Castelul Peles

1. HOLUL DE ONOARE (1911)

Principala sala de receptie, ilustrativa pentru valoarea artistica a castelului, cu decoratie in lemn, este un spatiu solemn, construit in 1911 de Karel Liman, pe locul unei foste curti interioare. Stilul este predominant german, dar si cu elemente de baroc, intr-un caracter compozit. Lambriurile din lemn de nuc sunt intarsiate cu multiple esente de lemn (abanos, trandafir, frasin cret). otivele figurale centrale ale lambriurilor - grupuri simbolice si alegorice, reprezentand anotimpurile, cele patru elemente - aerul, apa, pamantul, focul, ca si alegoriile simturilor sunt specifice stilului neorenascentist. !ncastrate in lambriuri, se gasesc basoreliefuri din alabastru cu subiecte biblice. Sub nivelul balconaselor este amplasata o suita de intarsia in lemn infatisand castele medievale din "ermania si #lvetia ale familiei $o%enzollern. Scara decorativa este inspirata din Primaria din &remen ("ermania). 'coperisul ca si plafonul %olului, cu vitralii, gliseaza electric, permitand aerisirea edificiului. Sculptura din lemn de nuc infatiseaza o adona, copie dupa ( adona din )urenberg (. !n partea opusa, se afla doi stramosi ai regelui. *ovoarele din %olul de onoare sunt orientale.

2. SALA MARE DE ARME (1903)

#ste construita in 19+, si este decorata in stilul neo-renasterii germane, cu lemn de ste-ar si stuc, avand casetele plafonului pictate cu steme si devize %eraldice. 'ici este e.pusa colectia de arme a /egelui *arol de peste ,0++ de piese datand din sec. 12 pana in sec. 11, din care o parte provin din colectia de la Sigmaringen, locul nasterii /egelui, la care s-au adaugat cele cumparate de *arol !. 'lte piese3 armuri de cavaleri din sec. 12!, o pretioasa armura completa de cal si cavaler, de tip ma.imilian, unica in Romania, %alebarde, lanci, sulite, scuturi, arc%ebuze, tunuri mici. 2itraliile reproduc piese originale germane si elvetiene din sec. 1!!!-12!! si sunt e.ecutate la unc%en, la sfarsitul sec. 1!1. *aminul monumental este decorativ (castelul are incalzire centrala din 1883)4 la partea superioara a acestuia, basolerieful, semnat de berlinezul Paul 5elge, ilustreaza o scena din batalia de la )icopole (1,96). Pe pervazul caminului este e.pusa o spada germana de calau din sec. 12!.

3. SALA MICA DE ARME (1908)

#ste o ane.a a salii mare de arme. ' fost construita in 19+7, in bolta pe arcuri piezise. !mita tranzatia de la stilul romanic la stilul gotic (sec. 1!!-1!!!). #ste ornamentata cu stucatura caracteristica decoratiilor interioare din epoca /enasterii germane. Pe panoplii sunt e.puse o colectie de arme orientale si africane din sec. 12!-1!1, din !ndia, Persia, 'rabia, !mperiul 8toman, etc. !n vitrina sunt prezentate3 sabii curbe, %angere, pumnale, pistoale, piese valoroase, bogat ornamentate cu aur, argint, pietre pretioase si semi-pretioase, email, sidef si fildes.

4. AN ICAMERA CA!INE ULUI DE LUCRU (190")

9ateaza din 19+6 si este amplasata dupa sala mica de arme. #ste decorata in stilul neo-renasterii germane, cu lambriuri din lemn de nuc. #ste mobilata cu o garnitura bretona din lemn de nuc, din prima -umatate a sec. 1!1, in stilul Ludovic 12!, caracterizat prin linii drepte, severe, spatare inalte, panouri sculptate cu scene din viata taranilor bretoni. *ateva tablouri dupa pictorul italian &ernardo *analetto din sec. 12!!! infatiseaza aspecte din 2enetia .

#. CA!INE UL DE LUCRU (1883)

*onstruit in 177,, acest spatiu poarta amprenta personalitatii regelui *arol !. #ste format din antecamera, cabinetul de lucru efectiv si biblioteca, sala mare fiind destinata audientelor oficiale. *aminul decorativ are in partea superioara stema principatelor romane dintre 17:;-1771 cand /omania a devenit regat. obilierul, bogat sculptat este format din3 un cabinet din lemn de ste-ar si un secretaire din lemn de esenta moale, marc%etat. &iroul regelui este masiv, avand pe blat piele presata, gravata, picioarele sculptate. Pe birou se gaseste e.pus un serviciu din bronz aurit, gravat si incrustat cu pietre semipretioase3 calimara, presse-papierul, scrumiera, un coup-papier, un calendar, doua sfesnice si o mapa din piele. La pupitrul pentru audiente, cu capac inclinat, regele primea audientele oficiale, stand in picioare. Pe peretele opus sunt e.puse portretele cuplului regal, /egina #lisabeta fiind reprezentata impreuna cu principesa arioara, singurul copil.

". !I!LIO ECA (1883)

#ste construita in 177,. !n biblioteca, acelasi stil german neorenascentist accentuat de sobrietatea lemnului de ste-ar, cu carti din domeniul istoriei, politicii, geografiei si beletristicii, in limbile3 germana, engleza, franceza, si romana. 8 scara in spirala conduce la ane.a bibliotecii, prevazuta cu rafturi pentru carti si marginita de un grila- din fier for-at, aurit. obilierul (masa, scaune, fotolii)este din lemn de nuc lucrat la sfarsitul sec. 1!1. Pe masa di centrul spatiului se afla o caseta pictata c%iar de regina.

$. SALA DE CONSILII
()oua sala de audiente(, decorata in stilul renasterii germane (o varianta elvetiana), este imbracata in multiple esente de lemn, si reproduce modelul unei sali din Primaria din Lucerna (#lvetia). Pe peretele dinspre rasarit, sculptate in basorelief, sunt prezentate scene istorico-religioase. *amera a ramas nedefinitivata in privinta unor lucrari de finisa-, din pricina mortii regelui, intervenita in toamna anului 191<. 9upa aceasta data, castelul nu a mai suferit transformari. 2itraliile reprezinta valoroase lucrari elvetiene din sec. 12!-12!!. Soba, este o copie dupa un e.emplar aflat in Landesmuseum, din =uric%. obilierul este compus din masa mare din lemn de nuc si ste-ar, pendula inalta din lemn de nuc, un dulapior pentru -ocuri, fotolii si scaune imbricate in piele.

8. SALA %ECHE DE MU&ICA (1883)

Sala a fost construita in 177,. !n 19+6, incaperea a devenit salonul literar al poetei *armen S>lva. Se disting vitraliile policrome, cu scene din basme romanesti3 legenda (!nsir-te margarite (, culeasa de 2asile 'lecsandri din popor, legendele ('na 9oamna( si (*iocarlia(. !n partea superioara a peretilor sunt reprezentate traduceri ale reginei, pictate de o buna prietena a acesteia, 9ora $itz. Lambriurile sunt realizate in panouri casetate, din lemn de nuc si frasin. obilierul consta intr-o garnitura din lemn de te? (primita cadou de *arol al !!-lea din partea ma%ara-a%ului indian). @n vas mare de cult, c%inezesc, din sec. 12!!!, pe un postament din lemn de te? (utilizat in scopul arderii esentelor parfumate) este e.pus in coltul din dreapta al incaperii. !n sala de muzica a avut loc ultima sedinta a *onsiliului de *oroana, cand s-a %otarat neutralitatea /omaniei in primul razboi mondial (, august 191<).

9. SALA 'LOREN INA

Plafonul, casetat, din lemn de tei sculptat si aurit, are in centru o pictura - copie dupa lucrarea lui "iorgio 2asari, aflata in Sala della signature din Palazzo 2ec%io, reprezentand-o pe muza *aliope. Lambriuri din lemn sculptat, parc%et din ste-ar marc%etat, usi lucrate in multiple esente de lemn, doua tronuri, constituie un ansamblu renascentist cu specific florentin. @sile mari din bronz, sunt realizate la /oma.

*andelabre din sticla de urano, oglinda ovala din cristal venetian intregesc atmosfera interioarelor florentine. Piesele de mobilier sunt e.ecutate in stil renastere tarzie si baroc !talian. asa mare cu blatul din marmura dateaza din sec. 12!!. 9oua cabinete de o parte si de cealalta a semineului din marmura italiana, reproduc piese florentine de sfarsit de sec. 12!. *ovoarele orientale de mici dimensiuni sunt din fir de matase Kesan (Persia) si *ezareea ('sia ica, nordul Palestinei).

10. SALA COLOANELOR (O(LIN&ILOR)

#ste o sala de receptie, transformata in 191+ intr-o interpretare moderna a /enasterii venetiene din sec. 12!. obilierul reuneste piese italienesti de e.ceptie3 dulapul coltar, piesa datand din sec. 12!!!, dulapul venetian, cu panouri pictate (sec. 12!!), comoda, o frumoasa piesa baroca din sec. 12!!, masa octogonala, piesa vec%e, renascentista. 'laturi de tablouri - copii dupa maestri venetieni din sec. 12!, ca 5izian, 2eronese, '. &adille, iar alte doua copii dupa /afael, se mai afla aici o pictura originala, anonima, din scoala lui *orreggio reprezentand pe A adona cu pruncul si !oan B.

11. SU'RA(ERIA
' fost amena-ata in 177, de 'ugust &embC din ainz. 're o decoratie ampla din lemn de nuc, in stilul neo-renasterii germane, cu ancadramente puternic profilate. obilierul compus din3 bufetul din lemn de nuc si frasin, ocupand fundalul salii, masa lunga cu ,6 de scaune, capitonate cu piele gen *ordoba, plafonul casetat din lemn de nuc si piele de *ordoba. 2itraliile e.ecutate in atelierele din unc%en prezinta scene din viata feudalilor germani, specific neo-renasterii germane.

12. SALA MAURA

#ste o sala conceputa in stilul %ispano-maur, cu elemente stilistice arabe, proiectata de ar%itectul francez *%arles Lecompte du )oD> in 179+. 9ecoratia, in arabescuri din stuc aurit si policromat, se inspira din interioarele castelului 'l%ambra ("ranada - Spania). Eantana din fundal, lucrare in marmura de *arrara si /usc%ita este o reproducere a originalului arab din *airo.

13. Sal)*ul +,a*-e.

#ste o incapere mica din 177,, in forma de sfert de cerc, cu decoratia interioara aplicata, din lemn aurit, in stil #mpire de la inceputul sec. 1!1. 'celasi stil se pastreaza si la piedestalele-coloane, cu lampile, masutele, ceasul, s.a., care completeaza acest colt de trecere. 9intre tablouri, se remarca cele doua lucrari originale ale pictorilor flamanzi F5riumfG - *ornelius Hael (sec. 12!!) si FStaul cu oiG - #ugen 2erboec?%oven (sec. 1!1).

14. SALONUL URCESC

9ateaza din prima faza a constructiei (177,) si este amplasat in corpul mare de pe fatada sudica a castelului. 'nsamblul decorativ de inspiratie orientala este realizat la 2iena. &roderiile din matase acoperind in intregime peretii, mobilierul, au figurat la #.pozitia de arta decorativa de la 2iena, din 17:,. Salonul este acoperit in intregime de un covor turcesc de Smirna (sec. 1!1). 'nsamblul este completat de o colectie de vase turcesti si persane din alama.

1#. CORIDORUL %ES IC (1883)

'partinane primei parti a constructiei (177,). 're plafonul in bolta in forma de leagan, intrerupta de -ocul arcurilor piezise spri-inite pe pilastri, si bogat decorata cu stucaturi in stilul /enasterii germane. !n pereti sunt incadrate reliefuri dupa Luca della /obbia, iar pe socluri se afla statui, din stuc, bronz si din lemn aurit, dupa Iacopo Sansovino, sculptori florentini din sec. 12 si sec. 12!.

obilierul (consolele si fotoliile) este realizat in stilul barocului italian. 9ecoratia acestui coridor este completata de oglinzi mari si aplice de lumina din cristal de 2enetia cu ornamente din sticla de urano, in stilul neo-renasterii.

1". SALA DE EA RU
!ncaperea dateaza din 177,, modificata in 19+6, pentru proiectii cinematografice, cu o capacitate pentru 6+ de persoane si o lo-a regala, cu elemente stilistice Ludovic 1!2. 9ecoratiile sunt opera lui August Bemb din ainz. Eastul acestui stil este reprezentat de pretii acoperiti cu lambriuri albe si tapet din damasc auriu de matase.

1$. SCARA DE ONOARE SPRE E A/

Proiectul din anul 177, , apartine lui Io%annes Sc%ultz, iar realizarea, atelierelor 'ugust &embe ( ainz ) din anul 19+0. #.ecutata din lemn de nuc, cu cinci statuete din lemn reprezentand pitici si pa-i purtand lampi.

Peretii sunt lambrisati in intregime avand casetoane din lemn de nuc. La baza scarii, de o parte si cealalta a intrarii se remarca, incastrate in lambriu, stemele familiilor3 $o%enzollern si Hied. &roderia greceasca din matase reprezinta o scena istorica antica, cu arc de triumf si cortegiu de ostasi. 5apiseriile cu scene din istoria romana sunt lucrate in !talia.

18. (ALERIA DE MARMURA

#ste o incapere in stilul neorenasterii italiene, cu piese realizate din marmura.

19. SALA DE CONCER E

'daugata in 19+6, incaperea este denivelata, formand o scena si un balcon-estrada in partea opusa, si este realizata in stilul renasterii engleze (mai precis, elisabetan). 'nsamblul decorativ, de o eleganta sobrietate, este intregit de portrete3 regele *arol ! Stuart al 'ngliei, regina 'ngliei, $enriette de Erance, principele Sebaldus de *arignan, marc%izs de Spinola. 9intre instrumentele muzicale se remarca orga /ieger, cu aproape 1<++ de tuburi care are o particularitate rar intalnita in constructia de orgi3 e.istenta a doua mese de comanda, ;< de registre de sunete. 'ctionarea orgii este in intregime pneumatica si a fost construita in perioada 179+-191+. 8 piesa de o valoare e.ceptionala este clavecinul e.ecutat la 'nvers, in 16;1. 9easupra caminului din piatra de *ampulung se remarca un tablou infatisand-o pe *armen S>lva, intrun moment de inspiratie poetica. #ste panza datata 179: si semnata Iean Lecomte de )ou>, fratele ar%itectului francez Lecomte du )ou>.

20. SALA NOUA DE MU&ICA (sal)* 0a1u,2)

!n acest spatiu se observa cel de-al doilea pupitru al orgii /ieger din sala de concerte. *onceputa initial ca o sala destinata auditiilor muzicale, este amena-ata in 191+. 9in aceasta perioada dateaza vitrinele salii in care sunt e.puse astazi pretioase piese de arta e.trem-orientala3 vase de gradina din ceramica c%inezeasca, piese *eladon din sec. 12!!!, faianta -aponeza de !mari si 'rita, vase persane pentru grasimi din sec. 12!!-1!1.

21. CA!INE UL DE LUCRU AL RE(INEI ELISA!E A

#ste decorat in stilul /enasterii italiene si se distinge prin componenta ar%itectonica a pozitiei (de colt(, cu un salonas semicircular amena-at in turla cea mica si biblioteca pe doua nivele, legate printr-o scarita in colimacon. Peretii si plafonul sunt bogat decorati cu lambriuri din lemn de nuc marc%etat. obilierul camerei, e.ecutat la sfarsitul sec. 1!1 poarta accentele stilistice ale /enasterii italiene si este format dintr-un birou, scaune, fotolii si banc%ete bogat sculptate in lemn de nuc. 8 scara interioara conduce spre biblioteca unde se gasesc volume din fondul regal de carte. !ncaperea aflata pe latura de nord a castelului este mai putin luminoasa, la aceasta atmosfera contribuind si vitraliile compacte reprezentand scene din basme germane.

22. DORMI ORUL RE(AL

!ncaperea imbracata in intregime in lambriuri casetate si mobilierul sunt lucrate in stilul /enasterii flamande. !n patul masiv din incapere, regele *arol ! isi traia ultimele clipe, in ziua de ;: septembrie 191<. Patul din lemn de nuc este bogat sculptat, in special la tablia din fata, prezentand 0 figuri feminine alegorii ale simturilor, in panouri alaturate. Piesele din garnitura de mobilier, lemn de ste-ar, tapitate cu damasc be- din matase cu fir, sunt in acord cu sobrietatea incaperii.

23. (ARDERO!A RE(ALA SI OALE A

8 incapere delimitata printr-un grila-, separand locul garderobei de spatiul unde se afla masa de toaleta. "arderoba, cu dulapuri mari cu oglinzi montate pe usi, in e.terior cat si in interior, era destinata pastrarii vesmintelor perec%ii regale. Peretii sunt in intregime tapetati cu catifea. Pe masuta este e.pusa o caseta de bi-uterii din bronz si portelan.

24. SALON SI !AIE

!ncaperea este destinata momentului de odi%na, dupa iesirea din baie. 5apetata cu material te.til, draperii si tapiterii din postav verde, incaperea este amena-ata cu obiecte de mobilier din ste-ar usor sculptat3 dulap, masa, comode, eta-ere, canapea, scaune si fotolii. Pe eta-ere sunt e.puse vase din bronz si alama, in stil oriental (persan si indian).

2#. SALONUL PEN RU MIC DE/UN RE(AL

Salonul era destinat perec%ii regale pentru micul de-un si semnarea corespondentei de dimineata. Stilul neo-renasterii germane si italiene predomina in decoratia din lemn de nuc intarsiat cu diverse esente de lemn imbracand plafonul, ancadramentele usilor si -umatatea peretilor. Se remarca soba, din faianta germana.

2". CAMERA DE (ARDA

Situata intre apartamentul regal si apartamentele destinate oaspetilor, incaperea fusese destinata primirii de catre regele *arol a raportului de la ag%iotantul regal de serviciu. 9ulapurile-biblioteca, bogat sculptate cu basoreliefuri sunt lucrate in stilul renasterii germane tarzii. !n incapere se gasesc si alte piese de mobilier3 doua birouri imbricate in intregime in piele de vitel prinsa in tinte metalice, cateva piese garnitura de mobilier imbricate in piele usor gravata3 taburete si o banca, ; dulapuri din lemn de ste-ar, cu cate doua usi si medalioane sculptate, scuturi si deviza regala ()i%il sine 9eo (, scaune cu aspect rustic, cu persona-e sculptate pe spatar.

2$. DORMI OR PRINCIPI (ROCOCO)

Stilul dormitorului este rococo francez. 9ecoratia peretilor in panouri din lemn vopsit alb cu bag%ete aurii si damasc rosu este in armonie cu piesele de mobilier3 patul din lemn, imbracat in catifea de matase, comoda din lemn de esenta e.otica cu furnir marc%etat, ornamente din bronz. &iroul din lemn de nuc, are o forma apro.imativ ovala cu blatul imbracat in piele presata, in stil Ludovic 12. &anc%eta si scaunele din pai de orez aurit, masa din lemn de aca-u cu o fina marc%etarie in motive vegetale si florale, aplicatii din bronz, masute din lemn de nuc si palisandru cu medalioane pictate, poarta amprenta stilului rococo. Eigurine de eissen, caseta din portelan cu scene galante pictate si ceasul din portelan si bronz, vasulurna de pe masa, din portelan, candelabru din cristal de &oemia. Lustra este e.ecutata in atelierele din &oemia, cu sase brate duble din bronz si perle din cristal.

28. MIC DE/UN APAR AMEN PRINCIPI

!ncaperea este diferita ca decoratie, purtand amprenta stilului englez 19++3 plafonul cu motive decorative marunte, lambriurile din lemn formand dulapuri, rafturi pentru e.punerea pieselor decorative, grila-ul din lemn vopsit alb care separa salonasul de grupul sanitar, vitraliile cu motive florale, mobilierul

si decoratia in fi.. Platourile si vasele din faianta italiana confera un surplus de luminozitate acestei incaperi. !n vitrina se afla cateva piese dintr-o garnitura de ceai, cesti, farfurioare si ceainic lucrate in gen *apo di onte si trei statuete din faianta alba figurand dansul. Printr-un dulap-usa se patrunde in vestibulul 'partamentului !mperial.

29. APAR AMEN UL IMPERIAL (190#3190")

'partamentul imperial, era destinat inaltilor oaspeti a fost construit intre 19+0-19+6 9ecoratia, ce cuprinde lambriuri de nuc si esente e.otice, coloane din lemn in torsada, tapete din piele de *ordoba, stucatura baroca de pe plafon, identic cu desenul din tesatura ton a covoarelor gen Smirna, se remarca prin pretiozitatea materialelor si nota de fast a ansamblului, accentuate si de folosirea oglinzilor. Salonul mare al apartamentului imperial sau camera de lucru, a fost amena-at cu piese de mobilier specifice.. Salonul mic cuprinde mobilier rococo de e.ecutie vieneza, cu tapiserii. 5emele decorative ale tapiseriilor prezinta scene alegorice si e.otice, specifice stilului Ludovic 12. *andelabrul baroc, din bronz si cristal de &oemia, are forma unei coroane imperiale, iar portelanurile de eissen sunt in stil rococo.

30. CAMERELE PEN RU DOAMNELE DE ONOARE ALE OASPE ILOR

Stilul Secession este prezent prin modalitatea de structurare a spatiilor si compartimentelor3 dormitor, lavoar, salon, masa de lucru, toaleta. 9oua dintre incaperi sunt prevazute cu garderoba suspendata, accesibil printr-o scarita de metal, in spirala.

31. !I!LIO ECA OASPE ILOR

2is-J-vis de camerele destinate doamnelor de onoare ale oaspetilor se gaseste acest spatiu, despartit de coridor prin doua mici grila-e cu balustrii si cate doua colonete, iar spre %olul de onoare prezinta o arcada generoasa. !n dulapuri, astazi sunt e.puse vase din argint si metal comun lucrate in manufacturi europene renumite din unc%en, oscova, )urnberg. obilierul este completat cu o masa mare din lemn de ste-ar, cu blatul dreptung%iular, lucrata in stil de sfarsit de sec. 12!!, italian, masute si fotolii din lemn de nuc.

32. CAMERA (AL!ENA (PRIMUL MINIS RU)

*unoscuta pe vremea regelui *arol ! ca fiind (camera galbena (, aceasta incapere este decorata in stilul Ludovic !2. "arnitura de mobilier din nuc, sculptat si vopsit alb este e.ecutata in stilul Ludovic 1!2.

*astelul Pelisor

SU'RA(ERIA
#ste decorata de &ern%ard LudKig folosind lambriuri din paltin si frasin cret. obilierul din paltin si frasin cret este alcatuit dintr-un dulap-dressoir impozant, incastrat in lambriu. asa mare este pentru ;< de persoane. Piesele decorative sunt realizate de atelierele mDnc%eneze HollenKeber si auto%tone.

APAR AMEN UL RE(ELUI 'ERDINAND 3 !2,)ul

!ncaperea este conceputa de artin St%Lr si este decorata cu mobilier in stilul neo-renasterii germane. !n vitrine se gasesc piese din argint, realizate in ateliere din )Drnberg, Petersburg si Londra, ordine si decoratii instituite sau primite de catre /egele Eerdinand si /egina aria.

APAR AMEN UL RE(ELUI 'ERDINAND 3 D),42t),ul

9ecoratia dormitorului in fi. si mobilier din lemn de pin, vopsit alb, sunt realizate de vienezul &ern%ard LudKig. 5ot aici sunt e.puse piese de arta decorativa olandeza.

HOLUL DE ONOARE
$olul este decorat cu lambriuri din lemn de ste-ar, casetate. Plafoanele sunt realizate in stuc in stilul 'rta 19++. Si luminatorul, ornat cu vitralii, este specific ar%itecturii acestui stil. Pe langa artistii din perioada 19++ (8scar Spat%e, /affaello /omanelli, /einitzer, ar> 5%orn>croft), au lucrari de arta plastica e.puse aici P%illip de Laszlo, 'ntonio 'rgnani si c%iar /egina aria. !n 19+6, /egina aria creaza pentru /egele Eerdinand un manuscris pe pergament cu inc%izatoare de argint care este e.pus aici.

DORMI ORUL DE AUR

obilierul din aceasta camera este proiectat in 19+9 de /egina aria si realizat de 'telierele de 'rte si eserii din Sinaia. #ste lucrat in lemn de tei aurit si imbina elemente decorative celtice si bizantine, in viziune 'rt )ouveau. &ustul din portelan este realizat de !sidore de /udder. Pictura (Principesa aria cu fiica ei, arioara( este realizat de Szan?oKs?i in 191+. *ele doua portrete de tinere sunt realizate de Privat Livemont si Paul &ert%on, artisti belgieni de la inceputul sec. 11. 5ot aici se afla piese de arta decorativa realizate in atelierele ". "ursc%ner din 2iena, L.*. 5iffan> din )eK-Mor? si '. oreau din Paris.

APAR AMEN UL PRINCIPILOR MOS ENI ORI 3 Sal)*ul

*amera este decorata cu mobilier din lemn de paltin, fag si tei, in stil Seccesion, e.ecutat in atelierele &ern%ard LudKig din 2iena. Sticla gravata in te%nica de la inceputul sec. 11, din centrele franceze )anc> si Paris, precum si din atelierele romanesti 'zuga si edias marc%eaza arta decorativa.

APAR AMEN UL PRINCIPILOR MOS ENI ORI 3 D),42t),ul

obilierul este original si este realizat din lemn de rasinoase, vopsit alb, in atelierelor 'ugust &embe din ainz. 9ecoratia incaperii este completata de portrete, in creion si carbune, ale Principilor *arol, )icolae, arioara si #lisabeta, realizate de '. 'rgnani si &. Szan?oKs?i.

APAR AMEN UL RE(INA MARIA

Salonul este realizat in stil brancovenesc, cu ar%itectura in plafon ogival si coloane, dar si prin coltul retras, cu arcada, numit de aria (capela(, cu decoratie in aur si marmura de /usc%ita. #lement decorativ al mobilierului, arcadelor si vitraliilor este entrelac-ul. Sunt e.puse doua acuarele cu flori de crin, pictate de /egina aria in 19,0, un pastel semnat I. 5a.is si o lucrare a pictorului roman Kimon Log%i, (8rientala(.

!IROUL
realizat in stil brancovenesc3 arcade, ogive, coloane sculptate in piatra si un camin specific interioarelor romanesti. obilierul este e.ecutat in lemn de tei, aurit, pirogravat si pictat, decorat de /egina aria cu simbolurile ei preferate, crinul si crucea celtica. 'rta decorativa este in stil 'rt )ouveau si si este realizata in manufacturile =solna> Pecs si L.*. 5iffan> din )eK-Mor?.

DORMI ORUL
9ecoratia camerei in fi. si mobilierul din lemn vopsit alb, avand motive florale sculptate in mNplat, creatie a vienezului &ern%ard LudKig, evidentiaza aceasta incapere. Eriza este pictata de polonezul 5adeusz '-du?ieKicz, intre 19+,-19+< si reprezinta alegoric, anotimpurile. Piesele unor celebri artisti din anii 19++3 #. "a!le, '. '. 9aum, /. LaliOue, I. $offmann, etc. ilustreaza arta decorativa a incaperii.

SALON PEN RU OASPE I

!nteriorul este decorat cu3 mobilier in stil Louis-P%ilippe (canapea, fotolii si scaune), piese de arta decorativa din argint, create in manufacture europene. 'rta plastica este reprezentata de opera lui !polit Strambu3 (9e la munca(.

SALON PEN RU OASPE I

&ern%ard LudKig este creatorul pieselor de mobilier, din lemn de paltin, baituit verde si decorat cu panouri din panza pictata. 'rta decorativa este prezenta prin piese din argint (samovar, scrumiere, cupa) si cristal (boluri cu cabosoane imitand turcoazele) de la inceputul sec. 11, lucrate in ateliere europene. 'rta plastica este prezenta prin afisului ("ismonda(din 179< al lui 'lp%onse uc%a, creat pentru actrita franceza Sara% &ern%ardt si panouri decorative ce apartin creatorilor P. Livemont si '. *ossard.

DORMI OR PEN RU OASPE I

9ecorata de mobilierul vopsit in alb si piese din sticla, ale artistilor francezi #. "allN, '. '. 9aum, 9P'rgental. Pastelul din 1790 (Portret de tanara( al pictoritei 'dela Iean reprezinta arta plastica a incaperii.

DORMI OR PEN RU OASPE I

'r%itectura interioara a incaperii se remarca prin denivelarea spatiului. obilierul alb, din lemn de rasinoase, este comandat in atelierele vienezului &ern%ard LudKig. 'rta plastica este prezenta prin scene de basm realizate prin te%nica cromolitografiei, desenul fiind conturat cu penita, in aur. 'rta decorativa este prezenta prin piese metalice, faianta =solna> si de opera lui /. LaliOue piesa din sticla opalescenta3 (*%amarande(.

DORMI OR PEN RU OASPE I

'telierele 'ugust &embe din ainz au realizat decoratia in fi. si mobilierul. 'rta decorativa este prezenta printr-o garnitura de vase pentru flori, din cristal de &oemia si o garnitura de lavoar din faianta. 'rta plastica este prezenta printr-o lucrare in ulei pe carton, semnata ". Lazar si prin panourile decorative create de '. uc%a3 (9imineata(si ('miaza(.

SALON PEN RU OASPE I

!ncaperea este decorata cu mobilier din lemn de pin, paltin si tei, lustruit natur, e.ecutat in atelierele &ern%ard LudKig din 2iena. 'rta decorativa este reprezentata prin piese din sticla, lucrate la inceputul sec. 11, in atelierele urano din 2enetia, '.'. 9aum din )anc> si /. LaliOue din Paris. 'rta plastica este ilustrata printr-un panou decorativ, realizat de '. uc%a3 (5oamna(.

CAMERA %IC ORIEI MELI A5 DUCESA DE HESSA

'ici a fost gazduita 2ictoria elita, sora /eginei aria, casatorita cu #rnst LudKig, 9uce de $essen, creatorul scolii 'rt )ouveau de la 9armstadt. obilierul, din lemn de rasinoase, vopsit alb, in sill 'rt )ouveau, este e.ecutat in atelierele &ern%ard LudKig din 2iena. 'rta decorativa este prezenta printr-un vas din stic!a, realizat in atelierele 9aum din )anc> si prin argintarie 'rt )ouveau, lucrata la &ucuresti, in atelierele )icolau.

CAMERA DE AUR
8rnamentatia camerei a fost conceputa de /egina aria, in stil personal. #a cuprinde o decoratie parietala in stuc aurit, modelat in ramuri de ciulin, plafon in bolta, inc%is de luminatorul cu forma unei imense cruci celtice, mobilier aurit, vitralii policrome ce difuzeaza lumina. 'rta decorativa este prezenta prin3 lampa 5iffan>, pocal Eaberge, serviciu de pa%are, din cristal de &oemia, e.ecutat dupa desene ale /eginei aria, cupe StrLbl, statueta Ei. asseau.

CAMERA LUI AL'RED DE EDIN!UR(H

'lfred de #dinburg%, fratele /eginei aria, moare in anul in care incepe construirea Pelisorului (1797). *amera lui 'lfred din resedinta de la *oburg este reconstituita de /egina aria. 9ecoratia si mobilierul sunt realizate in atelierele &ern%ard LudKig din 2iena. 'rta decorativa este prezenta prin piese realizate la inceputul sec. 11, in ateliere din *open%aga. "arnitura de toaleta, comandata la 9resda, poarta cifrul 9ucelui 'lfred de #dinburg%, tatal ariei.

APAR AMEN PEN RU OASPE I PRINCIARI

9ecoratia este inspirata de conceptia lui Karel Liman, prin utilizarea lemnului de brad la coloane si ancadramente si prin -ocul de volume si linii. !ncaperea este mobilata cu o garnitura din lemn de nuc, in stilul neo-renasterii florentine, datand de la sfarsitul sec. 1!1. 'nsamblul este completat cu piese din faianta italiana provenind din manufactura "inori.

C,)*)l)62e
1766 Q ai, 1+ - *arol ! soseste in &ucuresti, capitala /omaniei. 9epune -uramantul in fata Parlamentului. 'ceasta zi va deveni Sarbatoarea nationala a /egatului /omaniei pana in 19<:. 'ugust, 0-6 - *arol ! vine pentru prima data la Sinaia si este gazduit la manastirea din localitate, ctitorita de spatarul i%ail *antacuzino in 1690. 17:; Q Hil%elm von 9oderer este contactat de 'dministratia *asei Princiare /omane pentru realizarea planurilor resedintei de vara a suveranului roman *arol !. 17:;-17:6 Q Hil%elm von 9oderer realizeaza planurile pentru resedinta de vara de la Sinaia. 17:, Q Io%annes Sc%ulz devine diriginte de santier la Sinaia. 17:< Q Localitatea Podul )eagului, la dorinta lui *arol !, capata numele de Sinaia. 17:0 Q august, 1+R;; - !ncepe constructia, dupa planurile ar%itectului vienez Hil%elm von 9oderer. 17:0-179+ Q /egele renunta din motive financiare la un proiect ar%itectural grandios, castelul dobandind aspectul unei ample vile in stilul neo-renasterii germane. 17:6 Q *ontractul cu ar%itectul Hil%elm von 9oderer este reziliat. 'r%itectul Io%annes Sc%ulz preia conducerea santierului precum si realizarea unei noi serii de planuri. 17:: Q ai , 1+ - 9upa ce cu o zi inainte Parlamentul dezbate problema, *arol ! proclama solemn !ndependenta absoluta a /omaniei. 177+ Q Localitatea Sinaia este declarata asezare urbana. 1771 Q ai, 1+ - /omania este proclamata /egat. 177, Q Lucrarile la *astelul Peles sunt finalizate. Pe : octombrie are loc inaugurarea oficiala a castelului. Io%annes Sc%ulz paraseste *urtea regala a /omaniei pentru a se intoarce la 2iena. 're loc semnarea tratatului de alianta dintre !mperiul 'ustro-@ngar si /omania, initiat cu ocazia vizitelor regelui *arol la 2iena si &erlin. !ntra in functiune incalzirea centrala a castelului. 1779 Q !ncepe constructia *astelului Pelisor.

179+-191< Q Pelesul a-unge la forma actual dupa numeroase si ample transformari datorate in special ar%itectului Karel Liman, dar si ar%itectului francez 'ndrN Lecomte du )oD>. 179; Q La *astelul Peles este reinnoit 5ratatul de alianta dintre !mperiul 'ustro-@ngar si /omania. 179, Q octombrie, 10 - Se naste la castelul Peles viitorul rege *arol al !!-lea, fiul lui Eerdinand de $o%enzollern, mostenitorul tronului /omaniei, si al reginei aria. 179,-191< Q Lucrarile la *astelul Peles ii sunt incredintate ar%itectului ce% Karel Liman. 179< Q septembrie, ;9 - Se naste la Sinaia principesa #lisabeta, fiica regelui Eerdinand si a reginei aria. 1796 Q Karel Liman devine sef al biroului de ar%itectura al resedintei regale de la Sinaia4 ulterior, incep lucrarile de constructie ale *astelului Pelisor si gra-durilor regale de pe Eurnica, cat si transformarea celorlalte edificii din Parcul castelului, #conomatul si *orpul de "arda. 're loc vizita imparatului 'ustro@ngar Eranz Iosep%. 'lti oaspeti oaspeti sositi in vizita la *astelul Peles au fost3 regele "ustav al 2-lea al Suediei, regele 'lbert ! al &elgiei, /egina #mma a 8landei, regele Eerdinand al &ulgariei, ducele 'lfred de Sa.a-*oburg-"ot%a si de asemenea principii mostenitori /udolf si Eranz Eerdinand ai 'ustro@ngariei, regele Hil%elm al "ermaniei, regele #dKard al 2!!-lea al arii &ritanii, regele 2ittorio#mmanuele al !!!-lea al !taliei, printul mostenitor Mussuf !zedin al !mperiului 8toman. La *astelul Peles este reinnoit 5ratatul de alianta dintre !mperiul 'ustro-@ngar si /omania. 1797 Q 're loc vizita la Peles a scriitorului italian 'ngelo de "ubernatis (17<+-191,), la invitatia familiei regale. 'cesta scrie cea mai importanta relatare despre *astelul Peles. 19++-19,+ Q &ern%ard LudKig - fiul, absolvent al facultatii de ar%itectura din 2iena, este principalul decorator al *astelului Peles si furnizor de mobilier al *asei /egale a /omaniei. 19+1 Q Eiind resedinta de vara a *asei /egale, Sinaia a fost conceputa de #forie ca o statiune de lu. pentru vacante, punand la dispozitia vilegiaturistilor 1+ %oteluri, 00 vile mari, 0+ vile mi-locii si 6+ case taranesti, doua cazinouri, bai de %idroterapie, o gradina zoologica, trasuri pentru plimbari, , centre cu cai de calarie, mane- si scoala de calarie, restaurante, berarii, cofetarii si magazine (ma-oritatea sezoniere), un parc de promenada si era supranumita (Perla *arpatilor(. 19+, Q #ste finalizata constructia *astelului Pelisor, care era destinat viitorului rege Eerdinand si reginei aria. 'ugust, 0 - Se naste la Sinaia principele )icolae, fiul regelui Eerdinand si al reginei aria. 19+,-19+6 Q Sunt amena-ate Salile de 'rme intr-un spatiu decorat in stilul neo-renasterii germane. 19+0 Q La dorinta reginei #lisabeta, Sala vec%e de muzica este transformata in salon pentru serate liberare. 19+6 Q #ste amena-at 'partamentul imperial in vederea unei vizite pe care imparatul 'ustro-@ngariei, Eranz Iosef, urma sa o faca in /omania. 1911 Q Karel Liman amena-eaza pe locul unei foste curti interioare $olul de onoare, cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului. 191< Q #ste amena-ata Sala de consiliu, asemanatoare cu una dintre salile Primariei din Lucerna #lvetia. Septembrie, ;: - oare la *astelul Peles regale *arol !. Principele Eerdinand devine rege. 191: Q *astelul Peles este ocupat de armata germana condusa de generalul 'ugust von ac?ensen. 1917 Q decembrie, 1 - area 'dunare de la 'lba !ulia proclama unirea 5ransilvaniei cu /egatul /omaniei. 5ratatele de pace de dupa inc%eierea primului razboi mondial aveau sa valideze aceste acte. 19;1 Q octombrie, ;0 - Se naste la *astelul Eoisor regele i%ai !, fiul regelui *arol al !!-lea. 19;; Q octombrie, 10 - /egele Eerdinand si /egina aria sunt incoronati la *atedrala din 'lba !ulia ca Suverani ai /omaniei !ntregite. 19;: Q iulie, ;+ - oare la *astelul Peles regele Eerdinand !. i%ai ! devine pentru prima data rege, sub obladuirea /egentei formate din Patriar%ul iron *ristea, Principele )icolae, fratele lui *arol al !!-lea, si "eorge &uzdugan. 19;7-19<7 Q 'r%itectul Iean #rnest devine seful biroului regal de ar%itectura de la Sinaia dupa moartea lui Karel Liman. 19,+ Q Iean #rnest se ocupa in mod special de intretinerea edificiilor regale de pe valea Pelesului. /ealizeaza Pavilionul de "arda de la podul *armen S>lva, precum si proiecte de reamena-ari in castel. !unie, 6 - *arol se intoarce in tara, si dupa doua zile este proclamat rege, cu numele de *arol al !!-lea. 19,+-19<+ Q /egele *arol al !!-lea locuieste la Peles. 19,1 Q La castel are loc nunta principesei !leana, fiica lui Eerdinand si a ariei.

19,;-19,, Q *astelul Eoisor (casa de vanatoare) este mistuit de un incendiu. 19,, Q 're loc marea sarbatoare a semicentenarului *astelului Peles. 19<+ Q august, 6 - *arol al !!-lea abdica in favoarea fiului sau, i%ai, care devine pentru a doua oara rege. Se instaureaza statul national-legionar condus de !on 'ntonescu si $oria Sima. /egele are puteri pur simbolice. 19<: Q decembrie, ,+ - 're loc abdicarea regelui i%ai !. 19<7 Q 5ot *omple.ul Peles, mai putin castelul, care a intrat in circuitul turistic, devine pentru o scurta perioada de timp loc de creatie si odi%na pentru oamenii de cultura ai vremii. 190, Q *astelul Peles devine muzeu, dar el putea fi vizitat inca de pe vremea lui *arol !. 199+ Q *astelul Peles si *astelul Pelisor sunt reintegrate in circuitul turistic. ;++: Q ianuarie, 0 - Sunt finalizate negocierile pentru retrocedarea domeniului Peles. artie, 1 - #ste semnat memorandumul de retrocedare catre Eamilia /egala a domeniului Peles care cuprinde *astelul Peles, castelul Pelisor, castelul Eoisor, comple.ele Stavilar si *eramica.

Pe,s)*al2tat2
Ca,)l I 1e H)7e*.)lle,*3S264a,2*6e*
(1+ aprilie 17,9, Sigmaringen - 1+ octombrie, 191<, Sinaia) 1839, aprilie, 10 Se naste la Sigmaringen Karl #itel Eriedric% =ep%>rinus LudKig von $o%enzollernSigmaringen ca Print de Hohenzollern-Sigmaringen. #ra cel de-al doilea fiu al printului Karl Anton si a sotiei sale, principesa Iosep%ine. 9upa finalizarea studiilor elementare s-a inscris la scoala de cadeti din Mnster. 1857 *arol termina cursurile Scolii de 'rtilerie din Berlin. 1857-1866 #ste ofiter german. Participa la al doilea razboi din Schleswig , mai ales la asaltul citedelei Fredericia si al Dybbol, e.perienta care ii va fi de folos mai tarziu in azboiul ruso-turc. 1866, ebruarie, 11 9omnitorul Principatelor /omane, 'le.andru !oan *uza, este silit sa abdice. Se formeaza o Locotenenta domneasca. embrii acesteia incep demersurile pentru aducerea unui print strain la conducerea Principatelor @nite. artie, 30 - 9upa ce contele Eilip de Elandra refuza tronul Principatelor, Locotenenta 9omneasca a publicat o Proclamatie prin care recomanda alegerea prin plebiscit a lui *arol-Ludovic de $o%enzollern-Sigmaringen ca domn al /omaniei cu numele de !arol ". !on *. &ratianu pleaca in "ermania pentru a-l aduce in tara pe Principele *arol. ai, 8 - *arol a-unge la &azias, unde se imbarca pe un vapor dunarean care il duce pana la granita cu /omania. !ai, 10 - *arol ! soseste in &ucuresti, capitala /omaniei. 9epune -uramantul in fata Parlamentului. 'ceasta zi va deveni Sarbatoarea nationala a /egatului /omaniei pana in 19<:. "unie, #9 - Parlamentul /omaniei adopta o noua *onstitutie, care instituie principile monar%iei parlamentare, a separaririi puterilor in stat si votul censitar. 'ceasta a permis dezvoltarea si modernizarea tarii. 1869, noiembrie, 3 *arol se casatoreste cu #lisabeta de Hied - pe numele sau complet #lisabet% Pauline 8ttilie Luise zu Hied. 1870, august, #0 Se naste aria, fiica lui *arol ! si a #lisabetei, care moare de scarlatina in 17::. *arol si #lisabeta nu au mai avut copii. 1877, aprilie, 1# !ncepe razboiul ruso-turc. /omania permite trecerea trupelor rusesti pe teritoriul sau. 5urcii bombardeaza localitatile romanesti de la 9unare. ' prilie, #6 - /omanii riposteaza la *alafat, desc%izand foc asupra orasului 2idin, de pe malul opus al 9unarii. !ai, 10 - *arol !, dupa dezbaterea din parlament, proclama !ndependenta /omaniei fata de !mperiul 8toman. August, 16 - *arol se intalneste tarul 'le.andru al !!-lea, si marele duce )icolae la cartierul imperial rusesc. #l este numit conducatorul trupelor romane si ruse. 9upa lupte grele, turcii cer armistitiu. 1878, ebruarie, 19 're loc semnarea tratatului de pace de la San Stefano. /usii refuza participarea /omaniei la tratative si ocupa -udetele de sud ale &asarabiei, teritoriu romanesc. 1881, martie, 1$ Parlamentul aproba proiectul de lege prin care /omania devine din Principat /egat, iar *arol ! primeste titlul de /ege al /omaniei. !ai, 10 S /omania este proclamata /egat.

1889, aprilie, 19 Principele Eerdinand, nepotul /egelui *arol !, soseste in tara ca viitor mostenitor al tronului. 1913, iunie, 16 Se declanseaza al doilea razboi balcanic. "unie, #7 - /omania declara razboi &ulgariei. !n urma acestui razboi /omania primeste prin tratatul de la &ucuresti sudul 9obrogei (*adrilaterul). 191$ Se declanseaza primului razboi mondial. /omania ca aliat al 'ustro-@ngarei si Prusiei ar fi trebuit sa intre in razboi alaturi de puterile centrale. "ulie, #1 - /egele *arol, desi fidel intelegerilor cu puterile centrale, respecta %otararea *onsiliului *oroana care proclama neutralitatea /omaniei. Septembrie #7 - /egele *arol ! moare, la :0 de ani si este inmormantat in &iserica #piscopala de la *urtea de 'rges. Principele Eerdinand devine /ege.

El2sa8eta a R)4a*2e2
(;9 decembrie 17<,, )euKied, "ermania - 17 februarie 1916, &ucuresti) 18$3, %ecembrie, #9 Se naste in castelul onrepos din )euKied (unul din cele 16 state federale ale "ermaniei, /%einland-Pfalz) pe /in #lisabeta de Hied - pe numele sau complet #lisabet% Pauline 8ttilie Luise zu Hied - fiica lui $ermann, print de Hied. 1869, noiembrie, 3 S Principesa #lisabeta de Hied se casatoreste cu *arol ! al /omaniei. 1870, august, #0 S Se naste aria, fiica lui *arol ! si a #lisabetei, care moare de scarlatina in 17::. *arol si #lisabeta nu au mai avut copii. 1877 !n timpul razboiului, #lisabeta infiinteaza spitale, servicii de ambulanta si ingri-ire si procura medicamente pentru raniti. 1880 Se tiparesc la Leipzig doua poeme scrise in germana de /egina #lisabeta sub pseudonimul *armen S>lva. 1881, !ai, 10 S /omania este proclamata /egat. #lisabeta devine prima /egina a /omaniei. Se tipareste la Leipzig poemul StDrme scris in germana de /egina #lisabeta sub pseudonimul *armen S>lva. 188# Se tipareste la Leipzig poemul Leidens #rdengang scris in germana de /egina #lisabeta sub pseudonimul *armen S>lva. 1893 /egina #lisabeta fondeaza Societatea /egina #lisabeta, societate de caritate. Prin intermediul societatii, #lisabeta a tratat benevol circa 1:.+++ de pacienti pe an si a distribuit medicamente gratuite familiilor nevoiase. /egina a pretuit mestesugurile, portul si traditiile romanesti. #a se invesmanta adesea in portul national romanesc, socotit pana atunci strai al taranilor. /egina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de mestesuguri nationale si a incura-at participarea /omaniei la #.pozitia @niversala de la Paris in anii 176:, 1779 si 19++ cu multe articole lucrate traditional de femei. /egina s-a incon-urat de tineri artisti cum ar fi "eorge #nescu sau #lena 2acarescu si a spri-init financiar pe pictorul )icolae "rigorescu si pe poetul 2asile 'lecsandri. #lisabeta initiat o campanie de publicitate pentru a-si face cunoscuta in strainatate tara sa adoptiva. 5renul 8rient #.press facea o %alta la Sinaia si calatorii erau gazduiti la castelul regal. 5alentul sau lingvistic, a a-utat-o sa publice diverse opere in limbile franceza, germana si engleza sub pseudonimul *armen S>lva, prin lucrarile sale facand cunoscuta in strainatate /omania4 ar? 5Kain, a evocat-o astfel3 T'cea printesa si poeta germana incantatoare, adorabila, isi aduce aminte ca florile codrului si campiile Ti-au vorbitTT. 191# /egina #lisabeta a organizat la &erlin e.pozitia (Eemeia in arta si mestesuguri). 1916, martie, # oare la &ucuresti /egina #lisabeta. #ste inmormantata la anastirea *urtea de 'rges.

Ma,2a a R)4a*2e2
(;9 octombrie 17:0, #astKell Par?, Kent, 'nglia - 17 iulie 19,7, Sinaia)

1875, octombrie, #9 Se naste la #astKell Par?, Kent, 'nglia arie 'le.andra 2ictoria, din *asa de Sa.a-*oburg si "ot%a, fiica ducelui 'lfred de #dinburg%, cel de al doilea fiu al /eginei 2ictoria, si a ducesei aria 'le.androvna, unica fiica a 5arului 'le.andru !! al /usiei. #ste printesa a arii &ritanii si !rlandei si nepoata reginei 2ictoria a arii &ritanii. 1891 Se logodeste cu Printul Eerdinand de $o%enzollern, succesor al tronului /omaniei. 189#, %ecembrie, #9 're loc casatoria cu Printul Eerdinand de $o%enzollern la Sigmaringen 1893, "anuarie #ste organizata o nunta speciala la &ucuresti. 1893, octombrie, 15 S Se naste *arol, fiul lui Eerdinand si al ariei, viitorul /ege *arol al !!-lea. 9upa el au mai urmat cinci copii3 #lisabeta, viitoare /egina a "reciei, aria, viitoare /egina a !ugoslaviei, )icolae, !leana ( aica 'le.andra- dupa ce se va calugari) si ircea care avea sa moara de febra tifoida la numai < ani in timpul primului razboi mondial. 190# Pentru familia printului mostenitor este construit Palatul Pelisor, iar in &ucuresti li se repartizeaza Palatul *otroceni, fosta manastire in sec. 12!!. 191$, septembrie, #8 S /egele Eerdinand ! depune -uramantul. #l promite ca va fi Tun bun romanT, ceea ce insemna ca nu se va opune intrarii in razboi impotriva 'ustro-@ngariei si Prusiei. aria devine /egina a /omaniei. Primul razboi mondial o transforma intr-o eroina nationala. Participa activ pe front, incura-eaza ranitii si soldatii din cele mai fierbinti puncte de lupta si sfarseste prin a fi supranumita T ama /eginaT, T ama ranitilorT, T/egina-soldatT. 9upa razboi efectueaza vizite in Eranta si in area &ritanie care, desi neoficiale, aduc multa simpatie cauzei romanesti. 1918, noiembrie 'rmata romana elibereaza 'rdealul. La sfarsitul acelei luni, aria, cu grad de colonel, trece pe sub 'rcul de 5riumf de la &ucuresti in fruntea unui escadron de rosiori dupa ce a participat la marsul de eliberare dincolo de *arpati. 1919, martie 8 La Paris, dupa de-unul cu /a>mond PoincarN, presedintele Erantei, este invitata sa treaca in revista garda de onoare de la palatul #l>sNe, o onoare ce nu se mai facuse niciodata pana atunci unei regine. !n aceeasi zi este primita oficial ca membru corespondent al 'cademiei de &elle-'rte, singura femeie printre barbatii acestei institutii. 19##, octombrie, 15 S /egele Eerdinand si /egina aria sunt incoronati la *atedrala din 'lba !ulia ca Suverani ai /omaniei !ntregite. 19#6, octombrie-%ecembrie 're loc vizita in S@' in compania copiilor ei !leana si )icolae. 19#7 9upa moartea lui Eerdinand !, aria a /omaniei isi consacra toata energia bunului mers al tarii sub domnia nepotului sau, regele copil i%ai. 1930, iunie, 8 *arol al !!-lea este proclamat rege al /omaniei in locul fiului sau i%ai. *arol a urmarit sistematic indepartarea /eginei aria de la problemele politice. /egina a a-uns sa-si petreaca timpul tot mai des si tot mai departe de &ucuresti, la &ran sau &alcic. 1936 /egina aria se imbolnaveste. 1938 iulie Se afla la sanatoriul de la Heisser $irsc%, aproape de 9resda. 1938, iulie, 1$ /egina aria pleaca spre tara. 1938, iulie, 18 oare la Sinaia, la *astelul Pelisor. #ste inmormantata la *urtea de 'rges. !nima conform dorintei sale - i-a fost depusa la ctitoria sa Stella arisT de la &alcic. @lterior, caseta s-a aflat in firida unei stanci de langa castelul &ran. 1968 !nima /eginei aria este depusa in incinta *astelului &ran. 1971, martie !nima /eginei aria este adusa la uzeul )ational de !storie a /omaniei.

'e,12*a*1 I 1e R)4a*2a
(;< august 1760, Sigmaringen - ;+ iulie 19;:, Sinaia) 1865 august #$ Se naste la Sigmaringen printul Eerdinand de $o%enzollern-Sigmaringen, fiind al doilea fiu al Principelui Leopold de $o%enzollern, fratele mai mare al /egelui *arol, si al Principesei 'ntoaneta, infanta Portugaliei. 188$ Prima vizita a lui Eerdinand in /omania. 9upa vizita, acesta se reintoarce in "ermania pentru asi continua studiile liceale si universitare.

1889 9upa terminarea @niversitatii din Lipsca si a Scolii Superioare de Stiinte Politice si #conomice din 5ubingen, Principele se stabileste la &ucuresti pentru a-si putea indeplini atributiile de mostenitor al tronului /omaniei. 1891 Se logodeste cu aria de #dinboroug%, din Eamilia /egala a 'ngliei. 189#, %ecembrie, #9 9upa o idila cu poeta #lena 2acarescu, domnisoara de onoare a /eginei #lisabeta, relatie intrerupta prin interventia *onsiliului de inistrii, Eerdinand se insoara cu aria de #dinboroug%, din Eamilia /egala a 'ngliei. *asatoria are loc la Sigmaringen. 1893, "anuarie #ste organizata o nunta speciala la &ucuresti. &ctombrie, 15 Se naste *arol, fiul lui Eerdinand si al ariei, viitorul /ege *arol al !!-lea. 9upa el au mai urmat cinci copii3 #lisabeta, viitoare /egina a "reciei, aria, viitoare /egina a !ugoslaviei, )icolae, !leana ( aica 'le.andra- dupa ce se va calugari) si ircea care avea sa moara de febra tifoida la numai < ani in timpul primului razboi mondial. 1897 Principele se imbolnaveste de febra tifoida, scapand cu viata ca printr-o minune. 190# Pentru familia printului mostenitor este construit Palatul Pelisor, iar in &ucuresti li se repartizeaza Palatul *otroceni, fosta manastire in sec. 12!!. 191$ septembrie #7 /egele *arol ! moare, la :0 de ani. Principele Eerdinand devine /ege. Septembrie, #8 /egele Eerdinand ! depune -uramantul. #l promite ca va fi Tun bun romanT, ceea ce insemna ca nu se va opune intrarii in razboi impotriva 'ustro-@ngariei si Prusiei. 1916, august, 1$ /egele Eerdinand prezideaza *onsiliul de *oroana in cadrul caruia ia o %otarare dramatica3 intrarea /omaniei in razboi impotriva tarii sale natale, "ermania. ) oiembrie /egele si "uvernul isi muta sediul la !asi. &ucurestiul ca si o buna parte din /omania este ocupata de trupele germane. 1917 oare de febra tifoida, la numai < ani, Principele ircea, cel de-al saselea copil al cuplului regal. 1918, aprilie, #$ Se semneaza pacea partiala intre /omania si Puterile *entrale. /egele Eerdinand nu ratifica acest tratat de pace, care devine astfel nul. Eerdinand se intoarce triumfal la &ucuresti, in fruntea armatei sale eroice, trecand pe sub arcul de triumf, intampiant fiind de populatia entuziasta. 19#1, mai, 10 *arol se casatoreste la 'tena cu #lena, fiica /egelui *onstantin al "reciei. 19##, octombrie, 15 S /egele Eerdinand si /egina aria sunt incoronati la *atedrala din 'lba !ulia ca Suverani ai /omaniei !ntregite. 19#3, martie, #8 /egele Eerdinand promulga T*onstitutia din 19;,T, una din cele mai democratice constitutii ale vremii, act care consfintea votul universal. 5ot in perioada de dupa razboi, are loc si reforma agrara promisa de /ege. 19#5, %ecembrie, 30 !n urma plecarii Principelui *arol cu amanta sa, #lena Lupescu, la Paris, si a scrisorii acestuia de renuntare pentru a treia oara la tron, *onsiliul de *oroana convocat de Eerdinand il proclama pe i%ai mostenitor al tronului /omaniei. 19#7, iulie, #0 Eerdinand moare la castelul Pelisor la Sinaia, in umra unei lungi suferinte, pricinuite de un cancer de colon. #ste inmormantat la *urtea de 'rges, alaturi de unc%iul sau, /egele *arol !, si /egina #lisabeta.

M27a2 al R)4a*2e2
(;0 octombrie 19;1, Sinaia) 19#1, octombrie, #5 Se naste la Sinaia i%ai, fiul principelui *arol !! si al Printesei #lena. 19#5, %ecembrie, 30 !n urma plecarii Principelui *arol cu amanta sa, #lena Lupescu, la Paris, si a scrisorii acestuia de renuntare pentru a treia oara la tron, *onsiliul de *oroana convocat de Eerdinand il proclama pe i%ai mostenitor al tronului /omaniei. 19#7, iulie, #0 Eerdinand moare la castelul Pelisor la Sinaia. i%ai devine /ege, sub obladuirea /egentei formate din Patriar%ul iron *ristea, Principele )icolae, fratele lui *arol, si "eorge &uzdugan. 1930, iunie, 6 *arol se intoarce in tara, si dupa doua zile este proclamat /ege, cu numele de *arol al !!-lea. !l desemneaza pe i%ai drept urmas la tron cu titlul de T are 2oievod de 'lba-!uliaT. 19$0, august, 5 !n urma tulburarilor din tara, *arol al !!-lea cedeaza ma-oritatea puterilor generalului 'ntonescu. August, 6 *arol abdica in favoarea fiului sau, i%ai, care devine pentru a doua oara /ege. Se instaureaza statul national-legionar condus de !on 'ntonescu si $oria Sima. /egele are puteri pur simbolice.

19$1, iunie, ## /omania intra in razboi impotriva @/SS, alaturi de "ermania. 19$3, ianuarie, 1 !n mesa-ul sau de 'nul )ou, /egele i%ai ia pozitie impotriva razboiului, ceea ce starneste furia germanilor. 19$3-19$$ !n urma infrangerilor suferite in /usia, /egele i%ai, alaturi de partidele de opozitie, poarta tratative secrete cu reprezentantii Puterilor 'liate. 19$$, august, #3 !n urma refuzului lui 'ntonescu de a inc%eia armistitiul cu aliatii, /egele i%ai il demite, numind apoi un guvern militar condus de generalul Sanatescu. !n cursul serii /egele transmite prin radio o proclamatie catre popor, prin care anunata acceptarea armistitiului cu 'liatii. 'u loc lupte grele intre romani si germani, in urma carora *apitala /omaniei este eliberata fara nici un a-utor din partea sovieticilor. &ctombrie, #5 - 5ransilvania este eliberata in inrtegime c%iar in ziua de nastere a /egelui i%ai. 19$5, martie, 6 !n urma amenintarilor rusesti, la putere vine un guvern procomunist, condus de Petru "roza. August, #0 - /egele i%ai, spri-init de !uliu aniu si *onstantin &ratianu, liderii principalelor partide democratice, cere demisia guvernului procomunist. *u spri-inul sovieticilor, Petru "roza refuza sa demisioneze si isi continua activitatea de premier. August, #1 - /egele refuza colaborarea cu guvernul procomunist si declanseaza Tgreva regalaT. /egele inceteaza a mai promulga actele si legile emise de guvern. "reva va dura pana in ianuarie 19<6. 'oiembrie, 8 - *u ocazia onomasticii /egelui, are loc o mare manifestatie promonar%ista si anticomunista. "uvernul desc%ide focul si opereaza nenumarate arestari. 19$6, ianuarie !n urma lipsei de suport din partea S@' si a 'ngliei, /egele inceteaza greva, insa numeste in guvern doi membrii ai partidelor democratice. 19$7, noiembrie /egele i%ai, participand la nunta #lisabetei a 'ngliei, actuala Suverana, cauta spri-inul liderilor occidentali pentru actiunile sale impotriva comunistilor si sovieticilor. i%ai se logodeste cu 'na de &ourbon-Parma, cu care se va casatori un an mai tarziu, in e.il. !n pofida asteptarilor comunistilor, /egele revine in /omania, anuntand guvernul si de intentile sale de a se casatori. (ecembrie, 30 - Palatul /egal este incon-urat de trupe sovietice si unitati romane fidele comunistilor. Sub santa- si amenintarea cu pistolul din partea lui Petru "roza, /egele este nevoit sa abdice. *omunistii proclama /epublica Populara. 19$8, ianuarie, 3 /egele paraseste /omania cu trenul, alaturi de mama sa si de cativa apropiati. !artie - /egele i%ai declara la Londra ca abdicarea sa a fost obtinuta prin forta si in consecinta este nula. *a urmare a acestor declaratii, guvernul comunist retrage cetatenia romana /egelui si membrilor Eamiliei /egale. Sunt confiscate toate proprietatile regale. 19$8-1989 9upa ce locuieste o vreme in 'nglia, i%ai se stabileste in #lvetia, la 2ersoi.. !n fiecare an /egele i%ai transmite esa-e catre tara si tine legaturile cu refugiatii care vin din /omania. 1990, ianuarie /egele i%ai solicita organelor provizorii ale puterii reinstaurarea constitutiei democratice din 19;,. 'cestea refuza si ii interzic /egelui sa se intoarca in tara cu ocazia Pastelui. (ecembrie, #$ - 9upa ce initial /egelui i se permite sa intre in /omania, putera, condusa de !liescu si /oman, organizeaza o ambuscada pe autostrada &ucuresti-Pitesti. /egele i%ai este ridicat de catre trupe de politie inarmate si dus la 8topeni de unde este e.pulzat. 199#, aprilie, #3 /egele i%ai revine cu ocazia Pastelui in /omania. #ste intampinat de peste un milion de romani. !n urma acestei primiri triumfale, puterea de la &ucuresti interzice orice alta vizita a /egelui in tara, de teama popularitatii in crestere a opozitiei democratice si a monar%iei. 199#-1996 - /egelui i se interzice sistematic sa revina in tara. 1997, ebruarie, #8 /egele i%ai revine din e.il, reprimind un pasaport romanesc. /egele este intampinat de zeci de mii de romani cu ocazia calatoriilor sale prin tara. !artie-mai - /egele i%ai sustine in tarile occidentale cauza /omaniei in privinta intrarii in )'58. 'ctualmente traieste in #lvetia la 2ersoi. si in /omania la palatul #lisabeta din &ucuresti, pus la dispozitia sa printr-un vot al Parlamentului /omaniei.

Ca,)l al II3lea 1e R)4a*2a

(10 octombrie 179,, Sinaia - < aprilie 190,, Spania)

1893, octombrie, 15 S Se naste *arol, fiul lui Eerdinand si al ariei, viitorul /ege *arol al !!-lea. 9upa el au mai urmat cinci copii3 #lisabeta, viitoare /egina a "reciei, aria, viitoare /egina a !ugoslaviei, )icolae, !leana ( aica 'le.andra- dupa ce se va calugari) si ircea. 9e educatia lui s-a ocupat insusi /egele *arol !, pentru a-i asigura pregatirea necesara unui viitor suveran. 191$, Septembrie, #8 /egele Eerdinand ! devine rege si depune -uramantul in fata parlamentului. La ;1 de ani, *arol devine mostenitorul direct al tronului /omaniei. 5ot la aceasta varsta, el devine si senator de drept in Parlamentul /omaniei. 1918 !n timp ce intreg guvernul si *asa /egala erau in refugiu la !asi, *arol paraseste garnizoana in care se afla, fugind la 8dessa, impreuna cu iubita lui, !oana (=izi) Lambrino, fiica unui maior din antura-ul curtii. 'colo cei doi se casatoresc pe ascuns. Se isca un scandal in urma caruia *arol este trimis in TarestT la anastirea $oraita-)eamt, iar casatoria este ulterior anulata de catre 5ribunalul !lfov. *u toate acestea, *arol continua sa se intalneasca cu iubita lui. 1919, august *arol renunta pentru a doua oara la tron. 19#0, ebruarie *arol revine asupra deciziei de a renunta la tron. !oana Lambrino ramane insarcinata si se naste ircea, fiul nelegitim al lui *arol. 5oate acestea duc la trimiterea lui *arol intr-o lunga calatorie in -urul lumii, pentru a o uita pe !oana Lambrino. 19#1, martie, 10 S Principele *arol se casatoreste cu #lena, Principesa din familia regala a "reciei. &ctombrie, #5 - Se naste i%ai, fiul lui *arol si al #lenei, viitorul /ege al /omanilor. 19#5, %ecembrie, 30 S !n urma plecarii Principelui *arol cu amanta sa, #lena Lupescu, la Paris, si a scrisorii acestuia de renuntare pentru a treia oara la tron, *onsiliul de *oroana convocat de Eerdinand il proclama pe i%ai mostenitor al tronului /omaniei. 19#7, iulie, #0 S oare /egele Eerdinand. i%ai devine pentru prima data /ege, sub obladuirea /egentei formate din Patriar%ul iron *ristea, Principele )icolae, fratele lui *arol, si "eorge &uzdugan. 1930, iunie, 6 S *arol se intoarce in tara, si dupa doua zile este proclamat /ege, cu numele de *arol al !!-lea. 9upa scurt timp, revine in /omania si amanta /egelui. 193#, noiembrie, 1 S 're loc divortul dintre *arol si #lena. @lterior, #lena este nevoita sa paraseasca /omania. 1938, ebruarie, 10 S /egele *arol al !!-lea abroga *onstitutia din 19;, si instaureaza Tdictatura regalaT. 1939, septembrie, 1 S !ncepe cel de-al doilea razboi mondial. 19$0, august, 5 S !n urma tulburarilor din tara, *arol al !!-lea cedeaza ma-oritatea puterilor generalului 'ntonescu. August, 6 - *arol abdica in favoarea fiului sau, i%ai, care devine pentru a doua oara /ege. *arol al !!-lea paraseste tara, impreuna cu amanta sa, intr-un tren cu 1; vagoane, care adapostea imense bogatii, intre care <1 de tablouri semnate de mari artisti precum 5izian, #l "reco sau "rigorescu. 9upa ce locuieste in mai multe tari latino-americane, *arol se stabileste in Portugalia. !n timpul razboilui, si imediat dupa aceea, se pare ca el a avut unele tentative de a-si recapata tronul, luand contact si cu sovieticii. !nsa nici un partid sau om politic, cu e.ceptia lui "%. 5atarascu, nu a fost de acord sa discute o astfel de posibilitate. 19$7, iulie, 3 - *arol se casatoreste cu #lena Lupescu, in &razilia. 1953, aprilie, $ oare *arol al !!-lea, suferind de cancer. #ste inmormantat in capela /egilor Portugaliei din #storil. ;++,, februarie, 1< S /amasitele lui *arol al !!-lea sunt rein%umate la manastirea *urtea de 'rges, in afara bisericii Un care se odi%nesc regii /omVniei.

Re62*a Ele*a
(; mai 1796, 'tena, "recia - ;7 noiembrie 197;, Lausanne, #lvetia) 1896, mai, # Se naste la 'tena #lena, printesa a "reciei si a 9anemarcii, fiica lui *onstantine !, regele "reciei si a sotiei sale, Sofia de Prusia. 19#0 #lena a-unge in /omania, tara sa de adoptie. 19#1, martie, 10 S #lena se casatoreste cu Principele *arol, viitorul /ege al /omanilor. &ctombrie, #5 - Se naste i%ai, fiul lui *arol si al #lenei.

19#5, %ecembrie, 30 S !n urma plecarii Principelui *arol cu amanta sa, #lena Lupescu, la Paris, si a scrisorii acestuia de renuntare pentru a treia oara la tron, *onsiliul de *oroana convocat de Eerdinand il proclama pe i%ai mostenitor al tronului /omaniei. 19#7, iulie, #0 S oare /egele Eerdinand. i%ai devine pentru prima data /ege, sub obladuirea /egentei formate din Patriar%ul iron *ristea, Principele )icolae, fratele lui *arol, si "eorge &uzdugan. 1930, iunie, 6 S *arol se intoarce in tara, si dupa doua zile este proclamat /ege, cu numele de *arol al !!-lea. 9upa scurt timp, revine in /omania si amanta /egelui. 193#, noiembrie, 1 're loc divortul dintre *arol si #lena. @lterior /egina #lena pleaca in e.il la Elorenta, unde cumparase o casa. 19$0 La initiativa si decizia generalului 'ntonescu, /egina-mama revine in /omania. 19$0-19$$ /egina-mama promoveaza prote-area evreilor din /omania, ceea ce i-a adus mai tarziu un loc printre cei T9repti intre popoareT la Mad 2as%em, in !srael. 19$8, ianuarie, 3 Pleaca din nou la vila Sparta si il a-uta pe rege si tanara lui familie. 1980 9in causa greutatilor financiare, renunta la casa din Elorenta si se muta intr.-un apartament din Laussane. 198#, noiembrie, #8 oare la Laussane in #lvetia.

O82e-t29e:
Castelul Pel2s),
' fost construit in perioada 1799-19+; de ar%itectul ce% Karel Liman. 9ecoratia a fost realizata de vienezul &ern%ard LudKig. !ncepand din 19+,, devine resedinta de vara pentru perec%ea princiara, Eerdinand si aria. /egina aria, o personalitate importanta a epocii, poeta, pictorita, creatoare de design, a inteles in profunzime fenomenul artistic cel mai pregnant al epocii, 'rt-)ouveau-ul. *astelul Pelisor poarta pecetea acestui stil, imbogatit de aria cu elemente decorative de influenta celtica si bizantina, fiind unicul muzeu din /omania dedicat 'rtei 19++. 9in 199+, castelul Pelisor devine muzeu si este desc%is spre vizitare.

H)tel 'u,*2-a
9upa 1796, cand sef al biroului de ar%itectura al resedintei regale de la Sinaia devine ar%itectului ce% Karel Liman, aici se construieste un corp de garda pentru *ompania !!! vanatori de munte si gra-durile aferente. !n prezent, aici se afla $otelul Eurnica, ce ofera locuri de cazare, restaurant, club.

H)tel E-)*)4at
#conomatul este transformat de ar%itectul ce% Karel Liman. 'ici stateau cei ce veneau in audienta la rege. !n prezent, aici se afla un %otel cu restaurant. /eceptia %otelului era *asa !ntendentului.

%2la S2;)t
*ladirea a fost o perioada casa ar%itectului ce% Karel Liman, sef al biroului de ar%itectura al resedintei regale de la Sinaia. Karel Liman a locuit aici pana la moartea sa, in 19;7.

C),;ul 1e 6a,1a (tu*u,2)

*ladirea sufera transformari in perioada in care ar%itect era ce%ul Karel Liman. 'ici se afla *orpul de garda pentru ofiteri si centrala telefonica a castelului. !n prezent aici se afla 2ila Eloare de *olt, un bar, magazin de suveniruri.

U.2*a ele-t,2-a
'ici se afla uzina electrica si locuinta celui ce o avea in gri-a. 9atorita acestei uzine de pe raul Peles, *astelul Peles a fost primul castel electrificat in totalitate din #uropa. !n prezent, o parte a uzinei este transformata in spatiu de locuit3 vila Poiana Pelesului.

%2la Ca9ale,2
'ici a fost vila persoanele necasatorite (&'*$#L8/S).

H)tel !ast2)*
9estinatia initiala a cladirii a fost de corp de garda si gra-durile aferente. !n perioada comunista, aici se afla uzeul de *eramica. !n prezent, aici si-a desc%is portile pe data de 1: sept ;++0 *omple.ul &astion. *omple.ul turistic este situat pe 9omeniul /egal Peles, pe drumul ce urca spre *astel. *onstructia este recent renovata, in stil clasic. *ople.ul dispune de un %otel cu 1; camere duble si un apartament, de restaurantul &onaparte si de clubul P*raz> $orseP.

H)tel Sta92la,
9estinatia initiala a cladirii a fost de spalatorie regala si gater si locuinta. !n prezent, aici se afla $otelul Stavilar.

Castelul ')2s),
9estinatia initiala a Eoisorului era de cabana de vanatoare a regelui *arol !. *ladirea avea <; de incaperi. Eoisorul a fost terminat mult mai repede decat *astelul Peles (in 177,). 9e aceea, /egele *arol ! si /egina #lisabeta, au locuit o perioada la Eoisor. Pana la terminarea *astelului Pelisor, regele Eerdinand si /egina aria au locuit aici. !n 19;1, aici se naste i%ai, fiul lui carol !! si al #lenei. !n perioada 19,+-19<+, aici a locuit si *arol !!, regele /omaniei. !n 19,;, Eoisorul este distrus de un incendiu si este reconstruit un an mai tarziu la indicatiile lui *arol !! !n prezent, Eoisorul apartine protocolului de stat ca resedinta prezidentiala.

Castelul Peles
*astelul, construit la initiativa regelui *arol !, a fost realizat Untre 17:,-177, (eta-ul !) Wi Untre 1796-191< (eta-ul !!). 9atorita dificultXYilor te%nice (alunecXri de teren, prezenYa izvoarelor subterane), lucrarea i-a fost incredintata ar%itectului-profesor Hil%elm von 9oderer. 'mena-area si pregatirea terenului pentru constructie a durat ; ani. *astelul este realizat Un stilul /enaWterii germane, dupX planurile ar%itectului vienez Hil%elm von 9oderer Wi ale celui german Io%ann Sc%ultz din Lemberg, cu transformXri Wi adXugiri gotice efectuate de ar%itectul ce% Karel Liman Un anii 1796-191< !n 17:,, Io%annes Sc%ultz devine diriginte de Wantier la Sinaia. Problemele te%nice au determinat amVnarea ceremoniei punerii pietrei de temelie pentru anul 17:0, Un data de 1+R;; august. )emultumit de costurile mari ale proiectului, in 17:6 este reziliat contractul cu ar%itectul Hil%elm von 9oderer. 'r%itectul Io%annes Sc%ulz preia conducerea santierului precum si realizarea unei noi serii de planuri. Proiectul final ce consta intr-o clXdire cu aspectul unui c%alet, a corespuns atVt viziunii Wi gustului artistic, cVt Wi posibilitXYilor financiare ale regelui. #dificiul s-a realizat Un intervalul 17:9-177,. 9ecoraYia interioarelor era preponderent Un stilul neo-renaWterii germane. *astelul PeleW va trece Un intervalul 179+-191<, printr-o etapX de ample transformXri datorate Un special ar%itectului Karel Liman, dar Wi ar%itectului francez 'ndrN Lecomte du )oD>. #dificiul este compus din 16+ de camere Wi are un turn central de 66 de m UnXlYime. *onstrucYia a fost finanYatX din caseta particularX a lui *arol !, dar Wi din lista civilX. *osturile etapei 17:,-177,, atVt pentru construcYie cVt Wi pentru lucrXri de decoraYie s-au ridicat la suma de 6,0 milioane lei-aur, iar costurile globale, pVnX Un anul 191<, la suma de 16 milioane lei-aur. 9ecorarea castelului a fost realizata decoratori prestigioWi ca I. 9. $e>mann din $amburg, 'ugust &embN din ainz Wi &er%ard LudKig din 2iena. 9emn de mentionat este faptul ca Pelesul a fost primul castel electrificat in intregime din #uropa. /egele *arol ! ii atribuie castelului Peles funcYia de reprezentare si loc de decizii politice. /egina #lisabeta ii confera si rolul de locaW de culturX. 9atorita vizitelor regale Wi princiare de la PeleW, aici a fost semnat si reinnoit tratatul de alianYX dintre !mperiul 'ustro-@ngar Wi /omVnia. 9ecizia de politica interna cea mai importante luata aici a fost cea din august 191<, cand in cadrul *onsiliului de *oroanX, s-a decis neutralitatea YXrii Un Primul rXzboi mondial. Patrimoniul artistic al castelului este divizat Un mai multe categorii3 decoraYia din lemn, mobilierul, vitraliile, armele Wi colecYia de artX plasticX Wi decorativX. obilierul de artX din ma-oritatea UncXperilor castelului cuprinde piese originale datVnd c%iar din sec. 12, realizate Un cunoscute ateliere europene din ainz, unc%en, 2iena, $amburg. 'lXturi de mobilierul valoros Wi decorXrile interioare care

Umpodobesc UncXperile se remarcX Wi prezenYa decoraYiilor din piatrX, a statuilor turnate Un bronz precum Wi a picturii murale la e.terior. 2itraliile au fost ac%iziYionate Untre 177,-191<. 8 parte din ele sunt originale, piesele elveYiene Wi germane din sec. 12-lea, al 12!!!-lea, altele dateazX din sec. 1!1-lea Wi Unceputul sec. 11 (lucrate Un atelierele din unc%en Wi 2iena). Zn domeniul artei plastice se disting picturi originale semnate de "ustav Wi #rnest Klimt, Eranz atc%, 9ora $inz Wi c%iar /egina #lisabeta, dar Wi o serie de copii dupX pictori celebrii. *olecYia de arme cuprinde peste <.+++ de piese, UncepVnd din sec. 12-lea pVnX Un sec. 1!1-lea. *astelul a fost reWedinYa regalX de varX (pVnX Un 19<:), iar din 190, pana astXzi este muzeu.