Istoria constitutionala a Romaniei ISTORIA CONSTITUTIONALA A ROMNIEI

Parcurgerea chiar succinta a evolutiei constitutionale a Romaniei, de la Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 pana la Revolutia Romana din 1622 decem rie 1989, impune de la sine o impartire in patru perioade distincte! " prima perioada, cea de ase#are a institutiilor constitutionale in tara noastra, precedata de lucrarile $dunarilor $d-%oc, are ca punct de plecare Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 si ca punct &inal 'onstitutia din 1 iulie 1866! " a doua perioada, care incepe cu 'onstitutiunea din 1 iulie 1866 si se incheie cu lovitura de stat a lui 'arol al II-lea de la 2( &e ruarie 19)8, este perioada deplinei continuitati constitutionale a Romaniei! *a coincide din punct de vedere istoric cu marile reali#ari politice, Independenta nationala la 1( mai 18++ si Intregirea neamului la 1 decem rie 1918 si totodata cu atingerea ma,imei de#voltari economice, sociale si culturale! 112)5 d&18io,6$ treia perioada, cea mai &ramantata din punct de vedere politic, cu dese schim ari politice structurale, s-ar putea numi .perioada loviturilor de stat/! *a de utea#a cu lovitura de stat a lui 'arol al II-lea, la 2( &e ruarie 19)8 si se incheie cu lovitura de stat din )( decem rie 194+! * perioada marilor de#astre nationale! $ patra perioada, cea mai intunecata din istoria Romaniei, incepe cu acea ne&asta lovitura de stat din )( decem rie 194+ si se incheie cu Revolutia Romana de la 16-22 decem rie 1989! *ste perioada dictaturii comuniste, a aservirii totale a tarii pana in 1964 &ata de Uniunea 0ovietica, mai nuantata dupa aceasta data, dar caracteri#ata printr-o represiune interna continua si o desconsiderare totala a normelor constitutionale a drepturilor omului! 1esigur, de la 22 deecm rie 1989 a inceput o noua perioada a istoriei constitutionale a Romaniei, ale carei trasaturi au deocamdata un caracter tran#itoriu, dar actiunile puterii instalate pot &i apreciate prin prisma concordantei lor cu regulile statului de drept!

Pentru detalierea acestor perioade este necesara anali#area &iecarui act &undamental! *ste necesara pre#entarea modului de adaptare a actului, prevederile si revi#uirea sa! do2)5 1118ioo, PRIMA CONSTITUTIE A ROMNIEI 1upa primirea doleantelor e,primate de cele doua $dunari $d-%oc, puterile garante au ela orat un act &undamental pentru tarile romane, denumit Conventiunea pentru organizarea definitiva a Principatelor Dunarene ale Moldovei si Valahiei, care, pe langa prevederile citate privind relatiile dintre cele doua Principate, organi#a si puterile de stat si asigura drepturile cetatenilor, asadar era o adevarata constitutie! Conventiunea pune la a#a organi#arii Principatelor Unite principiul separatiei puterilor in stat, incredintand 1omnului puterea e,ecutiva, iar puterea legislativa in mod colectiv 1omnului, cate unei $dunari *lective de &iecare Principat si unei 'omisii 'entrale comune! Puterea 2udecatoreasca era incredintata magistratilor , dar 1 inamovi ilitatea 2udecatorilor era preva#uta numai pentru magistratii Inaltei 'urti de 3ustitie si 'asatie, care era comuna celor doua Principate! $ceasta limitare era 2usti&icata &ara indoiala de lipsa de 2uristi pregatiti, la nivel local! 1omnul era ales pe viata, tre uia sa &ie pamantean si guverna cu a2utorul ministrilor! $dunarea *lectiva era aleasa pe o durata de + ani, care era si durata mandatului mem rilor 'omisiei 'entrale! 0e prevedea egalitatea in &ata legii, se garantau li ertatea individuala, proprietatea, drepturile civile si politice, se des&iintau privilegiile! 4orma de guvernamant era monarhia electiva! $l!I!'u#a se intitula in actele o&iciale .$!I! I, 1in mila lui 1umne#eu si vointa nationala 1omn Principatelor Unite Romane/ si continua cu .5a toti de &ata si viitori, 0anatate6/

Conventiunea avea mai multe ane,e, dar cea mai importanta era cea de-a doua! $ceasta se intitula .0tipulatiuni electorale ane,ate la 'onventiunea din 19 august 1858/ si era o adevarata lege electorala! 0crutinul era secret, iar votul cen#itar, deci in &unctie de venituri! 1e alt&el, su&ragiul universal la acea vreme era o raritate in *uropa! $legatorii puteau &i, in &unctie tot de cens, primari, care alegeau printr-un delegat si directi care alegeau nemi2locit! 'elelalteprevederi ale ane,ei se re&era la procedura alegerii! $dunarile *lective constituite &unctionau ca orice parlament, votau si adoptau legile, care apoi erau supuse sanctiunii domnesti! 'at priveste &orma de stat a Principatelor Unite Romane, aceasta a &ost la inceput o uniune personala! 0ingurele puteri constituite erau persoana 1omnitorului, impus de $dunarile *lective impotriva intentiei puterilor garante, 'omisia 'entrala si Inalta 'urte de 3ustitie si 'asatie, dar e,istau cate un guvern separat, cate o adunare electiva separata in &iecare Principat si doua capitale, 7ucuresti si Iasi! Prin staruinta si a ilitate politica, $l!Ioan I! Reuseste sa o tina de la puterile garante ca aceasta uniune personala sa se trans&orme intr-o uniune reala, cu un singur guvern, o singura adunare legislativa si o singura capitala, 7ucuresti, dar numai pe timpul vietii sale! 5a 22 ianuarie 8 ) &e ruarie 1862 se &ormea#a primul guvern unitar roman, in &runte cu 7ar u 'atargiu, iar la 24 ianuarie 8 5 &e ruarie 1862 cele doua $dunari *lective se contopesc intr-o $dunare 9enerala! :ara este guvernata in mod democratic, pe a#a principiului separatiei puterilor in stat, con&orm Conventiunii,pana in primavara anului 1864, cand o disputa intre puterea e,ecutiva, domn si guvern, pe de o parte, si puterea legiuitoare, $dunarea 9enerala, pe de alta parte, provoaca o cri#a politica! 9uvernul condus de ;ihail <ogalniceanu propune o lege agrara, care se loveste insa de impotrivirea $dunarii 9enerale! $ceasta, la 1( aprilie 1864, da vot de lam guvernului! 'onstitutional, guvernul tre uia &ie sa demisione#e, &ie sa propuna domnitorului di#olvarea $dunarii si tinerea de noi alegeri pe a#a aceleiasi legi electorale! 0ustinut de domnitor guvernul nu demisionea#a, iar $l!Ioan I, care devenea ar itru, nu-l demite si nici nu di#olva $dunarea! In aceasta situatie, $dunarea 9enerala, la 1) aprilie 1865, de#apro a guvernul si declara ca nu mai poate lucra cu el! 'ri#a

2 constitutionala era deschisa, deoarece cola orarea dintre puterea e,ecutiva, 9uvern si puterea legislativa, $dunarea 9enerala, era locata! 0pri2inind guvernul in continuare, $l!Ioan I proroga mai intai lucrarile $dunarii 9enerale pana la 2 mai 1864, su pre#e,tul sar atorilor Pastelui! 5a redeschiderea lucrarilor$dunarii, aceasta este insa di#osvata prin decretul din 2 mai 1864! Prin acelasi decret, domnitorul supune apro arii poporului Statutul Desvoltator Conventiunii din 7 / 19 august 18 8 si re&orma legii electorale, chemand poporul sa se pronunte prin da sau nu asupra lor! =otul era insa oral, deschis si nominal, cu liste separate pentru opo#anti! Statutul si !seza"antul electoral, cum este denumita initial noua lege electorala, sunt apro ate in loc prin ple iscit in #ilele de 1( 8 22 mai 1864! Statutul nu intra insa automat in vigoare o data cu apro area lui prin ple iscit, deoarece el tre uia sa &ie apro at si de puterile garante, care, cu unele re#erve, isi dau acordul prin Protocolul 'on&erintei de la Paris din 16 8 28 iunie 1864, concreti#at intr-un !ct aditional la Conventia din 7 / 19 august 18 8! Statutul Desvoltator Conventiunii din 7 / 19 august 18 8, impreuna cu Modificatiuni #ndeplinatoare Statutului, care cuprindea re#ervele puterilor garante la unele dispo#itii ale acestuia, si cu noua lege electorala sunt promulgate de 1omnitorul $le,andru Ioan I la ) 8 15 iulie 1864! Statutul Desvoltator Conventiunii din 7 / 19 august 18 8 este cunoscut indeo ste su numele de Statutul lui Cuzasi este considerat de unii ca un act de sine statator! ;ai mult, unii il considera prima 'onstitutie a Romaniei, &acand implicit alu#ie la caracterul strain al Conventiunii$ Insa, Statutul este numai un act aditional la Conventiune,care continua sa &ie 'onstitutia Romaniei pana la 1 iulie 1866, ramanand in vigoare in masura in care Statutul nu o modi&ica! Statutul prevedea ca .puterile pu lice sunt incredintate 1omnului, unei $dunari Ponderatice si $dunarii *lective/, care e,ercita in mod colectiv puterea legiuitoare, dar numai 1omnul are initiativa legilor! 0e introduce deci sistemul icameral, prin in&iintarea unei a doua adunari, care

in Statut este numita cand $dunare Ponderatica, cand 'orp Ponderator, iar in Modificatiunile #ndeplinatoare Statutului pur si simplu 0enat! 'onstitutia capata prin aceste modi&icari si inca altele un caracter autoritar, deoarece sporea mult prerogativele puterii e,ecutive in dauna puterii legiuitoare! " lege importanta din punct de vedere constitutional, adoptata su imperiul Statutului Desvoltator Conventiunii din 7 / 19 august 18 8, a &ost %egea pentru organizarea &udecatoreasca$ Conventiunea prevedea inamovi ilitatea numai pentru magistratii Inaltei 'urti de 3ustitie si 'asatie! >oua lege, pre&igurand crearea unor 2uristi competenti, prevede posi ilitatea e,tinderii treptate a inamovi ilitatii si la magistratii de la curtile de apel si de la tri unale, desigur in masura in care posturile respective aveau sa poata &i ocupate de 2uristi competenti! 1e asemenea, in aceasta perioada a avut loc o activitate rodnica de moderni#are a legislatiei romane! In primul rand, se pune in vigoare, la 1 decem rie 1865, 'odul civil roman, tradus in cea mai mare parte dupa 'odul lui >apoleon din 21 martie 18(4! $daptata in oarecare masura legislatiei civile anterioare, aceasta mare opera legislativa, ) cu unele modi&icari, a ramas in vigoare pana asta#i! :ot la 1 decem rie s-a pus in vigoare si 'odul de procedura civila, avand ca model procedura civila din 1819 a cantonului 9eneva din *lvetia! $cesta a &ost modi&icat de nenumarate ori in mod su stantial ?18+9, 19((, 1921, 1948, 1952@, dar multe te,te din &orma sa initiala sunt si asta#i in vigoare! :ot in aceasta scurta perioada, s-au pus in vigoare un 'od penal si un 'od de procedura penala, care s-au aplicat pana la 2( mai 19)+! CONSTITUTIUNEA DIN IULIE 1866 'a urmare atat a promulgarii Statutului, cat si a %egii agrare adoptate su secvent, antagonismul dintre sustinatorii domnului si adversarii sai se adancea continuu si totodata se accentua tendinta spre un regim autoritar al puterii e,ecutive! 5a 11 8 2) &e ruarie 1866, in urma loviturii de stat, 'u#a este o ligat sa a dice si sa plece in e,il! 0e constituie o locotenenta domneasca, &ormata din

trei persoane, generalul >icolae 9olescu, 5ascar 'atargiu si colonelul >!%aralam ie, care reia vechea doleanta a $dunarilor $d-%oc de a aduce pe tron un print dintr-o dinastie domnitoare din *uropa apuseana! Procedand imediat la indeplinirea scopului pentru care daduse lovitura de stat, locotenente domneasca adresea#a propunerea de a urca pe tronul Romaniei contelui 4ilip de 4landra, din dinastia domnitoare a 7elgiei, pe care $dunarea *lectiva il si proclama domn su numele de 4ilip I! 1eoarece o&erta este declinata, locotenenta domneasca propune pe principele 'arol5udovic de %ohen#ollern si cheama natiunea sa-si e,prime ade#iunea printrun ple iscit! 1upa validarea mandatelor deputatilor, in sedinta din 1 mai 1866, $dunarea 'onstituanta proclama pe principele 'arol 5udovic de %ohen#ollern0igmaringen principe ereditar al Romaniei su numele de 'arol I si, ca raspuns la o iectiile puterilor garante, e,prima totodata vointa nestramutata a natiunii de a ramane pururi unita, su acest principe strain si cu o monarhie ereditara! Prima masura luata de noul domn a &ost amnistierea crimelor si delictelor politice! Inca in drum spre 7ucuresti, la Pitesti, printul isi mani&esta dorinta de a se situa mai presus de con&lictele politice dintre oamenii de stat, indeplinind rolul de ar itru! ;asura se re&erea in primul rand la ultimul guvern al lui $le,andru Ioan I ai carui mem rii &usesera trimisi la 2udecata Inaltei 'urti de 3ustitie si 'asatie prin decretul din 29 martie 1866 al 5ocotenentei domnesti! 7ine in&ormat, printul a luat o masura care prevenea eventualele con&licte politice! $ ia dupa aceea, printul 'arol I primeste demisia 5ocotenentei domnesti si numeste noul 'onsiliu de ;inistrii, pre#idat de 5ascar 'atargiu! 5a mai putin de doua luni de la depunerea 2uramantului noului domn, la 29 iunie 8 1 iulie 1866, $dunarea 'onstituanta votea#a si adopta o noua constitutie, inspirata din 'onstitutia elgiana din + &e ruarie 18)1, una din cele mai li erale din *uropa, adaptata de insasi natiunea romana, prin repre#entantii ei alesi prin vot secret si li er, la realitatile vietii romanesti! 'onstitutia a &ost promulgata de 1omnitorul 'arol I la )( iunie 1866 si a intrat in 4

vigoare la 1 iuAie 1866, data pu licarii in ;onitorul o&icial! 'ali&icativul de indivizi'il era un raspuns la insistenta puterilor garante ca Principatele sa se separeu prin alegerea unui nou domn! 1e asemenea, denumirea de (o"ania, in contradictie cu prevederile Conventiunii de la Paris,su linia hotararea de-a aduce la indeplinire toate doleantele e,primate de $dunarile $d-%oc! 'a &orma de guvernamant, Romania se trans&orma dintr-o monarhie electiva intr-o monarhie ereditara! 0e enunta principiul ca toate puterile statului emana de la natiune si era de#voltat principiului separatiei puterilor in stat! Puterea era incredintata domnului, puterea legislativa in mod colectiv domnului si Repre#entantei >ationale, iar puterea 2udecatoreasca tri unalelor si curtilor! Repre#entanta >ationala se compunea din 0enat si $dunarea 1eputatilor! 0e adopta deci sistemul icameral! :itlul II, prevedea cele mai largi li ertatiB li ertatea constiintei, a presei, a invatamantului, a intrunirilor! Privilegiile si titlurile de no lete straine erau des&iintate! Inviola ilitatea persoanei si a domiciliului erau garantate! 0e inter#icea pedeapsa cu moartea si con&iscarea averii! 0e asigura secretul corespondentei! 5i ertatea presei era garantata &oarte e&icient, speci&icandu-se ca #iarele naveau nevoie de autori#atie pentru a se aparea, nu puteau &i puse su regimul avertismentelor si nici nu puteau &i suprimate sau suspendate! 1e asemenea nu se puteau vota legi e,ceptionale in materie de presa! " singura interdictie era pusa cetateanului roman, aceea de a nu intra in serviciul altui stat &ara autori#atia guvernului, su sanctiunea pierderii cetateniei romane si o singura discriminare era impusa cetatenilor strainiB numai cei de rit crestin puteau cere impamantenirea! 1repturile electorale se a#au tot pe cens, alegatorii &iind impartiti in patru colegii electorale in &unctie de venit, pro&esiune si demnitati detinute! In a&ara de curtile si tri unalele ordinare, mai erau in&iintate si curtile cu 2uri ?2urati@, care 2udecau crimele, precum si delictele politice si de presa! 0e inter#icea in&iintarea de tri unale e,ceptionale!

In mod numai aparent surprin#ator, in aceasta constitutie li erala era omisa inamovi ilitatea si sta ilitatea 2udecatorilor! *rau enumerate prerogativele domnului si se prevedea in mod e,pres ca .1omnul nu are alte puteri, decat acelea date lui prin 'onstitutie/! 0e prevad imunitatea si inviola ilitatea deputatilor si senatorilor, precum si raspunderea ministeriala, cu interdictia ca domnul sa poata apara de raspundere pe un ministru, prin ordin ver al sau scris! " prevedere importanta a noii 'onstitutii era modalitatea de revi#uire a ei! Pentru a se evita ca repre#entanta nationala ordinara sa aca propuneri din motive de oportunitate politica, se prevede ca propunerea de revi#uire tre uie citita de trei ori din 15 in 15 #ile in sedinta politica si sa &ie adoptata de am ele adunari! 5a 2) octom rie 1866, Inalta Poarta recunoaste alegerea lui 'arol I ca 1omn al Principatelor Unite Romane si totodata accepta unirea de&initiva! 1in acest moment , 5 Romania are o 'onstitutie proprie si se emancipea#a de su tutela puterilor garante! $ceasta constitutie a suportat o serie de revi#uiriB cea de la 12 octom rie 18+9, cea de la 8 iunie 191+! $ e,istat si o tentativa de revi#uire in 1914!

CONSTITUTIA DIN 29 MARTIE 1923

>oua situatie sociala, economica si politica a tarii impunea un nou pact &undamental! 'onstitutiunea din 29 martie 192) care a &ost in cele din urma acceptata in mod unanim si aplicata de toti &actorii politici!

" comparatie intre te,tul 'onstitutiunii de la 29 martie 192) si cel al 'onstitutiunii din 1 iulie 1866 este necesara spre a determina daca s-a instituit o noua ordine constitutionala! 'onstitutia revi#uita are 8+ de articole vechi, intacte sau nesemni&icativ schim ate, 21 de articole revi#uite in &ond si 24 de articole noi, dar in urma renumerotarii si a contopirii unor articole, concomitent cu divi#area altora, ea are 1)( de articole de &ond si 8 dispo#itii tran#itorii si suplimentare! 1reptul de proprietate incetea#a de a &i un drept a solut, ca su incidenta te,tului din 1866, capatand si o &unctie de utilitate sociala! Pe aceasta idee, ogatiile su solului sunt declarate proprietate de stat, iar caile de comunicatie, apele naviga ile si &lota ile si spatiul atmos&eric sunt incluse in domeniul pu lic! In unele articole se inserea#a o preci#are, impusa prin tratatele de paceB .&ara deose ire de origine etnica, de lim a si de religie/! 0e garantea#a ast&el drepturile minoritatilor nationale, dar in acelasi timp s-a considerat necesar, ca o contrapondere si o masura preventiva in eventualitatea unor tendinte separatiste, sa se enunte in alt mod caracteristicile statului romanB .Regatul Romaniei este un stat national, unitar si indivi#i il!/ 1eci in 1866, se accentua caracterul indivi#i il al statului roman, deoarece puterile garante insistau asupra mentinerii divi#iunii celor doua Principate, acum era necesar sa se insiste asupra caracterului national, in contrast cu plurinational si unitar, in contrast cu statul &ederativ! In domeniul organi#arii administrative teritoriale, nu mai sunt preva#ute plasile, ca unitati teritoriale intermediare intre comuna si 2udet! 0e acorda un statut aparte isericii greco-catolice, preci#andu-se ca este o iserica romaneasca, avand intaietate &ata de alte culte! 0e adauga doua aliniate, care sta ilesc deplina egalitate intre se,e si preconi#ea#a legi&erarea prin legi speciale a drepturilor &emeilor! 5i ertatea presei este mentinuta intru-totul!

In :itlul II mai gasim doua revi#uiriB se suprima o ligativitatea casatoriei religioase si se generali#ea#a o ligativitatea invatamantului primar, deoarece intre timp se reali#ase sarcina de a se in&iinta scoli in toate comunele! In ceea ce priveste puterea e,ecutiva, se reglementea#a guvernul ca un corp distinct! 6 In privinta puterii legislative, in a&ara importantei revi#uirii prin introducerea su&ragiului universal, schim arile nu sunt de esenta! " importanta modi&icare in legatura cu activitatea legislativa o constituie in&iintarea 'onsiliului 5egislativ! Un capitol mai amplu revi#uit, din titlul III .1espre puterile statului/, este capitolul I= .1espre puterea 2udecatoreasca/! 0e speci&ica &aptul ca nu se pot crea comisii si tri unale e,traordinare .in vederea unor anume procese, &ie civile, &ie penale, sau in vederea 2udecarii unor anume persoane/! 0e mai mentionea#a ca vechea 'urte de 'asatie devine acum 'urte de 'asatie si 3ustitie! 0-au introdus articole legate de 2urisdictia ordinara, acestea privesc controlul 2udecatoresc al constitutionalitatii legilor, inamovi ilitatea magistratilor, in&iintarea 2ustitiei militare si privind contenciosul administrativ! %egea electorala din )7 "artie 19)* 1upa adoptarea 'onstitutiei din 29 martie 192), s-a adoptat si o noua 5ege electorala pentru $dunarea 1eputatilor si 0enat, legea din )7 "artie 19)*, care reducea intr-o oarecare masura e&ectele su&ragiului universal asupra unei repre#entari proportionale a natiunii in Parlament! $ceasta lege a introdus asa-numita .prima electorala/, iar reparti#area mandatelor se &acea intr-un mod ingenios, dar complicat! ;ai intai se totali#au re#ultatele alegerilor pe tara si se calcula procentul o tinut de &iecare grupare politica! 9ruparea politica ce o tinea cel mai mare procent, dar nu mai mic de 4(C, era declarata grupare ma2oritara, iar celelalte se numeau grupari minoritare!

0e calculau apoi procentele o tinute in &iecare circumscriptie, iar acolo unde una dintre gruparile politice o tinea ma2oritatea a soluta ?deci cel putin 5(C@ acea grupare primea in acea circumscriptie numarul de mandate con&orm procentului reali#at! 0e scadea din numarul total al mandatelor pe tara numarul mandatelor atri uite in circumscriptiile in care se reali#ase o ma2oritate a soluta, iar mandatele ramase din aceste circumscriptii, impreuna cu mandatele din circumscriptiile in care nici o grupare nu reali#ase ma2oritatea a soluta, se totali#au si se imparteau ast&elB gruparea declarata ma2oritara primea 5(C din aceste mandate, .prima electorala/, iar celelalte 5(C erau impartite proportional intre toate gruparile, inclusiv cea ma2oritara! 9ruparile politice care nu o tineau cel putin 2C pe tara nu luau parte la aceasta imparteala, dar primeau, mandatele din circumscriptiile in care avusesera ma2oritatea a soluta! Prin acest sistem se putea reali#a in mod teoretic si o adevarata repre#entare proportionala stricta, in ca#ul in care in toate circumscriptiile una din grupari o tinea o ma2oritate a soluta! 1e asemenea, prima electorala putea &i negli2a ila, daca numarul circumscriptiilor in care nu se o tinuse o ma2oritate a soluta era mic! CONSTITUTIUNEA DIN 27 FEBRUARIE 1938 Prin 1ecretul regal din 2+ &e ruarie 19)8, 'arol al II-lea a promulgat noua 'onstitutie! + >oua 'onstitutie repre#enta un a u#! $ceasta .a roga/ de ls data promulgarii ei .'onstitutia promulgata de 1ecretulregal din 28 martie 192)/,! In &ond, desi reproduce din vechea 'onstitutie un mare numar de te,te re&eritoare la drepturile romanilor, cu multe restrictii insa, principiile sale nu sunt catusi de putin li erale! Rostul unei constitutii este sa garante#e drepturile cetatenilor in ca# de a u#uri ale puterii, iar nu sa le impuna datorii! 1atoriile se sta ilesc prin legea ordinara, care tre uie respectata de toti cetatenii! 0eparatia puterilor in stat era de &apt des&iintata si se produce o concentrare masiva a puterii in mainile regelui, care devine capul statului$ Puterea legislativa se e,ercita de rege prin repre#entatiunea nationala, iar puterea

e,ecutiva este incredintata tot regelui care o e,ercita prin guvernul sau, preponderenta regelui &iind clar &ormulata! Initiativa legislativa este tot de competenta regelui, limitand initiativa parlamentara numai la legile de interes o stesc! Regele putea convoca, inchide, di#olva am ele $dunari sau numai una din ele, desigur cea mai putin o edienta, si le putea amana lucrarile! 0enatorii erau &ie numiti de rege, cei de drept ?deci nu mai erau de drept6@, &ie alesi de corpurile constituite in stat, ceea ce insemna ca erau su ordonati organelor puterii e,ecutive care ii alegea! In materie 2udecatoreasca, se des&iintea#a 'urtile de 3uri, iar inamovi ilitatea 2udecatorilor urma sa &ie statornicita prin legi speciale, incetand deci de a mai &i principiu constitutional, &iind lasata la discretia legiuitorului ordinar! *a avea sa &ie insa recunoscuta prin articolul 96 din %egea pentru organizarea &udecatoreasca din 2( august 19)8! In privinta impartirii administrative a tarii, se suprima impartirea pe 2udete, precum si toate articolele care se re&ereau la aceasta materie, &iind inlocuite cu un singur articol prin care impartirea administrativa trecea in competenta legilor ordinare! Puterea politica nu se mai generea#a de 2os in sus, prin mandatarea repre#entantilor natiunii de catre aceasta, ci se impune de sus in 2os, prin o ligarea cetatenilor la o edienta, instituindu-se o disciplina severa pe plan national! 1upa des&iintarea partidelor politice, avea sa se introduca partidul unic, la inceput 4rontul Renasterii >ationale, apoi Partidul >atiunii! 'hiar daca nu se poate vor i de o monarhie a soluta ?conditiile istorice nu mai &aceau posi il un asemenea sistem de guvernamant@, era totusi o monarhie autoritara, in care regele nu numai ca domnea, dar si guverna!1aca in &apt 'arol al II-lea a pus capat unei continuitati constitutionale de aproape +2 de ani, in drept 'onstitutiunea din 1 iulie 1866, revi#uita la 29 martie 192), ramanea singura legitima, ast&el incat a putut &i repusa in vigoare printr-un simplu decret regal, la )1 august 1944! >umai dupa doi ani si cateva luni de la promulgarea 'onstitutiei lui 'arol al II-lea, se produce de#astru national declansat de nota ultimativa din 26 iunie 194(, prin care guvernul sovietic cerea Romaniei .sa inapoie#e cu orice pret

Uniunii 0ovietice 7asara ia/ si .sa transmita Uniunii 0ovietice partea de nord a 7ucovinei cu hotarele sale potrivit cu harta alaturata/! $ceasta nota constituia un act de agresiune con&orm Conventiei de definire a agresiunii din ) - 5 iulie 19)) , incheiata la 5ondra , la care atat 8 Romania, cat si Uniunea 0ovietica erau parti! Prin 1ecretul D lege din 5 septem rie 194(, regele suspenda propria sa 'onstitutie din 2+ &e ruarie 19)8 si di#olva 'orpurile 5egiuitoare! :otodata prin 1ecretul regal nr!)(5) din septem rie 194( investeste pe presedintele 'onsiliului de ;inistri, generalul Ion $ntonescu, cu depline puteri in conducerea statului! In aceeasi #i, generalul Ion $ntonescu continua consultarile, in vederea alcatuirii noului guvern, cu se&ii celor doua partide traditionale, pe de o parte, se&ii miscarii legionare, pe de alta parteB toti cereau a dicarea lui 'arol al II-lea! Iuliu ;aniu, presedintele Partidului :aranesc, avea sa declare te,tual in articolul .'au#ele pra usirii &ostului regim/ in #iarul +niversul, .$vand vi#iunea clara ca regele 'arol al II-lea nu mai are prestigiul si autoritatea necesara pentru a continua sa domneasca, in per&ecta intelegere cu domnul '! I!'!7rateanu am declarat domnului general I!$ntonescu, care intre timp &usese insarcinat sa &orme#e guvernul si care cunostea de mai inainte vederile mele, ca primul lucru care tre uia sa-l &aca este sa propuna regelui sa a dice, declarandu-i ca nu voi da spri2in nici unui guvern ce s-ar &orma su domnia regelui 'arol/! In urma cererii unanime a noului guvern si a celor doua partide traditionale, generalul Ion $ntonescu il somea#a printr-o scrisoare pe 'arol al II-lea sa a dice, iar acesta cedea#a in cele din urma si semnea#a actul de a dicare la 6 septem rie 194(! 4iul lui 'arol al II-lea devine rege al Romaniei, su numele de ;ihai I, acelasi pe care il purtase si intre anii192+-19)(, in lipsa unei repre#entante nationale, depune 2uramantul in &ata generalului Ion $ntonescu, ca presedinte al 7isericii "rtodo,e Romane, >icodim si a prim-presedintelui Inaltei 'urti de 'asatie, 1!9!5upu!

Regele pastrea#a prerogativele pur &ormale si de protocolB el este capul ostirii, ate moneda, con&era decoratii, primeste si acreditea#a am asadori si ministri plenipotentiari si acorda amnistia si gratierea! In primul decret regal, numarul )(5) din 5 septem rie 194(, 'arol al II-lea isi re#ervase, pe langa prerogativele enumerate, inca douaB de a incheia tratate si de modi&icare a legilor organice, de a numi ministri si su secretari de stat! Prin primul decret regal semnat de ;ihai I sunt suprimate drepturile regelui de a incheia tratate, de a acorda amnistia si gratierea si de a numi ministri si s secretari de stat, ramanand doar acela de a numi pe primul D ministru! In s&arsit, prin ultimul decret regal din 6 septem rie 194(, se rapesc regelui prerogativele de a modi&ica legile organice ?cea mai mare limitare a prerogativelor sale6@, in schim i se reda prerogativa de a acorda amnistia si gratierea! In urma loviturii de stat se instaurea#a 0tatul >ational 5egionar! 7locul >ational 1emocrat, reali#ea#a actul de la 2) august 1944, prin care se pune capat guvernarii personale a maresalului Ion $ntonescu si se revine la regimul constitutional dinainte de 2+ &e ruarie 19)8! ;ihai I, prin Inaltul decret regal din )( august 1944, resta ileste drepturile romanilor asa cum sunt ele .recunoscute de 'onstitutiunea din 29 martie 192)/! 1in acest decret re#ulta ca .puterile statului se vor e,ercita dupa regulile ase#ate in 'onstitutia din 29 martie 192)/! Regele e,ercita puterea legislativa pana la organi#area Repre#entantei >ationale! Inamovi ilitatea 2udecatorilor urma sa &ie statornicita printr-o 9 lege speciala, dar 2uriul ramanea des&iintat! 0e a rogau toate decretele regale prin care se acordau puteri depline generalului Ion $ntonescu! 1eci vechea 'onstitutie din 1866, cu revi#uirile ei din 29 martie 192), incepe din nou sa se aplice e&ectiv, iar domeniile in care ea nu se putea aplica in mod practic pentru moment sunt aratate e,pres si statornicite solutiile provi#orii! $st&el, la 2) august 1944, Romania redevine in drept un stat constitutional, caruia ii lipseau insa parlamentul si consiliile comunale pentru o viata constitutionala integrala! Partidele politice, care &usesera di#olvate la )( martie 19)8 si dupa 6 septem rie 194( isi restransesera in mod voluntar activitatea, se reorgani#ea#a! In *uropa, la acea data erau numai patru state

constitutionaleB *lvetia, 0uedia, $nglia si Romania! 1e asemenea, la 2) august 1944, Romania era un stat ine organi#at, cu o administratie intacta, cu o economie sanatoasa, cu o armata puternica, &iind a patra putere militara a *uropei, dupa 9ermania, $nglia si Uniunea 0ovietica! $cest stat avea toate sansele sa renasca, nimic nu-i lipsea pentru a deveni un stat cu adevarat democratic, daca n-ar &i &ost comunismul! Presiunea sovietica si cea comunista incep sa se e,ercite din primul moment, treptat dar tenace, in sensul nesocotirii 'onstitutiei, pretin#andu-se continuu derogari si .modi&icari/ ale 'onstitutiei, ca si cum ar &i &ost o lege ordinara oarecare, prete,tandu-se, in ultima instanta si in lipsa altor argumente, ratiuni de ra# oi! Puterea comunista se socoteste destul de puternica pentru a distruge democratia in Romania, in doua etapeB prima, inlaturarea opo#itiei repre#entate de partidele istorice si anihilarea armatei, in scopul i#olarii regelui, a doua, rasturnarea monarhiei si alungarea regelui! $tacul se declansea#a la 29 iulie 194+, cand, printr-un 3urnal al 'onsiliului de ;inistrii, invocandu-se tentativa de plecare ilegala din tara a unor &runtasi taranisti, se di#olva Partidul >ational :aranesc! Ramas singur in opo#itie si cu o pondere mai mica, Partidul >ational 5i eral al lui '-tin I!'!7ratianu este nevoit sa se autodi#olve! $l doilea pas se &ace la 1 septem rie 194+, cand sunt trecuti in cadrul disponi il al armatei )+ de generali, un contraamiral si mii de o&iteri superiori si in&eriori, eliminandu-se din armata elementele &idele traditiei monarhice! 5a )( decem rie 194+, prin amenintare si santa2, se o tine semnatura Regelui ;ihai I pe un act de a dicare dinainte redactat! In urma acestei actiuni este proclamata Repu lica Populara Romana, prin adoptarea legii din )( decem rie 194+! 5egea din )( decem rie 194+ nu avea nici o valoare constitutionala, chiar daca ar &i &ost adoptata de $dunarea 1eputatilor, cum se pretindea, deoarece aceasta nu putea adopta decat legi ordinare si ii era inter#is, in mod e,pres, atat prin 'onstitutie, cat si prin legea contrasemnata de toti mem rii guvernului, sa se pronunte asupra chestiunilor constitutionale! 0pre deose ire de dictaturile de dreapta, care com at in mod deschis si direct regimul constitutional si deci nu au constitutii, dictaturile de stanga se

pretind regimuri democratice, chiar si cele mai democratice posi ile, si deci au si constitutii! $nali#a acestor constitutii si a modului in care ele sunt adoptate si aplicate va de#valui in ce masura acestea sunt adevarate constutitii sau pot &i considerate cel mult legi organice statale! 1( In perioada dictaturii comuniste ?)( decem rie 194+ D 1) aprilie 1948@, s-au succedat &ara intrerupere trei constitutiiB 'onstitutia Repu licii Populare Romane din 1) aprilie 1948, 'onstitutia Repu licii Populare Romne din 24 septem rie 1952 si 'onstitutia Repu licii Populare Romane din 21 august 1965! 'onstitutia din 1) aprilie 1948 a avut un caracter provi#oriu de la inceput, in care prevederile economice prelevau asupra celor politice, &iind instrumentul legal prin care se pregatea trecerea intregii economii su controlul statului! 1aca prin 'onstitutia din 1) aprilie 1948 se pregatise o trans&ormare totala a economiei nationale si o nivelare la standardul cel mai sca#ut a puterii economice a locuitorilor Romaniei, in 'onstitutia Repu licii Populare Romane din 24 septem rie 1952, &acandu-se ilantul trans&ormarilor eonomice, predomina reali#area intereselor politice ale Partidului ;uncitoresc Roman! 'onstitutia Repu licii Populare Romane din 24 septem rie 1952 este constitutia totalei aserviri a Romaniei &ata de Uniunea 0ovietica! 1repturile in ordinea din 'onstitutie, erauB dreptul la munca, dreptul la odihna, dreptul la pensie, dreptul la invatatura, egalitatea in &ata legii, drepturile minoritatilor, egalitatea in drepturi a se,elor, li ertatea de constiinta! " modi&icare minora a 'onstitutiei din24 septem rie 1952 s-a &acut prin legea din 29 ianuarie 195) pentru organi#area unor ministere si includerea presedintelui 'omitetului de ;inistrii al Repu licii Populare Romane! Inovatia consta insa in aceea ca o lege ordinara dispune sa &aca modi&icari in 'onstitutieB .0e vor &ace modi&icarile corespun#atoare articolelor 45 si 5( din 'onstitutia Repu licii Populare Romane/!

5a 22 aprilie 1964 se adopta Declaratia cu privire la pozitia P$M$($ in pro'le"ele "iscarii co"uniste si "uncitoresti internationale$ $ceasta noua atitudine impune insa schim area Constitutiei (epu'licii Populare (o"ane din )- septe"'rie 19 ), care consacra in te,tul ei dependenta Romaniei de U!R!0!0! 0e &ac alegeri la + martie 1965 pentru ;area $dunare >ationala, care adopta la 21 august 1965 o noua constitutie, ce proclama tara noastra .Repu lica 0ocialista Romania/! $similarea totala a constitutiei cu legile ordinare a &acut ca aceasta 'onstitutie sa cunoasca pana la suprimarea ei la 22 decem rie 1989 nu mai putin de #ece modi&icari si sase repu licari, mai mult decat toate celelalte legi &undamentale ale Romaniei din 1859 pana la 1965! 'onstitutia Repu licii 0ocialiste Romania din 21 august 1965 mai aduce o noutateB pe langa o &ormatiune politica privilegiata, partidul comunist, se creea#a o categorie de cetateni privilegiati, mem rii partidului comunist! $cestia sunt considerati la nivel constitutional .cetatenii cei mai avansati si mai constienti ai societatii/, si ast&el devine principiu constitutional insasi impartirea societatii in cetateni de rangul I, superiori si deci privilegiati, si cetateni de rangul II, considerati per a contrario in&eriori si deci neprivilegiati! 0i aceasta impartire a societatii in cetateni in&eriori si superiori nu se a#a pe vreun criteriu de valoare, ci pe cel mai ar itrar dintre criteriile posi ile, acela al ade#iunii si o edientei! 11 'onstitutia din 1) aprilie 1948 a &ost pu licata cu mai mult de o luna inainte de adoptarea ei de catre ;area $dunare >ationala in organul de presa al partidului comunist! 5unga perioada de dictatura si a u#uri, cea mai neagra din istoria Romaniei, s-a incheiat la 22 decem rie 1989, prin victoria Revolutiei Romane incepute la 16 decem rie 1989 la :imisoara! In ca#ul Revolutiei Romane din 16-22 decem rie 1989, vointa poporului a &ost e,primata in 'omunicatul 'onsiliului 4rontului 0alvarii >ationale din 22 decem rie 1989, care a &ost insusit de toti si nu a &ost contestat de nimeni! $cesta are semni&icatia unui act institutional care tre uia sa stea la a#a intregii activitati statale pana avea sa &ie re#olvata pro lema constitutionala!

Primul act important al puterii constituite la 22 decem rie 1989 este 1ecretul-lege din 2+ decem rie 1989 privind constituirea, organizarea si functionarea Consiliului .rontului Salvarii /ationale si Consiliilor 0eritoriale ale .rontului Salvarii /ationale$ Urmatorul act important din punct de vedere constitutional al puterii constituite in Romania a &ost 1ecretul-lege din 11 dece"'rie 1989 privind inregistrarea si functionarea partidelor politice si organizatiilor o'stesti in (o"ania, care a pus capat regimului partidului unic si a creat a#ele de#voltarii pluralismului politic in tara noastra! Urmatorul act important din punct de vedere constitutional al puterii constituite a &ost 1ecretul-lege din 9 &e ruarie 199( privind Consiliul provizoriu de +niune /ationala, care inlocuieste 'onsiliul 4rontului 0alvarii >ationale! >oul organ al puterii de stat este organi#at pe a#a paritara, din el &acand parte un numar de mem rii ai 4rontului 0alvarii >ationaleegal cu numarul repre#entantilor tuturor celorlalte partide la un loc ?cate ) repre#entanti de &iecare partid@! 'el mai important act al 'onsiliului Provi#oriu de Uniune >ationala a &ost 1ecretul D lege din 14 martie 199( pentru alegerea Parla"entului si a Presedintelui (o"aniei$ 0u numele de 0ezele pentru ela'orarea proiectului de Constitutie a (o"aniei, principiile si structurarea pe capitole a 'onstitutiei au &ost date pu licitatii la 12 decem rie 199( si apoi de# atute si adoptate in $dunarea 'onstituanta intre 12 &e ruarie 1991 si 2( iunie 1991! Proiectul de constitutie a &ost dat pu licitatii la 1( iulie 1991, iar de# aterile aveau sa inceapa la 1( &e ruarie 1991! 1iscutia pe articole se va incheia la 14 noiem rie 1991, cand se si &i,ea#a votarea prin vot nominal la 21 noiem rie 1991, data la care 'onstitutia in intregul ei, este adoptata cu 414 voturi pentru si 95 de voturi contra! 1esi $dunarea 'onstituanta avea competenta deplina pentru alegerea Parla"entului si Presedintelui (o"aniei de a adopta 'onstitutia tari, totusi ea a adoptat, la votarea pe articole, conditionarea intrarii in vigoare a 'onstitutiei de apro are a sa prin re&erendum popular!

'eea ce caracteri#ea#a .'onstitutia din 1991/ este ruptura totala cu traditia constitutionala romaneasca si lipsa unei conceptii unitare, ea &iind re#ultatul unei alatu 12 rari de te,te luate in mod separat din mai multe constitutii europene si chiar din Conventia europeana a drepturilor o"ului din ) septem rie 195) si in consecinta, desi unele din ele au continut accepta il in sine, a senta unei legaturi concrete a dus la un re#ultat mediocru! Ignorand complet traditia constitutionala romaneasca, desi aceasta traditie &usese veri&icata pe parcursul a mai mult de + decenii .'onstitutia din 1991/ nu produce a solut nici un articol din 'onstitutiunea din 29 martie 192)! In schim reproduce te,te intregi din 'onstitutia &rance#a din 4 octom rie 1958, si se inspira, in special cu privire la prerogativele Presedintelui Romaniei, din 'onstitutia Repu licii 0ocialiste Romania din 21 august 1965! In general, 'onstitutia, inca de la prima vedere, se o serva ca are un caracter a stract, iar te,tele imprumutate nu sunt apro&undate! Inspirandu-se din 'onstitutia suede#a, s-a re#ervat un capitol intreg $vocatului Poporului! 1repturile si li ertatile cetateanului sunt scrupulos enumerate, dar insu&icient garantate! In plus, imitarea e,ercitiului lor preva#ut in art!49, o enumerare prea ampla si elastica, deschide calea a u#urilor atata timp cat nu este preva#uta nici o procedura pentru instalarea unor atare limitari si nici organul care o poate decide, ast&el ca ele pot &i invocate in mod a u#iv &ara ca sa o&ere cetateanului nici o cale constitutionala sau legala pentru a se putea opune in ca# de a u#! 1e vreme ce se reduce principiul separatiei puterilor in stat la o simpla sintagma, s-ar putea crede ca a &ost doar o su stituire de termeni, &ara in&luenta asupra &ondului, dar se risipeste aceasta supo#itie! Prin urmare, $dunarea 'onstituanta a tradat principiile li erale ale revolutiei inlocuindule cu principiul comunist al unicitatii puterii! $ atandu-se de la acest principiu, se inlocuieste termenul de .putere de stat/ cu .autaritatile pu lice/ ?termen speci&ic puterii e,ecutive@!

Puterea e,ecutiva apare in 'onstitutie su &orma a trei autaritati pu lice distincteB presedintele, guvernul si administratia pu lica! "ptiunea pentru repu lica semipre#identiala este, de asemenea critica ila! 1aca se anali#ea#a atri utele Presedintelui Romaniei, de#voltate intr-un capitol mai amplu, se regasesc, doar usor reela orate, prerogativele Presedintelui Repu licii 0ocialiste Romania din 'onstitutia din 21 august 1965! " alta inovatie a constituantului din 1991, pe langa aceea a $vocatului Poporului, este crearea 'urtii 'onstitutionale! In te,tul 'onstitutiei se o serva multe inadvertente 2uridice! $st&el, in articolul 15?2@ se prevede ca numai legea penala mai landa poate avea caracter retroactiv, omitandu-se legile interpretative! Istoria constitutionala a Romaniei a &ost si ea marcata de convulsiile inerente ase#arii constitutionale a oricarei tari, care tre uia sa cree#e concomitent si o societate civila la nivelul institutiilor moderne introduse!
1)