Abuzul definire, forme si consecinte Motto Protejand clientul te protejezi pe tine

Definitie si acceptiuni In conformitate cu Dictionarul explicativ abuzul are doua acceptiuni: 1. Depsire a legalitii; (concr. fapt ilegal; delict s!"rsit de cine!a prin depsirea atribuiilor sale; #nsusirea$ #nstrinarea sau folosirea$ #n alte scopuri dec"t cele indicate$ a unui obiect #ncredinat cui!a de cine!a. 2. %ntrebuinare fr msur a unui lucru; e&ces. (lat. lit. abusus ( 'ttp:((de&online.ro(definitie(abuz Iar Enciclopedia Wikipedia reda: )buzul este utilizarea sau tratamentul neadec!at pentru un scop descalificant$ adesea pentru obtinerea incorecta sau neadec!ata de beneficii$ rau*tratament fizic sau !erbal$ injurii$ !iolentare se&ual$ !iol$ practice injuste$ obiceiuri sau practice gresite$ offense$ delicte sau diferite forme de agresiune !erbala.
( 'ttp:((enc+clopedia.t'efreedictionar+.com(abuse

Din punct de !edere psi'ologic abuzul este conectat fie cu aria manifestarilor emotionale fie cu cea a e&primarilor !erbale si non!erbale. )buzul este caracterizat prin afisarea de catre o persoana a unui comportament ce dauneaza celuilalt. ,ste asociat cu relatiile de putere$ relatiile de tip inegal. ,&ista si situatii speciale in care unele forme de abuz sunt consensuale$ consimtite de comun acord sub di!erse forme de parteneriat$ jocuri$ erotism$ etc. )cestea nu fac obiectul prezentei abordari asa incat nu !or fi tratate in continuare.

Radio rafia abuzului

1

)buzul este una dintre cele mai invalidante consecinte ce se poate instala in cadrul relatiilor umane$ e!ident a celor inegale$ a celor de tip e&ploatati!. Din nefericire radacinile acestora sunt destul !ec'i. De*a lungul istoriei !iziunea asupra relatiilor interumane a fost marcata de relati!itatea !alorilor si principiilor ce au dominat epocile tra!ersate. -a ne reamintim cate!a dintre formele istorice pe care le*a imbracat e&ploatarea umana$ consemnate prin relatii precum cele de: stapan*scla!$ nobil*taran$ boier(sau feudal *iobag(sau serb $ mosier*ser!itor$ patron*proletar iar mai nou angajator*angajat cu contract sau la negru. In toate aceste situatii de relationare$ aprioric inegale$ excesul de putere conferit ane&eaza si o parte din drepturile celuilalt intr*un mod facil dar fraudulos. In fapt e&cesul de putere se rasfrange asupra celui abuzat prin fortarea limitelor relationale, cel cu deficit de putere fiind obligat sa se retraga cedand astfel nu doar din spatiul de interactiune ci si din drepturi. Inegalitate relationala reprezinta practic o preconditie a abuzului indiferent de forma lui. ,ste insa lipsit de demnitate umana orice furt din drepturile cu!enite celuilalt. .ri din pacate abuzul tocmai asta face$ abuzatorul preia si uzeaza de drepturile celuilalt in fa!oarea sa si asta in ciuda faptului ca adesea acesta detinea oricum drepturi suplimentare. Metaforic$ abuzul intr*o asemenea situatie de!ine ofensa adusa demnitatii umane. /oarte mult timp in istoria umanitatii n*a !eg'eat nimeni asupra formelor$ consecintelor si implicatiilor sociale ale abuzului. -i abuzul nu a ocolit pe nimeni$ fie ca ne*a atins mai putin sau mai mult$ #n toti anii ce i*am strans #n spate greutatea acestor abuzuri impo!areaza umerii no0tri #nc din primii ani ai copilriei. 1a inceput$ istoria abuzurilor personale impo!areaza corpul si memoria$ apoi$ mai tarziu$ rideaza si sc'imonoseste c'ipul interior. )ti decis !oi in primii ani ai !ietii cand sa mancati sau cum sa !a imbracati sau cu ce2 )ti decis !oi sa purtati 'aine$ de cate ori sa macati pe zi$ cand sa mergeti la gradinita sau la scoala2 -au la ce gradinita si la ce scoala2 )ti decis !oi in ce limba sa !orbiti sau in ce cultura sa !a formati2 3and !i s*a permis sa luati primele decizii2 -i atunci cand le*ati luat sunteti sigur ca erau ale !oastre2 Iar acum$ sunteti liberi sa decideti cursul !ietii !oastre2 3and sa mergeti la munca$ cat impozit sa platiti si pentru ce2 3and si cat concediu sa !a luati2 Iar daca studiati inca$ cat sa dureze studiile$ ce anume sa studiati$ ce recunoastere sa primiti sau cat sa platiti pentru aceste studii2 ,!ident putem alege sa nu facem nimic insa nu putem pentru prea mult timp. 4e!oile biologice si sociale ne obliga sa reanalizam situatia permanent si sa facem compromisul deficitului de putere. Insasi procesul educati! are grefat in functionalitatea sa tipare abuzi!e. Desigur educatia in sine nu e abuzi!a$ insa de!ine prin impunerea ei drept obligatorie sau prin constrangerile pe care le utilizeaza in diferitele conte&te.
2

4ici psi'oterapia nu e abuzi!a$ dar se pot comite nenumarate abuzuri in spatiul terapeutic$ spatiu in care roluri sunt eminamente diferite$ inegale si limitati!e. 4u intamplator procesul de formare e unul de durata$ acesta implicand mult mai mult decat ac'izitia de te'nici si strategii terapeutice dar din pacate in unele cazuri ramane un proces insuficient g'idat. * abuzul nu mpiedic uzul 5 era o ma&im din !ec'iul drept francez. )ceasta sugera ca teama de a s!"rsi un abuz (de drept nu trebuie s duc la nee&ercitarea acelui dreptului. ,&trapoland teama de a nu comite un abuz nu trebuie sa conduca la e!itarea procesului educati!$ la e!itarea psi'oterapiei ori a oricarei relationari de tip inegal in general. 3ontrolul conduitei se face prin respectarea demnitatii celuilalt si nu prin e!itare.
A!"#"# $%$ &%''(& "#")

Abuzul verbal Utilizarea exprimarii verbale pentru a ataca, a rani sau a injura pe cineva, pentru a castiga putere sau control asupra celuilalt sau pentru a-l convinge sa creada neadevaruri ori pentru a-i aduce daune. )buzul !erbal include: * ascunderea sau falsificarea de informatii (ingreuneaza(relatia si dez!oltarea ei aducand un sentiment de neincredere reciproc +e&. *sunt lucruri pecare nu pot sa ti le dezvalui inca..., * contrazicerea (refuzarea acceptarii punctului de !edere al celuilalt e&. *trebuie sa te contrazic chiar daca nu imi face placere * desconsiderarea trairilor celuilalt (implica faptul ca e ce!a gresit cu acesta daca simte asa e&. *toata lume traieste astfel de evenimente, nu esti nici prima nici ultima * defaimarea (pro!oaca un sentiment de nedreptate si adesea intentii rau!oitoare +e&. *nu toata lumea te cunoaste bine... dar eu stiu bine cam ce poti, * reprosul (este e&trem de in!alidant$ demobilizeaza si bloc'eaza manifestarile +e&. *nu ma asteptam la asa ceva din partea ta...,

* deturnarea (ocoleste aspecte care pot prezenta interes pentru una dintre parti$ dar nu si pentru cealalta parte +e&. *sa trecem la aspecte care sunt cu adevarat importante acum... nu avem mult timp, * etic-etarea (ofera o imagine rudimentara$ limitati!a asupra persoanei si adesea umilitoare +e&. *pari a fi o persoana...simpla/complicata/egoista, * intero area tendentioasa (induce sentimentul de obligati!itate +e&. *vrei sa-mi raspunzi totusi la intrebarile pe care ti le-am adresat, * de -izarea abuzului verbal printr*un .oc verbal(in!alideaza de asemenea perceptiile celuilalt e&. 5m-ar mira sa poti face asta chiar acum,... sau vrei doar sa ma contrazici, o , iti dau voie sa ma contrazici * blocarea si derutarea celuilalt (fac sa se e!ite discutarea aspectelor importante pentru acesta e&. 5stop, opreste-te...; nu e cazul sa mai continui * acuzarea si blamarea celuilalt pentru propriile manifestari(greseli(izbucniri (induce idee ca de fapt acesta a de !ina pentru abuzul comis e&. *daca nu erai asa lenes, uituc, neingrijit, neatent, nu m-as fi manifestat astfel * trivializarea si trivializarea subtila (induce sentimentul de inutilitate celuilalt 5 e lipsit de importanta e&. *este in regula, stim ca avem probleme de comunicare pentru ca nu esti deloc capabil sa vezi intregul tablou. ! sa compensez eu pe cat se poate. * subminarea celuilalt (erodeaza increderea in sine a acestuia +e&. 5asta numeste el arta. "ana si un cimpanzeu ar picta mai bine.,

* amenintarea (o forma de control ce induce frici si temeri profunde

4

+e&. 5incheiem bunele relatii daca pui problema asa..., * uitarea promisiunilor (o forma de e!itare a comportamentelor +e&. 5nu-mi aduc aminte sa fi promis asta... * ne area (o forma mai puternica de uitare +e&. 5n-am spus niciodata asa ceva. #e unde iti vin ideile astea$ * tipatul sau tonul ridicat (detensioneaza dand sentimentul de putere dar creste an&ietatea si sentimentul de esec al celuilalt +e&. 5nu tipa la mine66, * critica si .udecarea (in loc de e&primare neutra sau corectii ale actiunilor eronate in mod constructi!e este folosita o maniera !erbala puniti!a +e&. *poti sa faci vreodata ceva bine$% nici n-ai terminat bine liceul si deja o dai in bara&, * umilirea (fie in public fie in particular induc jena$ rusine$ disconfort +trebuie sa fiti toleranti cu el, nu prea stie ce-i cu el, * manipularea (utilizarea sentimentului de responsabilitate$ de obligatie sau c'iar de iubire al celuilalt pentru a atinge scopuri personale daca ma iubesti cu adevarat, atunci vei vrea sa faci asta pentru mine... * apelarea pe nume sau pe intre ul nume (nefolosirea pronumelui sugereaza o distantare intentionata fata de persoana respecti!a$ o abordare mai putin uzuala$ nefamiliara +'eogescule.... mai stai mult pe ganduri, * ridiculizarea (realizarea de glume$ luarea in ras sau c'iar bataia de joc la adresa celuilalt mai tu chiar vrei sa descoperi (merica...

#emne si simptome ale abuzului verbal

5

)buzul !erbal aduce cu sine suferinta emotionala si mentala. )buzatorul se autodefineste prin modalitatea in care abuzeaza. 4e spune cine este$ ce si cum gandeste$ ce moti!atii are$ care sunt temerile sale$etc. )buzatul la randul sau afiseaza masura in care este capabil sa se nege sau sa*si reprime identitatea. . prima distinctie care trebuie facute este intre semnele de recunoastere a abuzului si simptomele acestuia. )emnele sunt manifestari specifice ale celui care abuzeaza care apar in momentele de abuz. )ceste manifestari pot fi !erbale$ emotionale$ mimico*gestuale. * * * * * * ridicarea tonului pretentiile nerealiste strigarea pe numele de familie gesturi agresi!e sau intempesti!e realizarea de glume la adresa celorlalti etc

)imptomele sunt manifestarile si trairile ale celui abuzat pe tot parcursul abuzului$ unele persistand si dupa ce abuzatorul s*a retras. * * * * * * * * Abuzul emotional
6

scaderea stimei de sine comportament rezer!at submisi!itate dispozitie apatica stare depresi!a an&ietate retragere$ izolare

)re adesea tangente cu abuzul !erbal in care e&ista intentia de a rani$ de a ataca ori de a controla !ictima. )buzatorul emotional adesea utilizeaza abuzul !erbal insa poate folosi si alte modalitati. Mai jos sunt descrise cate!a dintre acestea * dominarea (seteaza conte&tul pentru ca abuzatorul sa detina mereu controlul si impiedica posibilitatile de manifestare ale abuzatului intimidarea (pentru a induce comportamente contrare dorintei si intentiilor celuilalt asteptarile/pretentiile nerezonabile (apare sentimentul de !ino!atie pentru ca nu raspunde niciodata deplin asteptarilor abuzatorului$ oricat se straduieste niciodata nu e suficient manifestarile neasteptate (sc'imbari bruste de stare sau e&plozii emotionale paralizeaza manifestarile celuilalt dominandu*l pe moment ne li.area (induce un sentiment de inferioritate$ de insignifiant

* *

e&. *mutarea atentiei in alta parte in timp ce interlocutorul i se adreseaza * * evitarea (este oarecum o forma constienta de neglijare controlul (!erificare in intregime a !ietii cui!a 5 unde merge$ cu cine se !ede$ ce citeste$ cum se imbraca$ ce c'eltuieli face$ etc.$ refuzand orice forma de impartire sau coparticipare -artuirea (necajirea$ intaratarea$ sacairea$ zgandarirea celuilalt sub diferite modalitati aduce iritate si ne!oia de e!itare$ de fuga fapt ce incurajeaza abuzatorul sa*si urmareasca !ictima$ amplificand comportamentul abuzi!

-imptomatologia in cazul abuzului emotional nu difera de cea prezenta in cazul abuzului !erbal$ uneori difera intensitatea de manifestare. ,&ista si alte forme de abuz$ dar care sunt mai rar intalnite in cadrul profesional de practica psi'ologica$ fara insa de a putea fi e&cluse insa. /iind si dezbatute mai ales in dreptul penal nefiiind dominante in cadrul ser!iciile psi'ologice si ca atare nu ne !om opri sa le analizam.

)ceste forme de abuz sunt: abuzul fizic$ abuzul se&ual$ abuz asociat adesea cu cel fizic$ abuzul spiritual$ unul dintre cele mai subtile forme$ care poate atrage si celelalte forme de abuzz mentionate deja
7

. modalitate de e!itare a comportamentelor abuzi!e$ in relatia psi'ologilor cu clientii lor este respectarea drepturilor principale ale clientului. ,ste si o modalitate de contrabalansare a diferentei putere$ a inegalitatii de relatie$ psi'ologul a!and mult mai putine drepturi. Drepturi de baza ale clientilor 1. 2. 3. 4. 5. 6. . !. #. de a fi tratat cu demnitate si respect de a beneficia de suport emotional de a nu fi provocat de a avea propriile trairi si experiente recunoscute ca reale de a primi scuze sincere in cazul in care psihologul a gresit fata de acesta de a primi raspunsuri clare si informative la intrebarile care vizeaza serviciul oferit de a nu fi acuzat sau blamat de a nu fi criticat sau "udecat de a fi incura"at