Sunteți pe pagina 1din 16

An_2_sem_1_CNV Comunicare si relatii publice

TRUE !AL"E 1.

COMUNICARE NONVERBALA

Fie enuntul: Comunicarea nonverbala implica suma stimulilor generati de individ (cu exceptia celor verbali), prezenti intr-o situatie de comunicare, care contin un mesaj potential:
A !: " $. #"!: 1

Fie enuntul: Comunicarea nonverbala inseamna transmiterea voluntara%involuntara de in&ormatii si exercitarea in&luentei prin intermediul elementelor comportamentale si de prezenta &izica ale indivizilor%ale altor grupuri si comunitati umane, precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului, ca si a arte&actelor:
A !: " MULTI#LE C$OICE 1. #"!: 1

!ub aspect &ilogenetic si ontogenetic, comunicarea nonverbala a aparut:


a c 'naintea limbajului verbal

b .

ulterior constituiri i limbajului verbal simultan cu limbajul verbal

A !: A $.

#"!: 1

(n relatiile interpersonale directe comunicarea nonverbala este:


a imposibila b non-necesara . c posibila

A !: C ).

#"!: 1

Comunicarea nonverbala trebuie analizata:


a

indep en

c independent de

sistemul

b .

de comunicarii nt umane de co m un ic ar ea ve rb al a relationat comunicarii verbale


#"!: 1

A !: *

+.

Comunicarea nonverbala se realizeaza printr-un sistem de semne si semnale (discrete%digitale si analogice%gradate) de coduri si canale de transmitere a in&ormatiei, care se analizeaza:
a separat . b . integral

A !: * ,.

#"!: 1

(n comunicarea nonverbala, semni&icatia semnelor transmise prin multiple canale se stabileste in &unctie de:
a vointa c acordul

prestabilit al interlocutorilor b contextul socio-cultural concret


.

interlocutorilor

A !: * -.

#"!: 1

C.nd persoana pe care o intalnesti iti spune /Ce bine imi pare ca te vad 01 si &ace in acelasi timp o grimasa (/mutra acra1), atunci semnalul transmis este:

a congruent .

b .

incongruent

A !: * 2.

#"!: 1

(n comunicarea nonverbala, /codurile arte&actuale1 inseamna:


a miscarile corporale, expresiile . &aciale, privirea, atingerile si c . d .

utilizarea materialelor si obiectelor e&ectele speciale produse de interpunerea intre emitator si receptor

paralimbajul
b utilizarea spatiului si timpului .

A !: C 3.

#"!: 1

(n cadrul comunicarii nonverbale, /proxemica1 se re&era la:


a implicatiile c cercetarea

modului in care percepem relatia cu celalalt prin intermediul contactului cutanat (al atingerilor) b studiul modalitatilor de comunicare . prin intermediul gesturilor si al mimicii
A !: A #"!: 1

teritoriale ale raporturilor interpersonale

4.

(n cadrul comunicarii nonverbale, /5inezica1 se re&era la:


a implicatiile c cercetarea

teritoriale ale raporturilor interpersonale

modului in care percepem relatia cu celalalt prin intermediul

contactului cutanat (al atingerilor) b studiul modalitatilor de comunicare . prin intermediul gesturilor si al mimicii
A !: * 16. #"!: 1

Fenomenul sc7imbarii culorii obrazului in cazul unor emotii puternice (spaima, mania sau rusinea) este o &orma rudimentara si necontrolata constient de comunicare:
a luminoasa b cromatica . c c7imica

A !: *

#"!: 1

11. Feronomii arti&iciali si atractivi de tipul par&umurilor reprezinta un canal de comunicare: a cromatic c c7imic b luminos .

A !: C 1$.

#"!: 1

Con&orm americanului 8esmond 9oris, des&asurarea si expunerea de insemne speci&ice si al deg7izarii pe stadioane sau terenuri de sport sunt expresia instinctului teritorial:
a tribal b &amilial . c personal

A !: A 1).

#"!: 1

8upa cerecetatorul american 8esmond 9oris, comportamentul primului venit pe o plaja la mare care se aseaza unde po&teste, dar are grija sa-si delimiteze teritoriul pentru sosirea ulterioara si a altor persoane cunoscute, este expresia instinctului teritorial:
a tribal b &amilial . c personal

A !: * 1+.

#"!: 1

Con&orm cercetatorului american :.". ;all, unele spatii publice, precum terase, gradini de vara, restaurante, co&etarii etc. stimuleaza comunicarea de grup si reprezinta o ipostaza a spatiilor cu organizare:
a &ixa b variabila . c semi&ixa

A !: C

#"!: 1

1,.

(n situatia cand urca in li&t +-, persoane sau se circula cu mijloace de transport in comun la ore de mare aglomeratie, teritoriul personal se circumscrie zonei:
a intime . b personale . c . d .

sociale publice

A !: A 1-.

#"!: 1

<elatia pro&esor = student in timpul orelor de curs sau de seminar se circumscrie teritoriului personal din zona:
a personala b sociala . c publica

A !: C 12.

#"!: 1

"entativa esuata de &ormalizare a 5inezicii apartine americanilor:


a <a> *ird?7istell . c <ic7ard :pstein

si Alex <a&&i b #aul :5man si @allace Friesen

A !: A

#"!: 1

13.

Con&orm cercetatorilor americani <ic7ard :pstein si Alex <a&&i, gesturile ilustrative sunt:
a miscari c miscari

simbolice, nestandardizate e&ectuate cu ajutorul carora deliberat, cu insotim cuvintele intentia expresa si le completam de a comunica intelesul b modalitati standardizate de a . exterioriza stari su&letesti
A !: C 14. #"!: 1

Con&orm clasi&icarii gesturilor realizata de americanii #aul :5man si @allace Friesen, lovirea repetata a pixului de masa, sugerea cozii pixului, jocul cu un obiect a&lat la indemana (pipA, pac7et de BigAri, breloc cu c7ei, Cirag de pietre Cle&uite C.a.) &ac parte din clasa:
a alter-adaptorilor b auto-adaptorilor . c adaptorilor

obiectuali

A !: C $6.

#"!: 1

!tr.ngerea m.inii reprezintA un tip de comunicare:


a proxemicA b 5inezicA . c tactilA (cutanatA)

A !: C $1.

#"!: 1

9aniera tip /mAnuCA1 de str.ngere a m.inii, denumitA uneori Ci /str.ngerea de m.nA a politicienilor1 semni&icA pentru cel ce iniBiazA gestul:
a o senzaBie c

neplAcutA ce constituie un indiciu al de&icitului de energie

o &ire agresivA ori necunoaCterea normelor sociale

b dorinBa de a &i considerat un . om onest, demn de 'ncredere, bun

prieten
A !: * $$. #"!: 1

#ersoana care 'Bi str.nge m.na cu cAldurA exprimA un mod de a comunica tactil Ci semni&icA un tip de atingere care transmite:
a emoBii pozitive . b relaBii 'n joacA . c . d .

relaBii de control relaBii rituale

A !: A $).

#"!: 1

"ipul, intensitatea, &recvenBa Ci modul atingerii (de a da m.na, a 'mbrABiCa, a lua de braB, a bate pe umAr C.a.) reprezintA mani&estarea unei comunicAri nonverbale de tip:
a proxenic b 5inezic . c tactil

A !: C $+.

#"!: 1

Comunicarea tactilA este reglementatA:


a socio-cultural Ci c contextual Ci

contextual b biologic Ci rasial


.

biologic

A !: A $,.

#"!: 1

CercetAtorul australian Allan #ease apreciazA 'n lucrarea /Dimbajul trupului1 (versiune rom.neascA 'n 144)) cA poziBia palmei 'ndreptatA 'n jos c.nd 'ntindem m.na pentru salut transmite in&ormaBii despre atitudinea de:
a dominare &aBA de c egalitate 'ntre

persoanele care relaBioneazA b supunere sau acceptare a


.

celAlalt

superioritABii
A !: A #"!: 1

$-.

(niBiativa istoricA de a 'ntocmi, 'n scopuri didactice (pentru viitorii oratori), un dicBionar al semni&icaBiilor persuasive al gesturilor aparBine lui:
a Aristotel b Cicero . c Euintilianus

A !: C $2.

#"!: 1

Fnii cercetAtori au pledat 'n lucrArile lor pentru prezenBa arbitrariului 'n domeniul semnelor gestuale. "emeiul acestui rezultat 'l reprezintA, interpretarea di&eritA datA aceluiaCi gest 'n zone geogra&ice di&erite. 8e pildA, desenarea unui cerculeB cu degetele mare Ci arAtAtor unite la v.r& 'nseamnA pentru populaBia din America de ord:
a zero b bani c GH . d aluzie la

7omosexualitate
e ameninBare cu

moartea

A !: C $3.

#"!: 1

Fna dintre cele mai cunoscute clasi&icAri a gesturilor aparBine cercetAtorilor americani #aul :5man Ci @allace I. Friesen, Ci anume:
a substitutive, c embleme, completive, de ilustratori, de 'nsoBire a reglaj, miCcAri discursului a&ective, adaptori verbal b de accentuare, completare, . contrazicere, reglaj, repetare, substituire

A !: C $4.

#"!: 1

8upA cercetAtorii americani #aul :5man Ci @allace I. Friesen, pantomima Ci &ilmul mut sunt gesturi clasi&icate 'n categoria:
a embleme (Bin loc

miCcAri de cuvinte) a&ective (comunicA stArile su&leteCti prin care trece emiBAtorul) b ilustratori e adaptori (de 'nsoBire a (gesturi care discursului Ci de rAspund unor completare a necesitABi umane) cuvintelor) c gesturi de reglaj (dirijare, . control Ci 'ntreBinere a comunicArii)
A !: A #"!: 1

)6.

G clasi&icare mai nouA a gesturilor aparBine cercetAtorilor americani <ic7ard :pstein Ci Alex <a&&i, Ci anume:
a de accentuare,

gesturi completare, convenBionale, contrazicere, expresii stilizate reglaj, repetare, ale emoBiilor, substituire gesturi ilustrative, postJri comunicative, marcatori ai discursului verbal b embleme, ilustratori, de . reglaj, miCcAri a&ective, adaptori

A !: C )1.

#"!: 1

G 'ncercare de de&inire a comunicArii nonverbale 'l constituie raportarea la comunicarea verbalA, perspectivA care se concretizeazA 'ntr-un ansamblu de asemAnAri. 8in setul enumerat mai jos, varianta corectA este:
a

comunica d mesajele rea nonverbalA nonverbale au este guvernatA de impact emoBional &actori biologici, mai puternic &iind mai di&icil de controlat b comunica e mesajele rea nonverbalA nonverbale au este continuA, pe impact emoBional c.nd cea verbalA mai puternic este compusA din unitABi segmentate c comunicarea nonverbalA este . 'nvABatA mai devreme dec.t cea verbalA
A !: : )$. #"!: 1

G 'ncercare de de&inire a comunicArii nonverbale 'l constituie raportarea la comunicarea verbalA, perspectivA care se concretizeazA 'ntr-un ansamblu de asemAnAri. 8in setul enumerat mai jos, varianta corectA este:
a

comunica d mesajele rea nonverbalA nonverbale au este guvernatA de impact emoBional &actori biologici, mai puternic &iind mai di&icil de controlat b comunica e ambele rea nonverbalA tipuri de este continuA, pe comunicare sunt c.nd cea verbalA produse de este compusA din indivizi Ci unitABi implicA mesaje segmentate subiective, personale c comunicarea nonverbalA este 'nvABatA
.

mai devreme dec.t cea verbalA


A !: : #"!: 1

)).

G 'ncercare de de&inire a comunicArii nonverbale 'l constituie raportarea la comunicarea verbalA, perspectivA care se concretizeazA 'ntr-un ansamblu de asemAnAri. 8in setul enumerat mai jos, varianta corectA este:
a comunicarea d mesajele

nonverbalA este nonverbale au guvernatA de impact emoBional &actori biologici, mai puternic &iind mai di&icil de controlat b comunica e de regulA, rea nonverbalA semni&icaBiile este continuA, pe ataCate indicilor c.nd cea verbalA verbali Ci este compusA din nonverbali unitABi coreleazA segmentate reciproc c comunicarea nonverbalA este 'nvABatA . mai devreme dec.t cea verbalA
A !: : )+. #"!: 1

G 'ncercare de de&inire a comunicArii nonverbale 'l constituie raportarea la comunicarea verbalA, perspectivA care se concretizeazA 'ntr-un ansamblu de di&erenBe. 8in setul enumerat mai jos, varianta corectA este:
a .

ambele tipuri de comunicare c


.

de

regulA,

semni&icaBiile

se bazeazA pe un set de simboluri acceptate cultural b ambele tipuri de comunicare d . sunt produse de indivizi Ci implicA . mesaje subiective, personale
A !: 8 ),. #"!: 1

ataCate indicilor verbali Ci nonverbali coreleazA reciproc comunicarea nonverbalA este guvernatA de &actori biologici, &iind mai di&icil de controlat

G 'ncercare de de&inire a comunicArii nonverbale 'l constituie raportarea la comunicarea verbalA, perspectivA care se concretizeazA 'ntr-un ansamblu de di&erenBe. 8in setul enumerat mai jos, varianta corectA este:
a ambele tipuri de comunicare c . se bazeazA pe un set de simboluri .

acceptate cultural
b ambele tipuri de comunicare d . sunt produse de indivizi Ci implicA .

mesaje subiective, personale


A !: 8 )-. #"!: 1

de regulA, semni&icaBiile ataCate indicilor verbali Ci nonverbali coreleazA reciproc comunicarea nonverbalA este continuA, pe c.nd cea verbalA este compusA din unitABi segmentate

G 'ncercare de de&inire a comunicArii nonverbale 'l constituie raportarea la comunicarea verbalA, perspectivA care se concretizeazA 'ntr-un ansamblu de di&erenBe. 8in setul enumerat mai jos, varianta corectA este:
a ambele tipuri de comunicare c . se bazeazA pe un set de simboluri .

acceptate cultural
b ambele tipuri de comunicare d . sunt produse de indivizi Ci implicA .

mesaje subiective, personale


A !: 8 #"!: 1

de regulA, semni&icaBiile ataCate indicilor verbali Ci nonverbali coreleazA reciproc comunicarea nonverbalA este 'nvABatA mai devreme dec.t cea verbalA

)2. G 'ncercare de de&inire a comunicArii nonverbale 'l constituie raportarea la comunicarea

verbalA, perspectivA care se concretizeazA 'ntr-un ansamblu de di&erenBe. 8in setul enumerat mai jos, varianta corectA este:

a ambele tipuri de comunicare c . se bazeazA pe un set de simboluri .

acceptate cultural
b ambele tipuri de comunicare d . sunt produse de indivizi Ci implicA .

mesaje subiective, personale


A !: 8 )3. #"!: 1

de regulA, semni&icaBiile ataCate indicilor verbali Ci nonverbali coreleazA reciproc mesajele nonverbale au impact emoBional mai puternic dec.t cele verbale

C.nd interlocutorul susBine verbal cA este calm, 'nsA indicii nonverbali demonstreazA contrariul (m.inile 'i tremurA, sunt transpirate Ci clipeCte des), comunicarea nonverbalA 'n cazul dat 'Ci exercitA &uncBia de:
a repetare b completare c substituire . d contradicBie e reglare

A !: 8 )4.

#"!: 1

C.nd discutAm cu un cetABean strAin Ci nu cunoaCtem limba 'n care acesta vorbeCte intervine comunicarea nonverbalA care, 'n cazul dat, 'Ci exercitA &uncBia de:
a repetare b completare c substituire . d contradicBie e reglare

A !: *

#"!: 1

+6. Da 'nt.lnirea cu un prieten, desc7iderea braBelor pentru 'mbrABiCare reprezintA un tip de

comunicare nonverbalA care, 'n cazul dat, 'Ci exercitA &uncBia de: a d contradicBie repetare b completare e reglare c substituire
.

A !: C +1.

#"!: 1

9iCcarea capului pentru exprimarea acordului sau tAcerea care semni&icA &aptul cA nu suntem pregAtiBi pentru a lua cuv.ntul reprezintA un tip de comunicare verbalA care, 'n cazul dat, 'Ci exercitA &uncBia de:

a repetare b completare c substituire .

d contradicBie e reglare

A !: :

#"!: 1

+$.

#rivirea plictisitA, absenBa oricArei urme de interes 'n raport cu cel care Bine un discurs reprezintA o dis&uncBie a comunicArii nonverbale care, 'n cazul dat, semni&icA:
a parazitarea d clari&icarea

mesajului
b 'ntreruperea

situaBiei
e substituirea

comunicArii

mesajului

c completarea mesajului .

A !: * +).

#"!: 1

C.nd o persoanA vorbeCte, iar interlocutorul 'Ci astupA urec7ile cu m.inile, gestul ilustrat reprezintA un tip de comunicare nonverbalA care semni&icA:
a 'nsoBirea discursului verbal . b completarea discursului verbal . c . d .

parazitarea mesajului 'ntreruperea mesajului

A !: C ++.

#"!: 1

8upA clasi&icarea atractivitABii &izice realizatA de !7eldon (14,+), /ectomor&ii1 reprezintA, ca stereotipuri culturale, tipul &izic (corporal) &ragil, subBire Ci 'nalt, perceput ca &iind: a ambiBios, c puternic, suspicios, aventuros, matur tensionat, nervos, 'n comportament, mai puBin plin de 'ncredere

'n sine, 'nvingAtor b puBin rezistent &izic, vorbAreB, . 'mbAtr.nit, demodat, su&letist, agreabil, de 'ncredere, prietenos, dependent de ceilalBi
A !: A +,. #"!: 1

masculin

8upA clasi&icarea atractivitABii &izice realizatA de !7eldon (14,+), /endomor&ii1 reprezintA, ca stereotipuri culturale, tipul &izic (corporal) solid Ci scund, perceput ca &iind: a ambiBios, c puternic, suspicios, aventuros, matur tensionat, nervos, 'n comportament, mai puBin plin de 'ncredere masculin 'n sine, 'nvingAtor b puBin rezistent &izic, vorbAreB, . 'mbAtr.nit, demodat, su&letist, agreabil, de 'ncredere, prietenos, dependent de ceilalBi
A !: * +-. #"!: 1

8upA clasi&icarea atractivitABii &izice realizatA de !7eldon (14,+), /mezomor&ii1 reprezintA, ca stereotipuri culturale, tipul &izic (corporal) musculos, atletic Ci 'nalt, perceput ca &iind: a ambiBios, c puternic, suspicios, aventuros, matur tensionat, nervos, 'n comportament, mai puBin plin de 'ncredere masculin 'n sine, 'nvingAtor b puBin rezistent &izic, vorbAreB, . 'mbAtr.nit, demodat, su&letist, agreabil, de 'ncredere, prietenos, dependent de ceilalBi
A !: C +2. #"!: 1

. :valuarea cererilor de angajare ale unor &emei 'n &uncBii de conducere de cAtre managerii unei companii americane au relevat cA mai multe Canse de a &i angajate sunt &emeile: a cu o aparenBA de tip managerial c 'mbrAcate c.t mai coc7et Ci 'n

. b 'mbrAcate speci&ic &eminin .

. d .

pas cu moda zilei 'mbrAcate neglijent Ci &ArA gust estetic

A !: A +3.

#"!: 1

Fie urmAtoarea situaBie: un vorbitor stA 'n picioare, complet nemiCcat, rareori 'Ci ridicA privirea din notiBele lui Ci are o expresie impasibilA pe durata 'ntregii cuv.ntAri. !ituaBia datA exprimA un comportament nonverbal: a real Ci inevitabil c opus comportamentulu i b imposibil Ci ireal
.

A !: A +4.

#"!: 1

"estul #G ! (#ro&ile o& onverbal !ensitivit>), program metodologic de cercetare apArut 'n !tatele Fnite ale Americii, 'n 1421, concretizat ulterior (1424) 'ntr-o lucrare intitulatA /!ensitivit> to onverbal Communication. "7e #G ! "est1 Ci resuscitat dupA 1446, este un instrument de mAsurare a di&erenBelor individuale 'n receptarea unor semnale nonverbale care utilizeazA: a mai multe canale de comunicare c unsprezece canale (pure Ci . nonverbalA . corelate) de comunicare nonverbalA b un singur canal de comunicare d toate canalele cunoscute de . nonverbalA . comunicare nonverbalA
A !: C #"!: 1