USM, Facultatea tiine Economice Curs: Psihologie

Lector: Dumbrveanu N.
Tema 6: COMUNICARE Subiecte: 1. De ini!ia "i caracteristicile comunicrii #. Structura "i unc!iile comunicrii $. %i&urile 'e comunicare (. Comunicarea nonverbal
Obiective:

s 'e ineasc no!iunea 'e comunicare) s caracteri*e*e structura "i unc!iile comunicrii) s clasi ice ti&urile 'e comunicare) s 'etermine rolul &erce&!iei inter&ersonale +n ormarea &rimei im&resii) s a&recie*e rolul comunicrii nonverbale +n comunicare inter&ersonal)

________________________________________
I. DEFINIIA I CARACTERISTICILE COMUNICRII Comunicarea este &rimul instrument s&iritual al omului +n &rocesul sociali*rii sale. Comunicarea a ost 'e inita ca o form particular a relaiei de schimb ntre dou sau mai multe persoane, ntre dou sau mai multe grupuri care are ca elemente eseniale relaia dintre indivizi sau dintre grupuri, schimbul, transmiterea i receptarea de semnificaii, modificarea voit sau nu a comportamentului celor angajai. Comunicarea umana se ocu&a 'e sensul in orma!iei verbale, &re*entata +n orma orala sau scrisa "i 'e cel al in orma!iei non verbale, re&re*entata 'e &aralimba,, mi"crile cor&ului "i olosirea s&a!iului. Cuv-ntul 'e ori.ine latina /comunicare0 +nseamna / a s&une1. Himstreet i Batsy 'e inesc comunicarea men!ion-n': 3ca mana.er, &rinci&ala &reocu&are ore&re*int &rocesul 'e transmitere "i lu1ul in orma!iei. Ca scriitor "i vorbitor, &rinci&ala &reocu&are o re&re*int construirea4&re*entarea mesa,ului. Ca emi!tor "i rece&tor al mesa,ului e"ti obli.at s ii &reocu&at 'e sens. 5ceste trei abor'ri 'i erite re eritoare la 'e inirea comunicrii +"i &ro&un 'oar
1

ace comun0. Dictionarul e1&licativ al

limbii rom-ne o era urmatoarea 'e initie: a comunica2a ace cunoscut) a 'a 'e stire) a in orma) a in iinta,

6nce&uturile stu'iului &rocesului comunicarii 'atea*a +nca 'inaintea erei noastre. 5cest stu'iu a ost im&ulsionat 'e conte1tul social al 7reciei 5ntice +n care unctiona &rinci&iul ca iecare sa8si ie &ro&riul avocat) acest lucru nu acea altceva 'ec-t sa contribuie la 'e*voltarea comunicarii +ntre oameni 'eoarece cel care reusea sa se im&una &rin mo'ul 'e a vorbi, 'e a comunica +n .eneral, 'evenea li'er &olitic si acea &arte 'in con'ucerea societatii. 9n secolul : i.e.n, Cora1 'in Siracu*a intro'uce &rimele elemente 'e teoria comunicarii +n cartea /5rta retoricii0 a&aruta +n aceea &erioa'a. Stu'iul comunicarii este intro'us in viata aca'emica .reaca alaturi 'e ilo*o ie, 'e catre ;laton si stu'entii sai, &rintre care si 5ristotel. 6n anul 1<< +.e.n. iloso ii romani, &rintre care si Cicero, elaborea*a &rimul mo'el al sistemului 'e comunicare. 6n secolele care urmea*a nu mai este a'us nimic nou +n teoria comunicarii umane. Du&a anul 1=<<, &roblemele comunicarii rea&ar +n centrul vietii sociale) aceasta &e 'e o &arte, 'atorita 'iminuarii rolului bisericii, ca sursa unica 'e &utere &olitica, iar &e 'e alta &arte, 'atorita a&aritiei statelor nationale, a re.imurilor 'emocratice si a universitatilor. %oate acestea contribuie la cresterea libertatii 'e e1&rimare, la 'e*voltarea literaturii si s&orirea numarului 'e &ublicatii.

USM, Facultatea tiine Economice Curs: Psihologie

Lector: Dumbrveanu N.
s i*ole*e 'i eritele as&ecte ale &rocesului 'e comunicare +n sco&ul reali*rii unei c-t mai &recise +n!ele.eri0. Edward O. Wilson > biolo. > 3Comunicarea este o ac!iune a unui or.anism sau unei celule care alterea* mo'elele &robabile 'e com&ortament ale altui or.anism sau altei celule, +ntr8o a'a&tativ &entru unul sau mai mul!i &artici&an!i0. Carl I. Hovland, Irving I. Janis si Harold H. Kelley : 3Comunicarea este un &roces &rin care un in'ivi' ?comunicatorul@ transmite stimuli ?'e obicei, verbali@ cu sco&ul 'e a scAimba com&ortarea altor in'ivi*i ?au'itoriul@.0 Charles Morris: 3&unerea in comun, +m&rt"irea, transmiterea unor &ro&riet!i unui numr 'e lucruri0) 3orice me'iu care serve"te acestui &roces 'e &unere +n comun e un mi,loc 'e comunicare: aerul, 'rumul, tele onul, limba,ul.0 Collin Cherry: 3Comunicarea este ceea ce lea. or.anismele +ntre ele.0 Waren Weaver: comunicarea re&re*int 3totalitatea &roceselor &rin care o minte &oate s o a ecte*e &e alta.0 Jose Arang ren: 3Comunicarea este o transmitere 'e in orma!ie la care se a"tea&t rs&uns.0 Caracteristici A e C!mu"ic#rii manier

1.

Comunicarea interuman se 'es "oar $erma"e"t Bi c!"ti"uu, in'ivi'ul &ornin' 'e la

&ro&ria sa e1&erien! "i 'e la ceea ce este consi'erat a&t cunoscut, asimil-n' &rin mesa,e noi cuno"tin!e ce vor re&re*enta un un'ament &entru urmtoarele "i a"a mai 'e&arte, reali*-n' ast el o +naintare +n cunoa"tere. C. 5'ler "i 7. Co'man ?1) &. D@, aseamn comunicarea cu 3un ilm +n 'erulare al crui sens &rovine 'in 'es "urarea unor serii 'e ima.ini a late +n interrela!ie0.

#.

caracteru simb! ic 8 comunicarea uman se e ectuea* +n sisteme "i limba,e com&le1e,

&rin .esturi, e1&resii a ective stan'ar'i*ate, e ectuarea 'e ac!iuni, com&ortamente atitu'inale etc. &rin urmare,comunicarea se reali*ea* &rin co'uri care au un caracter simbolic, conven!ional. Desi.ur, co'ul trebuie s ie +nv!at 'e iecare &ersoan +n &arte &rintr8un &roces 'e asimilare activ 'ar "i 'e selec!ie, 'uc-n' la constituirea unui sistem in'ivi'ual, &rin re!inereaa ceea ce este esen!ial, ast el +nc-t &rocesul 'e comunicare s aib o ba* comun &entru to!i interlocutorii. 5st el, iecare &artener olose"te, +n comunicare, 3limba internali*at0 &entru a8"i transmite mesa,ele 'ar acestea ca&t valoare 'e comunicare +n msura +n care se ba*ea* &e co'ul comun. Ele sunt +ns a'a&tate "i situa!iei 'e comunicare 'intr8un anumit moment al conte1tului. Caracteristic comunicrii umane este ecAilibrul +ntre ceea ce este stabilit "i ceea ce este variabil. 6n conclu*ie, mesa,ele &ot i corect co'i icate "i inter&retate numai 'ac interlocutorii +m&rt"esc acela"i co', 'ac st&-nesc acela"i sistem 'e semnale.

$.

%i$! aritatea& 'in 'e inirea comunicrii reiese c +ntre.ul &roces nu &oate i conce&ut

'ec-t av-n'u8se +n ve'ere e1isten!a a 'oi &oli: emi!tor8rece&tor.

USM, Facultatea tiine Economice Curs: Psihologie

Lector: Dumbrveanu N. (.
A'a$tabi itatea& +n or.ani*area e1&resiei sale, emi!torul este obli.at a se a'a&ta la rece&tor, ale.-n' semnale 'in sistemul lin.vistic4&aralin.vistic cunoscut 'e &artener, &re er-n' valori semni icative cunoscute ca iin' +n!elese 'e acesta) +n 'emersul su se olose"te 'e o a&artenen! reci&roc la un anumit moment istoric, la un anumit ti& 'e colectivitate, &ro esiune, etc.0. Ada!tarea !artenerilor este "on"tient re"i!ro" #n interes l "om ni"rii e$i"iente. 5st el, a'a&tabilitatea unc!ionea* ca o cerin! a comunicrii im&lic-n' reci&rocitate +n atitu'ine.

D. =.

ire(erersibi itatea&comunicarea are caracter 'e initiv, mesa,ul o'at transmis nu &oate i i"te"!i!"a itate& un alt as&ect 'emn 'e men!ionat este c +n com&ortamentul sau +n

returnat, im&actul iin' inevitabil Binici'ecum reversibil. cuvintele &artenerilor 'e comunicare se &ot 'esci ra anumite atitu'ini, motiva!ii ce ne con'uc la i'eea c in'ivi'ul uman &oate transmite ceea ce vrea, c-n' vrea "i +n mo'ul care +i este &ro&riu.Cu alte cuvinte, +n comunicare e1ist o anumit i"te"!i!"a itate.

II. STRUCTURA )I FUNCEIILE COMUNICFRII

Elementele 'e ba*a ale &rocesului 'e comunicare sunt emitorul sau sursa ?&ersoana care iniia* comunicarea, transmite mesa,ul@ Bi rece&torul sau 'estinaia ?&ersoana care &rimeste mesa,ul@. 9ntre cele 'ou &uncte ale comunicrii se a l mesa,ul ?in ormaia@ care se co'i ic +ntr8un semnal. 6ntre transmitor Bi rece&tor se reali*ea* ast el scAimb 'e in ormaii, res&ectiv comunicri sau mesa,e. 5ceste lu1uri 'e in ormaie se reali*ea* &rin interme'iul unui canal #. Mo'ul +n care este elaborat mesa,ul se numeBte co'i icare. G&eraiunea &rin care interlocutorul anali*ea*, inter&retea* Bi +nele.e mesa,ul +n mo' corect se numeste 'eco'i icare. Cs&unsul rece&torului la mesa,ul transmis ne 'emonstrea* 'ac acesta a ost bine +neles. Ceacia res&ectiv se numeBte ee'bacH Bi +ncAeie cercul comunicrii 'eoarece rece&torul, la r-n'ul su, co'i ic o in ormaie ?rs&unsul la mesa,@ Bi o comunic transmitorului. ;utem 'eci consi'era c +n &rocesul comunicrii rolurile se scAimb mereu: rece&torul 'evine transmitor Bi invers.

odelul tehnicist al comunicrii

> Canale teAnolo.ice: tele oane, caseto oane, com&utere, vi'eo, &a.ere, ra'io > Canale scrise: scrisori, ra&oarte, a isiere, memo8uri, ormulare, carti, reviste, *iare) > Canale ata8n ata: conversatii, interviuri, +nt-lniri, &re*entari, cursuri, lecturi.

USM, Facultatea tiine Economice Curs: Psihologie

Lector: Dumbrveanu N.
FUNC*IILE ;reocu&area &rivin' unc!iile comunicrii este oarte vecAe, iin' le.at, &entru +nce&ut, 'e numele lui 5ristotel ?$I(8$## +. J.@ "i av-n' ca 'omeniu 'e re erin! retorica) aceast &rim clasi icare lua +n consi'erare +u"c!ia $! itic,'e iberati( ?stabilirea &rin 'iscurs a o&ortunit!ii4ino&ortunit!ii unei ac!iuni &ublice@, uncia +!re"sic, -u'iciar, ?'ove'irea ,uste!ei4in,uste!ei unei a&te comise@"i +u"c!ia e$i'eictic,'em!"strati( ?elo.ierea4blamarea eveniment, etc.@ E&oca mo'ern 'e&"e"te ri.orile stricte ale 'iscursului retoric, cercetrile +ntre&rinse +n ve'erea stabilirii unc!iilor comunicrii &ornin', +n ma,oritatea ca*urilor, 'e la anali*a elementelor com&onente ale &rocesului 'e comunicare Cecent aria unc!iilor comunicrii este e1tins, ele a,un.-n' la "ase, "i anume: 1@Fu"c!ia e.$resi(,em!ti(/ evi'en!iin' strile a ective ale emi!torului, reac!iile sale la o anumit realitate e1&rimat &rin 'i erite mi,loace stilistice, inter,ec!ii, orme verbale, e1&resii s&eci ice, etc. unei &ersonalit!i, evi'en!ierea4'e&l-n.erea unui

#@Fu"c!ia $!etic, av-n' +n ve'ere mesa,ul, "i anume elul cum este e1&rimat acesta, aten!ia rece&torului iin' concentrat asu&ra semni icantului cu as&ectul su &oetic sau .ra ic, +n
acest ca* acesta este &rivile.iat, "i nu situa!ia real vi*at 'e comunicare. $@Fu"c!ia c!"ati(,$ersuasi(,ret!ric, av-n' +n ve'ere rece&torul 'e la care se a"tea&t ob!inerea unei anumite reac!ii, a unui anumit rs&uns +n sensul 'orit 'e emi!tor &rin utili*area anumitor inter,ec!ii, a unei anumite orme verbale ?mo'ul im&erativ@ etc. (@Fu"c!ia meta i"0(istic, mani est-n'u8se atunci c-n' este necesar s se semnale*e co'ul +n care se ace comunicarea "i care +"i .se"te e1&rimarea +n .esturi, ton, &eri ra*e e1&licative, etc. D@ Fu"c!ia +atic, re erin'u8se 'oar la caracteristicile canalului 'e comunicare "i controlul bunei sale unc!ionri, r vreo le.tur cu &artenerii comunicrii,cu mesa,ul transmis sau ca'rul utili*at. De"i contestat ulterior 'e al!i cercettori, aceast unc!ie &oate i recunoscut +n numeroase semnale verbale sau non8verbale ce se mani est +n s&ecial +ntr8o comunicare inter&ersonal, &recum saluturi, .esturi 'e a&robare,'e*a&robare, contact vi*ual, etc. =@Fu"c!ia re+ere"!ia , vi*-n' &e l-n. re erin!a mesa,ului "i conte1tul, ca'rul situa!ional +n care se 'es "oar comunicarea, a'ic conte1tual8situaional. III. TI1URILE DE COMUNICARE 6n .eneral, mesa,ele se &ot transmite &rin interme'iul limba,ului :ECK5L ?cu a,utorul cuvintelor@, al limba,elor NGN:ECK5LE ?cu a,utorul limba,ului cor&ului, al s&atiului, al tim&ului, al lucrurilor@ si al limba,ului ;5C5:ECK5L, care este o orma vocala 'e limba, neverbal ?'e e1em&lu tonalitatea si in le1iunile vocii, ritmul 'e vorbire, mo'ul 'e accentuare al cuvintelor, &au*ele 'intre cuvinte, ticurile verbale, etc@.

USM, Facultatea tiine Economice Curs: Psihologie

Lector: Dumbrveanu N.

C!mu"icarea (erba # C!mu"icarea (erba # se reali*ea* &rin limba,, care re&re*int un ritual care se &etrece atunci c-n' ne a lm +ntr8un anumit me'iu +n care un rs&uns conven!ional este a"te&tat 'e la noi. S&re e1em&lu, cineva care mer.e la o nunt va ura Lcas 'e &iatrL, iar cineva care mer.e la o +nmorm-ntare va s&une LDumne*eu s81 o'iAneascL, "i nu invers. 5ceste ritualuri ale limba,ului sunt +nv!ate 'in co&ilrie, 'eoarece ele 'e&in' 'e anumite obiceiuri 'irect ra&ortate la o anumit cultur "i comunitate) toto'at, sunt +nv!ate obiceiurile 'e limba, corecte "i incorecte ?s&re e1em&lu, cuvintele in'ecente &e care co&ilul le olose"te &entru &rima 'at sunt re&rimate sever 'e ctre &rin!i@. Ulterior, in'ivi'ul +nva! s oloseasc cuvintele +n unc!ie 'e me'iul +n care se a l. Este un &rim &as +n 'irec!ia s&eciali*rii limba,ului. 6n tim&, +n unc!ie 'e 'i eritele cuno"tin!e asimilate, &ersoana &oate utili*a ti&uri 'i erite 'e limba,, mai re'us sau mai +nalt s&eciali*ate. 7-n'irea "i limba,ul se 'e*volt +m&reun. 5"a cum mo'ul 'e a .-n'i al iecrei &ersoane este unic, "i mo'ul 'e a vorbi este unic. 5ceast unicitate a limba,ului le.at 'e iecare &ersoan +n &arte &oate i +n.lobat sub 'enumirea 'e stil verbal. De alt el, stilul este un in'icator al &ersoanei +n inte.ralitatea sa. C!mu"icarea "!"(erba a Comunicarea non verbala este comunicarea care nu oloseBte cuvinte Bi &rin care se e1&rim sentimente, emoii, atitu'ini. CAiar Bi r cuvinte, noi comunicm &rin ceea ce acem: mo'ul cum stm sau cum umblm, cum ri'icm 'in umeri sau acem un .est, cum ne +mbrcm, cum con'ucem o maBin sau stm la birou, iecare 'in acestea av-n' o semni icaie si comunic-n' o i'ee. Sensul acestei comunicri 'e&in'e 'e conte1t Bi 'e relaiile 'intre in'ivi*i. Comunicarea non verbal este 'eosebit 'e im&ortant +n &lan social. Ea com&letea*, +ntreBte, nuanea* sensul mesa,elor verbale Bi, +n anumite situaii, este cAiar mai cre'ibil 'ec-t comunicarea verbal. Un bun comunicator trebuie s st&-neasc bine at-t comunicarea verbal c-t Bi &e cea non verbal. %ariere i" c!mu"icare Comunicarea inter&ersonala este +n.reunata 'e bariere umane. Karierele sunt:

USM, Facultatea tiine Economice Curs: Psihologie

Lector: Dumbrveanu N.
Fi*ice: 'e iciente verbale, acustice, am&lasament, lumina, tem&eratura, ora 'in *i, 'urata int+lnirii, etc. Semantice: vocabular, .ramatica, sinta1a, conotatii emotionale ale unor cuvinte. Determinate 'e actori interni: o 9m&licare &o*itiva: 9mi &lace 9on, 'eci ascult ceea ce are 'e s&us.

o 9m&licare ne.ativa: Mirela m8a b+r it acum 1< ani, 'eci inter&rete* tot ceea ce s&une ca
iin' +m&otriva mea.

o Frica: sunt at-t 'e &reocu&at 'e ceea ce voi s&une 'u&a aceea +nc-t nici nu &ot sa au'
ceea ce s&une MiAai.

o ;resu&uneri subiective: 5rati e1act ca uncAiul meu &e care nu &ot sa8l su ar, asa ca ori 'e
c-te ori vorbesti +l au' &e el.

o 5.en'a ascunsa: 9n'ata ce termin se'inta ma voi &utea 'uce sa ,oc bascAet. /Jai sa
'iscutam acest subiect +n se'inta urmatoare0.

o Lumi ima.inare: %oti avem /lumi ima.inare0M inter&retarea noastra &ersonala a

lucrurilor si i'eilorM&e care le &rote,am cu .ri,a. 5lte bariere:

o Di erentele 'e &erce&tie: Mo'ul +n care &rivim noi lumea este in luentat 'e e1&erientele
noastre anterioare, ast el ca &ersoane 'e 'i erite v-rste, nationalitati, culturi, e'ucatie, ocu&atie, se1, tem&eramente,etc. vom avea alte &erce&tii si vor rece&ta situatiile +n mo' 'i erit.

o Conclu*ii .rabite: 5'eseori ve'em ceea ce 'orim sa ve'em si au*im ceea ce 'orim sa
au*im, evit-n' sa recunoastem realitatea +n sine. 5ceasta ne &oate 'uce la ceea ce se s&une 0 ace 'oi &lus 'oi sa 'ea cinci /.

o Stereoti&ii: 6nvat-n' &ermanent 'in e1&erientele &ro&rii vom +nt-m&ina riscul 'e8a trata
'i eritele &ersoane ca si cum ar i una sin.ura: /'aca am cunoscut un in.iner ?sau stu'ent, maistru, v-n*ator, etc@ i8am cunoscut &e toti0.

o Li&sa 'e cunoastere: Este 'i icil sa comunicam cu cineva care are o e'ucatie 'i erita 'e a
noastra, ale carui cunostiinte asu&ra unui subiect 'e 'iscutie sunt mult mai re'use.

o Li&sa 'e interes: Una 'in cele mai mari bariere ce trebuiesc 'e&asite este li&sa 'e interes
a interlocutorului ata 'e mesa,ul 'umneavoastra. %rebuie sa va aste&tati si la aceasta &osibilitate: oricum sunteti mai interesati 'e &roblemele noastre 'ec-t 'e ale altora. 5colo un'e li&sa 'e interes este evi'enta si 'e +nteles, trebuie sa actionati cu abilitate &entru a 'irectiona mesa,ul 'umneavoastra ast el +nc-t sa cores&un'a intereselor si nevoilor celui ce &rimeste mesa,ul.

o Emotii: Emotivitatea emitatorilor si rece&torilor 'e mesa,e &oate i 'easemenea o bariera.

Emotia &uternica este ras&un*atoare 'e blocarea a&roa&e com&leta a comunicarii. G meto'a 'e a +m&ie'ica acest bloca, consta +n evitarea comunicarii atunci c-n' sunteti

USM, Facultatea tiine Economice Curs: Psihologie

Lector: Dumbrveanu N.
a ectati 'e emotii &uternice. 5ceste stari va &ot ace incoerent sau &ot scAimba com&let sensul mesa,elor transmise. %otusi uneori, cel care &rimeste mesa,ul &oate i mai &utin im&resionat 'e o &ersoana care vorbeste ara emotii sau entu*iasm consi'er-n'8o &lictisitoare, ast el ca emotia &oate 'eveni un lucru bun.

o ;ersonalitatea: Nu numai 'i erentele 'intre ti&urile 'e &ersonalitati &ot cau*a &robleme
ci a'eseori, &ro&ria noastra &erce&tie a &ersoanelor 'in ,urul nostru este a ectata si, ca urmare, com&ortamentul nostru in luentea*a &e acela al &artenerului comunicarii. 5ceasta /ciocnire a &ersonalitatilor0 este una 'intre cele mai recvente cau*e ale esecului +n comunicare. Nu +ntot'eauna suntem ca&abili sa in luentam sau sa scAimbam &ersonalitatea celuilalt 'ar cel &utin, trebuie sa im &re.atiti sa ne stu'iem &ro&ria &ersoana &entru a observa 'aca o scAimbare +n com&ortamentul nostru &oate .enera reactii satis acatoare.5cest ti& 'e autoanali*a nu &oate i a.reata 'e oricine si oricum. !ezi "#mpactul diferen$elor culturale asupra negocierii %

USM, Facultatea tiine Economice Curs: Psihologie

Lector: Dumbrveanu N.

odel preluat din &imona #ovnu$ '())*+,omunicare, ed- .aldpress