.ilor cu ?2. Ace-tia nu produc irita.ii dar afectea(" al&eolele pulmonare. JJ

Pro2/-ii $/ S pro&in din &ulcani, din arderea combustibililor fosili)petrol, c"rbune de p"m5nt, din industria H2S#4 -i industria alimentar". L! 1l!",+ SO& p"trunde prin ostiole -i 6mpreun" cu H 2# -i C#2 pro&oac" le(iuni distrug5nd clorofila. e(isten.a plantelor la ac.iunea S#2 este diferit" de aceea, pentru perdelele de protec.ie, spa.iile &er(i din ora-e -i de pe marginea drumurilor se aleg acele plante re(istente la poluare cum ar fi fag, tuia, iedera, gladiole, iri-i, trandafiri. F -i $o<1/-ii $/ F A ac.ione(" asupra unor en(ime -i asupra clorofilei, frun(ele cad timpuriu c,iar 6n timpul &erii, produc.iile sunt sc"(ute, iar micoorganismele din sol se reduc. S<o /l este un amestec de poluan.i diferi.i afla.i 6ntr)o atmosfera umed" -i se pre(int" ca o cea." alburie sau galben)cafenie. La alc"tuirea smogului particip" produsi ai motoarelor cu ardere intern") resturi de ,idrocarburi incomplet arse, plumb, brom,bor, al.i compu-i re(ulta.i din ben(in", o/i(i de a(ot, mai ales NO&, CO, SO&. Subac.iunea ra(elor solare, mai ales a >G, 6ntre ace-ti compusi se produc reac.ii secundare -i ter.iare din care iau na-tere alte substan.e ca o(on, acrolein", formalde,id", pero/iacetilnitra.i +:A?* etc. Dintre acestea PAN -i o5o"/l au efecte to/ice deosebit de puternice. :A? determin" la plante le(iuni foliare, necro(e ale .esuturilor frun(ei, in,ib" fotosinte(a. La animale -i om irit" oc,ii, afectea(" respira.ia. #(onul estebto/ic pentru plante, p"trunde prin stomate, atac" .esutul palisadic -i intensific" procesele o/idati&e duc"nd la epui(area re(er&elor de ,ran" ale plantelor. Al.i compu-i ai smogului sunt cancerigeni.

EFECTELE UNOR POLUANI I PREVENIREA LOR INTRODUCERE :rocesele de de(&oltare a societ".ii, careacteri(ate prin urbani(area accentuat", industriali(area, de(&oltarea traficului motori(at, mecani(area -i c,imi(area agriculturii, pot conduce la poluarea mediului ambiant, respecti& a apei, aerului, solului, produselor alimentare. :roblematica polu"rii mediului implic" o comple/itate de aspecte care necesit" o tratare multi) -i interdisciplinar", Cunoa-terea principalelor elemente poluante -i a m"surilor pentru ani,ilarea sau diminuarea urm"rilor ac.iunii acestor poluan.i, pre(int" deosebit interes pentru de(&oltarea pre(ent" -i &iitoare a umanit".ii. C5te&a din aspectele ma0ore ale polu"rii se refer" la: poluarea mediului cu plumb, cu substan.e eutrofi(ante de tipul fosforului -i a(otului, cu al.i agen.i ce influen.ea(" poten.ialul biologic al popula.iilor, poluarea cu &irusuri enterice care transmit afec.iuni gra&e de tipul ,epatitelor &irale, meningitelor, bolilor cardiace, pulmonare, faringiene etc. 3ste deosebit de important" cunoa-terea aspectelor pri&ind poluarea natural" -i poluarea generat" de acti&it".ile umane, poluarea termal" a ba(inelor ,idrografice legat" de de(&oltarea industriilor, a centralelor atomice etc., aspectele legate de utilitatea spa.iilor &er(i, ca m"sur" de diminuare a noci&it".ii c,imice, fi(ice -i biologice a mediului, de instituire a (onelor de protec.ie sanitar" -i a mediilor antropice etc. In cadrul m"surilor de pre&enire -i combater a polu"rii mediului, a noci&it".ii poluan.ilor, un loc important 6l are stabilirea normelor ni&elelor admise. Cunoa-terea norm"rii substan.elor c,imice din sol, de care depinde -i concentra.ia poluan.ilor 6n celelalte medii: aer, ape, produse &egetale -i animale, este deosebit de necesar", ca -i normarea substan.elor mutagene, teratogene, cancerigene +dupa =AM$I , 1JHJ.* ROLUL SPAIILOR VERHI (. I"6l/+"3! !#/1r! <i$ro$li<!,/l/i. &. I<1or,!"3! !r%i,+$,o"i$:-2+$or!,i*:. 1@@

). Co"#oli2!r+! -i !#!"!r+! /"or ,+r+"/ri, r+ /l!ri5!r+! $/r#/rilor 2+ !1:, !#i /r!r+! 1ri" 1l!",!3ii @",i"#+ ! /"/i r+ i< %i2rolo i$ $o"#,!", 2i" b!5i"+l+ 2+ !li<+",!r+ !l+ rI/rilor, 1r+*+"i"2 2+5!#,r+l+ i"/"2!3iilor #!/ !l+ 2i<i"/:rii 2+bi,+lor l! #+$+,:, 1r+*+"ir+! +ro5i/"ii #ol/rilor. ;. F!*ori5!r+! @"6il,r:rii !1+i -i ! !li<+",:rii #,r!,+lor #/b,+r!"+ 2+ !1:, 1ri" 2i<i"/!r+! *i,+5+i #$/r +rilor 2+ #/1r!6!3:. E. Di<i"/!r+! 5 o<o,/l/i, 1+ #,r:5i, b/l+*!r2+ $/ &'-&E 2+$ib+li, 2+ ;-? ori @" $!r,i+r+. ?. Pro,+$3i! #!"i,!r:. >. P/ri6i$!r+! !+r/l/i !,<o#6+ri$. INFLUENA ASUPRA MICROCLIMATULUI4 1. 2emperaturi cu 2)'oC mai mici &ara1 temperatur mai crescut" iarna. 2. >miditatea relati&" a aerului ) mai crescut" cu H)14R datorit" e&apor"rii apei din frun(e, e/tins" pe o distan." de apro/. C@@ m. '. Diferentele. de temperatura 6ntre (onele ora-ului determin" apari.ia unor curen.i de aer de 1m<s. 4. :rotec.ia la &5nturi puternice, diminu5ndu)le cu '@) C@2R la '@ m de margine -i complet la 12@ m, asigur5nd o protec.ie e/tins" pe 2@@TC@@ m. Atenuarea &5ntului are ca effect reducerea polu"rii cu praf. 7. adia.ia solar" direct" -i cea difu(" sunt absorbite 6n prop de IHR. adia.ia direct" este mai mic" +cu 2@)27 de ori 6ntr)o p"dure de fag dec5t 6n camp desc,is.*, iar radia.ia difu(" la ba(a tulpinilor este cu cca 4@R mai sc"(ut". Sc"derea rad este mai accent 6n ca(ul foioaselor cu coroane mari, dese,tei, ulm, ar.ar,ste0ar, castan etc. dec5t 6n ca(ul arborilor cu coroane mici, rare :frasin, salc5m, pin etc. C. Ioni(area aerului este mai crescut" deasupra acestor (one &er(i, datorit" : 1. procesului de re.inere de c"tre plante a ionilor po(iti&i ca urmare a leg"turii &egeta.iei cu p"m5ntul, 6nc"rcat negati&1 2. procesului de respingere de c"tre plante a ionilor negati&i, fa&orabili st"rii de s"n"tate a organismului, de la ni&elul spa.iilor &er(i se desprind ioni negati&i, care sunt lua.i de curen.i -i transporta.i1 '. p"r.ile &er(i ale plantelor, pot emite electrono, care ioni(ea(" aerul1 arborii cu frun(e lanceolate -i coniferele cu frun(e aciculate, ofer" puncte de desc"rcare a electricit".ii solului, ceea ce det cre-terea ioni("rii atmosferei ambiante. Ionii mici, 6nc"rca.i negati& stimulea(" organismul, 6n timp ce ionii mici 6nc"rca.i po(iti& 6l infl nefa&orabil. H. Aerul se 6mbog".e-te 6n o(on, format sub influen.a e&apor"rii substantelor r"-inoase, care ac.ionea(a asupra pic"turilor fine de ap" din atmosfer" form5ndu)se -i apa o/igenat". #(onul -i apa o/igenat" sunt de(odori(an.i1 o(onul are ac.iune u-or narcotic", lini-titoare, antidepresi&e. Spa.iile &er(i constituite din 1i"i, ,/i!, $%i1!ro-i, ,+i au effect stimultor asupra sistemului ner&os, o(onul -i emana.iile eterice sunt fa&orabile aparatului cardio&ascular -i respirator, acti&5nd circula.ia -i respira.ia, metabolismul general, eliminarea cataboli.ilor. Spa.iile &er(i constituite din $!r1+", !r3!r, 6r!#i", #,+0!r, !l/", i!#o<i+, mai ales aleile, coridoarele de ste0ar, au effect calmant sau calmant)in,ibitor, de pasi&itate psi,o)somatic", de in,ibi.ie de protec.ie pentru refacerea for.elor -i terapie+dupa =AM$I , 1JHJ.* P/ri6i$!r+! !+r/l/i !,<o#6+ri$. :urificarea aerului de praf, fum, ga(e pro&enite din circula.ia rutier", industrie, acti& mena0er", se reali(ea(a prin: 3:> A 3 M3CA?ICD: re.inerea prafului 6n coronamente -i iarb", 6ndep"rtat prin stropiri artificiale. 3:> A 3 BAC23 I#L#%ICD a aerului prin dega0area de c"tre plante a subst bactericide: )Microflora depus" pe frun(e este supus" sterili("rii naturale prinac. simultan" a radia.iilor ultra&iolete -i a o(onului dega0at de plante, mai ales de conifere. #(onul are at5t o ac.iune bactericid" direct", c5t -i o ac.iune o/idant" asupra materiilor organice depo( pe frun(e, prin care se distruge substratul nutriti& al germenilor patogeni, efect progresi& de la periferia spre centrul (onei &er(i.

1@1

)$run(ele -i florile multor plante elimin" substan.e &olatile fitoncide, care distrug microorganisme -i ciuperci patogene +Betula, \uercus, 2ilia, :inus etc. 3man" bactericide pentru bacilul difteric, b tuberculo(ei etc.*. 3:> A 3 CHIMICD a aerului este legat" de acti& clorofilian" a plantelor. $otosinte(a creea(" o ritmicitate alternati&" de dega0are -i de absorb.ie a oJi +"/l/i -i bioJi2/l/i 2+ $!rbo" . >nele plante fi/ea(" ga(e noci&e din atmosfer" +bioJi2/l 2+ #/l6 este fi/at -i metaboli(at de unele plante*. =onele &er(i pot suferi din cau(a 1ol/!"3ilor !,<o#6+ri$i, funungine, ga(e, gudroane, aci(i etc.+6n 0urul termocentralelor electrice, u(inelor c,imice, metalurgice, de ciment, plantele sunt puternic afectate*. A+ro#olii i"2/#,ri!li ac.ionea(" asupra plantelor pe distan.e de sute de metri sau (eci de Om. Sunt noci&i mai ales oJi5ii 2+ #/l6 -i 2+ !5o,, 6l/or/l, $lor/l, 1r!6/l -i $+"/-!. %a(ele to/ice: bioJi2/l 2+ #/l6, ac.ionea(" asupra protoplasmei celulelor &egetale pe care le le(ea(" -i distrug, c,iar 6n concentra.ie de ( < D< ) . Pr!6/l -i $+"/-!, acoper" orificiile respiratorii -i limitea(" p"trunderea ra(elor solare spre clorofila frun(elor, perturb" cre-terea, modific" culoarea frun(elor , care se usuc" mai de&reme -i cad. Coniferele -i pomii fructiferi sunt cei mai sensibili. N/$/l-Puglans regia -i <:r/l-,alus domestica, pre(int" uscarea &5rfurilor ramurilor -i c"derea florilor1 or/"/l)?uercus petraea -i 1lo1/l-Populus nigra, pre(int" deform"ri ale coronamentului -i uscarea masi&" a ramurilor, 6n (ona siderurgic" Hunedoara, C"lan. Arborii4 /l</l, 6r!#i"/l, 1i"/l sunt at5t de sensibili la SO&, 6nc5t pot cunstitui i"2i$!,ori 2+ 1ol/!r+ a aerului la aceast" substan.". INDICATORI DE POLUARE Aelargoniu# onale indic" pre(en.a SO&, prin 6n"lbirea frun(elor. 5ris ger#anica, Kitis vini+era, 7otus corniculatus etc. pre(int" arsuri -i necro(e foliare, 6n atmosfer" cu SO&, care 6n contact cu pic"turile de ap" de pe frun(e se transform" 6n acid sulfuros -i acid sulfuric. 2utunul) >icotiana tabacu#, este sensibil la o/idan.i, &ar(aA'rassica la ,idrocarburi poliedrice aromate, la plumb, fier, clor etc. Li$%+"ii sunt deosebi.i de sensibili la poluan.ii atmosferici -i au caracter de indicatori specifici, cu diferite sc"ri de sensibilitate specifice. Studiul lic,enoflorei 6n 3uropa, S>A, Canada au dus la elaborarea sc"rii de notare -i a indicilor gradului de poluare a aerului +dupa =AM$I , 1JHJ.* POLUAREA APELOR DE SUPRAFAA !n raport cu particularit".ile ,idrologice -i fi(ico)geografice ale ba(inelor naturale de ap" din om5nia, cercet"rile efectuate din 1J7' p5n" 6n pre(ent, au e&iden.iat &aria.iile indicatorilor microbiologici -i fi(ico)c,imici, gradul de impurificare determinat de surse organi(ate sau naturale, capacitatea de autopurificare a apei 6n a&al de aceste surse de impurificare, precum -i repercursiunile folosirii acestor ape asupra st"rii de s"n"tate a popula.iei ri&erane. 3&iden.ierea impurific"rii bacteriene a unor cursuri de ap" 6n unele perioade e/plic" apari.ia afec.iunilor transmise digesti&e in colecti&it".i ri&erane. Indicatorii c,imici, e&iden.ierea gradului de minerali(are a unei ape +cloruri, nitra.i, fosfa.i, re(iduu fi/ etc.* pot ar"ta -i impurificarea cu re(iduuri de organice sau minerale. Astfel, de e/., 6n urma de&ers"rii +6l/+"3ilor 6+$!lo-<+"!0+ri 6n ba(inele naturale, cresc indicatorii bacteriologici -i c,imici ce rele&" -i con.inutul mineral al apei. Cre-terea substan.elor minerale este mai mare 6n ca(ul de&ers"rilor de !1+ r+5i2/!l+ i"2/#,ri!l+ +e/., suspensii de cloruri, de la forarea sondelor*. Cre-terea indicatorilor de minerali(are a apelor este 6n direct" dependen." de $o<1o5i3i! $%i<i$: ! ro$ilor ba(inului de alimentare +e/., tra&ersarea unui masi& de sare A 6n (ona 2g.#cna de c"tre 2rotu-, concentra.ia clorurilor cre-te de la 1@)2@ mg<l 6n amonte la peste 12@ mg<l 6n a&al*. ?i&elul suspensiilor 6n ape are &aria.ii foarte importante 6n raport cu natura albiei -i a malurilor,cu suprafa.a ba(inului de alimentare,cu gradul de acoperire cu &egeta.ie, cu modul de prelucrare agricol" a solului, cu de&ers"rile mena0ere -i mai ales industrial re(idualein a&al ni&elul suspensiilor fiind mai mare.La -es, ni&elul suspensiilor este mai mare +Sucea&a are suspensii de 2@ mg<l 6n (ona montan" pietroas" -i acoperit" cu &egeta.ie -i de C@ mg<l 6n (ona de -es, cu maluri argiloase, cu terenuri arabile intens culti&ate*. !n interpretarea re(ultatelor de laborator pri&ind suspensiile -i mineralele se .ine cont de condi.iile meteorologice, mai ales de precipita.ii, de afluen.ii -i de debitul r5ului. 1@2

:olu"rile naturale pot con.ine metale grele K1l/<b, <+r$/r*. Pl/<b/l din ape poate pro&eni din surse naturale: pulberi de silica.i, aerosoli ,alogena.i &ulcanici, fumul de la incendii de p"dure, meteori.i etc. care produc poluarea aerului cu plumb -i secundar, poluarea apelor, solului, alimentelor etc. :lumbul re(ultat din descompunerea r!2o"/l/i , e/ist" ca urme de i(otopi radioacti&i + 21@ :b*. M+r$/r/l, poluant ubicuitar ca -i plumbul, se g"se-te sub form" de #/l6/ri, mai ales @" #$o!r3! ,+r+#,r:, 6n concentra.ie de 7@ _g < Og. :oate fi transferat 6n atmosfer", ,idrosfer", biosfer" prin reducerea s"rurilor anorganice de mercur la mercur metallic, care este &apori(at, form5nd, cu sau f"r" inter&en.ia germenilor microbieni, $o<1/-i or !"o-<+r$/ri!li *ol!,ili -i #!/ #ol/bili. Co",!<i"!r+! i"2/#,ri!l: i",+"#: ! <+2i/l/i $/ 1l/<b -i <+r$/r face imposibil" delimitarea de contaminarea natural". 2ot mai frec&ent se produce impurificarea natural" a apelor, mai ales a lacurilor cau(at" de procesul numit n+lorirea apelor, care const" 6n de(&oltarea e/uberant" a unor organisme fitoplanctonice +alge albastre sau &er(i, flagellate, diatomee etc.*. De(&oltarea masi&" -i ulterior descompunerea acestei mase de organisme deteriorea(" calitatea apelor, le colorea(", produce #$:2+r+! br/#$: ! $o"3i"/,/l/i 2+ oJi +" 2i5ol*!,, i"$:r$!r+! !1+i $/ #/b#,!"3+ "o$i*+, <o!r,+! 1+-,ilor -i ! !l,or or !"i#<+ !$*!,i$+, aceast" poluare secundar" f"c5nd imposibil" utili(area apei ca surs" 6n economie. $actorii care pro&oac" n+lorirea apei sunt &aria.i: climatici +lumina solar", curen.ii de aer*, ,idrobiologici +suprafa.a, ad5ncimea, mi-carea apei etc.*, fi(ico)c,imici +temperatura, pH)ul, cantitatea de bio/id de carbon -i de #:r/ri "/,ri,i*+, <!i !l+# 2+ 6o#6or -i !5o, etc.*. Algele albastre secret" subsatn.e deosebit de to/ice pentru om -i animale +cunoscute: CNanop,Nceen)%ifte*, fiind biliproteide ciclice +albumin" to/ic"* -i peptide ciclice, 1<1@@ mg din aceast" substan." < Og corp ac.ion5nd mortal. $olosirea pe scar" larg" a 6ngr"-"mintelor a(otoase 6n agricultur", a detergen.ilor, prin antrenarea a(otului -i fosforului pe care le con.in, intensific" procesele de n+lorire a apei. :oluarea natural" poate cau(a contaminarea surselor de ap" cu unele substan.e cancerigene, de tipul ,idrocarburilor : ',4)ben(pirenului. :lantele superioare sinteti(ea(" ,idrocarburi policiclice aromatice. :rin descompunerea frun(elor -i c"derea lor pe sol, aceste substan.e sunt puse 6n libertate -i pot a0unge 6n apele de infiltra.ie, in cele subterane. Substan.e to/ice ca ergotul, glucoi(ii cianogenetici, organofluorurile, aflato/ina -i alte to/ine fungice, cica(ina, nitro(aminele etc., care se 6nt5lnesc natural 6n mediu, de&in un risc pentru poluarea apelor din cau(a practicilor agricole, 6nmaga(in"rilor -i conser&"rilor de alimente. >nele polu"ri naturale produse dup" de(g,e. sau ploi abundente, conduc la acumularea in ape a substan.elor organice poluante, a germenilor care pot cau(a epidemii +febra tifoid", di(enterii etc.* +dupa =AM$I , 1JHJ.* EFECTE MUTAGENE, EMBRIOTROPE, TERATOGENE, SI CANCERIGENE ALE UNOR SUBSTANTE CFIMICE SI AGENTI FIHICI !n ultimii ani, c5nd poluarea mediului cu cele mai di&erse substan.e c,imice, -i 6ndeosebi cu substan.e c,imice de sinte(", a luat propor.ii 6ngri0or"toare 6n unele ."ri, au fost semnalate tot mai frec&ent o serie de efecte e/ercitate de acestea at5t asupra substratului somatic al organismului, c5t -i asupra celui genetic, fiind afectate astfel procesele de reproducere -i implicit descenden.ii. Substan.ele c,imice pot e/ercita influent" asupra glandelor se/uale ale organismelor +efecte gonadotrope*, asupra de(&olt"rii intrauterine a fetusului +efecte embriotrope*, precum -i asupra descenden.ilor pro&eni.i din subiec.i e/pu-i contactului cu aceste substan.e 6n cursul perioadei lor de fecunditate +efecte mutagene*. Asemenea influen.e constau 6n: ) alterarea proceselor de o&ogene(" -i spermatogene(", care au drept consecin." lipsa maturi("rii celulelor se/uale1 ) moartea precoce a celulelor fecundate +efect genetic precoce* 6ntr)un moment c5nd sarcina nu este 6nc" sesi(at"1 ) moartea intrauterina a fetusului +efect genetic tardi&*. 1@'

Cercet"ri tot mai numeroase efectuate 6n ultima &reme au pus 6n e&iden." perturb"ri 6n ceea ce pri&e-te fecunditatea -i e&olu.ia sarcinii la femeile ce &in 6n contact cu substan.e c,imice, precum -i e/perimental la animalele gra&ide c"rora li s)au administrat substan.e -i compu-i c,imici 6n concentra.ii similare celor 6nt5lnite 6n mediul 6n care tr"ie-te omul. De asemenea, statistici recente efectuate 6n di&erse ."ri ale lumii au ar"tat o cre-tere pri&ind efectele mutagene, teratogene -i cancerigene, num"rul copiilor cu malforma.ii congenitale sau boli ereditare fiind din ce 6n ce mai mare. Astfel, un copil din I se na-te cu o anomalie morfologic" -i unul din 1H cu o tulburare a sistemului ner&os central. Datele oficiale referitoare la cau(ele de deces 6n Maponia arat" c", din 1@@@ de copii n"scu.i, 1J mor cu malforma.ii congenitale fa." de numai @,2 prin boli infec.ioase, care alt"dat" constituiau principala cau(" a mor.ii. Aceste anomalii repre(int" cau(a de deces a 'R dintre copiii din Danemarca, HR din Irlanda -i ')4R din S>A. !nc" 6nainte de episodul talidomidei din anul 1JC1 se cuno-tea c" ac.iunea teratogen" a unei substan.e depinde de structura ei c,imic" -i calea de administrare, de durata de ac.iune asupra organismului 6n timpul sarcinii, de sensibilitatea speciei animale folosite 6n e/perien." etc. !ncep5nd din 1JC1 au fost ini.iate studii sistematice pri&ind efectul teratogen al di&erselor produse farmaceutice asupra organismului uman, urm"rindu)se estimarea pericolului de afectare a embriogene(ei. >lterior s) a apreciat c" este necesar" efectuarea unor in&estiga.ii similare -i cu substan.e c,imice, folosite 6n 6ntreprinderi industriale sau eliminate de acestea, precum -i cu pesticide, aditi&e alimentare etc. ?umero-i autori, 6ntre care 3ic,ler, 3ic,olt(, DrucOre(, An der Lan, e&iden.ia(" gonadotropia marcat" a unor ,odrocarburi organoclorate care se acumulea(" 6n glandele se/uale. ?u se poate preci(a 6nc" dac" aceast" acumulare determin" o diminuare a capacit".ii de reproducere a adultului, o le(are a .esutului lui glandular sau a celulelor embrionare. Se -tie doar c" placenta nu constituie o barier" pentru ,idrocarburile organoclorate, acestea put5nd s" o tra&erse(e -i s" influen.e(e direct embrionul, care 6n anumite fa(e de de(&oltare manifest" o sensibilitate deosebit". :esticidele, decelate ast"(i 6n unele produse alimentare, sunt incriminate a determina afect"ri ale func.iei de reproducere a organismului, precum -i a induce efecte mutagene, teratogene -i cancerigene. DD2, substan." cu mare stabilitate 6n elementele de mediu, utili(at" pentru protec.ia culturilor agricole 6mpotri&a d"un"torilor -i pentru distrugerea &ectorilor unor boli infec.ioase -i para(itare transmisibile, 6-i e/ercit" influen.a asupra func.iei se/uale, de(&olt"rii postembrionare, a&5nd urm"ri -i asupra descenden.ilor. Dinerman -i o0dest&ensOaia, administr5nd per oral aceast" substan." la -obolance albe gra&ide 6n prima, a 4)a, a J)a -i a 12)a (i de sarcin", 6n do(e de @,C DL 7@ +1H@mg)Og corp*, au pus 6n e&iden." le(iuni gra&e la ni&elul embrionului. Dup" sacrificarea animalelor 6n a 12)a (i de sarcin", s)a constatat pre(en.a DD2 6n s5nge, ficat, creier -i placent" la -obolance, precum -i 6n ficatul, creierul -i intestinul embrionului. #rdinea 6n care pesticidul a fost pus 6n e&iden." 6n organele materne -i embrionare cercetate este urm"toarea: ficatul -i creierul -obolancelor1 placent"1 ficatul , creierul -i intestinul embrionilor1 s5ngele -obolancelor1 umorile embrionului. At5t 6nainte c5t -i dup" formarea placentei, DD2 trece din organismul mamei 6n cel al f"tului. $aptul c" str"bate bariera placentar" 0ustific" preocuparea de cercetare a posibilei ac.iuni embrioto/ice -i teratogene a acestui pesticid. Administrarea prelungit" +timp de 2@ de (ile* a DD2 6ntr)o solu.ie uleioas" la 17 -obolance gra&ide, 6n concentra.ii ma/ime admise pentru fructe -i legume +@,7 mg<Og corp*, a determinat reducerea indicelui de fertilitate de dou" ori 6n compara.ie cu lotul martor. In ceea ce pri&e-te de(&oltarea embrionar", s)a constatat cre-terea num"rului de embrioni cu malforma.ii, precum -i apari.ia ,emoragiilor subcutanate -i a ,erniilor ombilicale. !n ,omogenatul de embrion scade cantitatea de aci(i nucleici, cre-te con.inutul 6n acid de,idroascorbic -i se reduce raportul dintre con.inutul de acid ascorbic al embrionului -i cel al placentei. %radul de afectare -i sensibilitatea ou"lor la aceast" substan." &aria(" 6n func.ie de specie. Sunt citate studii potri&it c"rora, 6n organismul p"str"&ilor, DD2 este diri0at at5t 6n .esutul gras, c5t -i c"tre organele se/uale, de unde a0unge la ou, depun5ndu)se preponderent 6n g"lbenu-.

1@4

La &alori sub 1 ppm nu s)au obser&at alter"ri, 6n timp ce la ' ppm eclo(iunea este perturbat" pentru puiul &ulturului de r5u, iar la C)1@ ppm eclo(iunea diminuea(" anual cu ')27R la pas"rea de furtun". !n ou"le de g"in" au fost determinate p5n" la '@ppm DD2, iar 6n ou"le unor fa(ani p5n" la '@@ ppm. Aceste ou" eclo(au numai par.ial, iar puii ie-i.i pre(entau o &iabilitate redus". De subliniat c" DD2 poate afecta descenden.ii -i prin lapte. #rganismul t5n"r reac.ionea(" mai intens la asemenea substan.e. Se citea(" ca(uri c5nd &i.eii care au primit DD2 prin laptele matern au pre(entat le(iuni gra&e sau au murit, de-i mama nu acu(a aparent nici o suferin.". 3fectele men.ionate nu au fost confirmate de to.i cercet"torii. 3/ist" neconcordante 6ntre re(ultatele ob.inute de di&er-i autori care au urm"rit pe animale de laborator influen.a DD2. Astfel, #ttobani, administr5nd odat" cu ,rana, a dou" genera.ii succesi&e de -obolani, @,2@ -i 2@@ ppm DD2 te,nic -i urm"rind fertilitatea, morbiditatea neonatal" -i mortalitatea, nu a remarcat la animalele e/puse, comparati& cu lotul martor, diferen.e 6n ceea ce pri&e-te cre-terea, consumul de ,ran", fertilitatea -i desf"-urarea ciclurilor estrogene. !n elementele de mediu -i 6n produsele alimentare, DD2 se g"se-te adesea asociat cu li"2!" +gamma HCH*. Cercet"ri e/perimentale efectuate de ?aistein -i Leibo&ici ai e&iden.iat influen.a pe care o e/ercit" aceste dou" atunci c5nd ac.ionea(" concomitent asupra func.iei se/uale -i asupra embriogene(ei. 2imp de 4 luni, DD2 -i lindan au fost administrate, in concentra.ii apropiate celor e/istente 6n ap" -i 6n produsele alimentare, la patru loturi de c5te 1@ sobolance, astfel: @,@2 mg<Og DD2 la primul lot, @,@7 mg<Og DD2 -i @,@2 mg<Og gamma HCH la lotul al doilea, @,7 mg<Og DD2 -i @,@7 mg<Og gamma HCH la celelalte dou". Lotul martor nu a primit dec5t emulgatorul. Autorii au urm"rit: ) func.ia glandei se/uale a -obolancelor +studiind ciclul estral prin metoda frotiurilor &aginale*1 ) func.ia reproducti&" a -obolancelor -i fertilitatea lor +num"r de sarcini, durata medie a sarcinii, num"r de fetu-i etc.*1 ) starea descenden.ilor 6n decurs de o lun" de la na-tere +starea general", mortilitatea, lungimea corpului, dinamica greut".ii, momentul apari.iei bl"nii -i a din.ilor, momentul de desc,idere a oc,ilor -i a urec,ilor etc*. S)au constatat urm"toarele: ) de&ieri 6n ordinea -i 6n durata unor stadii ale ciclului estral, 6n sensul m"ririi duratei medii a ciclului -i al reducerii semnificati&e a num"rului de cicluri la animalele care au primit DD2 sau cele dou" substan.e 6n amestec1 ) reducerea num"rului puilor &iabili, na-terea de pui mor.i, moartea intrauterin" a unor embrioni1 ) 6nt5r(ieri 6n de(&oltarea fi(ic", greutatea -i lungimea corpului fiind mai mici la animalele de e/perien." dec5t la cele din lotul martor, 6nt5r(ieri remarcate -i 6n apari.ia p"rului sau 6n desc,iderea oc,ilor -i a urec,ilor. An der Lan constat" modific"ri ale glandelor se/uale -i o e&ident" sc"dere a fertilit".ii -i -oareci care, odat" cu ,rana, au primit lindan 6n cantit".i de I ppm. M+,il<+r$!1,o6o#/l, pesticid larg folosit 6n >(beOistan, e/ercit" influen." asupra organismului femeilor ce manipulea(" aceast" substan." la tratarea planta.iilor de bumbac. 3/perimental, %ofmeOler a supus ac.iunii acestei substan.e sobolancele gra&ide, .inute 6n camere de into/icare 6n decursul 6ntregii perioade de sarcin", la concentra.ii de @,7, @,1@7, @,@@@CI -i @,@@@2@ mg<m' . Concentra.ia minim" de metilmercaptofos a fost apropiat" de concentra.ia ma/im" admis" 6n aerul atmosferic +@,@@@' mg<m'*. e(ultatele acestei cercet"ri au ar"tat c", 6n ca(ul e/punerii la concentra.ii mari +@,1 -i @,7 ' mg<m *, fecunditatea general" s)a redus esen.ial +apro/imati& i dintre femele nu au r"mas gra&ide*. Mortalitatea embrionilor 6naintea implant"rii lor 6n uter a crescut brusc. !ntruc5t la femelele ne6ns"rcinate lipsesc 6n general corpii galbeni, se poate presupune c" substan.a ac.ionea(" asupra femelei 6n primul moment dup" 6mperec,ere, perturb5nd procesul de fecunda.ie a o&ulului, ceea ce duce la cre-terea num"rului de o&ule moarte 6nainte de implantare. Mortalitatea embrionilor dup" implantare 6nregistrea(" o cre-tere propor.ional" cu cea a concentra.iei de metilmercaptofos. Dimensiunile foarte mici ale embrionilor mor.i denot" fa(a precoce 1@7

a mor.ii lor. S)a constatat de asemenea de(&oltarea incomplet" a embrionilor, lungimea -i greutatea lor fiind sensibil reduse. :e fondul sc"derii generale a greut".ii embrionilor apare fenomenul compensator de cre-tere relati&" a greut".ii unor organe, +ficat, rinic,i, inim", pl"m5ni, glande suprarenale, timusS. >rm"rind ac.iunea embriotrop" a unor pesticide organofosforice administrate 6n do(e mici, Leibo&ici a efectuat e/perimente cu $loro6o#, <+,!6o# -i $!rbo6o#, ob.in5nd urm"toarele re(ultate: Clorofosul -i metafosul e/ercit", 6ncep5nd cu do(e de @,1 mg<Og, o ac.iune embriotrop" e&ident", const5nd 6n influen.area func.iei de reproducere a animalelor. Administrarea asociat" a celor dou" substan.e determin" un fenomen de poten.are reciproc". 3fectele embriotrope ale metafosului sunt mai pronun.ate, fiind e/primate prin reducerea natalit".ii -i prin sc"derea considerabil" a &iabilit".ii descenden.ilor. !n do(e de @,1 -i 1@ mg<Og, carbofosul nu a pro&ocat modific"ri 6n func.ia de reproducere a -obolanilor -i nu a e/ercitat influen." nici asupra descenden.ilor. Influen.a unor pesticide din grupa carbama.ilor, -i anume #+*i", b+"l!, -i <!"+b, asupra gonadelor -i embriogene(ei a fost cercetat" de Stenberg si colab pe -obolani albi. :rodusul cel mai to/ic este manebul. Se&inul e/ercit" o ac.iune predominant embrioto/ic", 6n timp ce benlatul, fungicid sintetic a&5nd ca substan." acti&" metil)1)butil)carbonil)2)ben(ilimida(ol)carbamat, determin" apari.ia de pui cu anomalii 6n de(&oltare +efect teratogen*. ecent, Si.Oo&a, urm"rind ac.iunea deri&a.ilor acidului ditiocarbamic +5ir!< -i 5i"+bL , constat" la -obolani o perturbare a o&ogene(ei -i spermatogene(ei, manifestat" prin sterilitate sau semisterilitate, diminuarea num"rului de embrioni, resorb.ia fetu-ilor, moartea nou)n"scu.ilor 6n primele (ile dup" na-tere, 6nt5r(ierea de(&olt"rii postnatale etc. =iramul e/ercit" ac.iune gonadoto/ic", embrioto/ic" -i mutagen", ceea ce a dus la inter(icerea folosirii lui 6n tratarea culturilor agricole -i a consumului produselor alimentare care con.in urme din aceast" substan.". Bi#-1-$lor6+"il,ri$lor+,!"ol/l +Oeltan*, preparat cu ac.iune acaricid" asem"n"tor DD2, administrat 6n cantit".i mici +1)2 ppm (ilnic* odat" cu ,rana, a afectat &iabilitatea puilor, de-i la mame nu s)au pus 6n e&iden." modific"ri. M+,oJi$lor/l, analog c,imic al DD2, pre(int" o capacitate de acumulare 6n organism mai redus". 3liminarea sa prin lapte poate influen.a totu-i descenden.ii. Administrat" -obolanilor odat" cu ,rana, aceast" substan." a pus 6n e&iden." o gonadotropie pronun.at", manifestat" prin tulbur"ri de de(&oltare a testiculelor -i printr)o capacitate de reproducere sc"(ut". F+1,!$lor/l se depo(itea(" 6n .esuturile adipoase, 6n gonade -i 6n alte organe. Administrat timp 6ndelungat la -obolani, a determinat o net" diminuare a func.iei de reproducere, o sc"dere a &iabilit".ii puilor -i adeseori cataract" la descenden.i. !n 1JCJ, Comisia 6ns"rcinat" cu studiul carcinogenit".ii pesticidelor de pe l5ng" Ministerul S"n"t".ii din S>A a semnalat c" ,eptaclorepo/idul, metabolit al ,eptaclorului, pro&oac" o cre-tere semnificati&" a tumorilor a -oareci. Depo(itele de ,eptaclorepo/id g"site 6n cordul, ficatul -i glandele suprarenale ale copiilor n"scu.i mor.i demonstrea(" capacitatea acestei substan.e de a trece bariera placentar". Al2ri"/l, administrat fa(anilor 6n cantit".i mici odat" cu ,rana, a determinat o diminuare important" a producerii de ou". :uii eclo(a.i din aceste ou" au pre(entat o &iabilitate redus". Acelea-i efecte asupra descenden.ilor au fost puse 6n e&iden." -i prin e/perien.e pe -obolani. Dieldrinul, metabolit eliminat prin lapte, a pro&ocat moartea, la c5te&a (ile dup" na-tere, a c".eilor pro&enind din mame 6n ,rana c"rora se administrase aldrin. E"2ri"/l a produs efecte similare la animale de laborator. #bser&a.ii efectuate 6n 1JC7 de Keigand au ar"tat la iepuroaice ,r"nite cu iarb" pro&enit" de pe terenuri stropite cu endrin o sc"dere marcant" a num"rului de sarcini, puii re(ulta.i fiind ne&iabili. De asemenea, -oarecii trata.i cu endrin prin sond" gastric" +1J,2R din DL7@* au pre(entat o fertilitate cu 4CR mai redus" dec5t la animalele martor. Clor2!"/l, aplicat 6n locuin.a unei femei gra&ide aflate 6n primul trimestru de sarcin", a determinat de(&oltarea ulterioar" la copil a unui neuroblastom 6n glanda suprarenal" dreapt". T+J!6+"/l, introdus cu a0utorul sondei 6n cantitate de 21,4R din DL7@ la mai multe loturi de -oareci, a produs sc"derea fertilit".ii 6n propor.ie de I@R fa." de lotul martor. Iepuri ,r"ni.i cu iarb" de 1@C

pe parcelele stropite cu to/afen 6n concentra.iile folosite 6n agricultur" au pre(entat tulbur"ri accentuate de fertilitate. Muta.iile induse de pesticide pot ap"rea at5t 6n celulele somatice, c5t -i 6n cele se/uale. Le(iunile genetice ale celulelor somatice determin" anomalii congenitale compatibile sau incompatibile cu &ia.a. Muta.iile care apar 6n celulele se/uale duc la formarea de game.i incomple.i genetic -i la apari.ia de boli ereditare. ia(ano&a constat" ca (inebul -i clorofosul, administrate per oral, pro&oac" muta.ii a c"ror frec&en." ar fi 6n raport cu m"rimea do(elor -i cu caracterul cumulati& al efectului mutagen, determinat de administrarea repetat" a substan.ei. Ac.iunea mutagen" a acestor dou" substan.e, studiat" -i de Si-Oo&a pe celulele m"du&ei osoase -i ale testicolului de -oarece, a fost apreciat" dup" procentul de celule aberante, num"rul rupturilor cromo(omice dintr)o celul", refacerile cromo(omice, indicele mitotic -i frec&en.a letalit".ii 6n diferite fa(e ale spermatogene(ei. Administrarea (inebului 6n do(" unic" de 2@@ mg<Og +1<2@ din DL 7@* a dus 6n primele -apte (ile la mic-orarea acti&it".ii mitotice a celulei. 2ulbur"rile cromo(omice au fost la 24 de ore de la administrarea de 4R, propor.ie care a crescut de peste 4 ori dup" 2 (ile. Administrarea unic" a aceleia-i substan.e 6n do(" de 2@ mg<Og nu a indus modific"ri ale acti&it".ii mitotice. Administrarea clorofosului 6n do(" unic" de 4@ mg<Og +1<1@ din DL7@* a determinat la -oarece tulbur"ri cromo(omiale 6n celulele se/uale +efect genetic*. Dup" e/punerea prelungit" la clorofos, testul refacerii cromo(omiale nu a indicat apari.ia efectului de cumulare, ceea ce do&ede-te probabil inacti&itatea pesticidului 6n organism. Cercet"ri e/perimentale au pus 6n e&iden." sensibilitatea deosebit" a unor stadii ale spermatogene(ei la -oarece, 6n care ar a&ea loc sinte(a AD?, s)a do&edit a fi cel mai mutabil. La estimarea influen.ei comune a (inebului -i a clorofosului asupra celulelor se/uale la -oarece s)a .inut seama de apari.ia celulelor cu perturb"ri cromo(omice -i de frec&en.a letalit".ii in diferite fa(e ale spermatogene(ei. e(ultatele cercet"rii ac.iunii genetice a pesticidelor se corelea(" cu re(ultatele ob.inute pe culturi de .esuturi. 3/amenul microscopie luminescent al culturilor de .esuturi supuse ac.iunii pesticidelor a e&iden.iat modific"ri cantitati&e ale aci(ilor nucleici AD? si A ?, au fost decelate modific"ri la do(e citologic acti&e, c5t -i, 6n unele ca(uri, la do(e citologic inacti&e, ceea ce denot" sensibilitatea deosebit" a aci(ilor nucleici fa." de ac.iunea agen.ilor c,imici. !n pre(ent se consider" c" anomaliile anatomice de de(&oltare ap"rute ca re(ultat al ac.iunii e/ercitate de unele substan.e asupra organismului 6n timpul sarcinii +efectul teratogen* sunt specifice anumitor structuri c,imice. %radul de teratogenitate depinde -i de al.i factori: perioada de ac.iune a substan.ei 6n timpul sarcinii1 specia animal" -i uneori c,iar linia animalelor de e/perien."1 do(a administrat" -i durata de administrare. Caracterul embriotrop al anumitor substan.e este uneori pus 6n e&iden." numai prin ac.iunea con0ugat" a mai multor factori. Se poate presupune c" substan.ele recent sinteti(ate ar pro&oca, 6n anumite condi.ii, tulbur"ri ale embriogene(ei, e&entualitate de care trebuie s" se .in" seama la stabilirea concentra.iei ma/ime admise a acestor substan.e. I(iumo&a constat" clinic la femeile care au &enit 6n contact cu #,ir+"/l 6n concentra.ii apropiate de cele ma/ime admise modific"ri func.ionale 6n sfera genital" -i tulbur"ri ale ciclului menstrual. Ac.iunea embriotrop" a stirenului este 6ns" o problem" contro&ersat". >nii cercet"tori contest" rolul stirenului 6n perturbarea func.iei de reproducere uman". S)a semnalat, 6n sc,imb, efectul embriotrop al ,idrocarburilor aromatice, printre care se num"r" -i stirenul. 3fectu5nd cercet"ri asupra ac.iunii embriotrope a stirenului, sur&enit" 6n urma unor e/puneri (ilnice de c5te 4 ore, agulie a a&ut 6n &edere fecunditatea femelelor, num"rul embrionilor resorbi.i, num"rul de implant"ri, distrugerea celulei o&ulare 6nainte -i dup" implantare, mortalitatea embrionar", greutatea -i m"rimea embrionilor -i a placentelor, num"rul de pui n"scu.i mor.i, anomalii ale de(&olt"rii organelor -i .esuturilor. Din datele ob.inute a re(ultat c": ) 6n concentra.ii de 7@, 7 -i 1,7 mg<m', stirenul are ac.iune embriotrop". La concentra.ii de 7@ mg<m' se e&iden.ia(" -i o ac.iune to/ic" general". 3fectul embrioto/ic este mai pu.in e/primat la concentra.ii de 1,7 mg)m'. ) Descenden.ii animalelor supuse la concentra.ii de 7@ -i 7 mg<m' au a&ut o &italitate sc"(ut". 1@H

Ac.iunea embrioto/ic" a stirenului 6n concentra.ii de 7 -i 1,7 mg<m ' se manifest" c,iar 6n ca(ul c5nd into/ica.ia s)a produs numai 6n cursul primului trimestru al sarcinii.

Silae&, studiind la -obolan posibilitatea trecerii b!ri/l/i prin bariera placentar" -i influen.a lui asupra fetu-ilor, a obser&at efecte e&idente asupra sistemului cardio&ascular al embrionilor -i descenden.ilor. Dou" loturi de femele au fost e/puse, timp de 4 luni 6nainte de sarcin" -i 21 de (ile dup" sarcin", ac.iunii pulberilor de carbonat de bariu 6n concentra.ii de 1' -i ' mg<m '. $etu-ii, 6n &5rst" de 21 (ile, au fost e/amina.i electrocardiografic -i electroencefalografic, constat5ndu)se modific"ri 6n sistemul de conducere a cordului, 6n func.ie de do(a de bariu in,alat" de mame. Anali(a cromo(omial" a celulelor din culturi de limfocite pro&enite de la subiec.ii cu ni&el crescut de <+r$/r 6n eritrocite a stabilit o corela.ie statistic semnificati&" 6ntre frec&en.a celulelor cu rupturi cromo(omiale -i concentra.iile de mercur, 6ncorporat sub form" de compu-i organici. !n contrast cu mercurul organic, fenilmercurul -i metilmercurul trec u-or bariera placentar" la unele specii animale. Se pare ca le(iunile cromo(omiale induse de metilmercur 6n celulele germinale pot da na-tere la descenden.i anormali. Apari.ia de abera.ii cromo(omiale a fost determinat" -i de ac.iunea unor compu-i anorganici de 6l/or. At5t la animalele supuse timp de 7 luni ac.iunii criolitului +?a'Al$C* 6n concentra.ii de ', 1 -i @,7 mg<m' +calculate dup" ionul de fluor*, care se 6nt5lnesc frec&ent 6n u(inele de aluminiu, c5t -i la animalele tratate cu amestec de @,7 mg<m ' ?a'Al$C -i @,'7 mg<m' acid fluor,idric au ap"rut abera.ii cromo(omiale 6n propor.ie mult mai mare dec5t la martori. Cre-terea de ',7 )4,7 ori, comparati& cu martorul, a celulelor aberante din m"du&a osoas" a a&ut loc sub ac.iunea concentra.iilor crescute de criolit +' mg<m'* sau a amestecului de @,7 mg<m ' criolit -i @,'7 mg<m' acid fluor,idric. :rocentul relati& mic de muta.ii care au ap"rut sub ac.iunea fluorului +7)CR* este caracteristic pentru mutagenii anorganici. Al.i autori, ca :erepicin -i colab, au studiat ac.iunea embriotrop" a $I<1/l/i <! "+,i$ constant al intensit".ii 6nt5lnite 6n 6ntreprinderi industriale. $emele gra&ide au fost supuse c5te 2 ore (ilnic, 6n toat" perioada de sarcin", ac.iunii unor c5mpuri magnetice de 21,@1, I,12 -i 2,4@ mA<m. La intensitatea ma/im" a c5mpului magnetic +21,@1 mA<m* s)au constatat cre-terea mortalit".ii embrionare, apari.ia unor ca(uri i(olate de anomalii ale embrionilor, precum -i un num"r crescut de embrioni cu ,emoragii 6n organele interne -i 6n .esuturi. La lotul supus unui c5mp magnetic constant redus +2,4@ mA<m*, indicii de de(&oltare a embrionilor nu s)au deosebit prea mult de cei ob.inu.i la martori. Dintre agen.ii fi(ici, radia.iile ioni(ante e/ercit" asupra embrionului -i fetusului o influen." deosebit de noci&". Studii pri&ind consecin.ele radioterapiei abdominale la femeile gra&ide au ar"tat c" radiosensibilitatea este cu at5t mai crescut" cu c5t fetusul este mai t5n"r -i c" do(ele ce dep"-esc 1@@ au ca efect un num"r crescut de anomalii sau de mor.i fetale mai ales 6n timpul primelor luni de sarcin". 3fectele noci&e ale iradierii asupra sistemului ner&os sunt confirmate de obser&a.iile f"cute pe copiii 0apone(i iradia.i in utero la ?agasaOi -i Hiros,ima, la care s)au constatat microcefalie, ,idrocefalie, 6nt5r(iere fi(ic" -i mintal". Do(ele slabe de 7)17 , aplicate pe embrionul de -oarece, au determinat malforma.ii decelabile mai ales 6n sistemul ner&os central. Le(iunile pro&ocate prin iradiere sunt ma/ime 6n primele stadii ale embriogene(ei+dupa =AM$I , 1JHJ.*

AUTORIHAREA ACTIVITATILOR CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI. STUDIU DE CAH.

1@I

$ISA D3 : 3=3?2A 3 a D3CLA A2I3I, pentru autori(area acti&itatilor cu impact semnificati& asupra mediului, adaptat" la specificul acti&it".ii -i la con.inutul ane/ei nr. 2 +Dupa :#rdinul IHC < 2@@4 al Ministerului Mediului -i %ospod"ririi Apelor :entru aprobarea procedurii de autori(are a acti&itatilor cu impact semnificati& asupra mediului. Ane/a nr 2. Monitorul #ficial al om5niei. :artea I. ?r. '1<11.@1.2@@7. * FISA DE PREHENTARE A DECLARATIEI PENTRU AUTORIHAREA ACTIVITATILOR CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI (. D!,+ +"+r!l+ d Denumirea unit".ii. Adres", telefon, fa/ j Amplasamentul. d :rofilul de acti&itate. d $orma de proprietate d egimul de lucru +ore<(i, (ile< sapt"m5n", (ile<an* &. D!,+ #1+$i6i$+ !$,i*i,:3ii a$ Activitatea desfurat"descrierea proceselor te+nologice$ b$ %otri"cldiri*suprafa&a spa&iilor ocupate, utila2e, instala&ii, maini,aparate$ c$ Gilan&ul de materiale d$ 3tilit&i ). S/r#+ 2+ 1ol/!"3i -i 1ro,+$3i! 6!$,orilor 2+ <+2i/ Pro,+$3i! $!li,:3ii !1+lor )Sursele de ape u(ate -i compu-ii acestor ape. )Sta.iile -i instala.iile de epurare sau de preepurare a apelor u(ate, randamentele de re.inere a poluan.ilor, locul de e&acuare +emisar, canali(are public", canali(are, platform" industrial"*. ):oluan.i e&acua.i 6n mediu sau 6n canali("ri +6n mg<l -i Og<(i*. Pro,+$3i! !,<o#6+r+i )Sursele -i poluan.ii pentru aer. )Instala.ii pentru colectarea, epurarea -i dispersia ga(elor re(iduale -i pulberilor. ):oluan.i e&acua.i 6n atmosfer" +6n mg<mc -i g<s*. Pro,+$3i! @<1o,ri*! 5 o<o,/l/i -i *ibr!3iilor Pro,+$3i! #ol/l/i -i #/b#ol/l/i Pro,+$3i! @<1o,ri*! r!2i!3iilor Pro,+$3i! 6o"2/l/i 6or+#,i+r )Situa.ia afect"rii fondului forestier. )Lucr"rile -i m"surile pentru diminuarea -i eliminarea impactului negati& produs asupra &egeta.iei -i ecosistemelor forestiere. Pro,+$3i! +$o#i#,+<+lor, bio2i*+r#i,:3ii -i o$ro,ir+! "!,/rii )Sursele posibile de afectare a ecosistemelor ac&atice -i terestre, a monumentelor naturii, a parcurilor na.ionale, -i a re(er&a.iilor naturale. )M"surile pentru protec.ia ecosistemelor, biodi&ersit".ii -i ocrotirea naturii, 6n general. Pro,+$3i! 1+i#!0/l/i -i ! 5o"+lor 2+ i",+r+# ,r!2i3io"!l. )Modul de 6ncadrare a obiecti&ului 6n peisa0. )M"suri -i amena0"ri pentru protec.ia peisa0ului -i a (onelor de interes tradi.ional. G+#,i/"+! 2+-+/rilor G+#,i/"+! #/b#,!"3+lor -i 1r+1!r!,+lor 1+ri$/lo!#+ G+#,i/"+! !<b!l!0+lor I"$!2r!r+! @" 1l!"/ril+ 2+ /rb!"i#< -i !<+"!0!r+ ! ,+ri,ori/l/i Pro,+$3i! !-+5:rilor /<!"+ R+#1+$,!r+! 1r+*+2+rilor -i $o"*+"3iilor i",+r"!3io"!l+ l! $!r+ Ro<I"i! ! !2+r!, )Amena0"rile, dot"rile -i m"surile pentru respectarea con&en.iilor interna.ionale, a reglement"rilor comunitare -i ale organismelor #.?.>. la care om5nia a aderat. Al,+ 2!,+ -i i"6or<!3ii 1ri*i"2 1ro,+$3i! <+2i/l/i R+$o"#,r/$3i! +$olo i$: Mo"i,ori5!r+! <+2i/l/i FISA DE PREHENTARE A DECLARATIEI 1@J

Studiu de ca(. 2urda :rotec.ia ecosistemelor, biodi&ersit".ii -i ocrotirea naturii -6ursele posibile de a+ectare a ecosiste#elor acvatice !i terestre, a #onu#entelor naturii, a parcurilor naionale, !i a re ervaiilor naturale. Acti&itatea SCDA 2urda, ca acti&itate 6n agricultur", 6n produc.ia &egetal" -i (oote,nnic", 6n c5mpuri e/perimentale, 6n sta.ia de condi.ionarea semin.elor, se derulea(" coordonat a&5nd ca obiecti& -i managementul integrat de mediu, 6n scopul e&it"rii impactului negati& al acti&it".ilor asupra mediului, asupra agroecosistemelor 6n special -i asupra naturii -i mediului ambiant, 6n general. In &ecin"tatea terenurilor SCDA 2urda se situea(" =ona prote0at" a lacurilor s"rate A Durg"u, =ona B"ilor s"rate 2urda -i (onele de dealuri -i terase ale Arie-ului, care pre(int" interes tradi.ional, ecologic, turistic -i balnear, fiind prote0ate -i prin modul de organi(are -i derulare a acti&it".ilor agricole ale SCDA 2urda, conform reglement"rilor actuale. -Msurile pentru protecia ecosiste#elor, biodiversitii !i ocrotirea naturii, n general. SCDA 2urda, prin specificul acti&it".ii derulate, acord" interes permanent m"surilor pri&ind ocrotirea naturii -i a di&ersit".ii ei biologice, protec.iei mediului fa." de presiunea cresc5nd" a acti&it".ii umane, 6n general, precum -i 6n cadrul agroecosistemelor 6n care inter&ine direct, consider5nd c" aceste aspecte sunt printre cele mai importante probleme ale omenirii, deoarece de re(ol&area lor depinde 2+5*ol,!r+! 2/r!bil: ! #o$i+,:3ii , at5t pe plan (onal -i na.ional, c5t -i pe plan global. :romo&area unor #i#,+<+ 2+ ! ri$/l,/r: i",+ r!,: conduce la cre-terea producti&it".ii -i stabilit".ii agroecosistemelor, limitarea polu"rii cu pesticide, protec.ia terenurilor arabile, la utili(area durabil" a resurselor naturale A a biodi&ersit".ii. e(ultatele cercet"rilor de lung" durat", la SCDA 2urda, recomand" aceste #i#,+<+ ,+%"olo i$+ 2+ $/l,/r: ! ro+$olo i$ i",+ r!,+, care s" asigure protec.ia agroecosistemelor (onale, a biodi&ersit".ii lor -i a naturii. In cadrul acestor sisteme te,nologice pentru culturile de c5mp, o &erig" deosebit de important" o repre(int" managementul combaterii integrate a d"un"torilor, bolilor -i buruienilor. Astfel, aplicarea sistemului de combatere integrat" presupune cunoa-terea poten.ialelor biologice ale principalelor specii d"un"toare -i practicarea te,nologiei adec&ate de cultur", inclu(5nd m"surile pre&enti&e agrote,nice -i fitosanitare generale, folosirea semin.ei de calitate, mai ales din soiurile (onale cu bun" capacitate compensatorie -i toleran." la atac. 2ratamentele cu pesticide sunt recomandate pe ba(a cercet"rilor pri&ind progno(a -i a&erti(area momentului optim de aplicare, eficacitatea biologic", eficien.a ecologic" -i economic" a produselor insecticide, fungicide sau ierbicide a&i(ate pentru utili(are, a&5nd ca obiecti&e securitatea -i ni&elul ridicat al produc.iei, limitarea poluarii cu pesticide, protec.ia mediului. De asemenea, este important" respectarea <:#/rilor 1+",r/ $o"#+r*!r+! -i /,ili5!r+! r+#/r#+lor 5o"!l+ 2+ bio2i*+r#i,!,+ 4 (. Co"#+r*!r+! -i /,ili5!r+! r+#/r#+lor +"+,i$+ 2+ bio2i*+r#i,!,+, din colec.iile de soiuri, &ariet".i, ,ibri(i de plante culti&ate +gr5u, or(, porumb, soia et.* ale colecti&elor de cercetare pentru ameliorare, crearea de noi soiuri -i ,ibri(i adaptate (onei, producerea de s"m5n.", prin acti&it".ile de ba(" ale SCDA 2urda. &. Pro,+$3i! -i /,ili5!r+! 2/r!bil: a 6o"2/l/i "!,/r!l 2+ +",o<o6! i, limitatori ai d"un"torilor din culturi, prin aplicarea ra.ional" a insecticidelor la momentul optim -i selecti& fa." de acti&itatea au/iliarilor, prin prote0area biodi&ersit".ii 6n (onele marginale culturilor fa." de pesticide, mai ales erbicide -i insecticide, -i prin 6mbog".irea acestor ben(i marginale cu plante care sunt fa&orabile &ie.ii au/iliarilor. ). # aten.ie special" s)a acordat m"surilor de protec.ie antiero(ional" : conser&"rii #i#,+</l/i 2+ ,+r!#+ !l+ ,+r+"/l/i ! ri$ol -i a 1+r2+l+lor ! ro6or+#,i+r+, care asigur" condi.ii fa&orabile conser&"rii biodi&ersit".ii de flor", faun" -i microorganisme, de(&oltarii entomofagilor au/iliari -i combaterii biologice naturale a d"un"torilor, ceea ce limite(" aplicarea insecticidelor -i poluarea cu insecticide, asigur" protec.ia antirero(ional" -i agro)ambiental" general", prin reconstruc.ia agroecologic" a terenurilor din (onele de dealuri 6nalte, supuse altfel unui proce de degradare intens" a calit".ii solului. 11@

Pro,+$3i! 1+i#!0/l/i -i ! 5o"+lor 2+ i",+r+# ,r!2i3io"!l -Modul de ncadrare a obiectivului n peisa(. S,!3i/"+! 2+ C+r$+,!r+ = D+5*ol,!r+ A ri$ol: T/r2! +#,+ !<1l!#!,: @" 1!r,+! 2+ nord)&est a municipiului 2urda, la ' Om de -oseaua na.ional" 3 17 -i la '@ Om fa." de municipiul Clu0) ?apoca, po(i.ia geografic" fiind pe coordonatele 4Co'7 latitudine nordic" -i 2'o4H longitudine estic" -i %S 1C +6n sistemul >ni&ersal 2rans&erce Mercator,cu patrate de 1@/1@Om* -i o altitudine de '47) 4J' m. 2erenul -i c5mpurile e/perimentale sunt situate 6n &estul C5mpiei 2ransil&aniei, relieful fiind deluros, 6n propor.ie dominant" de H1R, cu specific de dealuri 0oase de podi- cu altitudine de '47)4J' m, cu e/po(i.ii -i 6nclina.ii diferite, supuse unui proces accentuat de ero(iune. Hidrografic, teritoriul este situat 6n ba(inul cursului mi0lociu -i inferior al Arie-ului. Apele de suprafa." sunt colectate de o re.ea deas" de p5raie, cu procese de 6mpotmolire -i 6nml"-tinare, frec&ente. Apele freatice se g"sesc la ad5ncimi diferite, 6n func.ie de relief, a0ung5nd la 1,7)2 m pe &"i, la 17)2@ m pe platouri -i la @)1I m pe &ersan.i. Acestea formea(" i(&oare de pant", determin" un e/ces temporar de ap" prin scurgerea pe pant" -i scot din circuitul agricol suprafe.e apreciabile de teren. Solurile dominante sunt repre(entate prin tipurile de cerno(iom argiloilu&ial &ertic, cerno(iom cambic, &ertic. Sunt 6nt5lnite cerno(iomuri glei(ate, pseudoglei(ate -i salini(ate, -i soluri alomorfe, pe &"i, 6n diferite stadii de ero(iune. Gegeta.ia este caracteristice (onei de sil&ostep", cu grad de stepi(are 6naintat. !n &egeta.ia ierboas" predomin" asocia.iile de $estuca sulcata, Care/ ,umilis, Stipa lessingiana, Stipa capillata, Stipa pulc,Norina. Speciile de arbu-ti mai frec&ente sunt: Crataegus monogNna, osa canina. Gegeta.ia lemnoas" este repre(entat" prin planta.ii sau e/emplare i(olate de \uercus petraea, obinia pseudacacia, >lmus foliacea, Carpinus betulus etc. In &ecin"tatea terenurilor SCDA 2urda se situea(" =ona prote0at" a lacurilor s"rate A Durg"u, =ona B"ilor s"rate 2urda -i (onele de dealuri -i terase ale Arie-ului, care pre(int" interes tradi.ional, ecologic, turistic -i balnear, fiind prote0ate -i prin modul de organi(are -i derulare a acti&it".ilor agricole ale SCDA 2urda, conform reglement"rilor actuale. -Msuri !i a#ena(ri pentru protecia peisa(ului !i a onelor de interes tradiional. :rin practicarea sistemului te,nologic agroecologic integrat de de(&oltare durabil" pentru agricultur" -i spa.iul geografic, socio)economic, se asigur" inclusi& protec.ia peisa0ului -i a (onelor de interes tradi.ional. "espectarea prevederilor !i conveniilor internaionale la care "o#$nia a aderat )Amena0"rile, dot"rile -i m"surile pentru respectarea con&en.iilor interna.ionale, a reglement"rilor comunitare -i ale organismelor #.?.>. la care om5nia a aderat. prin acti&it".ile de planificare)monitori(are)audit se inscrie 6n respectarea legisla.iei de mediu a ."rii noastre, care asigur" armoni(area cu legisla.ia european", cu pre&ederile con&en.iilor interna.ionale de protec.ia mediului 6n scopul de(&olt"rii durabile a societ".ii. om5nia a participat acti& la politica interna.ional" de mediu, la: )Conferin.a ?a.iunilor >nite pentru :rotec.ia Mediului !ncon0ur"tor)StocO,olm,1JH2, )Conferin.a ?a.iunilor >nite de la io de Maneiro, 1JJ2, )Con&en.ia de la Berna pri&ind Conser&area Gie.uitoarelor S"lbatice -i a Habitatelor ?aturale, 1JJ', )Con&en.ia Di&ersit".ii Biologice, 1JJ4, )Conferin.a ?a.iunilor >nite de la Mo,anesburg, 2@@2. A aderat la Strategia -i :lanul de Ac.iune :an)3uropean pri&ind Conser&area Di&ersit".ii Biologice -i a Landscape)ului, la Directi&a J2<4'<C33 A Habitate. !n domeniul protec.iei mediului, armoni(area -i transpunerea legisla.iei europene s)a f"cut prin Legea nr. 1'H<1JJ7, pri&ind protec.ia mediului, ce stabile-te obligati&itatea acordului -i<sau autori(a.iei de mediu pentru desf"-urarea acti&it".ilor economice -i sociale cu impact asupra mediului, reglementate prin #rdinul MA:M nr.127<1JJC. #rdinul IHC<2@@4 al Ministerului Mediului -i %ospod"ririi Apelor, stabile-te metodologia pentru aprobarea procedurii de autori(are a acti&itatilor cu impact semnificati& asupra mediului. W#rdonanta de urgen." a %u&ernului 1J7< 22.12.2@@7 pri&ind protectia mediului. Monitorul #ficial al om5niei nr.11JC<'@.12,2@@7.

111

!n domeniul protec.iei naturii, transpunerea legisle.iei europene +Directi&ele nr. J2<4'<C33 -i HJ<4@J<C33, Directi&a nr. JJ<22<C3 * s)a f"cut 6n totalitate prin Legea nr. 4C2<2@@1, #rdinul MA:M nr. C4H<2@@1, Legea nr. C74<2@@1, Legea nr.1J1<2@@2. !n .ara noastr" consolidarea strategiei de conser&are a di&ersit".ii biologice este asigurat" prin promulgarea urm"toarelor legi: Legea :rotec.iei Mediului +1'H<1JJ7*1 Legea pri&ind aprobarea :lanului de amena0are a teritoriului na.ional +7<2@@@*1 Legea 4C2<2@@1 pentru aprobarea #rdonan.ei de urgen." a gu&ernului nr. 2'C<2@@@ pri&ind regimul ariilor naturale prote0ate, conser&area ,abitatelor naturale, a florei -i faunei s"lbatice. FISA DE PREHENTARE A DECLARATIEI Boldu. Arotecia +ondului +orestier )Situa.ia afect"rii fondului forestier. Sistemul de agricultur" cu perdele forestiere de protec.ie antiero(ional", de la Boldu., a fost -i este prote0at atent prin colaborarea fermei de culturi de c5mp -i a sectorului sil&ic (onal, e&olu.ia perdelelor agroforestiere fiind urm"rit" -i condus" de speciali-ti, prin lucr"rile -i m"surile de protec.ie a fondului forestier. Arotecia ecosiste#elor, biodiversitii !i ocrotirea naturii -6ursele posibile de a+ectare a ecosiste#elor acvatice !i terestre, a #onu#entelor naturii, a parcurilor naionale, !i a re ervaiilor naturale. Sistemul de agricultur" cu perdele forestiere de protec.ie antiero(ional", de la Cean)Boldu., repre(int" un model pentru strategiile de de(&oltare durabil" a agroecosistemelor 6n 2ransil&ania, cu impact po(iti& deosebit de &aloros, a&5nd ca obiecti&e : 1. :romo&area unui #i#,+< 2+ ! ri$/l,/r: i",+ r!,:, care conduce la cre-terea producti&it".ii -i stabilit".ii agroecosistemelor, la limitarea polu"rii cu pesticide, la protec.ia terenurilor arabile, la utili(area resurselor naturale de biodi&ersitate. 2. Co"#+r*!r+! -i /,ili5!r+ 2/r!bil: ! bio2i*+r#i,:3ii i<1or,!",+ 1+",r/ ! ri$/l,/r:, care duce la stabilitatea -i producti&itatea agrobioceno(elor (onale, la eliminarea polu"rii cu insecticide, prin stabili(area ec,ilibrului entomocenotic -i a combaterii biologice naturale, eficiente, a d"un"torilor din culturi, reali(ate de fondul natural de au/iliari entomofagi, 6n ferma cu perdele agroforestiere. '. :rin protec.ia antiero(ional" -i reducerea efectelor de degradare a terenurilor produse de sc,imb"riler climatice actuale, cu tendin.a de 6nc"l(ire -i aridi(are, cu fenomene e/cesi&e de ar-i.", secet", furtuni, &5nt, torente -i ploi toren.iale, 6+r<! $/ 1+r2+l+ ! ro6or+#,i+r+, contribuie, pe termen lung, la @<b/":,:3ir+! -i +6i$i+",i5!r+! ! ri$/l,/rii 5o"!l+. -Msurile pentru protecia ecosiste#elor, biodiversitii !i ocrotirea naturii, n general. Ca model pri&ind m"surile pentru de(&oltare durabil" (onal", men.ion"m c", $erma Boldu. a Sta.iunii de Cercetare)De(&oltare Agricol" 2urda cuprinde '42 ,ectare de teren arabil -i pa0i-ti, 6ncadrate de cele 14 ,ectare de perdele agroforestiere antiero(ionale, alc"tuite din circa 'C specii arborescente -i arbusti&e, p"str5nd aproape complet planul ini.ial de plantare, din anul 1J72. :rin ec,ilibrul e&ident al agrosistemului cerealier, ferma este un simbol pri&ind preocup"rile cercet"rii -i practicii agricole 6n direc.ia m"surilor de protec.ie a culturilor -i a combaterii ero(iunii solurilor, precum -i a conser&"rii faunei de artropode. $erma este 6n pre(ent singura de acest fel din om5nia. !n aceast" ferm" de culturi de c5mp s)a 6nregistrat o mare di&ersitate a speciilor entomofage, s)a stabili(at un ec,ilibru entomocenotic real -i o combatere biologic" natural" a d"un"torilor din culturile prote0ate de perdele forestiere, nefiind necesar" aplicarea insecticidelor. Acti&itatea -i conser&area artropodelor entomofage sunt fa&ori(ate de e/isten.a florei di&ersificate, :erdelele forestiere fiind compuse din 'C de specii de arbori -i arbu-ti: Cerasus avium, ,alus silvestris, Pirus piraster, Prunus spinosa, Crataegus pentag(na, 6osa canina, )accinium vitis* idaea, Cor(lus avellana, 7igustrum vulgare, Stap+(laea pinnata, Sambucus nigra etc. pe r5ndurile e/terioare -i ?uercus robur, 3lmus spp, 6obinia pseudacacia, Acer platanoides, Acer pseudoplatanus, @raxinus excelsior, 'illia cordata, Salix caprea etc. pe r5ndurile interioare. Ierburile marginale, pa0i-tile -i p"-unile e/istente 6n ferm" sunt formate de di&erse plante cu flori "Pastinaca sativa, %aucus carota, Ac+illea millefolium, D(pericum perforatum, 'anacetum vulgare, Cic+orium 112

int+(bus, Sinapis arvensis, Papaver r+oeas, Sonc+us arvensis, )eronica persica, ,atricaria c+amomilla, ,(osotis arvensis, )iola arvensis, 7olium perene, Plantago ma2or etc.$. 3/isten.a florei di&ersificate 6n sistemul cu perdele de protec.ie, repre(int" principalul factor care asigur" bog".ia speciilor, supra&ie.uirea, cre-terea abunden.ei -i migra.ia se(onier" de la un c5mp la altul al artropodelor entomofage utile. Arotecia peisa(ului !i a onelor de interes tradiional -Modul de ncadrare a obiectivului n peisa(. Situat" 6n partea de sud)&est a C5mpiei 2ransil&aniei, $erma Boldu. a Sta.iunii de Cercetare) De(&oltare Agricol" 2urda este o ferm" pentru culturi de c5mp amena0at" 6n sistem antiero(ional, prin re.eaua de perdele forestiere antiero(ionale, plantate din anul 1J72. Coordonate geografice Ceanu Mare)Boldu.: Latitudine 4Co'Ck@@9 -i Longitudine 2' o 7Ck'@9 -i %S 2H +6n sistemul >ni&ersal 2rans&erce Mercator,cu patrate de 1@/1@Om*. e.eaua de perdele agroforestiere este un model pentru reconstruc.ia agroecologic" -i de(&oltarea durabil" a agriculturii, in (onele de dealuri 6nalte +4@@)C@@ m* destinate culturilor de c5mp, dar aflate 6n proces 6naintat de degradare a solului, 6n centrul 2ransil&aniei. $erma este situat" 6ntr)o (on" de mare interes ecologic, cu un patrimoniu natural de biodi&ersitate recunoscut" -i demonstrat" de e(er&a.ia natural" ;Dealul cu fluturi9, de la Gii-oara, aflat" 6n apropierea fermei. -Msuri !i a#ena(ri pentru protecia peisa(ului !i a onelor de interes tradiional. I" 2o<+"i/l !<+"!0:rilor !",i+ro5io"!l+, metoda de protec.ie a solului -i a culturilor agricole prin perdele forestiere este bine cunoscut" 6n ."rile europene. La noi 6n .ar" a fost ini.iat" din anul 1IC1 -i de(&oltat" 6n anii cu mari calamit".i, secete -i precipita.ii e/cesi&e, furtuni de praf +1IJ@, 1J'7, 1J4C*, concreti(5ndu)se p5n" 6n anul 1JC1 6n plantarea a peste C@@@ ,a de perdele forestiere, iar 6n anii 1JH@)1JH7 a 6nc" 1H@@ ,a pe nisipurile din sudul #lteniei, 6n pre(ent 6n mare parte distrus". 3ficien.a perdelelor forestiere este recunoscut" 6n lupta contra secetei -i a altor ad&ersit".i legate de clim" -i relief: furtuni, torente, &iscole, alunec"ri de teren, pentru pre&enirea -i combaterea proceselor masi&e de degradare ale solului dar -i pentru prote0area -i de(&oltarea fondului natural de entomofagi. :entru prote0area culturilor agricole perdelele forestiere au un rol decisi& prin: efectul direct asupra microclimatului1 oprirea alunec"rilor de teren -i a torentelor locale1 cre-terea -i conser&area fertilit".ii solului. 2oate aceste efecte ale pre(en.ei perdelelor forestiere de protec.ie contribuie -i la prote0area -i de(&oltarea di&ersit".ii florei -i faunei. >n impact special 6n de(&oltarea dinamic" a agroecosistemului 6l are rolul perdelelor forestiere 6n conser&area particular" a faunei de artropode utile cu efect 6n stabili(area unui ec,ilibru entomocenotic -i 6n reducerea natural" a abunden.ei insectelor d"un"toare din culturi. I" 2o<+"i/l $o"#+r*:rii bio2i*+r#i,:3ii -i /,ili5:rii 2/r!bil+ ! r+#/r#+lor "!,/r!l+, cercet"rile efectuate la SCDA 2urda au e&iden.iat faptul c" agroecosistemele cerealiere din 2ransil&ania sunt deosebit de bogate 6n faun" de artropode entomofage au/iliare. Abunden.a -i calitatea acti&"t".ii popula.iilor de entomofagi au fost mai mari 6n sistemul de culturi de c5mp cu perdele forestiere de protec.ie, e/istente din 1J72, 6n ferma de la Cean)Boldu., unde s)a stabili(at un ec,ilibru entomocenotic -i o combatere biologic" natural" a d"un"torilor (onali importan.i, nefiind necesar" aplicarea insecticidelor pentru combatere. In structura faunei de artropode colectate, au fost semnalate toate grupele sistematice de entomofagi pr"d"tori: p"ian0eni) Araneae5 tripi*'+(sanoptera "Aeolot+ripidae$5 ploni&eDeteroptera "/abidae.-.a.*1 g5ndaci, m"m"ru.e, cicindele, cantaride) Coleoptera"S(lp+idae, Coccinellidae, Carabidae, Cicindelidae, Stap+(linidae, Cant+aridae, ,alac+iidae*1 mu-te)%iptera "S(rp+idae, Scatop+agidae, Empididae .a.$5 furnici*D(menoptera "@ormicidae*1 urec+elni&e*%ermaptera1 c,risope)/europtera "C+r(sopidae*, precum -i para(i.i, unele specii +mai ales Carabidae, Cicindelidae* fiind ocrotide de legisla.ia european" -i monitori(ate 6n cadrul test"rii biologice a pesticidelor, in &ederea omolog"rii -i a&i("rii pentru utili(are. :rin compara.ie, 6n agroecosistemele cerealiere din c5mp dec,is este necesar s" se aplice tratamentele cu insecticide, deoarece de(&oltarea popula.iilor de d"un"tori dep"-este capacitatea limitati&" a faunei de artropode entomofage. R+#1+$,!r+! 1r+*+2+rilor -i $o"*+"3iilor i",+r"!3io"!l+ l! $!r+ Ro<I"i! ! !2+r!, )Amena0"rile, dot"rile -i m"surile pentru respectarea con&en.iilor interna.ionale, a reglement"rilor comunitare -i ale organismelor #.?.>. la care om5nia a aderat. 11'

$erma Boldu. a SCDA 2urda, prin acti&it".ile de planificare)monitori(are)audit se inscrie 6n respectarea legisla.iei de mediu a ."rii noastre, care asigur" armoni(area cu legisla.ia european", cu pre&ederile con&en.iilor interna.ionale de protec.ia mediului 6n scopul de(&olt"rii durabile a societ".ii. om5nia a participat acti& la politica interna.ional" de mediu, la: )Conferin.a ?a.iunilor >nite pentru :rotec.ia Mediului !ncon0ur"tor)StocO,olm,1JH2, )Conferin.a ?a.iunilor >nite de la io de Maneiro, 1JJ2, )Con&en.ia de la Berna pri&ind Conser&area Gie.uitoarelor S"lbatice -i a Habitatelor ?aturale, 1JJ', )Con&en.ia Di&ersit".ii Biologice, 1JJ4, )Conferin.a ?a.iunilor >nite de la Mo,anesburg, 2@@2. A aderat la Strategia -i :lanul de Ac.iune :an)3uropean pri&ind Conser&area Di&ersit".ii Biologice -i a Landscape)ului, la Directi&a J2<4'<C33 A Habitate. !n domeniul protec.iei mediului, armoni(area -i transpunerea legisla.iei europene s)a f"cut prin Legea nr. 1'H<1JJ7, pri&ind protec.ia mediului, ce stabile-te obligati&itatea acordului -i<sau autori(a.iei de mediu pentru desf"-urarea acti&it".ilor economice -i sociale cu impact asupra mediului, reglementate prin #rdinul MA:M nr.127<1JJC. #rdinul IHC<2@@4 al Ministerului Mediului -i %ospod"ririi Apelor, stabile-te metodologia pentru aprobarea procedurii de autori(are a acti&itatilor cu impact semnificati& asupra mediului. W#rdonanta de urgen." a %u&ernului 1J7< 22.12.2@@7 pri&ind protectia mediului. Monitorul #ficial al om5niei nr.11JC<'@.12,2@@7 !n domeniul protec.iei naturii, transpunerea legisle.iei europene +Directi&ele nr. J2<4'<C33 -i HJ<4@J<C33, Directi&a nr. JJ<22<C3 * s)a f"cut 6n totalitate prin Legea nr. 4C2<2@@1, #rdinul MA:M nr. C4H<2@@1, Legea nr. C74<2@@1, Legea nr.1J1<2@@2. !n .ara noastr" consolidarea strategiei de conser&are a di&ersit".ii biologice este asigurat" prin promulgarea urm"toarelor legi: Legea :rotec.iei Mediului +1'H<1JJ7*1 Legea pri&ind aprobarea :lanului de amena0are a teritoriului na.ional +7<2@@@*1 Legea 4C2<2@@1 pentru aprobarea #rdonan.ei de urgen." a gu&ernului nr. 2'C<2@@@ pri&ind regimul ariilor naturale prote0ate, conser&area ,abitatelor naturale, a florei -i faunei s"lbatice.

C/r#/l (; RECONSTRUCIA ECOLOGICAC/1ri#4 Co"#i2+r!,ii +"+r!l+. Pri"$i1ii. R+$o"#,r/$3i! +$olo i$: ! %!l2+lor 2+ #,+ril Sol/ri ,+%"o +"+ 6or<!,+ 1+ %!l2+ 2+ #,+ril <i"i+r+ R+$o"#,r/$3i! +$olo i$: @" ! ri$/l,/r: Noi ori+",:ri -i 1+r#1+$,i*+ !l+ r+$o"#,r/$3i+i +$olo i$+ Biblio r!6i+4

RECONSTRUCIA ECOLOGICA Co"#i2+r!,ii +"+r!l+. Pri"$i1ii. !n om5nia preocup"rile aplicati&e pentru recostruc.ie ecologic", ba(ate pe cercet"ri fundamentale aprofundate -i de lung" durat" asupra biodi&ersit".ii, protec.iei mediului -i utili("rii durabile a patrimoniului resurselor naturale sau antropi(ate, au constituit obiecti&e importante ale institutelor de cercetare -tiin.ific" -i de 6n&"."m5nt superior, de)a lungul ultimelor trei decenii, sincroni(ate la ni&el european -i mondial. :e suportul form"rii profesionale uni&ersitare -i de cercetare, fondatorii -colii rom5ne-ti de ecologie aplicat" la mediu dar -i cercet"torii sau practicienii 114

contemporani au abordat cercet"rii sistemice integrate (onal -i global +Botnariuc 1JHC, Botnariuc, G"dineanu, 1JI2, Stugren, 1JJ4, G"dineanu, 1JJI, Cristea 1JJ', Cristea, %afta, :edrotti, 2@@4,*, pentru a solu.iona probleme practice de protec.ie ambiental" corelate cu producti&itatea, conser&area -i de(&oltarea durabil" a ecosistemelor naturale, agricole, sil&ice, urbane etc.+ Cristea, 2@@C, Dordea, Coman, 2@@7, $abian, #naca, 1JJJ, $i.iu, 2@@4, Malsc,i, 2@@',2@@4,2@@7, Malsc,i -i colab. 2@@7, Munteanu -i colab.2@@7, :uia -i colab. 2@@1*1 probleme de management integrat a impactului de mediu 6n diferite acti&it".i economice poluante1 +Haiduc, Bobo-, 2@@7, #(unu, 2@@@, #(unu, 2eodosiu, 2@@2, "u.", C5rstea, 1JI',* precum -i reconstruc.ia ecosistemelor 6n urma distrugerii bioceno(elor din (one afectate de de(astre naturale -i antropice, de poluare -i disfunc.ii te,nologice, de sc,imb"rile climatice actuale etc. +Cristea 1JJ@, 1JJ', Cristea, %afta, :edrotti, 2@@4, Qiss, Dr"gan)Bularda, :a-ca, 1JJ', *. 3fectul distructi& al factorilor perturbatori -i al de(astrelor ecologice asupra bioceno(elor naturale sau antropi(ate, impune reconstruc.ia ecologic" a (onei afectate sau denudate de &ie.uitoare, 6n scop ambiental, sanogenetic +parcuri, (one &er(i*, peisagistic, agricol sau sil&ic, antiero(ional sau protecti& fa." de sc,imb"rile climatice -i te,nologice actuale -i de perspecti&". econstruc.ia ecologic", aplicat" pe substrate abiotice, biotopuri poluate, contaminate, ,alde de steril, materiale de descopertare si alte re(iduuri re(ultate din e/ploatari miniere si din alte acti&itati industriale, agricole etc., operea(" cu metode te,nice -i biologice care pot asigura ecogene(a sau sucesiunea ecologic" secundar", respecti&: 6nfiin.area fito -i (oo)ceno(elor de pionierat, concomitent" cu pedogene(a, refacerea microbiotei, ,umusului -i propriet".ilor solului1 reconstruc.ia fito -i (oocenotic", culti&area , coloni(area speciilor -i stabili(area rela.iilor interspecifice fa&orabile producti&it".ii -i ec,ilibrului biocenotic al noului ecosistem. F/"$3iil+ <+2io +"+ -i 2+ r+ l!0 !l+ 6i,o$+"o5+lor !#i /r: r+$o"#,r/$3i! +$olo i$: prin: fi/area reliefului antropic, regla0ul pedogene(ei -i protec.ia solului, formarea (ooceno(elor -i conser&"rea faunei, regla0ul microclimatului, intercep.ia precipita.iilor -i regla0ul ,idric, atenuarea &ite(ei &5ntului, diminuarea scurgerilor de suprafa.", a ero(iunii de profun(ime +alunec"ri de teren, ra&ene, oga-e*, a depunerii de alu&iuni etc. +Cristea, 1JJ', Cristea, %afta, :edrotti, 2@@4*. Consider5nd c" reconstruc.ia ecologic" este un domeniu actual deosebit de important pentru asigurarea calit".ii mediului -i preci(5nd rol/l 6i,o$+"olo i+i @" r+$o"#,r/$3i! +$o#i#,+<+lor, Cristea +1JJ'* accentuea(" c" aceasta, 6-i poate 6ndeplini 8&alen.ele ecologice9 pe ba(a documenta.ia oferite de cercet"rile fitosociologice. 3le demonstrea(" c" structurile eco)cenotice &iabile, protecti&e -i producti&e, sunt cele supuse selec.iei 6ndelungate 6n condi.iile biotopului particular, modelul lor put5nd fi urmat cu succes 6n reconstruc.ia ecologic" aplicat" (onal. 3/perien.a acumulat" 6n domeniu argumentea(" o serie de aspecte metodologice: ) 6iJ!r+! -i @"i+rb!r+! digurilor, talu(urilor drumurilor, rupturilor de pant" etc. cu bune re(ultate, prin utili(area combina.iilor de specii spontane, ba(5ndu)se pe 6nsu-irile florei locale de a suporta condi.iile de mediu specifice (onei +=iemianOoPsOi, Lerb"nescu, 1JCH*1 ) ,+r+"/ril+ 2+ r!2!,+ 1ri" +J1lo!,:ril+ <i"i+r+ au fost reintegrate 6n circuitul ecologic -i economic, cu bune re(ultate, prin utili(area unui comple/ de specii ierboase -i lemnoase, apropiat de structura comunit".ilor spontane +Maross(, $eOete, 1JI1*1 ) 1:2/r+! 2+ l/"$:, supus" la presiuni antropice 6ndelungate -i puternice, poate fi, par.ial, reconstruit" ecologic, prin m"suri care s" aplice modelul de structur" al fragmentelor de &egeta.ie r"mase de)a lungul apelor curg"toare +Sp6rc,e(, Str6mbu, 1JC@*1 ) e-ecul 6nfiin."rii $/l,/rilor 6or+#,i+r+ de p"duri monodominante -i simplificate structural, +?egulescu, 1JJH*, dup" Cristea +1JJ'*. 117

Colo"i5!r+! *+ +,!3i+i 1+ #,+ril, - pe substratul abiotic re(ultat prin alterarea profund" a mediului natural, 6n urma diferitelor acti&it".i economice, 6n industria e/tracti&" -i 6n construc.ii, prin acumularea sterilului dup" e/tragerea minereului, prin reali(area ia(urilor de decantare, a autostr"(ilor, bara0elor, lacurilor de acumulare, etc. A se reali(ea(" prin etape particulare de ecogene(". 2erilul, ini.ial abiotic, se populea(" cu speciile)pionier, care au o mare amplitudine de toleran." ecologic" la &aria.iile fatorilor ambientali. La instalarea acestei &egeta.ii pe steril, concuren.a interspecific" este mic" sau nul". Se formea(" asocia.ii alc"tuit dintr)un num"r mic de specii, care fi/ea(" panta, cum sunt "u#ex scutatu# cu Galeopsis angusti+olia, iar pe pantele nordice, umede, "u#ex cu @ussilago +ar+ara. :e pantele mobile se instalea(" &egeta.ie cu sistem radicular puternic ramificat de suprafa." -i de ad5ncime, totodat", care re(ist" la alunec"rile de teren, precum -i curpenul de p"dure ) Cle#atis vitalba. :e substratele cu c"rbune +care se 6ncing la soare, a&5nd peste 'I oC* se instalea(" o &egeta.ie termofil" -i /erofil". :e sterilul cu con.inut de metale, se instalea(" specii metalofite speciali(ate +pentru seleniu A o serie de 7egu#inoase, pentru stron.iu A Gra#inee, pentru (inc A specii calaminare etc.* +$abian, #naca, 1JJJ*. Colo"i5!r+! -i 6iJ!r+! r+li+6/l/i antropic de c"tre fitoceno(e depinde de capacit".ile adaptati&e ale comunit".ilor de plante, de &ariabilitatea ecotipic" +biodi&ersitatea genetic"* a speciilor componente, de propriet".ile fi(ico)c,imice ale materialului de ba(" +Cristea, %afta, :edrotti, 2@@4*. ) Distribu.ia pe &ertical" a speciilor ce coloni(ea(" ,aldele de steril de l! <i"+l+ 2+ $:rb/"i este 6n func.ie de temperatura materialului depus +2')7HoC*, la ba(" fi/5ndu)se bioforme ,emicriptofile +firu.a de li&e(iAAoa pratensis, trifoiul)@ri+oliu# arvense*, urm5nd ni&elul cu bioforme terofile anuale +Kulpia, Daucus carota, @unica proli+ica * -i ni&elul cu bioforme camefile +iarba de -oaldin" A 6edu# acre*. ) Distribu.ia pe &ertical" a speciilor ce coloni(ea(" ,aldele de steril de l! <i"+l+ 2+ <+,!l+ "+6+ro!#+ +:b,=n,Cu* este 6n func.ie de e/po(i.ia pantei. Spre nord, de la ba(" spre &5rf se instalea(" : . <cer ca#pestre, ; <rr)enat)eru# elatius, 2 7u ula lu uloides, L %rtica dioica, 3 <grostis tenuis, 4 Desc)a#psia +lexuosa. Spre sud, de la ba(" spre &5rf se instalea(": . <cer ca#pestre, ; <rr)enat)eru# elatius, 4 Desc)a#psia +lexuosa, : Galiu# veru#, B Diant)us cart)usianoru# !i Festuca ovina +dup" Ac,ero(, 1JI7, Banaso&a, 1JII, cita.i de Cristea, %afta, :edrotti, 2@@4*. R6eintegrarea n peisa2 i n circuitul economic al acestor forme de micro* i mezorelief se poate accelera prin ameliorarea condi&iilor edafice, care ns presupune investi&ii foarte mari, 2ustificabile ntr*o perspectiv pe termen lung "strategie care trebuie s caracterizeze orice investi&ie uman n gestionarea ecosistemelor$! KCristea, %afta, :edrotti, 2@@4L. R+$o"#,r/$3i! +$olo i$: ! %!l2+lor 2+ #,+ril presupune o stimulare i dezvoltare a studiilor i ac&iunilor menite s armonizeze activitatea social*economic cu cerin&ele marelui ec+ilibru ecologic!. Studiile fitocenologice pot oferi o baza stiintific n gsirea unor solu&ii optime, corecte din punct de vedere ecologic i economic avanta2oase, de copertare i fixare sau i de utilizare a +aldelor de steril n agricultur! "Cristea, B==>$. !n spri0inul ideii de reconstruc.ie ecologic" pe &oluminoasele ,alde de steril acumulate la minele de c"rbune, de sare, de metale feroase -i neferoase, la termocentrale -i alte acti&it".i industriale, argumentele se refer" la: to/icitatea sterilului, la aspectul inestetic, la pericolul alunec"rii reliefului antropic, la necesitatea reintegr"rii lor 6n circuitul economicKCristea, %afta, :edrotti, 2@@4L. Studiul 6nceput din 1JIH la i!5/l 2+ 2+$!",!r+ Anie-, aduce un model pentru metodele te,nice -i biologice aplicate. Ia(ul de decantare, re(ultat din sterilul de la sta.ia de flotare a 3/ploat"rii Miniere odna +0ud. Bistri.a ?"s"ud* a fost infiin.at 6n anul 1JH'. Aici s)au amena0at 11 ni&ele, cu terase de ',I ) 4,@ m l".ime -i talu(uri de cca 2,7 m 6n"l.ime -i 6nclina.ie de 47)7@o. Sterilul este lipsit de substante organice, are un pH de I,7 -i con.ine metalele grele :b, Mn, $e, Cu, =n ce dep"-esc &alorile pre&a(ute de normati&e, sulf, arseniu, cadmiu, magne(iu etc. Aceste condi.i impiedic" de(&oltarea spontan" a &egeta.ei, instalarea microbioceno(ei -i afectea(" s"n"tatea popula.iei. P+",r/ 2+$l!"#!r+! 6i,o$+"o +"+5+i, s)a efectuat consolidarea cu arocament la ba(", copertarea cu glii 6nierbate, uniform sau 6n ;romburi9 -i plant"ri cu Ainus nigra -i "obinia pseudacacia. La ba(a ia(ului, 6n condi.ii de umiditate crescut", s)a instalat spontan o &egeta.ie lemnoas" de arini, 6ncadrat" la asocia.ia <egopodio8<lnetu# glutinosae. Gegeta.ia ierboas", instalat" 1+ ,!l/5/ri apar.ine la 2 asociatii: Fuestuco rubrae8<grostietu# tenuis -i <gropHretu# repentis K#.". <gropHro-Convolvuletu# 11C

arvensis. $itoceno(ele pre(int" stadii diferite de e&olu.ie, 6n func.ie de &ec,imea ni&elului, de gradul de inter&en.ie uman" -i de e/po(i.ie a terenului. :e terasele III -i IG acoperirea general" a talu(urilor +7@)J7R* este superioar" teraselor +17)4@R*. Di&ersitatea specific" este superioar" pe talu(uri fa." de terase. Structura fitoceno(elor pioniere de pe terase p"strea(" fondul floristic al talu(elor +7@)H@R*, cu selec.ia impus" de biotop. :e terase, instalarea &egeta.iei se face dinspre marginea intern" spre cea e/tern", pe f5-ii de @,7)1 m l".ime, datorit" scurgerilor de suprafa." ce antrenea(" mici cantit".i de sol. S)a constatat c" instalarea &egeta.iei se poate reali(a 6n timp optim prin acoperirea cu un strat de minimum 1@ cm de sol, ceea ce de&ansea(" procesul de cenogene(" cu cel pu.in dou")trei decenii +Cristea, 1JJ@*. R+$o"#,r/$3i! +$olo i$: ! %!l2+lor 2+ #,+ril Sol/ri ,+%"o +"+ 6or<!,+ 1+ %!l2+ 2+ #,+ril <i"i+r+ +Qiss, Dr"gan)Bularda, :a-ca, 1JJ'*. S$%i3! ,+%"olo i+i !1li$!,+. S1+$iil+ 1+2o6or<!,o!r+. T+J,/r! %!l2+i, ,i1/l +J1lo!,!3i+i, *+ +,!,i!. (. Lo+##, +J1lo!,!,i+ 2+ $!rb/"+ br/" l! 5i. Sil*o#,+1!, U$r!i"!, J/rBo*4 eculti&are ' ani cu Ari" "+ r/ =<lnus glutinosa0 T :in sil&estru =Ainus silvestris0 +Gerbin, Qeleberda, 1JH4*. In plantatie mi/ta, arinul a stimulat cresterea pinului. Cele mai ridicate acti&itati en(imatice si continut de ? la @)2@ si 2@)'@ cm, in ,alda, au fost in ordine: parcele cu arin negru +(ona nodo(itati radiculare* U cu arin negru T pin sil&estru U parcele cu pin sil&estru. eculti&are cu Salc5m ="obinia pseudacacia*,4 ani sau :in sil&estru =Ainus silvestris0 Jani +Qeleberda, 1JHC*. Continutul de ,umus si de ? total au crescut. Cresterea acti&itatii en(imatice in parcelele cu pin a fost apropiata de cea din solul cu lupin peren. eculti&are cu arbori si arbusti::in sil&estru =Ainus silvestris014 ani, Salc5m ="obinia pseudacacia0, C!,i"! K@a#arix ra#osissi#aLsau arin negru =<lnus glutinosa0.J ani +Qeleberda, 1JHI*. eculti&ate cu arbori si arbusti timp de J)14 ani, ,aldele au de&enit soluri primiti&e, a&5nd un strat de ,umus, un continut de ? si un potential en(imatic ridicat. &. L/,/ri "i#i1o!#+, +J1lo!,!,i+ 2+ $!rbi"+ l! 5i.Ho"! 6or+#,i+r! $+",r!l! U$r!i"! S,ri0+*. eculti&are ' ani cu L/1i" 1+r+" =7upinus perennis0,Arin negru =<lnus glutinosa0. +Qeleberda, DanOo, 1JH7*. eculti&area cu lupin peren mareste fertilitatea solului te,nogen in timp scurt si, mai puternic decat cea cu arin negru. Continutul de ,umus si de ? total au crescut de 2,IH ori, respecti& de ',' ori in parecele cu lupin peren si de 1,J7 ori, respecti& 1,I1 ori, in parcele cu arin negru. eculti&are cu lupin peren, ca ingrasamant &erde T arbori: pin banOsian, pin sil&estru, mesteacan pl5ngator ='etula verrucosa0 si ste0ar pedunculat =Fuercus pedunculata0. +Qeleberda, 1JHC*. :inul sil&estru, mesteacanul pl5ngator si ste0arul pedunculat au crescut mai bine pe parcele ingrasate cu lupin peren. ). Lo+##, +J1lo!,!,i+ 2+ $!rb/"+ br/" l! 5i. S,+1! "or2i$! , U$r!i"!, B!i2!Bo*. eculti&are cu pin sil&estru =Ainus silvestris0 I ani +Qeleberda, 1JH'*. :osibilitatea cresterii speciilor forestiere pe steril poate fi e&aluata prin masurarea acti&itatii catala(ice. e&egetare spontana 2' ani +Mi,no&sOaia, 1JI1, 3tere&scaia si colab., 1JI7*. Acti&itatile en(imatice +in&erta(ica, urea(ica, proteina(ica* si respiratia solului au crescut, cu &5rsta &egetatiei spontane instalate pe ,alde, dar sub &alorile din solul cerno(iom (onal neafectat de minerit. e&egetare spontana 27 ani. Culti&are cu: l/$+r"! =Medicago sativa0, sparceta =OnobrHc)is vicii+olia,0 pir =<gropHron inter#ediu#0 sau obsiga ='ro#us iner#is0, 4 ani +Mi,no&sOaia, Lapta,1JIJ*. Dupa 4 ani, &alorile acti&itatii urea(ice si proteina(ice, au fost mai mari in parcelele cu lucerna decat in cele re&egetate spontan, fiind in ordine: LucernaUSparcetaU:ir U#bsiga UGegetatia spontana. ;. L/,/ri, 1F e>. +J1lo!,!,i+ 2+ $!rb/"+ br/" l! 5i. Sil*o#,+1!, Sib+ri! $+",r!l!,B!5i"/l N!5!ro*o. $ara copertare cu sol fertil. 1. e&egetare spontana ')17 ani. 2. eculti&ate cu pin =Ainus 11H

silvestris0 , larice =7arix decidua0, salcie =6alix +ragilis0 sau sulfina =Melilotus o++icinalis0 +?aprasniOo&a 1JI', 1JI7, 1JIH, 1JII*. Acti&itatile in&erta(ica si fosfata(ica din parcele reculti&ate cu pin, larice,salcii sau sulfina si parcele re&egetate spontan 17 ani, s)au apropiat de &alorile din sol nati& (onal. Acti&itatea proteina(ica a fost mai mare in parcele reculti&ate cu pin, larice,salcii sau sulfina decat in cele cu &egetatie spontana, dar nu la ni&elul din sol (onal. :olifenolo/ida(a si celelalte en(ime au fost mai acti&e in ri(osfera speciilor culti&ate, e&identiind !*!",!0/l r+$/l,i*!rii 6!,! 2+ r+*+ +,!r+! #1o",!"!. eculti&are pe ,alde "i*+l!,+, ')4 ani, cu trifoi rosu =@ri+oliu# pratense0, sulfina alba =Melilotus albus0, p"iu- de li&e(i=Festuca pratensis0, +?aprasniOo&a, MaOaro&a, 1JJ2*. 3fectul de ri(osfera +raportul dintre numarul de microorganisme din solul rizosferic si cel din solul nerizosferic *, acti&itatea en(imelor ,idrolitice si o/ido)reducatoare au fost mai mari in solurile te,nogene noi dec5t in solurile nati&e (onale. Stratul ,umic este mai bun in parcelele reculti&ate decat in cele re&egetate spontan. Depo(itare in grame(i +4 m inaltime* a solului descopertat. 2. Co1+r,!r+! ,aldelor ni&elate cu acest sol. '. eculti&are cu ierburi perene, ')7 ani. +Sugalei si colab., 1JI4,1JI7*. Acti&itatile catala(ica si urea(ica au fost la ni&elul celor din solul nati&e (onal +cerno(iom le&igat*. ?i&elarea ,aldelor, fara copertare cu sol de suprafata. Culti&are 1@ ani cu pin =Ainus silvestris0, larice =7arix0, +Sugalei si colab., 1JI7*. Acti&itatile urea(ica, proteina(ica si catala(ica, in stratul ,umic nou format sunt de 7)2@ ori mai mari decat in solul nati&. E. L/,/ri #i "i#i1/ri $!rbo"!,!,+, 1FX>,?=9,), +J1lo!,!,i+ 2+ $!rb/"+ br/" l! 5i. Sil*o#,+1!, Sib+ri! $+",r!l! Mi"! B+r+5o*o. e&egetare spontana, 1)', ')7, 7)1@ ani + SnitOo si colab.,1JII*. Acti&itatile en(imatice +in&erta(ica, urea(ica, proteina(ica si fosfata(ica, polifenolo/ida(ica* si biomasa plantelor, a bacteriilor, a ne&ertebratelor, continutul in ,umus, grosimea stratului ,umificat +de la @,')@,H)1,@ la1,7 cm* au crescut cu &5rsta &egetatiei spontane instalate pe ,alde. ?. L/,/ri "i#i1o!#+, -i#,/ri !r ilo!#+ $!l$!ro!#+-!l$!li"+. EJ1lo!,!,i+ 2+ $!rb/"+ l! 5i. Sib+ri!, G/5b!##, B!5i"/l G/5"+,B.T!i ! <o",!"!.S,+1!.Sil*o#,+1!. e&egetare spontana sau reculti&are forestiera. T!i ! <o",!"! (9!"i.S,+1! 9-(&!"i. +?apleco&a si colab., 1JI2,1JI',2rofimo& si colab., 1JIC*. ?umarul si compo(itia microflorei solurilor te,nogene se apropie de de cele din solurile (onale, ducand la cresterea fertilitatii. Are loc intensificarea respiratiei si acti&itatilor en(imatice +catala(a, de,idrogena(a, amila(a, fosfata(a*, a descompunerii celulo(ei si gelatinei, acumularii aminoaci(ilor. Sil*o#,+1!. Gegetatie spontana de leguminoase si graminee perene.+?apleco&a si colab., 1JI7*. +Qle&ensOaia si colab., 1JIC*. Creste coeficientul de ,umificare, procentual +raportul polifenolo/ida(a< pero/ida(a* in soluri sub leguminoase si graminee perene. Asociatiile dintre microorganisme si plante, prin acumulari en(imatice in ri(osfera, mai ales a polifenolo/ida(ei si pero/ida(ei, accelerea(a procesele pedogenetice . >. Pr!6/ri 6i"+, -i#,/ri !r ilo!#+, i"$l/5i/"i 2+ $!rb/"+, 1FX),&->,>.F!l2+ 2+ >-('<. EJ1lo!,!ri #/b,+r!"+ 2+ $!rb/"+. S,+1!, S!<!r! Do"b!##. Do"+3 2+ *+#,. ecopertate cu: a* loess @,7 m T nisip @,7 m, b*cerno(iom @,7mT nisip @,7mTloess @,7m. eculti&are cu #!l$I< ="obinia pseudacacia0, 7)I ani +%,el.er,F&etco&a,1JI2,F&etco&a si colab.,1JI2, %,el.er si colab.1JIC,1JIJ, %,el.er1JJ@*. Acti&itatile en(imatice <urea(ica, proteina(ica, de,idrogena(ica <din parcelele copertate si culti&ate cu salc5m au fost la ni&elul celor din solul (onal, in straturile @)2 si 2)1@ cm. Acti&itatile in&erta(ica, proteina(ica, de,idrogena(ica, pero/ida(ica, urea(ica mai intense au fost in li,i+r! parcelelor 9. EJ1lo!,!,i+ 2+ $!rb/"+l! 5i. B!5i"/l Mo#$o*!. 2ratamente de fond cu calcar si faina fosforitica. $ertili(are diferita:?17@:'@@Q'@@1 ?'@@:C@@QC@@1 ?'@@:J@@QC@@1 ?17@:'@@Q'@@ T /"oi 2+ r!02 (&',D%!M ?17@:'@@Q'@@ T #,r!, 2+ #ol 6+r,il &;',D%!M ?17@:'@@Q'@@ T carbune Ct<,a1 eculti&are cu ma(aric,e =Kicia villosa0 si o&a( =<vena sativa0, ca ingrasamant &erde+LuOina, 1JJ1*. Acti&itatea catala(ica a crescut, fata de ,alda martor, de H,7 ori in parcele cu ?:QT strat de sol fertil1 de 1@ ori in parcele cu ?:QT gunoi de gra0d 12@t<,a , de ')7 ori in parcele cu calcar si faina fosforitica, in cele cu ?:Q, ?:QTcarbune1 dar a fost de 7 ori mai mica decat in solul nati& (onal de cerno(iom le&igat. Cresterea 11I

ma/ima a acti&itatii urea(ice s)a obtinut in ca(ul ?:QT gunoi de gra0d. Gariantele cu ?:QT gunoi de gra0d si ?:QT strat de sol fertil pe un fond de cu calcar si faina fosforitica, sunt cele mai eficiente in crearea de potential en(imatic pentru reculti&are agricola. 8. i#, #+<i$o"#oli2!, #i r+#i+, +J1lo!,!,i+ 2+ $!rb/"+ l! 5i. SUA D!Bo,! 2+ Nor2. _.o<i" ecopertarea ,aldelor ni&elate cu solul pro&enit din descopertare si pastrat in grame(i 1@)12 luni, 1. ecopertarea cu sol depo(itat. 2. ecopertarea cu sol nati&, semanate cu 1ir =<gropHron0 #i lobo2!+<triplex canescens0. '. Gegetatie naturala, dominata de lobo2! +<triplex canescens0 si 1+li" +<rte#isia absinH)iu#0. re&egetare spontana: <triplex gardneri si <. con+erti+olia, Ialogeton glo#eratus, 6alsola /ali +Miller, 1JHI*. In urma pastrarii solului descopertat in grame(i, 1@)22 luni, potentialul en(imatic se micsorea(a .Acti&itatile urea(ica, celula(ica, de,idrogena(ica descrecs in ordine: :arcela martor cu &egetatie naturalaU solul de suprafata depo(itat U sol nati&, nedepo(itat .Administrarea de materie organica+f5n de lucerna, namol de ape re(iduale* este mai eficienta pentru marirea potentialului en(imatic si microbian al ,aldelor decat inocularea acestora cu sol de suprafata depo(itat. $ertili(are: 1 Tinocul de sol cu ciuperci de micori(a Glo#us +asciculatu#. 2 T f5n de gramineeTnamol re(iduae, ' Tradacini de sorg =6org)u# vulgare0 ce contine Glo#us #osseae . eculti&are cu ierburi si arbusti, <triplex canescens. 6porobolus aTroides. $ertili(area cu f5n sau namol a marit cel mai mult acti&itatea en(imatica si microbiologica.A(otobacter a fost present in numar mare in ri(osfera de 6porobolus aTroides, fiind stimulat de ferili(area cu f5n sau namol. Inocularea de solcu ciuperci de micori(a nu a dat re(ultate. 1@. F!l2+ !$i2+, +J1lo!,!,i+ 2+ $!rb/"+ l! 5i.SUA Vir i"i! 2+ V+#,. :lantatie de salc5m pe lut nisipos ) J ani, lut argilos )11 ani, argila lutoasa )11 ani -i argila )2@ani. e&egetate cu salc5m -i:s5n(iana =Galiu# veru#0, mur ="ubus caesius0, p"iu- =Festuca sulcata0sau c5nepa codrului =&upatoriu# cannabinu#0. eculti&are pe: Lut de argila si nisip )1H ani sau argila, calcari(ata, fertili(ata )ani , cu graminee si leguminoase : p"iu- =Festuca !r/"2i"!$+!0 cu g,i(dei comun =7otus corniculatus01p"iu- cu golom". KDactHlis glo#erataL -i trifoi . Lut fin sau Lut fin calcari(at, fertili(at organic si c,imic. eculti&at cu Ste0ar rosu +malin american f/+r$/# 6!l$!,!* sau 1or/<b. Gegetatie ierboasa si plantatie de salc5m pe fond de plante leguminoase. 11. F!l2+ !$i2+ $/ ,+J,/r! l/,o!#!, +J1lo!,!,i+ 2+ $!rb/"+ l! 5i. SUA Vir i"i! 2+ V+#,. Soluri neamendate, soluri amendate cu calcar si fertili(ate, amendamente cu cenusa (buratoare, cu cenusa (buratoare si calcar. eculti&ate cu 4 b"rboas" =<ndropogon virginicus0, g,i(dei =7otus corniculatus0 #i p"iu- =Festuca arundinacea0. Co&orul &egetal a sub 1R in (onele neamendate si de I@R in cele amendate.cu calcar si fertili(ate pH a crescut de la ' la C,I1 de la 2,H la C,4 in cele amendate amendamente cu cenusa si calcar. Amendamentele si fertili(area au dus la cresterea acti&itatii en(imatice, a numarului de bacterii, mucegaiuri, dro0dii, a numarului de bacterii reducatoare de nitrati, a capacitatii nitrificatoare +dupa Qiss, Dr"gan)Bularda, :a-ca, 1JJ'*. R+$o"#,r/$3i! +$olo i$: @" ! ri$/l,/r: R+$o"#,r/$3i! +$olo i$: @" ! ri$/l,/r: are importan." ma0or" 6n conte/tul sc,imb"rilor actuale ale climatului, sistemului e/ploata.iilor agricole -i te,nologiilor de cultur" aplicate. Au loc modific"ri 6n structura, abunden.a -i domina.a speciilor d"un"toare din agrobioceno(e, se produc efecte gra&e asupra solului -i de(&olt"rii plantelor de cultur", cau(ate de gre-eli te,nologice, de d"un"tori, de poluare, de secet" -i ar-i.", furtuni, torente, alunec"ri de teren, inunda.ii etc. care pot duce la distrugerea agroecosistemelor afectate. !n scopul de(&olt"rii durabile a agriculturii, 6n centrul 2ransil&aniei, #i#,+</l <!"! +<+",/l/i i",+ r!, !l $/l,/rilor ! ri$ol+ +$i.iu, 2@@4, Malsc,i -i colab. 2@@7, Munteanu -i colab.2@@7, :uia -i colab. 2@@1* -i 2+ $o<b!,+r+ ! 2:/":,orilor +Malsc,i, 2@@', 2@@4, 2@@7* includ, ca o &erig" important", comple/ul m"surilor de conser&are, utili(are -i reconstruc.ie a biodi&ersit".ii, a di&ersit".ii florei 6n agroecosisteme, a di&ersit".ii faunei de artropode utile, mai ales entomofage, prin metode biologice: 11J

Imbog".irea marginilor c5mpului culti&at cu plante cu atracti&itate pentru entomofagii au/iliari1 Conser&area di&ersit".ii florei din ierburile #arginale, pa(i!tile !i p!unile specifice (onei, formate din di&erse plante cu flori importante pentru de(&oltarea entomofagilor "Aastinaca sativa, Daucus carota, <c)illea #ille+oliu#, IHpericu# per+oratu#, @anacetu# vulgare, Cic)oriu# int)Hbus, 6inapis arvensis, Aapaver r)oeas, 6onc)us arvensis, Keronica persica, Matricaria c)a#o#illa, MHosotis arvensis, Kiola arvensis, 7oliu# perene, Alantago #a(or etc.$. :lantarea ben(ilor protectoare de arbori -i arbu-ti, a ben(ilor -i a talu(elor 6nierbate, protecti&e, antiero(ionale dar, totodat", fa&orabile pentru de(&oltarea entomofagilor, pentru migra.ia lor 6n culturi1 :lantarea perdelelor forestiere, compuse din specii de arbori -i arbu-ti: Cerasus aviu#, Malus silvestris, Airus piraster, Arunus spinosa, Crataegus #onogHna, "osa canina, Kacciniu# vitisidaea, CorHlus avellana, 7igustru# vulgare, 6tap)Hlea pinnata, 6a#bucus nigra etc. pe r$ndurile exterioare !i Fuercus robur, %l#us spp, "obinia pseudacacia, <cer platanoides, <cer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, @illia cordata, 6alix caprea etc. pe r$ndurile interioare +:opescu 1JJ', Malsc,i, Mustea 1JJ71 Malsc,i, 2@@', 2@@7*. 3/isten.a florei di&ersificate 6n sistemul cu perdele de protec.ie, repre(int" principalul factor care asigur" bog".ia speciilor, supra&ie.uirea, cre-terea abunden.ei -i migra.ia se(onier" de la un c5mp la altul al artropodelor entomofage utile. Astfel, 6n ferma cu perdele forestiere de protec.ie de la Cean)Boldu., apar.in5nd Sta.iunii de Cercetare)De(&oltare Agricol" 2urda, dup" 7@ de ani de la 6nfiin.are, s)a stabili(at un ec,ilibru entomocenotic real -i o combatere biologic" natural" a d"un"torilor (onali importan.i ca: Hulema melanopus L., mu-tele cerealelor, afidele, cicadele, trip-ii, plo-ni.ele cerealelor etc., care sunt men.inu.i sub pragul economic de d"unare, nefiind necesar" aplicarea insecticidelor pentru combatere. :rin compara.ie, 6n agroecosistemul cerealier din c5mp dec,is este necesar s" se aplice tratamentele cu insecticide, deoarece de(&oltarea popula.iilor de d"un"tori dep"-este adeseori capacitatea limitati&" a faunei de artropode entomofage. :roduc.iile ob.inute 6n cele dou" tipuri de ferme pre(int" diferen.e mici, sub ni&elul profitului tratamentelor cu insecticide, ceea ce demonstrea(" eficien.a economic" -i ecologic" a combaterii biologice naturale din sistemul cerealier cu perdele forestiere de protec.ie, comparati& cu situa.ia culturilor din c5mp desc,is, unde s)au efectuat tratamente cu insecticide, 6n cadrul sistemului te,nologic integrat aplicat. Aceast" ferm" cu perdele forestiere de protec.ie antiero(ionale poate constitui un model de agricultur" ecologic", de conser&are -i utili(are a biodi&ersit".ii, o strategie pentru de(&oltarea durabil" a agriculturii sau pentru reconstruc.ia ecologic" a terenurilor 6n pant" din (ona de coline 6nalte din centrul 2ransil&aniei +Malsc,i, 2@@', 2@@4, 2@@7*. Noi ori+",:ri -i 1+r#1+$,i*+ !l+ r+$o"#,r/$3i+i +$olo i$+ %5ndirea ecologic" aplicat" la mediu, fondat" de decenii 6n uni&ersit".ile noastre -i 6n re.eaua na.ional" a intitutelor de cercetare de profil, din diferite domenii de interes pentru protec.ia mediului, urmea(" o ampl" e&olu.ie contemporan", 6n conte/tul problemelor de(&olt"rii durabile -i conser&"rii biodi&ersit".ii, cu care se confrunt" omenirea. 2endin.ele e&olu.iei con-tiin.ei ecologice conduc spre abord"ri interdisciplinare, speciali(ate 6n -tiin.a -i ingineria mediului, in cadrul c"rora, reconstruc.ia ecologic" repre(int" un element important al securit".ii ambientale, al asigur"rii progresului societ".ii umane -i a utili("ri factorilor de mediu fa&orabili biosferei, 6n toat" di&ersitatea ei. 3c,ipele pluridisciplinare pentru elaborarea te,nologiilor de reconstruc.ie ecologic", de refacere a bioceno(elor, implic" managementul integrat al metodelor de ecogene(", de de(&oltare a biodi&ersit".ii, de stabili(are a interrela.iilor ecologice, a producti&it".ii -i autoconser&"rii noului ecosistem. 3cogene(a presupune refacerea fito -i (oo)ceno(elor, redresarea microbiotei solului -i pedogene(a, prin: ) recoloni(are spontan" sau prin reculti&are diri0at" fito)(oocenotic" -i microbiologic", metode te,nice -i biologice de pedogene(", metode diri0ate de stabili(are a rela.iilor biocenotice fa&orabile reconstruc.iei ecologice1 metode de refacere a factorilor de biotop +lucrari mecanice, fertili(are organic" cu gunoi de gra0d, ingr"-"m5nt &erde, fertili(are c,imic" etc.*1 monitori(area dinamicii speciilor, combaterea d"un"torilor -i a speciilor in&a(i&e, controlul ero(iunii -i &icisitudinilor climatice. 12@

!n agricultura integrat" de de(&oltare durabil", se conturea(" noi orient"ri. Agricultura conser&ati&" 6n conte/tul sc,imb"rilor climatice actuale, implementea(" re(ultatele cercet"rilor pri&ind: lucr"rile minime ale solului, pentru e&itarea efectelor distructi&e ale secetei -i aridi("rii1 culturile -i lucr"rile solului pe terase, pe curbele de ni&el, pentru e&itarea efectelor distructi&e ale ero(iunii, le&ig"rii -i deterior"rii solului1 plantarea perdelelor agroforestiere antiero(ionale, cu numeroase efecte protecti&e pentru culturi, biodi&ersitate, stabilitate -i ec,ilibru biocenotic, e&itarea polu"rii cu insecticide etc1 agricultura ecologic", biologic", nepoluat". Conform legisla.iei -i cerin.elor integr"rii europene +#rdonanta de urgen." a %u&ernului 1J7< 22.12.2@@7 pri&ind protectia mediului, #rdinul IHC<2@@4 al Ministerului Mediului -i %ospod"ririi Apelor pentru autori(area acti&itatilor cu impact semnificati& asupra mediului*, reconstruc.ia ecologig" a (onelor degradate precum -i studiile de management integrat de mediu, inclu(5nd planificarea aplic"rii metodelor de reconstruc.ie ecologic" adec&ate, se &or impune 6n toate acti&it".ile economice cu impact asupra mediului. Biblio r!6i+4 1. B#2?A I>C ?., GDDI?3A?> G., 1JI2. Ecologie. 3d. Didactic" -i pedagogic", Bucure-ti, 2. B#2?A I>C ?.,1JHC. Concep&ia i metoda sistemic n biologia general. 3d.Acad. .S. .Bucure-ti '. C IS23A G., H#DISA? I., :#: I., 3MILIA B3CHIS, % #=A %., %ALA? :., 1JJ@. 6econstruc&ia ecologic a +aldelor de steril minier. .. %ezvoltarea vegeta&iei spontane .!n Contribu.ii botanice, >ni&. din Clu0)?apoca, %r"dina botanic": '')'I. ;. CRISTEA V., (88). Fitosociologie !i vegetaia "o#$niei. UBB Cl/0. 7. C IS23A, G., SIM#?3 D3?A3X3 , H3 3MA?S M):., %#IA I., 1JJC. Hcrotirea naturii i protec&ia mediului n 6om-nia. 3d. Clu0 >ni&ersitN :ress, Clu0)?apoca. C. C IS23A, G., SIM#?3 D3?A3X3 , 2@@4. %e la biodiversitate la H1,*uri S Colectia >?IG3 SI2AS, seria BI#L#%I3, 3d. 3iOon, Clu0)?apoca* H. C IS23A G., %A$2A D., :3D #22I $., 2@@4. @itosociologie. 3d. :resa >ni&ersitar" Clu0an" I. C IS23A, G., 2@@C. Conservarea si protectia biodiversit&ii, n contextul dezvoltrii durabile i al integrarii 6om-niei n 3.E. 3n&ironment l :rogress)C<2@@C, Clu0)?apoca: IJ)JI J. D# D3A MA?>3LA, C#MA? ?., 2@@7. Ecologie uman. Casa C"r.ii de Ltiin.", Clu0)?apoca. 1@. 3LIAD3 %., %HI?3A L., L23$A?IC %., 1JH7. ,icrobiologia solului. 3d. Ceres Bucuresti. 11. $ABIA? A?A, #?ACA #DICA, 1JJJ. Ecologie aplicat. Casa de editur" SA MIS, Clu0) ?apoca. 12. $IFI> A. 2@@4. Ecologie i protec&ia mediului. Academicpres ,Clu0)?apoca. 1'. HAID>C I#GA?CA, B#B#S L., 2@@7. C+imia mediului si poluantii c+imici, 3d. $undatiei pentru Studii 3uropene, Clu0)?apoca. 14. %HID A G., S3S2 AL ., B#2> M., B#2> I.,2@@4. Giodiversitate i bioconservare. 3d. Academic:res,Clu0)?apoca: 7C)1@@. 17. H3 A C., %HI?3A L., D#>C32 I., % #SS> D., QL3:S C., 2@@4. esearc, strategN for biodi&ersitN conser&ation and di&ersification in romanian agricultural ecosNstems. In Mi,"ilescu S.,$alc" M.Aeds, BI#:LA2$# M) omanian ?ational :latform for Biodi&ersitN, I, 3d.Gergiliu, Buc,arest:42)71. 1C. QISS L23$A?, D A%A?)B>LA DA MIHAIL, DA?I3LA :ALCA, 1JJ'. Enzimologia mediului ncon2urtor. Enzimologia solurilor te+nogene.Gol. II. 3d. C3 3S, Bucure-ti. 1H. MALSCHI DA?A, 2@@7. Conservarea i utilizarea durabil a biodiversit&ii pentru agroecosistemele cerealiere din 'ransilvania prin sistemul de agricultur cu perdele forestiere de protec&ie antierozional. 3coterra, nr. I<2@@7, >ni&. Babe-)BolNai, $ac.de -tiin.a mediului, Clu0) ?apoca. 1I. MALSCHI DA?A, M>S23A D., :3 M> 2., G3SA I., 2 I23A? ?., % >IA? $. 2@@7. Strategii de dezvoltare durabil a agriculturii n rela&ie cu combaterea duntorilor. 3n&ironment l :rogress ) <2@@7. >ni&ersitatea Babe-)BolNai, $acultatea de -tiin.a mediului, Clu0)?apoca: 27H)2CC. 121

1J. MALSCHI DA?A, 2@@7. '+e pest population evolutions and integrated control strateg( for sustainable development of N+eat crop in 'rans(lvania. Buletin >SAMG)C?, C1<2@@7:1'H A 14'. 2@. MALSCHI DA?A, 2@@4. '+e protective agroforestr( belts as an ecological tec+nolog( for t+e pests control and sustainable development of cereal crops in 'rans(lvania. Buletin >SAMG)C?, C@:12@)12C. 21. MALSCHI DA?A, 2@@'. 6esearc+ on t+e integrated N+eat pests control. "Actual strateg( of integrated pests management as part of agroecological s(stem for sustainable development of N+eat crop, in 'rans(lvania. omanian Agricultural esearc,, 2,e esearc, Institute for Cereals and Industrial Crops $undulea, ?r.1J)2@:CH)I7. 22. M>?23A?> S# I? L3#?, L2I BA? S. MI C3A, L>CA 3MIL, $IFI> AG AM, M>?23A? L3#?, M>?23A? S# I?, ALB3 2 IM 3, 2@@7. Gazele agriculturii ecologice. 3d. isoprint, Clu0 2'. #=>?> AL., CA M3? 23#D#SI>, 2@@2. Prevenirea polurii mediului. 3d.>ni&. 2 A?SILGA?IA Braso&. 24. #=>?> AL., 2@@@. Elemente de +azard i risc n industrii poluante. 3d. Accent, Clu0. 27.:>IA I., S# A? G., CA LI3 L., #2A I., GLAH#GA M., 2@@1. Agroecologie i ecodezvoltare. Academicpres Clu0. &?. RAUA C., CgRSTEA S., (89). Arevenirea !i co#baterea polurii solului. E2. C+r+#, 2H. S2>% 3? B#%DA? , 1JJ4. Ecologie teoretic. 3d. Sarmis, Clu0 A ?apoca. 2I. GDDI?3A?> G., 1JJI. %evoltare durabil. 3d. >ni&. Bucure-ti. 2J. K32=3L 2H3# , 1JJ7. .ntegrierter Pflanzensc+utz und AgrooLos(steme, 3d. DrucO,aus ?aumburg %mbH. Halle)Saale, %ermanN. 7Or2o"!",! 2+ /r +"3: ! G/*+r"/l/i (8ED &&.(&.&''E 1ri*i"2 1ro,+$,i! <+2i/l/i . Monitorul #ficial al om5niei nr.11JC<'@.12,2@@7 7Or2i"/l 9>?D&''; !l Mi"i#,+r/l/i M+2i/l/i -i Go#1o2:ririi A1+lor 1+",r/ !/,ori5!r+! !$,i*i,!,ilor $/ i<1!$, #+<"i6i$!,i* !#/1r! <+2i/l/i. Monitorul #ficial al om5niei. :artea I. ?r. '1<11.@1.2@@7.

122

S/$$+#i/"+! 1ri"$i1!l+lor r/1+ 2+ or !"i#<+ 2+-! l/" /l +r+lor +olo i$+. K2/1: I. P+,r+#$/ -i O. Dr! !#,!"L

12'

3ra

G5rsta 6n mil. ani 2 27 C7

:erioada T%!llo1%.,! Cuaternar ?eogen :aleogen Alge actuale

egnul &egetal Gi<"o#1+r<!+ -i A" io#1+r<+ :lante actuale De(&oltarea dominant" a angiospermelor, preponderente fa." de gimnosperme -i de alte grupe de criptogame &asculare +pteridofite* Apar primele angiosperme sau plante cu flori %imnospermele sunt dominante +coniferele -i benetitalele* :"duri lu/uriante cu gimnosperme -i ferigi $lor" de-ertic" cu gimnosperme T%!llo1%.,! K!l +L $lor" algal", marin", lagunar", lacustr": C,lorop,Nceae, C,rNsop,Nceae, Diatomeae, C,arop,Nceae -i odop,Nceae P,+ri2o1%i,! -i Gi<"o#1+r<!+ $lor" s"rac" cu gimnosperme1 p"duri ml"-tinoase formate din licofite +7epidodendron*, artrifite +Calamites*, ferigi :lante ierboase de mla-tin" cu psilofite -i licofite :rima flor" continental" cu GaragNanat+ia+licofite* $lor" marin" algal" constituit" din alge &er(i+DasNcladaceae, alge ro-ii + odop,Nceae*-i alge albastre +CNanop,Nceae* N+*+r,+br!,+

egnul animal V+r,+br!,+ Apari.ia omului Mamiferele sunt 6n ascensiune, erbi&o) rele +proboscidienii, caii, antilopele, rino) cerii* -i carni&orele +leul, ,iena etc.* Dispar reptilele gigantice

Caino(oic

$lor" algal", marin" -i lacustr" format" din C,lorop,Nceae, odop,Nceae, C,rNsop,Nceae, Diatomeae, Silicoflagelate -i C,arop,Nceae

Me(o(oic 14@ 2@@ Cretacic Murasic $lor" algal", marin" -i lagunar) lacustr" repre(entat" prin: C,lorop,Nceae, odop,Nceae +Solenoporaceae*, Dinop,Nceae -i C,arop,Nceae

$auna actual" He/acoralii sunt 6n ascensiu) ne, lamelibran,iatele -i gas) teropodele sunt dominante, precum -i crustaceele -i ec,i) nidele. Dintre foraminifere caracteristici sunt numuli.ii Dispar amoni.ii -i pac,io) dontele. !-i men.in dominan) .a ,e/acoralii, lamelibran ,i) atele pac,iodonte +Diceras, eguienia*, cefalopodele din grupul amoni.ilor -i orbito) linidele dintre foraminifere.

Apar primele p"s"ri -i reptilele gigantice

24@

2riasic

$aun" marin" cu ,e/acorali, molu-te, cefalopode din grupul cerati.ilor Pro,o5o!r+ -i "+*+r,+br!,+ $oraminiferele 6-i continu" e&olu.ia1 ne&ertebrate importante sunt grupele 2etracorali, 2abula.i, Cefelopode+goniati.i -i cerati.i* -i ec,inoderme

Apar primele mamifere V+r,+br!,+

:aleo(oic

24@ 2I@ 'C@

:ermian Carbonifer De&onian

Apar primele reptile !-i fac apari.ia amfibienii Apar primii repre(en) tan.i dintre pe-ti Apar primele agnate

41@ Silurian 44@ #rdo&ician 71@ Cambrian 7H@ :recambrian protero(oic 2 7@@ 4 C@@ Ar,aic

Apar primii repre(entan.i ai algelor &er(i +C,lorop,Nceae* -i ro-ii + ,odop,Nceae* Depo(ite calcaroase cu grosimi de ' @@@ m formate din alge stromatolitice +CNanop,Nceae* $orma.iuni calcaroase stromatolitice produse de CNanop,Nceae +alge albastre* Acum ',2 mild ani apar primele bacterii +Eobacterium$ dintre talofite Acum 4,C miliarde de ani s)a format :"m5ntul

Apar brio(oarele, cefalopodele +?autiloidae* -i stomoc,ordatele Dintre :roto(oare apar foraminiferele iar dintre celelalte ne&ertebrate, spongierii, ar,eciatidele, molu-tele, art,ropodele +trilobi.ii*-i ec,inodermele !n 0urul a CI@ mil. ani apar bra,iopodele -i ec,inodermele !ntre 1 C@@ -i I@@ mil. Ani 6-i fac apari.ia primel Meta(oare+&iermi, celenterate*

124