1. Asezarea impozitului Asezarea impozitului inseamna stabilirea obiectului impozabil, determinarea cuantumului impozitului si perceperea sau incasarea impozitului.

Dupa ce organul fiscal a constatat existenta veniturilor sau a averii se trece la evaluarea acestora, care se poate realiza prin: - metoda evaluarii indirecte (pe baza de prezumtie) - metoda evaluarii directe (pe baza de probe). Evaluarea indirecta se face prin: -eval pe baza indiciilor exterioare -eval forfetara (organele fiscale cu acordul subiectului impozabil atribuie o anumita valoare obiectului impozabil, fara ca vreuna din parti sa aibe pretentia ca aceasta a fost determinata cu exactitate) -eval administrativa (org fiscale stabilesc valoarea materiei impozabile pe baza elem de care dispun; daca subiectul impozabil nu este de acord cu marimea obiectului este obligat sa faca dovada afirmatiilor sale) Evaluarea directa se face prin: -eval pe baza declaratiei unei terte persoane (se utilizeaza in sit in care o terta pers are cunostinta despre marimea ob impozabil) -eval pe baza contribuabilului (se face cu participarea directa a subiectului impozitului) 2. Asig soc de sanatate - ASS Ass este principalul sistem al ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei care asigura acordarea unui pac et de servicii de baza. !ondul "ational #nic de A$$ se constituie din contributia suportata de asigurati (%,%& in prezent), din contributia suportata de pers fizice si 'uridice care anga'eaza personal salariat (%,(& in prezent), din subventii de la bugetul de stat precum si din alte surse, donatii, sponsorizari, etc. Administrarea fondului se face de catre )asa "ationala de $anatate ()"A$)

Asiguratii au dreptul la un serviciu de baza ce cuprinde serviciile medicale, serv de ingri'ire a sanatatii, medicamente, dispozitive medicale si alte servicii de nat sanitara. $unt asigurati potrivit legii toti cetatenii romani cu domiciliu in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au domiciliul sau resedinta in *om. )alitatea de asigurat se dovedeste cu un document 'ustificativ care poate fi adeverinta de la locul de munca la care se ataseaza ordinul de plata a A$$ sau carnetul de asigurat eliberat de )asa +udeteana de Asig de $anatate. ,egea stabileste categoriile de pers care beneficiaza de asigurare fara plata contributiei. -ersoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-c irurgicale si a bolilor cu potential endermoepidermic, in cadrul unui pac et minimal de serv medicale stabilit prin contractul cadru. 3. Asig soc in Rom )etatenii pot a'unge din diferite motive in imposibilitatea de a muncii. Din acest motiv este necesar ca statul, reg autonome, soc com, intreprinzatorii particulari, sa ia din timp masurile corespunzatoare pt protectia muncitorilor asigurandu-le veniturile necesare traiului acestora si familiilor lor pe periada incapacitatii de lucru. Asigurarile sociale cuprins un sistem de ocrotire, protectie si a utorare a cetatenilor activi, a pensionarilor si a membrilor lor de familie, care consta in acordarea de catre stat de indemnizatii, pensii, a'utoare, etc in perioada in care se gasesc in incapacitate de munca. .n prezent sistemul national de A.soc este structurat astfel: -asig soc de stat -asig soc ale avocatilor -asig soc ale cultelor -asig soc ale artistelor plastice

-asig soc ale scriitorilor si muzicienilor -asig soc din cooperatia mestesugareasca, etc 4. Bugetul de venituri si chelt al intrep Activ intr se desfasoara sub semnul relatiei de ec ilibru dintre venituri si c eltuieli. -roblema care se ridica in fata conducerii intr este aceea a gasirii unei metode care sa. permita sa demisioneze si sa controleze relatia de ec ilibru. .n acest fel a aprut bugetul ca instrument de armonizare si eficientizare a rel dintre ven si c elt. .n bug de ven si c se prevad: ven totale; c aferente ale vol total de activitate; rezultatele finan obtinute ca dif intre ven totale si c aferente acestuia; varsamintele facute la bugetul statului; fondurile proprii constituite la nivelul firmei si destinatia lor. /01 este astfel conceput incat sa asigure si sa permita realizarea ec ilibrului finan la nivelul intr sub forma corelatiei dintre incasarile si platile intr. .ndicatorii care reflecta ec ilibrul finan in cazul intr publice sunt: -solvabilitatea (posibilitatea intr de a face fata cu totalul activelor de care dispune, oricaror obligatii de plata si rambursari de datorii) -capacitatea de plata (acea posibilitate a intr de a-si stinge integral si la termen obligatiile de plata devenite eligibile cu mi'loacele banesti de care dispune) -lic iditatea (capacitatea intr de asi indeplini la termen cu resursele de care dispune obligatiile de plata) 5. Caracterizarea chelt pu pt actiuni social-culturale .n statele moderne c elt pt actiuni soc-cult repr o componenta importanta a politicii sociale promovata de catre acestea. -rin finantarea anumitor actiuni cu caracter socio-cult se urmareste satisfacerea nevoilor publice, care presupune realizarea a 2 obiective:

garantarea unui venit minim pt toti membrii societatii; oferirea posibilitatii de aparare in situatii de soma',boli,etc; asigurarea unor standarde de viata prin serv publice generale pt toata lumea. D.p.d.v. al actiunilor carora le sunt destinate c elt pt actiuni socialcult, c elt sunt pt: - finantarea invatamantului public -ocrotirea sanatatii apartinand statului -cultura si arta -alocatii si alte a'utoare pt copii -asistenta sociala de stat -asigurarile soc de stat !. Chelt pu cu caracter econ ) pub cu caract econ imbraca urmat forme principale: -prime de export -subventii alocate intr a'unse in pragul falimentului pt redresare -construirea unor intr de catre stat -rascumpararea unor intr de la particulari -efectuarea unor lucrari de cercetare geologica de sistematizare a teritoriului, de protectie a mediului incon' -constructii de drumurisi poduri .n anumite situatii, statul se anga'eaza sa suporte si eventualele pagube ale exportatorului inreg pe piata externa. .n unele cazuri, statul acorda subventii de la buget pt mentinerea preturilor la un anumit nivel pe piata interna. .n tarile membre ale #E cand preturile prod agricole tind sa scada sub anumite limite, statul ac izitioneaza surplusul de prod de pe piata pe care il revinde ulterior suportand dif de pret nefavorabila rezultata din aceasta operatine.
. Chelt pu pt administratia de stat# ordinea inter si aparare nationala ) de adiministratie cuprind totalitatea resurselor alocate pt intretinerea si functionarea organelor puterii si administratiei de stat si a organelor 'udecatoresti. .ntretinerea aparatului admin de stat necesita c din ce in ce mai amri atat ca urmare a cresterii numerice a
"

acestuia cat si a inzestrarii lui cu mi'loace moderne. ) de admini cuprind pe de3o parte salariile si alte drepturi banesti acordate functionarilor publici, iar pe de alta parte c curente ale inst pub. ) pt admin pot fi finantate atat din bug central al statului cat si din bug locale.

4. dupa principalele trasaturi de fond si de forma -imp directe

-imp indirecte (. dupa obiectul impunerii -imp pe venit -imp pe avere -imp pe c eltuieli 2. dupa scopul urmarit la introducerea lor -imp cu caracter fiscal -imp cu caracter de ordine 7. dupa frecventa cu care se incaseaza la bugetul statului -imp permanente (se incaseaza lunar, semestrial, trimestrial, anual) -imp incidentale (se incaseaza o sg data) %. dupa modul de calcul -imp specifice (suma fixa pe unit de masura) -imp ad-valorem (procent din valoare ex taxe vamale 25&)

$. Chelt pu pt cercetaredezvoltare )ercetarea stiintifica 'oaca un rol primordial in cresterea econ, in aparitia de noi ramuri, subramuri si produse. .n categ c eltuielilor de cercetaredezv de cuprind: -c pt cercetarea fundamentala, care are ca obiectiv dezvoltarea cunostintelor intr-un anumit domeniu al stiinetei -c pt cercetarea aplicativa, care are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee te nologice -c pt dezv, care urmaresc verificarea prealabila a posibilitatii realizarii unui prod pe scara industriala $e apreciaza ca aceste c repr intre 4& si (,2& din -./ in tarile dezv d.p.d.v. econ si sub 4& in tarile in curs de dezv. .n prezent in *om, c pt cerc-dezv alocate repr 5.2&din -./.
%. Clasi& chelt pu A. D.p.d.v. econ: -c de functionare; -c de transfer; -c de investitii (capital) /. D.modul cum sunt prevazute in buget: -c pub pt actiuni social culturale; -c pub pt ac sociale; -c pub pt ac de cercetare-dezvoltare; -c pub pt ac economice; - c pub pt ac administrate de stat si ordine interna; -c pub pt ac de aparare nationala ). Dupa caracterul lor in timp -c ordinare (se fac in fiecare an, au volum previzibil); -c extraordinare6exceptionale (se fac in situatii deosebite, au volum imprevizibil) D. D.p.d.v. 'uridic: -cu titlu definitiv; -cu caracter temporar (avans, imprumut)

11. Conceptul de uget de stat si uget al econ nationale /ugetul de stat exprima relatiile econ in forma baneasca, care iau nastere in procesul repartitiei -./3ului in legatura cu indeplinirea functiilor si sarcinilor statului. "ivelul si structura bugetului de stat difera de la un stat la altul si de la o perioada la alta in fct de nivelul de dezvoltare economica a tarii. *olul financiar al bugetului de stat consta in aceea ca asigura mobilizarea si repartizarea resurselor financiare necesare indeplinirii sarcinilor statului. *olul economic consta in masurile luate de catre stat, in vederea utilizarii impozitelor, taxelor, subventiilor, etc ca si parg ii financiare. 12. Continutul chelt pu ) elt pub repr relatia de repartizare a fondurilor finan catre institutiile publice, populatie si ag econ. Ele se efectueaza din diferite fonduri finan constituite la nivel macro si microeconomic cum ar fi bugetul de stat, bugetele locale, fondurile institutiilor publice. .n conditiile econ de piata, in tara noastra, s-au produs modificari in

1'. Clasi& impozitelor

ceea ce priveste continutul si structura c elt pub. Din bugetul statului se asigura numai completarea resurselor finan ale sectoarelor primare (energie,gaze, petrol, mine, geologie). 13. (u la impunere &iscala si evaziunea &iscal Dubla impunere fiscala repr supunerea la impozit a aceleiasi materii impozibile pt aceeasi perioada de timp de catre doua sau mai multe organe fiscal din tari diferite.Dubla impunere fiscala poate aparea in cazul obtinerii de catre rezidentii unui stat a unor venituri pe teritoriile altui stat.Dubla impunere poate aparea numai in cazul impozitelor directe. )unoasterea practicii fiscale internat are o deosebita importanta pt ca poate stimula sau frana cooperarea intre statele lumii si intensificarea relatiilor econ si finan dintre acestea. Evitarea dublei impuneri se realizeaza prin masuri legislative unilaterale sau prin acorduri intre state in care sa se precizeze criteriul de impunere. .n practica fiscala inernat se intalnesc 2 criterii de impunere: -crit originii veniturilor; -crit domiciliului; - crit nationalitatii.
14. )lem impozitului Elem impozitulu intalnite in teoria si practica finan sunt: -subiectul impozitului- pers f sau 'ur obligata prin lege la plata imp -suportatorul6destinatarul impozituluipers care suporta efectiv impozitul -obiectul impozitului- materia supusa impunerii (ex: venit, avere, c elt) -sursa impozitului- arata din ce naume se lateste impozitul -unitatea de impunere- unitatea de masura in care se exprima obiectul impozitului -cota impozitului- repr impozitul aferent unei unitati de impunere -asieta6modul de asezare al impozitului- masurile pe care le iau org fiscale pt stabilirea fiecarui subiect impozabil, a marimii obictului impoz si a cuantumului impozitului datorat statului

-termenul de plata- indica data la acre sub imoz trb sa-si ac ite obligatia fata de stat 15. )*ecutia de casa a ugetului de stat Executia repr ansamblul operatiunilor care privesc incasarea veniturilor si efectuarea propriu-zisa a c eltuielilor aprobate de parlament. Executia bugetului cade in sarcina guvernului. Executia de casa a bugetului se poate face prin ( sisteme: - sistemul bancar (presupune existenta unei banci care sa efectueze operatiunile bugetare de incasari, plati si finantare a deficitului bugetar) - sistemul de trezorerie (presupune existenta unei institutii denumita trezoreria statului, prin care sectorul public efectueaza operatiuni financiare de incasari si plati) . +inan pu , categ econ cu caracter istoric -rimele elemente care marc eaza aparitia finantelor in soc au aparut in perioada aparitiei soc sclavagiste. Aceasta perioada se caract prin: - accentuarea diviziunii sociale a muncii (apare si se dezvolta sc imbul de mafuri, apare propr private, soc s-a impartit in clase sociale, etc ) - s-a dezvoltat productia de marfuri si proprietatea private, ceea ce a dus la aparitia banilor. ,a inceput, functia banilor era indeplinita de marfuri, iar mai tarziu sa a'uns la fabricarea banilor din aur si argint. 8data cu impartirea soc in clase sociale, a aparut necesitatea unei institutii care sa prote'eze prop private, astfel aparand statul. Activitatea statului se caract prin ( functii: - fct interna (de mentinere a ordinii interne si de functionare a inst statului) - fct externa (de aparare a tarii, a independentei si suveranitatii nationale) Existenta finantelor este strans legata de existenta statului si de folosirea banilor.
1!

asigurare, in legatura cu resursele si c eltuielile lor, obligatii de plata, creante de incasat, etc. Asemanari: - se confrunta cu probleme de ec ilibru financiar Deosebiri: - resursele financiare ale statului sunt procurate de la pers fizice si 'uridice prin masuri de constrangere si foarte putin prin contracte, pe cand inreprinderile private isi
procura resursele pe baza contractelor - impotriva statului nu se pot lua masuri de executare silita , pe cand asupra intrpinderilor da. - statul poate lua unele masuri in legatura cu moneda nationala cu care se constituie fondurile publice, in timp ce intreprinderile nu aunici o influenta asupra monedei nationale, pe care si ele o folosesc.

1$. +unctiile &inan pu !inantele pub indeplinesc ( functii si anume: 4.functia de constituire si distribuire a resurselor banesti6f de repartitie (se manifesta in procesul repartitiei produsului soc si consta pe deo parete in mobilizarea resurselor si formarea fondurilor banesti la dispozitia statului iar pe de alta parte in distribuirea acestora) (. functia de control (a finan publice este indeplinita concomitent cu functia de repartitie dar are o sfera mai larga deoarece vizeaza pe langa constiuirea si repartizarea fondurilor finantelor publice si modul de utilizare al resurselor) .n procesul mobilizarii resurselor la fondurile finan pub finantele imbraca urmatoarele forme: -impozite, taxe, contributii pt asig soc, amenzi, penalitati -venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat si a bunurilor fara stapan -imprumuturi de stat, dobanzi aferente imprumuturilor de stat, donatii, a'utoare si alte venituri )ontrolul finan se exercita de ministrul finantelor, organe specializate ale ministerelor, departamentelor, institutiile pub, administratii financiare.

1". +inan pu si &inan private !inantele publice sunt asociate cu statul, in legatura cu resursele, c eltuielile, imprumuturi, datorii !inantele private sunt asociate cu intreprinderile, bancile, soc de

1%. -estiunea econ-&inan .n fct de nat activ desfasurate exista ( categ d unitati publice si anume: -serv publice (sunt organisme de stat cu personalitate 'uridica, organizate ca pers de drept public, distincte de structurile administratiei de stat ce

functioneaza la granita dintre administratie si activ soc-culturala) -intrep publice (sunt organizate sub forma unor unitati cu caracter industrial sau comercial, bunurile pe care acestea le produc ar putea fi realizate si de ag econ privati, dar din motive econ si soc este necesara inlocuirea initiativei private in domeniile respective) 1estiunea econ-finan a intr se caracterizeaza prin 2 trasaturi: -autonomia econ finan (presupune: independenta deplina in stabilirea volumului si a conditiilor de desfasurare a activ; deplina liberatate in organizarea si conducerea activitatii, in alocarea si utilizarea resurselor; relatii directe cu mediul exteriorintrepr prin dezvolt de mar9eting) -cointeresarea materiala (are ca scop stimularea intrepr in directia folosirii eficiente a resurselor materiale si finan; din profitul obtinut intr isi poate constitui fonduri proprii prevazute de legile in
vigoare si pot stimula suplimentar salariatii prin premii) -raspunderea materiala (actioneaza in sensul ca pt nerespectarea obligatiilor finan, nerularea la termen a impozitelor si taxelor la buget pers vinovate vor suporta sanctiunile legale)

4.imp propriu-zise asupra averii, se intalnesc sub forma de: a. propr imobiliare -se intalnesc sub forma: imp asupra terenurilor si cladirilor b. imp asupra activului net -se aseaza aspura intregii averi mobile si imobile a unui subiect (.imp asupra circulatiei averii au ca obiect al impunerii trecerea dreptului de propr asupra unor bunuri de la o pers la alta a. succesiuni, donatii, acte de vanzare-cumparare a unor bunuri imobile, artii de valoare, etc 2.imp asupra cresterii averii, obiectul impunerii il constituie sporul de valoare pe care l-au inregistrat anumite bunuri intr-o perioada de timp 22. .mpozitele pe venit $e impart in imp pe v a pers fizice si imp pe v a pers 'uridice. .mp pe v a pers fizice sunt datorate de pers fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit stat, precum si de pers nerezidente care realizeaza venituri din surse situate pe teritoriul acestui stat cu unele exceptii prevazute de lege. 8biectul impunerii il constituie veniturile realizate. 0enitul impozabil este cel net, cota de impunere fiind de 4: &. .mp pe v a pers 'uridice in cadrul soc de ; se stabileste asupra profitului brut. .mpunerea venit pers 'ur este de regula anuala si se face pe baza declaratiei intocmite de acestea. 23. /egea asig soc de stat in Rom Anual se adopta legea A$$ odata cu adoptarea legii bugetului de stat. 8biectul legii il constituie stabilirea volumului veniturilor si a structurii acestora pe capitole si subcapitole si al c eltuielilor pe destinatii pt bugetul A$$, bugetul asigurarilor pt soma', pt creditele externe precum si pt sumele alocate din veniturile proprii. ) elt bugetare se impart in: c curente; c de ;. ) elt curente se impart in: c de personal; bunuri si servicii; asis sociala; dobanzi; transferuri. 0eniturile bugetare se impart in: v curente; subvenctii. 0 curente se impart in: contributii de asigurari; v nefiscale. )ontributiile de asig vin din: contrib anga'atotilor; contrib anga'atilor. Ag econ calculeaza si includ contributiile pt A$ in costul

produselor, lucrarilor sau prestarilor de servicii. 24. 0ecanismul econ si &inanciar <ecanismul de functionare al unei tari constituie toate elementele de care depinde buna functionare a economiei unei tari. .n cadrul mecanismului economic de functionare a unei tari un loc important il are mecanismul financiar. <ecanismul financiar ia nastere pe baza unei anumite conceptii cu vedere la organizarea si derularea fluxurilor financiare la nivel macro si microeconomic. Acesta trebuie sa se bazeze pe cunoasterea legilor economice care actioneaza in mod obiectiv si in special a legilor economiei de piata. 25. 1ormele 2uridice re&eritoare la &inan pu lice *elatiile financiare reflecta fluxurile banesti multiple,concretizate in transferul de valoare care det transfer de putere de cumparare si mutatii patrimoniale.De aceea ele trebuie sa se bazeze in conditii de piata pe acte riguros reglementate de puterea legislativa si executiva.Actele normative cu caracter financiar au caracter obligatoriu si sunt unitare pe intreg teritoriul tarii.Din aceasta cauza ,reglementarile cu caracter financiar imbraca caracter 'uridic si se int sub forma de legi,decrete elaboarate de ministere,banca nationala si alte institutii financiare. ,a baza intregii activitati financiare desfasurata in tara noastra se afla )onstitutia *omaniei care reglementeaza problemele de maxima generalizare in ceea ce priveste sistemul financiar,bugetul consolidat al statului,s.a. "ormele 'uridice financiare au stricta aplicabilitate si nu permit stabilirea de solutii prin analogie.Din aceasta cauza este necesare existenta unei depline concordante intre actele 'uridice emise de diferite organe ale puterii sau administratiei de stat. 2!. 3arghiile &inan Acestea reprezinta relatii financiare prin intermediul carora se realizeaza incasarea veniturilor publice, sau efectuarea c eltuielilor publice. -arg iile finan mai sunt cunoscute si sub denumirea de parg ii econ-finan

2'. .mpozitele directe )onstituie forma cea mai vec e si simpla de impunere. .mp directe apar sub ( forme: imp reale si imp personale. .n categ imp reale intalnim imp funciar, pe cladiri, pe locuinte, etc. .mp personale sunt intalnite sub forma imp pe venit si a imp pe avere. )auza principala care a determinat sc imbarea sist de impunere a fost determinata de faptul ca muncitorii si functionarii nu dispuneau de propr funciare, cladiri, capitaluri mobiliare, si astfel nu puteau fi pusi sa plateasca impozitele reale. Astfel statul a trecut la cuprinderea in sist de impunere directa si a muncitorilor si functionarilor care realizau venituri din munca sub forma de salarii.
21. .mpozitele pe avere Au fost instituite in sransa legatura cu dreptul de proprietate, asupra unor bunuri mobile si imobile. $unt 2 feluri:

in cadrul carora gasim parg ii cu pronuntat caracter financiar, ca de ex: impozite, taxe vamale, credite interne, dar si parg ii cu pronuntat caracter monetar valutar, ca de ex; cursul valutar, preturile, etc. Dupa felul lor, parg iile sunt: - de mobilizare: impozite, taxe - de repartitie: subventii, pensii, burse, alocatii

2". 3olitica &inan Este o parte a politicii economice ce cuprinde totalitatea normelor, principiilor si metodelor financiare folosite pt constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti ale statului. -rin politicile finan se stabilesc caile si metodele de concentrare si diri'are a resurselor finan in scopul cresterii initiativei raspunderii si puterii de decizie ale tuturor ag econ ce intervin in cadrul economiei nationale. -rin politica econ-finan promovata in perioada tranzitiei la econ de piata s-a urmarit cresterea autonomiei ag econ care implica si autonomia gestionara si financiara. -rin pol finan-bugetara se sustine procesul de restructurare a economiei prin stimularea ag econ care au conditii ce garanteaza activit eficiente, profitabile si necesare soc si restructurarea acelora ce mentin consumuri mari de res materiale, de enrgie si de alte resurse deficitare.
. 3rincipiile ugetare ,a baza intocmirii si executarii bug de stat stau o serie de principii prevazute in legea finan pub si anume: 4.universitatea bugetului (veniturile si c pub trebuie sa figureze in buget cu sumele lor totale sau globale) (.unitatea bugetului (presupune ca toate veniturile si c statului sa fie reflectate intr-un singur doc si dupa o sc ema unitara de clasificare) 2.realitatea bugetului (ven sii c inscrise in buget trb stabilite pe baze reale a.i. statul sa nu aiba dificultati finan in cursul anului dupa aprobarea bugetului) 7.anualitatea bugetului are in vedere intervalul de timp pe care puterea legislativa aproba veniturile si c
2$

statului si in care puterea executiva realizeaza veniturile si efectueaza c aprobate %.ec ilibrul bugetar (consta in acoperirea c bugetare cu venituri bugetare considerate ordinare) :.neafectarea veniturilor bugetareveniturile care formeaza fondul bugetar se depersonalizeaza adica nu este permisa afectarea unui venit bugetar pt finantarea unei anumite c bugetare =.specializarea bugetara- autorizarea parlamentara nu se da in mod global ci se aproba ven pe sursesi creditele bugetare pe destinatii de c . >.publicitatea bugetului ? presupune publicarea de informatii prin massmedia pe timpul dezbaterilor parlamentare, iar dupa aprobare, publicarea legii in <onitorul 8ficial. . 3rincipiile impunerii .mpunerea repr ansamblul de masuri si operatii efectuate in baza legii care au drept scop stabilirea impozitului ce revine in sarcina unei anumite pers fizice sau 'uridice. D.p.d.v. al politicii financiare, la introducerea unui nou impozit se urmareste ca acesta sa se caracterizeze printr-un randament fiscal ridicat, sa fie stabil si elastic. D.p.d.v. al principiilor de politica economica statul foloseste impozite pt a exercita o anumita influenta in ceea ce priveste impulsionarea dezvoltarii unor ramuri, stimularea productiei sau consumului, extinderea relatiilor comerciale cu strainatatea. D.p.d.v. al principiilor social-politice, prin intermediul masurilor cu caracter fiscal, partidul de guvernamant incearca sa-si retina influenta in randul unor categ sociale. $unt situatii cand impozitele se fol pt a limita consumul unor produse care au efecte daunatoare asupra sanatatii.
2%

de partide care detin ma'oritatea parlamentara si analizele efectuate de <!- privind situatia econ a tarii. )ontrolul bugetar poate fi politic, exercitat de parlament, 'urisdictional, efectuat de curtea de conturi si administrativ, efectuat de ministere si alte institutii ale statului.

. Resursele &inan pu si &actorii care in&luenteaza... -t buna desfasurare a oricarei activ la nivel macro si microeconomic sunt necesare o serie de resurse materiale, umane, informationale si financiare. *es finan sunt repr de totalitatea mi'loacelor banesti necesare realizarii unor obiective econ, social-cult sau de alta natura. .n cadrul res finan ale soc se includ res finan ale: institutiilor private, organismelor fara scop lucrativ, populatiei. )uantumul res finan pub mobilizate la un moment dat la dispozitia statului si a organismelor sale este influentat de o serie de factori care pot fi grupati astfel: -fact econ: -./ -fact monetari: masa monetara, credit, dobanda -fact sociali -fact demografici -fact politici si militari -fact de nat finan
31

. 3rocesul ugetar Ansamblul operatiunilor privind elaborarea proiectului de buget, aprobarea acestuia, executia bugetului, inc eierea si aprobarea contului de executie bugetara precum si controlul bugetar repr procesul bugetar. -rocesul de buget este elaborat de puterea executiva prin intermediul <inisterului !inantelor -ublice. ,a elaborarea proiectului de buget se au in vedere obiectivele programului de guvernamant al partidului sau coalitiei
3'

32. Sist chelt pu ) elt publice se refera la totalitatea c elt efectuate prin intermediul institutiilor publice care se acopera din bugetul consolidat al statului. Analizate, c elt publice ale tarilor cu econ de piata manifesta o tendinta de crestere accelerata atat ca expresie relativa cat si absoluta. Evolutia c elt publice in marime absoluta, adica in preturi curente este influentata de modificarea puterii de cumparare a monedei nationale. )resterea nominala rezulta din compararea c elt statului exprimate in preturi curente iar cresterea reala din compararea c elt statului exprimata in preturi constante. 33. Sist de pensii in Rom -ensiile constituie forma principala de ocrotire a cetatenilor prin A$. -ensiile se acorda in raport cu salariul tuturor cetatenilor care au implinit varsta prevazuta de lege, au vec imea

necesara in munca ori si-au pierdut total sau in cea mai mare parte capacitatea de munca din cauza unor accidente sau boli precum si urmasilor. -rin A$$ in *om in prezent se acorda urmatoarele pensii: -pensia pt munca depusa si limita de varsta- se acorda asiguratilor care indeplinesc cumulativ la data pensionarii conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public de pensii. $tagiul minim de cotizare stabilit de lege este de 4% ani. -ensiile se calculeaza prin inmultirea puncta'ului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea punctului de pensie stabilit de lege din luna pensionarii. -pensia de invaliditate- invaliditatea repr pierderea totala sau cel putin 'umatate din capacitatea de munca definitiv sau pe o perioada indelungata. -ensionatii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale la intervale de :-4( luni pana la indeplinirea varstei standard de pensionare cand beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pt cea mai avanta'oasa dintre pensii. 34. Sist &inan , structura si caracteristici $istemul financiar este o componenta a mecanismului financiar. El are % verigi: a) finantele ag econ ? este veriga de baza a sist finan si cuprinde relatiile econ de repartitie in forma baneasca b) bugetul de stat ? este veriga centrala a sist finan pt ca relatiile economice ce repr continutul bugetului mi'locesc constituirea si repartizarea principalului fond de resurse banesti ale statului c) asigurarile sociale ? repr acele relatii banesti care apar in legatura cu constituirea fondului de asigurari sociale si repartizarea acesteia pt platirea pensiilor, dif a'utoare si indemnizatii cetatenilor d) asigurarile de bunuri, personae si raspunderea civila ? repr relatiile banesti ce iau nastere in scopul constituirii fondului de asigurare cu a'utorul caruia se platesc sumele asigurate la producerea evenimentelor acoperite de asigurare

e) creditul ? apare sub forma creditului bancar, cooperatist si public si satisface nevoile cu caracter temporar ale statului, ale ag econ si ale populatiei 35.Struct sist ugetar $truct sist bugetar al unui stat este dat de struct organizatorica a acestuia. .n fct de strct organizatorica pot fi state de tip unitar (*om, !r, .t, $pania) si state de tip federal (1erm, Austria, Elvetia, $#A). $truct sist bugetar in statele de tip bugetar cuprinde bugetul federatiei, bugetul statelor membre ale statelor federatiei si bugetele locale. .n *om bug este structurat in fct de impartirea administrativ-teritoriala in ( trepte: bugetul de stat si bugetele locale ale 'udetelor, municipiilor, oraselor si comunelor. /ug consolidat al statului cuprinde bug de stat, bug asig soc de stat, bug fondurilor speciale si bugetele locale. 3!. Sursele de &inan si e&icienta chelt social-cult -t finantarea c elt privind actiunile soc-cult se folosesc mai multe surse din care unele sunt publice iar altele private. .n ma'oritatea statelor, pt finantarea acestor c elt se fol urmatoarele surse: -veniturile proprii ale institutiilor soccult -veniturile populatiei -alocatii bugetare pt scopuri soc-cult -fondurile unor organizatii non-profit, etc Eficienta actiunilor soc-cult reflecta calitatea activitatii desfasurate si se exprima prin eficienta procesului de invatamant, a activ sanitare, a activ cultural-artistice, etc. 3". 4a*ele de consumatie @axele de consumatie sunt impozite indirecte cuprinse in pretul de vanzare al marfurilor produse si realizate in interiorul aceleiasi tari. @axele de consumatie se intalnesc sub ( forme: -t de c pe produs, numite si accize, at cand se stabilesc asupra anumitor produse -t generale pe vanzari, cand se percep la vanzarea tuturor marfurilor Accizele se aseaza asupra unor prod care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparator cu alte produse.

@axele generale pe vanzari se intalnesc sub forma impozitului pe )A bruta stabilit prin aplicarea cotei de impozit asupra intregii valori a marfurilor vandute care include si imp platit la verigile anterioare.

3$. 4a*ele vamale# monopolurile &iscale si ta*ele de inreg si de tim ru @axele vamale se percep asupra importului, exportului si tranzitului de marfuri. )ele mai frecvente sunt taxele de import. @ vamale de export sunt mai putin frecvente pt ca statele sunt interesate sa incura'eze exportul pt a realiza incasari in valuta. @ vamale de tranzit se stabilesc asupra marfurilor care fac obiectul comertului extrior cu ocazia trecerii lor pe teritoriul unei terte tari. @axele de inreg si de timbru se intalnesc sub mai multe forme: t 'udecatoresti, t de notariat, t consulare (pt pasaport), t de administratie. @ de timbru poarta aceasta denumire pt ca incasarea lor se face prin aplcarea de timbre fiscale mobile.