Romania in relatiile internationale in secolul al XX-lea Daca secolul al XVIII-lea a ramas in memoria europenilor drept secolul luminilor, iar

secolul al XIX-lea secolul nationalitatilor, secolul al XX-lea poate fi denumit secolul conflictelor la scara planetara. Este secolul in care omenirea cunoaste cele doua mari conflagratii mondiale, urmate dupa 1947 de un nou tip de conflict, razboiul rece. Concurenta dintre Marile uteri, pentru impartirea lumii in sfere de influenta si cucerirea de noi piete de desfacere, a generat rimul !a"#oi Mondial, si s-a manifestat in plan diplomatic prin constituirea de aliante si #locuri militare$ %ripla &lianta ' uterile Centrale-(emania , &ustro-)ngaria si Italia* si %ripla Intelegere '&ntanta$ +ranta, &nglia, !usia*. ,a inceputul secolului XX !omania s-a afirmat in sud-estul Europei ca un factor de sta#ilitate politica. Intre %ripla &lianta si &ntanta, !omania a e-oluat atat in functie de raporturile de forte din -ecinatate cat si din perspecti-a atingerii intereselor nationale$ p.strarea independen/ei 0i integrit./ii /.rii 0i unirea cu pro-inciile aflate su# st.p1nire straina. &stfel, dupa do#andirea independentei'1272*, !omania s-a implicat in cel de-al doilea ra"#oi #alcanic'1913* impotri-a 4ulgariei recuperand astfel 5udul Do#rogei '6udetele Durostor si Caliacra*. &cest moment marc7ea"a indepartarea de uterile Centrale 'la care !omania aderase in 1223* si apropierea de &ntanta. In conditiile i"#ucnirii rimului !a"#oi Mondial, in 1914, Consiliul de Coroana de la 5inaia' 81 iulie93 august 1914* a 7otarat neutralitatea tarii si e:pectati-a armata, in ideea asteptarii momentului celui mai prielnic pentru intrarea !omaniei in ra"#oi, in scopul reali"arii idealului reintregirii nationale. Dupa doi ani de neutralitate '1914-191;*, !omania a intrat in ra"#oi de partea &ntantei, care recunoastea drepturile legitime ale statului roman asupra teritoriilor locuite de romani si aflate su# stapanire austro-ungara. ,a finalul rimului !a"#oi Mondial, s-a constituit !omania Mare, prin re-enirea la tara a 4asara#iei, 4uco-inei si %ransil-aniei.)nirea din 1912 a fost e:presia -ointei poporului roman, manifestata in cadrul unor mari adunari cu caracter ple#iscitar. <#iecti-ele politicii e:terne romanesti in perioada imediat urmatoare reali"arii statului national unitar roman au -i"at recunoasterea internationala a Marii )niri, apararea su-eranitatii teritoriale si a integritatii statului. )nirea de facto infaptuita prin forte proprii de catre poporul roman a fost confirmata de jure de catre forurile internationale in cadrul Conferintei de ace de la aris din 1919-198=. Din deceniul trei, sc7im#arile din planul relatiilor internationale in directia re-i"uirii tratatelor de pace si politica de appeacement 'conciliatorism* a Marilor uteri fata de (ermania , au influentat o#iecti-ele politicii e:terne romanesti > rincipalele optiuni in plitica e:terna -i"au$ crearea unor aliante defensi-e care sa garante"e pacea si securitatea , respestarea aliantei cu democratiile occidentale si fidelitate fata de 5ocietatea ?atiunilor. In 1981 este creata prima alianta regionala cu caracter defensi- din Europa, Mica Intelegere, '!omania, Iugosla-ia, Ce7oslo-acia*. !omania a a-ut un rol acti- in reali"area celei de-a doua aliante regionale defensi-e, Intelegerea 4alcanica '1934-!omania, Iugosla-ia, (recia, %urcia*. e langa tratatele bilaterale 'romano-polone in 1981 , %ratatul de alianta si amicitie cu +ranta in 198;, si cele cu olonia si Italia din 198;*, !omania a semnat tratate multilaterale, a participat la aliante politice internationale in prima 6umatate a secolului XX. &stfel , inca din 1919 , !omania a aderat la 5ocietatea ?atiunilor, a semnat Con-entia pri-ind statutul Dunarii'1981*, rotocolul de la (ene-a'1984*, actul 4riand@elog'1982*- care e:cludea ra"#oiul din relatiile internationale, si rotocolul de la Mosco-a'1989*, o e:tindere a pactului anterior semnat de -ecinii europeni ai )!55-ului. In ceea ce pri-este relatiile cu -ecinii, !omania a a-ut relatii #une cu Ce7oslo-acia, Iugosla-ia si olonia , si relatii tensionate cu ta#ara statelor re-i"ioniste$ )!55, )ngaria si 4ulgaria. Desi in 193; s-au reluat relatiile diplomatice dintre !omania si )!55, gratie eforturilor ministrului de e:terne ?icolae %itulescu, totusi nu s-a reusit semnarea unui tratat de asistenta mutuala romano-so-ietic. &cordul de la Munc7en din 89 septem#rie 1932, prin care +ranta si Marea 4ritanie au consimtit de"mem#rarea Ce7oslo-aciei, a con-ins opinia pu#lica de necesitatea strangerii relatiilor cu (ermania pentru apararea granitelor impotri-a re-i"ionismului so-ietic si ungar. In acelasi sens se inscrie si tratatul economic romanogerman inc7eiat la 83 martie 1939.
1

Inc7ierea actului !i##entrop-Moloto-'1939* , si i"#ucnirea celui de-al Doilea !a"#oi Mondial '1 septem#rie 1939*, au gasit !omania i"olata diplomatic. De aceea a fost ne-oita sa semne"e A actul petroluluiB cu (ermania. < urmare a semnarii actului germano-rus a fost au fost pierderile din -ara 194=, repre"entand 193 din teritoriu si populatie$ 4asara#ia si nordul 4uco-inei' 82 iunie*, ane:ate de )!55> nord--estul %ransil-anei ane:at la )ngaria a '3= august*, iar Cadrilaterul la 4ulgaria'7septem#rie*. ,a 23 noiembrie1940, Romania a aderat la Pactul Tripartit, intrand astfel in sistemul de aliante al &:ei, iar la 22 iunie 1941, s-a anga6at alaturi de (ermania in ra"#oiul impotri-a )!55-ului, a-and drept unic scop recuperarea teritoriilor rapite de )!55 in 194= '4asara#ia, nord--estul 4uco-inei si tinutul Certei*. Dupa infrangerea de la 5talingrad, cand de-enise e-ident ca (ermania -a pierde ra"#oiul, au fost cautate solutii pentru iesirea !omaniei din ra"#oi, atat de catre gu-ernul antonescian, cat si catre de 4locul opo"itiei unite, pentru a se e-ita ocuparea tarii de A&rmata !osieB. ,o-itura de stat de la 83 august 1944 a fost solutia pentru inlaturarea maresalului Ion &ntonescu de la conducerea statului, iesirea !omaniei din ra"#oiul antiso-ietic si intoarecerea armelor impotri-a (ermaniei. &ctul de la la 83 august 1944 marc7ea"a insa si intrarea !omaniei in sfera de influenta so-ietica. Desi armata romana a participat dupa 83 august, alaturi de armata so-ietica, la eli#erarea )ngariei, Ce7oslo-aciei si a &ustriei'pana la Viena*, )niunea 5o-ietic. a am1nat deli#erat semnarea Con-en/iei de armisti/iu Dntre !om1nia 0i ?a/iunile )nite p1n. la data de 18 septem#rie 1944.
Conform acordului de procentaj semnat la Moscova, n 9 octombrie 1944, ntre Churchill i Stalin, Conferina de la Ialta a hot r!t c "om!nia intra n sfera de influen sovietic n proporie de 9#$ , fapt ce a deschis calea instaurarii comuni%arii tarii& 'ratatul de pace de la (aris, semnat la1# februarie194), nu a recunoscut cobeli*eranta "omaniei, dar a anulat hotararea de la +iena din ,# au*ust 194# si a reinte*rat partea de nordvest a 'ransilvaniei in *ranitele nationale, dar .asarabia si nordul .ucovinei au ramas in componenta /"SS& Intrata in orbita sovietica, "omania a fost nevoita sa desfasoare o politica e0terna aliniata sistemului comunist& In cea de-a doua jumatate a secolului al 11-lea odata cu declansarea "a%boiul "ece 2194)-19913, "omania, la fel ca si celelalte 4democratii populare5, a facut parte C67"219493 si din 'ratatului de la +arsovia 214 mai 19883, or*ani%ate sub e*ida /"SS-ului& In tot acest timp, "omania a evoluat pe scena relatiilor internationale intre politica de subordonare fata de /"SS 21944-19893 si cea de desprindere de sub he*emonia /"SS 2dupa Declaratia din aprilie 19643& 'reptat "om!nia s-a distanat de poziia Moscovei, iar n 19:,, n cadrul ;r*ani%aiei <aiunilor /nite, "om!nia votea% altfel dec!t /"SS i aliaii s i& =n 19:4 este respins planul +alev, sustinut de Moscova, plan ce prevedea transformarea "om!niei n *r!nar al /"SS& /n eveniment de o deosebita amploare in relatiile internationale promovate de "omania il constituie po%itia adoptata fata de inva%ia sovietica in Cehoslovacia in 19:9& =n timpul re*imului lui <icolae Ceauescu "om!nia a refu%at s rup relaiile cu Israelul, n 19:), a recunoscut ">? 219:)3, "om!nia a fost vi%itat de c tre preedinii S/6, "ichard <i0on 219:93 i ?erald >ord 219)@3 etc& Aar n anii B9# ri*iditatea liniei ideolo*ice ceauiste precum i politica economic , nerespectarea drepturilor omului etc& au determinat o accentuat i%olare internaional a re*imului comunist& (e ansamblul evolutiei relatiilor e0terne ale "omaniei in secolul 11, se poate afirma ca acestea au avut ca obiectiv prioritar apararea pacii si securitatii, mentinerea independentei, suveranitatii si inte*ritatii teritoriale& (entru aceasta, "omania si-a modelat politica si s-a inte*rat structurilor internationale care corespundeau scopurilor sale& In conditiile in care "omania a evoluat de la un re*im politic la altul, statul roman s-a inte*rat si unor structuri internationale specifice dar, chiar si in aceste conditii, "omania comunista cu tendinte de relativa distantare fata de /"SS a cooperat cu /7 inca din 19:)& (utem conclu%iona afirmand faptul ca "omania a fost un factor activ in relatiile internationale ale secolului al 11-lea&