EXERCIII PREGTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV 2010 CATEGORIA VII: STUDII DE FEZABILITATE

1.

Ce este un !"n #e "$"%e&'( %e!e t&e' e!e)ente "!e "%estu'"(

R"s uns Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate. Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat si externa (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta firma). Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii finantatori si investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor stabilite, si rolul pe care acestia il au in cadrul firmei. Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele trei elemente - un !ntreprinztor (omul de afaceri), care !"i asum con"tient anumite riscuri "i care vrea s ob#in un anumit profit$ - mai multe activit#i care consum resurse "i care genereaz profit (ideea de afacere) - un mediu !n care se desf"oar aceste activitat#i (mediul de afaceri)
2.

De %e este ne*+'e #e un !"n #e "$"%e&'(

R"s uns %naintea aplicarii oricarei idei de afaceri, conceptul firmei se naste inmintea fiecarui intreprinzator si se dezvolta conform urmatoareloretape - la inceput a fost idea ta de afacere- apoi din id&e s-a nascut viziunea si misiunea - au fost stabilite obiectivele si strategia intreprinderii - si in final pentru a aplica strategia a fost redactat planul afacerii tale. Planul de afacere reprezinta pe de o parte instrumentul intern prin carepoti conduce si controla, procesul de demarare si de functionareulterioara a afacerii tale. Pe de alta parte, planul de afacere reprezinta un excellent instrument extern de comunicare cu mediul economic. Un plan de afaceri fundamentat si redactat bine transmite tuturor celor din jurul tau (clienti, furnizori, parteneri strategici, finantatori, actionari), ca stapanesti ceea ce ai de facut, ca afacerea ta este o afacere de succes. %ntr-o economie de piata functionala, partenerii tai de afaceri seriosi apreciaza acest lucru si te vor percepe ca un actor pertinent al mediului economic

,. C"&e este %+n'nutu! unu' P!"n #e "$"%e&' - enu)e&"' "s e%te(

&'n%' "!e!e

R"s uns 'u exist dou afaceri la fel. 'u exist dou organiza#ii la fel. (i de asemenea nu exist formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri. Planul de afaceri trebuie s fie un instrument de lucru simplu, sugestiv "i pragmatic. )numite aspecte tipice este bine s fie atinse !n elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora, !ntreprinztorul demonstreaz c are o percep#ie global asupra afacerii, c !n#elege toate aspectele ei, at*t cele te+nice c*t"i cele financiare sau de resurse umane. ,emonstreaz mediului exterior (dar"i celui interior) c stp*ne"te situa#ia. Principalele aspecte care pot fi avute !n vedere !n cadrul unui plan de afaceri sunt a. -iziune, strategie b. %storic, management, resurse umane, activitatea curent c. )naliza pie#ei d. )naliza costurilor de operare e. %nvesti#ii necesare .. Enu)e&"' %+stu&'!e #e $un%'+n"&e %u&ent/ " "%t'*'t/'' une' 0nt&e &'n#e&'( R"s uns .osturile de functionare curenta a activitatii unei firme sunt /01aterii prime /01ateriale consumabile, materiale auxiliare /0.osturi de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime, bonusuri /0.osturi de training si formare persoanl /0%mpozite si taxe locale /02ervicii externe o .ontabilitate o .onsultanta fiscala o .onsultanta juridical o .onsultanta manageriala o .onsultanta %3 o .onsultanta resurse umane /0.osturi spatiu

o 2patiu de birouri o 2patiu de productie o 2patiu de vanzari o 2patiu de depozitare /0.+eltuieli de incalzire, gaz curent, curatenie, reparatii, asigurare, apa4canal, gunoi /0.osturi cu ec+ipamentele /05eparatii /0%ntretinere 1. D"%/ "' 0nt+%)'' un %" 't+!u! *'3'une4 st&"te5'e( !"n #e "$"%e&' !" %e 0nt&e2/&' "' &/s un#e !"

R"s uns .uvinte preten#ioase, dar !n esen# at*t de simple. 3otul pleac de la viziune. 6iecare !ntreprinztor are o *'3'une. )ceast viziune e de fapt obiectivul final ctre care vrei s te !ndrep#i prin afacerea ta. .alea pe care ai +otr*t s porne"ti pentru a atinge"i !mplini viziunea este st&"te5'" firmei tale. Pentru a clarifica no#iunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele !ntrebri .are este esen#a afacerii tale 7 .e anume va genera bani "i profit 7 .um vrei s arate produsele4serviciile tale 7 )i deja un model sau un prototip 7 .ine vor fi clien#ii ti 7 Exist o ofert comparabil pe pia# 7 Unde vrei s ajungi !ntr-un interval de 8 ani. 6ixeaz-#i obiective cuantificabile9 .are este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes 7 Exist un consens !ntre asocia#i4ac#ionari referitor la problemele mai sus men#ionate7 6. Ce se 0ne!e5e &'n $e3"2'!'t"te #'n un%t #e *e#e&e te&)'n+!+5'%7 R"s uns FEZABILITATEA reprezint analiza complex, premergtoare deciziei de investi#ii, av*nd drept scop stabilirea oportunit#ii "i eficien#ei dezvoltrii unei subramuri sau realizrii unor obiective de investi#ii. STUDIILE DE FEZABILITATE sunt, de obicei, asociate cercetrilor de mar:eting "i conjunctur economic, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a

zonelor teritoriale, prognozelor la nivelul ramurilor de produc#ie materiale "i al economiei nationale. Elaborarea "i folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la !ntocmirea ofertelor pentru realizarea de obiective de investi#ii !n strinatate, precum "i la elaborarea propunerilor de colaborare cu alte #ri !n cadrul unor societ#i mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate !l constituie ob#inerea de informa#ii asupra mrimii efortului de investi#ii, a rezultatelor economice probabile, precum "i asupra principalelor probleme !n legatur cu realizarea obiectivelor de investi#ii / ac+izi#ionarea de licen#e$ / credite externe "i condi#ii de rambursare$ / ob#inerea de materii prime din import$ / posibilit#i de export a produc#iei "i eficien#a acestuia$ / eficien#a fondurilor investite Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in studiul de oportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existen#a acestei trepte intre studiul de fezabilitate "i cel de oportunitate se impune atunci cand informa#iile oferite de ultimul sunt insuficiente ca volum "i nivel de fundamentare. Principalele informa#ii pe care trebuie s le ofere un studiu de prefezabilitate sunt - dac oferta de investi#ii este in mod cert eficient, astfel ca decizia de investi#ii s se poat lua imediat fr a mai fi necesare alte studii$ - dac concluziile rezultate pe baza informa#iilor culese justific o analiz detailat printr un studiu de fezabilitate$ - dac anumite aspecte ale proiectului de investi#ii, care sunt esen#iale pentru fezabilitatea sa, ar trebui aprofundate prin studii func#ionale sau studii suport, - dac se poate +otri in aceast faz c ideea de proiect nu este atrgtoare, deci se impune renun#area la aceasta "i intreruperea cercetrii. 5e#inem c structura studiului de prefezabilitate este obligatoriu aceea"i cu cea a studiului de fezabilitate Studiul de fezabilitate este documentul care asigur informa#ii fundamentate pentru luarea deciziei de investi#ii. %n cadrul studiului sunt definite "i analizate elementele esen#iale ale fabricrii produsului avut invedere "i diversele procedee de produc#ie utilizate. Pentru declan"area elaborrii studiul de fezabilitate trebuie ca in prealabil s fie stabilite dimensionarea "i amplasarea optim a obiectivului, mai multe variante te+nologice, de materii prime, de costuri de investi#ii "i de produc#ie. .alculele economice "i analiza eficien#ei trebuie s eviden#ieze clar dac proiectul este viabil, eficient ori, dimpotriv, neeficient, astfel incat s se poat lua decizia de admitere sau respingere a proiectului. 2tudiul de fezabilitate este, a"adar, documentul care permite s se ajung la o decizie de investi#ie.

8. Cu) +"te $' #e$'n't/ + 'n*est''e 0n sens 5ene&"!7 R"s uns %nvesti#ia poate fi privit ca o c+eltuial pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu scopul de a ob#ine bunuri "i servicii. 2unt acele renun#ri la o satisfac#ie imediat "i sigur, in sc+imbul unei speran#e al crei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte, sunt acele c+eltuieli certe pentru venituri viitoare incerte 'o#iunea de investi#ie are un sens larg "i unul restrans. %n sens restrans, investi#iile sunt mijloace financiare destinate ac+izi#ionrii unor bunuri de folosin# indelungat sau de capital fix pentru lrgirea "i modernizarea produc#iei. %n sens larg, investi#iile inglobeaz atat c+eltuielile cu procurarea mijloacelor de munc, cat "i pe cele destinate ac+izi#ionrii materiilor prime, materialelor, plata salariilor, precum "i pentru diverse opera#iuni bancare, adic toate resursele financiare folosite in mod curent intr-o unitate economic pentru finan#area produc#iei. %ntre aceste dou interpretri date no#iunii de investi#ie exist deosebiri esen#iale de con#inut. )stfel, defini#ia in sens larg include unele elemente de costuri specifice procesului de produc#ie "i suprapune no#iunea de investi#ii cu cea care poart denumirea de c+eltuieli de produc#ie. .u toate acestea, intre no#iunile prezentate exist anumite diferen#ieri care rezult din con#inutul material al investi#iei care se transform intotdeauna in capital fix comparativ cu c+eltuielile de produc#ie care se transform in produse "i servicii, dar exist "i un aspect financiar. %nvesti#iile sunt economiile fcute de o persoan fizic, juridic sau de societate in totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste c+eltuielile de consum "i care sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix in vederea ob#inerii unui flux durabil de ca"tig viitor. )ceste interpretri date no#iunii de investi#ie au in vedere investitiile de capital, care sunt caracteristice "i proiectelor de investi#ii pentru lucrri de imbunt#iri financiare, specifice agriculturii. )ctivitatea de investi#ii, sub forma investi#iilor de capital, se concretizeaz, in majoritatea cazurilor, pe baz de programe "i proiecte. Programele de investi#ii, indifferent de nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai mare "i de cele mai multe ori, pentru implementarea lor este nevoie s fie detaliate in unul sau mai multe proiecte de investi#ii. Proiectul de investi#ii poate fi definit ca un ansamblu optimal de ac#iuni de investi#ii bazate pe o planificare sectorial, global "i coerent, pe baza creia, o combina#ie definit de resurse umane, materiale ".a. provoac o dezvoltare economic, social determinat.

)"adar, investi#iile pot fi definite ca reprezentand totalitatea veniturilor economisite "i alocate pentru ac+izi#ionarea de capital fix, respectiv pentru cre"terea patrimoniului unui agent economic, materializate in imobilizri corporale, imobilizri necorporale, imobilizri financiare in scopul ob#inerii unui flux de venit net pe o perioad de timp cat mai mare. 9. Du / +2'e%t'*u! 'n*est''+n"!4 #e %:te t' u&' sunt 'n*est'''!e7 De3*+!t"' e s%u&t. R"s uns .ea mai intalnita este investitia te+nica privind ac+izitia,constructia simontajul unor masini,utilaje,mijloace de transport- investitia umana ; pentru formarea calificarea,specializareapersonalului- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)- investitii financiare ;cumpararea de titluri de participare la altesocietati- investitii comerciale ;pentru publicitate si reclama ;. Su2 "s e%t st&"te5'%4 %e &esu une + 'n*est''e #e #e)"&"&e7 R"s uns 10. L" n'*e! st&"te5'%4 %e &esu une + 'n*est''e #e #e3*+!t"&e7 R"s uns 11. D'n un%t #e *e#e&e st&"te5'%4 %e &esu une + 'n*est''e #e )+#e&n'3"&e7 R"s uns 12. P&'n &'s)/ st&"te5'%/4 %e &esu une + 'n*est''e #e 0n!+%u'&e7 Raspuns 1,. P+t&'*'t !e5's!"'e' "ut+<t+ne4 %"&e sunt &'n%' "!e!e /&' "!e unu' stu#'u #e $e3"2'!'t"te4 'ese s%&'se7 R"s uns <otararea de =uvern 'r. >? din @ ianuarie >AA? privind aprobarea con#inutului-cadru al documenta#iei te+nico-economice aferente investi#iilor publice, precum "i a structurii "i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investi#ii "i lucrri de interven#ii, prezinta in )nexa >

.ontinutul-cadru al studiului de fezabilitate cu date generale referitoare la piesele scrise, si anume B. denumirea obiectivului de investi#ii$ >. amplasamentul (jude#ul, localitatea, strada, numrul)$ C. titularul investi#iei$ D. beneficiarul investi#iei$ 8. elaboratorul studiului. %nforma#ii generale privind proiectul B. situa#ia actual "i informa#ii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului$ >.descrierea investi#iei a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investi#ii pe termen lung (!n cazul !n care au fost elaborate !n prealabil) privind situa#ia actual, necesitatea "i oportunitatea promovrii investi#iei, precum "i scenariul te+nicoeconomic selectat$ b) scenariile te+nico-economice prin care obiectivele proiectului de investi#ii pot fi atinse (!n cazul !n care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investi#ii pe termen lung) /0scenarii propuse (minimum dou)$ /0scenariul recomandat de ctre elaborator$ /0avantajele scenariului recomandat$ c) descrierea constructiv, func#ional "i te+nologic, dup caz$ C. date te+nice ale investi#iei a) zona "i amplasamentul$ b) statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat$ c) situa#ia ocuprilor definitive de teren suprafa#a total, reprezent*nd terenuri din intravilan4extravilan$ d) studii de teren /0studii topografice cuprinz*nd planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere !n sistem de referin# na#ional$ /0studiu geote+nic cuprinz*nd planuri cu amplasamentul forajelor, fi"elor complexe cu rezultatele determinrilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geote+nic cu recomandrile pentru fundare "i consolidri$ /0alte studii de specialitate necesare, dup caz$ e) caracteristicile principale ale construc#iilor din cadrul obiectivului de investi#ii, specifice domeniului de activitate, "i variantele constructive de realizare a investi#iei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare$ f) situa#ia existent a utilit#ilor "i analiza de consum /0necesarul de utilit#i pentru varianta propus promovrii$ /0solu#ii te+nice de asigurare cu utilit#i$

g) concluziile evalurii impactului asupra mediului$ D. durata de realizare "i etapele principale$ graficul de realizare a investi#iei. .osturile estimative ale investi#iei B. valoarea total cu detalierea pe structura devizului general$ >. e"alonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investi#iei. )naliza cost- beneficiu B. identificarea investi#iei "i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referin#$ >. analiza op#iunilor -arianta zero (variant fr investi#ie), varianta maxim (variant cu investi#ie maxim), varianta medie (variant cu investi#ie medie)$ se va preciza varianta selectat. C. analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performan# financiar fluxulcumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate "i aportul cost beneficiu$ D. analiza economic este obligatorie doar !n cazul investi#iilor publice majore, inclusiv calcularea indicatorilor de performan# economic valoarea actual net, rata intern de rentabilitate "i raportul cost-beneficiu$ 8. analiza de senzitivitate$ E. analiza de risc 2ursele de finan#are a investi#iilor se constituie !n conformitate cu legisla#ia !n vigoare "i constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat4bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile "i alte surse legal constituite. Estimri privind for#a de munc ocupat prin realizarea investi#iei B. numr de locuri de munc create !n faza de execu#ie$ >. numr de locuri de munc create !n faza de operare. Principalii indicatori te+nico-economici ai investi#iei B. valoarea total (%'-), inclusiv 3-) (mii lei) (!n pre#uri - luna, anul, B euro F ..... lei),din care - construc#ii-montaj (.G1)$ >. e"alonarea investi#iei (%'-4.G1) - anul %$ - anul %% .................$ C. durata de realizare (luni)$ D. capacit#i (!n unit#i fizice "i valorice)$ 8. al#i indicatori specifici domeniului de activitate !n care este realizat investi#ia, dup caz. )vize "i acorduri de principiu B. avizul beneficiarului de investi#ie privind necesitatea "i oportunitatea investi#iei$ >. certificatul de urbanism$

C. avize de principiu privind asigurarea utilit#ilor (energie termic "i electric, gaz metan,ap-canal, telecomunica#ii etc.)$ D. acordul de mediu$ 8. alte avize "i acorduri de principiu specifice.

1.. Ce &e &e3'nt/ #u&"t" #e *'"/ " unu' &+'e%t 'n*est''+n"!7 R"s uns ,urata de viata a unui proiectului investitional este privita din diferite puncte de vedere . ,e aceea s-au desprins diferite idei despre aceasta astfel ,in punct de vedere contabil se sustine ideea ca durata de via# a unui proiect investi#ional se pliaza pe durata normat de exploatare a mijlocului fix, respectiv durata din catalogul normelor de amortizare. Un alt punct de vedere, caracteristic analizelor economice, presupun ca durata de via# a unui proiect investi#ional reprezinta orizontul de timp de-a lungul cruia estimarea fluxurilor de venituri "i c+eltuieli s poat fi fcut cu rezonabil incredere. 11. C"&e sunt )et+#e!e &'n %"&e se +t e*"!u"4 &'n &'s)" $e3"2'!'t/'' e%+n+)'%+$'n"n%'"&e4 &+'e%te!e 'n*est''+n"!e7 De3*+!t"' e s%u&t. R"s uns: Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective. %n primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. %n al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului. Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare. B. 1etode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie B.B. 5ata medie de rentabilitate in exploatare B.>. 3ermenul de recuperare a c+eluielilor >. 1etode bazate pe actualizarea cas+-floH-urilor >.B. Utilizarea notiunii de actualizare >.>. -aloarea actuala neta (-)') >.C. 5ata interna de rentabilitate(5%5)

16. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3"' 0n e*"!u"&e" t&"#''+n"!/ " &+'e%te!+& 'n*est''+n"!e este &ent"2'!'t"te" )e#'e. C"&e este )+#u! #e %"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'7 R"s uns 5entabilitatea medie F Profit mediu anual 4%nvesti#ie medie anual 5entabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune. 5entabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie de ratele de rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de frecventa lor de inregistrare pe piata. 18. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3"' 0n e*"!u"&e" t&"#''+n"!/ " &+'e%te!+& 'n*est''+n"!e este 'n#'%e!e #e &+$'t"2'!'t"te ne"%tu"!'3"t. C"&e este )+#u! #e %"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'7 R"s uns %ndicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar4 valoarea investitiei) ; se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia. 19. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3"' 0n e*"!u"&e" t&"#''+n"!/ " &+'e%te!+& 'n*est''+n"!e este te&)enu! #e &e%u e&"&e " 'n*est''e' ne"%tu"!'3"te. C"&e este )+#u! #e %"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'7 R"s uns 3ermenul de recuperare a investiiei exprim perioada de timp !n care se recupereaz investiia din profit sau din venitul net obinut !n urma realizrii investiiei 3ermenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cas+ ;floH-ul mediu annual 3ermenul de recuperare, desi nu poate fi considerat un criteriu esential de evaluare a deciziei de investitii, poate fi important atunci c*nd, celelalte conditii fiind egale, !ntre doua proiecte de investitii va fi preferat cel care are un termen de recuperare mai mic. .U toate acestea, trebuie manifestata maximum e prudenta !n considerarea acestui indicator deoarece este posibil ca un proiect de investitii sa asigure o eficienta mai mare tocmai pe un termen mai lung.

1;. Un &+'e%t 'n*est''+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est''e' #e 11...1 !e'4 &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&: An C+st 'n*est''e 11...1 !e' C+stu&' #e 6..20 !e' 6..20 !e' 6..20 !e' 6.100 !e' 6.100 !e' 6.100 !e' ,9.860 !e' T+t"! %+stT+t"! 0n%"s/&' 18.961 !e' 9.120 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' 10.201 !e' 16.100 !e' C"s<$!+? net ;.,.1 !e' ,.020 !e' ,.020 !e' ,.200 !e' ,.200 !e' ,.200 !e' 6.2;1 ' "nu"!

0 1 2 , . 1 T+t"! 11...1 !e'

C"!%u!"' &ent"2'!'t"te" )e#'e "$e&ent/ 'n*est''e'. R"s uns: 1etoda rentabilitatii medii se bazeaza pe rata medie a rentabilitatii r m F Ieneficiul net mediu anual .+eltuieli medii anuale de exploatare Ieneficiul anual poate fi stabilit pe baza relatiei urmatoare 1I)(marja bruta din autofinantare sau cas+ floH net) F 5ezultatul net (5') G)mortizari si provizioane ()P) J 5' F 1I) - )P A)+&t'3"&e" 'n 6 "n' @ 11..1A6 @ 1;09 !e'

C<e!tu'e!' )e#'' "nu"!e #e e> !+"t"&e @ ,9860A 6 @ 6.60 !e' r m F 5ezultatul mediu net4 .+elt.medii anuale de exploatare F BAD@4EDEA F A,BE> Rent"2'!'t"te" )e#'e "$e&ent" 'n*est't'e' @ 1642 B

20. Un &+'e%t 'n*est''+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est''e' #e 11...1 !e'4 &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&: )n .ost .osturi 3otal cost 3otal !ncasri .as+floH anual net investiie de A BB.DD8 lei E.D>A lei BK.?E8 lei ?.8>A lei @.CD8 lei B E.D>A lei E.D>A lei @.DDA lei C.A>A lei > E.D>A lei E.D>A lei @.DDA lei C.A>A lei C E.8AA lei E.8AA lei @.KAA lei C.>AA lei D E.8AA lei E.8AA lei @.KAA lei C.>AA lei 8 E.8AA lei E.8AA lei @.KAA lei C.>AA lei 3otal BB.DD8 lei C?.KEA lei 8A.>A8 lei 8E.8AA lei E.>@8 i .alculai indicele de profitabilitate neactualizat. 21. Un &+'e%t 'n*est''+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est''e' #e 11...1 !e'4 &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&: )n .ost investiie BB.DD8 lei .osturi de E.D>A lei E.D>A lei E.D>A lei E.8AA lei E.8AA lei E.8AA lei C?.KEA lei 3otal cost 3otal !ncasri .as+floH anual net BK.?E8 lei ?.8>A lei E.D>A lei @.DDA lei E.D>A lei @.DDA lei E.8AA lei @.KAA lei E.8AA lei @.KAA lei E.8AA lei @.KAA lei 8A.>A8 lei 8E.8AA lei @.CD8 lei C.A>A lei C.A>A lei C.>AA lei C.>AA lei C.>AA lei E.>@8 i

A B > C D 8 3otal BB.DD8 lei

C"!%u!"' te&)enu! #e &e%u e&"&e " 'n*est''e' ne"%tu"!'3"te. R"s uns 3ermenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cas+ ;floH-ul mediu anual. 3r F %t 4 .6 mediu anual %t F BB.D88 lei .6 mediu anual F (.6A G .6B G .6> G .6C G .6D G .68) 4 E F (-@CD8 G BBDD8 G CA>A G CA>A G C>AA G C>AA G C>AA )4E F BKKDA4 E F >@8K 3r F BBDD8 4 >@8K F C,?K 3ermenul de recuperare al investitiei neactualizate este de C,?. 22. R"t" #e "%tu"!'3"&e este un e!e)ent esen'"! 0n )et+#e!e #e $e3"2'!'t"te

2"3"te e "%tu"!'3"&e. C"&e este %+n'nutu! "%este' &"te7 R"s uns Este o metoda prin care se asigura comparabilitatea parametrilor economici siindicatorilor financiari ce se realizeaza in perioade diferite de timp. 2e realizeaza sise exprima prin > te+nici speciale dupa cum este luat in calcul factorul timp B. daca factorul timp este luat in calcul trecut -- mai mare prezent -- mai mare viitor se aplica te+nica de capitalizare, fructificare L se amplifica cu (BGi)n M >. daca factorul timp este luat in calcul viitor -- mai mare prezent -- mai mare trecut se aplica te+nica de actualizare L se amplifica cu B 4 (BGi)n M ,eterminarea ratei (se calculeaza de experti pentru fiecare intreprindere in parte) 5ata de baza fara riscuri (5f) F,obanda la imprumutul de stat ( variaza intre DN - ?N ) 5ata la nivelul I'5 F 5f GPrima de risc 5ata F 1edie a dobanzilor practicate de bancile comerciale 5ata F1edia tuturor dobanzilor practicate pe piata financiara 5ata la nivelul costului capitalului intrePrinderii expertizate ( .1P ) 2,. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3"' 0n e*"!u"&e" 2"3"t/ e "%tu"!'3"&e " &+'e%te!+& 'n*est''+n"!e este te&)enu! #e &e%u e&"&e. C"&e este )+#u! #e %"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'7 R"s uns 3ermenul de recuperare al investitiei se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cas+ ;floH-ul mediu anual. 3r F %t 4 .6 mediu annual 3ermenul de recuperare, desi nu poate fi considerat un criteriu esential de evaluare a deciziei de investitii, poate fi important atunci c*nd, celelalte conditii fiind egale, !ntre doua proiecte de investitii va fi preferat cel care are un termen de recuperare mai mic. .u toate acestea, trebuie manifestata maximum e prudenta !n considerarea acestui indicator deoarece este posibil ca un proiect de investitii sa asigure o eficienta mai mare tocmai pe un termen mai lung. 2.. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3"' 0n e*"!u"&e" 2"3"t/ e "%tu"!'3"&e " &+'e%te!+& 'n*est''+n"!e este *"!+"&e" "%tu"!'3"t/ net/. C"&e este )+#u! #e %"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'4 'n:n# %+nt #e $" tu! %/ %"s<$!+?&'!e "%tu"!'3"te 'n%!u# =' *"!+"&e" &e3'#u"!/7

R"s uns VAC @ DIE F CFt A G1E&Ht E V&e3 A G1E&Hn % F costul investitiei$ .6t F cas+-floH-ul aferent anului t$ -rez F valoarea reziduala$ rFrata de actualizare(>A N)$ nFdurata de viata a proiectului exprimata in ani. -)' determina urmatoarele optiuni de decizie ; daca -)' J A, investitia se accepta$ ; daca -)' F A, investitia este respinsa din motive de prudenta$ ; #"%" VAC I 04 'n*est't'" este &es 'ns". Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula

unde a F rata de actualizare$ n F anul 21. Cu) se " &e%'"3/4 &'n &'s)" $e3"2'!'t/''4 'n#'%"t+&u! VAC7 R"s uns .riteriul valorii actuale nete (-)') urmre"te alegerea proiectului de investi#ii cu valoarea actual net cea mai ridicat. ,e asemenea, pentru ca un proiect s fie rentabil, trebuie ca -)'JA. ,in prisma acestui indicator putem sa apreciem ca proiectul de investitii este fezabil atunci cand -)' este pozitiv. )tunci cand -)'-ul este pozitiv se poate afirma ca profitabilitatea investitiei este mai mare decat rata de actualizare ( respectiv decat plasarea sumei de bani la o rata de dobanda pe piata O:O) adica ,rentabilitatea minima ceruta de investitor pentru ca acesta sa considere ca merita sa investeasca. -)' determina urmatoarele optiuni de decizie ; daca -)' J A, investitia se accepta$ ; daca -)' F A, investitia este respinsa din motive de prudenta$ ; daca -)' P A, investitia este respinsa. 26. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3"' 0n e*"!u"&e" 2"3"t/ e "%tu"!'3"&e " &+'e%te!+& 'n*est''+n"!e este &"t" 'nte&n/ #e &ent"2'!'t"te. C"&e este )+#u! #e %"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'4 'n:n# %+nt #e $" tu! %/ %"s<$!+?&'!e "%tu"!'3"te 'n%!u# =' *"!+"&e" &e3'#u"!/7

R"s uns 5ata interna de rentabilitate este acea rata la care valoarea actuala a intrarilor este egala cu valoarea actuala a iesirilor, adica este rata la care valoarea actuala a veniturilor generate de proiect este egala cu valoarea actuala a investitiei. )stfel 5%5 reprezinta de fapt, profitabilitatea proiectului de investiti 5ela#ia de calcul a ratei interne de rentabilitate deriv din rela#ia

unde, %A - este valoarea total a investi#iei actualizate !n momentul A, .6 - este cas+-floH-ul net aferent anului i cu o durat de via# a proiectului de n ani ra - este rata de actualizare. Qn acest caz, 5%5 se determin prin !ncercri succesive, adic prin identificarea unei rate 5%5 pentru care se verific egalitatea. Practic, se selecteaz o rat de actualizare suficient de mare pentru care -)' este negativ "i o rat de actualizare suficient de mic pentru care -)' este pozitiv. 5%5 rezult astfel

28. D"%/ ent&u "n"!'3"&e" $e3"2'!'t/'' unu' &+'e%t 'n*est''+n"! &"t" #e "%tu"!'3"&e este #e 1;B =' RIR #e 11B4 &+'e%tu! este unu! $e3"2'!7 D"& ent&u un RIR #e 2.B7 R"s uns 5ata interna de rentabilitate (5%5) este rata de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care -)' este egala cu zero. )ltfel spus, rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu valoarea actualizata a veniturilor (intrari de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt zero.5ata interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe piata sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta. .a definitie, rata interna de rentabilitate (5%5) este acea valoare care, utilizata ca rata de actualizare in calculul -)', conduce la -)' F A, respectiv la o

valoare egala a c+eltuielilor investitionale si a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect. .riteriul valorii actuale nete (-)') urmre"te alegerea proiectului de investi#ii cu valoarea actual net cea mai ridicat. ,e asemenea, pentru ca un proiect s fie rentabil, trebuie ca -)'JA. )stfel, 5%5 rezulta din ecuatia

a) 5a F B@N$ 5%5 F B8N 5%5 P 5a F J investitia nu este fezabila, deci nu este recomandat a se face b) 5a F B@N $ 5%5 F >DN 5%5 J5a FJ investitia este fezabila %nterpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de simpla. ,aca ea este superioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat$ daca 5%5 este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins. %ntre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupa criteriul 5%5, acel proiect ce asigura maxim 5%5 %nvestitorii vor considera oportune proiectele al cror 5%5 calculat este semnificativ mai mare decat rata normal a dobanzii la creditele pe termen lung "i vor respinge proiectele al cror 5%5 este inferior ratei dobanzii. ,e asemenea, dintre mai multe proiecte, vor prefera proiectul care ofer un 5%5 mai mare. Un 5%5 mai mare semnifica un proiect mai putin riscant, nu neaparat un proiect mai avantajos in termini de venituri absolute pe care le aduce prin exploatare 29. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3"' 0n e*"!u"&e" 2"3"t/ e "%tu"!'3"&e " &+'e%te!+& 'n*est''+n"!e este 'n#'%e!e #e &+$'t"2'!'t"te. C"&e este )+#u! #e %"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'4 'n:n# %+nt #e $" tu! %/ %"s<$!+?&'!e "%tu"!'3"te 'n%!u# =' *"!+"&e" &e3'#u"!/7 R"s uns 2e utilizeaza atunci cand doua sau mai multe proiecte necesita alocari de fonduri initiale inegale. El arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu investit. ,aca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat %P F 2U1 L .6t 4 (BGa) M 4 % F -)' G % 4 % .6t - intrari nete de trezorerie ale perioadei t$

t - durata de viata a investitiei$ a - rata de actualizare % - valoarea investitiei -)' - valoarea actualizata neta 2;. Jn %e %+n#'''4 ut'!'3:n# 'n#'%e!e #e &+$'t"2'!'t"te4 un &+'e%t 'n*est''+n"! este &ent"2'!7 R"s uns .riteriul %ndicelui de profitabilitate (%P) urmre"te alegerea proiectului de investi#ii cu valoarea acestuia cea mai ridicat. ,e asemenea, pentru ca un proiect s fie rentabil, trebuie ca %PJB Indicele de profitabilitate (%P) exprima rentabilitatea unei unitati de investitie, calculata la momentul actual (in orice caz, la momentul la care s-au determinat ceilalti indicatori ei investitiei).

Rinand seama de relatiile algebrice stabilite pana acum, in functie de datele concrete ale unor probleme practice se pot folosi, alternativ urmatoarele relatii derivate

Rinand cont de -aloarea )ctualizat 'et avem urmtoarele op#iuni de decizie - -)' JA ; investi#ie accceptat$ - -)' FA ; investi"ia respins din motive de pruden#$ - -)' PA ; investi"ia respins. 5ezult c, #inand cont de %ndicele de Profitabilitate avem urmtoarele op#iuni de decizie - %P J B ; investi#ie accceptat$

- %P F B ; investi"ia respins din motive de pruden#$ - %P P B ; investi"ia respins. ,0. Un &+'e%t 'n*est''+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est''e' #e 11...1 !e' =' + &"t/ #e "%tu"!'3"&e #e 1;B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&: An C+st C+stu&' T+t"! %+stT+t"! C"s<$!+? "nu"! 'n*est''e #e 0n%"s/&' net 0 11...1 !e' 6..20 !e' 18.961 !e' 9.120 !e' ;.,.1 !e' 1 6..20 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' ,.020 !e' 2 6..20 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' ,.020 !e' , 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e' . 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e' 1 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e' T+t"! 11...1 !e' ,9.860 !e' 10.201 !e' 16.100 !e' 6.2;1 ' C"!%u!"' te&)enu! #e &e%u e&"&e "! 'n*est''e'. R"s uns 3ermenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cas+ ;floH-ul mediu anual. 3r F %t 4 .6 mediu anual %t F BB.D88 lei .6 mediu anual F (.6A G .6B G .6> G .6C G .6D G .68) 4 E F (-@CD8 G BBDD8 G CA>A G CA>A G C>AA G C>AA G C>AA )4E F BKKDA4 E F >@8K 3r F BBDD8 4 >@8K F C,?K 3ermenul de recuperare al investitiei neactualizate este de C,?. ,1. Un &+'e%t 'n*est''+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est''e' #e 11...1 !e' =' %u + &"t/ #e "%tu"!'3"&e #e 20B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&: )n .ost .osturi 3otal cost 3otal !ncasri .as+floH anual net investiie de A BB.DD8 lei E.D>A lei BK.?E8 lei ?.8>A lei @.CD8 lei B E.D>A lei E.D>A lei @.DDA lei C.A>A lei > E.D>A lei E.D>A lei @.DDA lei C.A>A lei C E.8AA lei E.8AA lei @.KAA lei C.>AA lei D E.8AA lei E.8AA lei @.KAA lei C.>AA lei 8 E.8AA lei E.8AA lei @.KAA lei C.>AA lei

3otal BB.DD8 lei

C?.KEA lei 8A.>A8 lei 8E.8AA lei

E.>@8 i

.alculai valoarea actualizat net "i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.

Re3+!*"&e

VAC @ DIE F CFt A G1E&Ht E V&e3 A G1E&Hn % F costul investitiei$ .6t F cas+-floH-ul aferent anului t$ -rez F valoarea reziduala$ rFrata de actualizare(>A N)$ nFdurata de viata a proiectului exprimata in ani. -)' determina urmatoarele optiuni de decizie ; daca -)' J A, investitia se accepta$ ; daca -)' F A, investitia este respinsa din motive de prudenta$ ; #"%" VAC I 04 'n*est't'" este &es 'ns". Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula

unde a F rata de actualizare$ n F anul

,2. Un &+'e%t 'n*est''+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est''e' #e 11...1 !e'4 %u + &"t/ #e "%tu"!'3"&e )'n')/ #e 1;B =' )">')/ #e 20B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&: An C+st 'n*est''e 11...1 !e' C+stu&' #e 6..20 !e' 6..20 !e' 6..20 !e' 6.100 !e' 6.100 !e' 6.100 !e' ,9.860 !e' T+t"! T+t"! %+st 0n%"s/&' 18.961 !e' 9.120 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' 10.201 !e' 16.100 !e' C"s<$!+? net ;.,.1 !e' ,.020 !e' ,.020 !e' ,.200 !e' ,.200 !e' ,.200 !e' 6.2;1 ' "nu"!

0 1 2 , . 1 T+t"! 11...1 !e'

C"!%u!"' RIR =' " &e%'"' $e3"2'!'t"te" 'n*est''+n"!/ &'n 'nte&)e#'u! "%estu' 'n#'%"t+&. R"s uns ,,. Jnt&un stu#'u #e $e3"2'!'t"te4 %"&e sunt 'n#'%"t+&'' #e $e3"2'!'t"te %"&e t&e2u'e &e3ent"' 0n )+# )'n')"!7 R"s uns ,.. C:t &e &e3'nt/ su)" "%tu"!/ #e 2.100 !e' este 1 "n'4 =t''n# %/ &"t" #e "%tu"!'3"&e este #e 10B7 R"s uns

unde 2n - este suma actuala in anul n 2A ; este suma actuala la momentul A n ; reprezinta anul ra ; rata de actualizare ,1. C:t &e &e3'nt/ "%tu"!)ente su)" *''t+"&e #e 2.100 !e' G1 "n'H4 =t''n# %/ &"t" #e "%tu"!'3"&e este #e 10B7 R"s uns unde 2n - este suma actuala in anul n 2A ; este suma actuala la momentul A n ; reprezinta anul ra ; rata de actualizare 2.100 F 2A x (BGA,B)8 2A F >8AA4B,EBA8B F B88>,CA ,6. Un &+'e%t 'n*est''+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est''e' #e 11.000 !e' =' + &"t/ #e "%tu"!'3"&e #e 1;B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&: )n .ost .osturi 3otal 3otal investii de cost !ncasri e exploatar A B8,AAA e B8,AAA B E,D>A E,D>A @,DDA > E,E>A E,E>A @,EDA C K,8AA K,8AA BA,KAA D E,8AA E,8AA BB,KAA 8 ?,8AA ?,8AA >>,KAA 3otal BB,DD8 C8,8DA 8A,8DA ED,B?A ,8. Un &+'e%t 'n*est''+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est''e' #e 11.000 !e' =' + &"t/ #e "%tu"!'3"&e #e 1;B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e

nu)e&"&: .ost .osturi de 3otal 3otal )n investii exploatare cost !ncasri e A B8,AAA B8,AAA B E,D>A E,D>A @,DDA > E,E>A E,E>A @,EDA C K,8AA K,8AA BA,KAA D E,8AA E,8AA BB,KAA 8 ?,8AA ?,8AA >>,KAA 3otalBB,DD8 C8,8DA 8A,8DAED,B?A C"!%u!"' %"s< $!+? u! net "%tu"!'3"t "nu"! "$e&ent &+'e%tu!u'. R"s uns .6netF 3otal incasari- 3otal plati .6BF@DDA-ED>AFCA>A .6>F@EDA-EE>AFCA>A .6CFBAKAA-K8AAFC>AA .6DFBBKAA-E8AAF8>AA .68F>>KAA-?8AAFBD>AA

,9. Un &+'e%t 'n*est''+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est''e' #e 11.000 !e' =' + &"t/ #e "%tu"!'3"&e #e 1;B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&: )n .ost .osturi de 3otal 3otal investiie exploatare cost !ncasri A B8,AAA B8,AAA B E,D>A E,D>A > E,E>A E,E>A C K,8AA K,8AA D E,8AA E,8AA 8 ?,8AA ?,8AA 3otal BB,DD8 C8,8DA 8A,8DA C"!%u!"' te&)enu! #e &e%u e&"&e "$e&ent &+'e%tu!u'. R"s uns Te&)enu! #e &e%u e&"&e: T @ Cost initial investitie Cash flow anual mediu @,DDA @,EDA BA,KAA BB,KAA >>,KAA ED,B?A

.6am FB8,BBC48FC.A>C 3F B8.AAA4C,A>C F D,@E 5eprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune in functiune) in care se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferat un proiect care asigura o recuperare cat mai rapida a c+eltuielilor investitionale. ,;. Un &+'e%t 'n*est''+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est''e' #e 11.000 !e' =' %u + &"t/ #e "%tu"!'3"&e #e 20B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&: )n .ost .osturi 3otal 3otal investii de cost !ncasri e exploatar A B8,AAA e B8,AAA B E,D>A E,D>A @,DDA > E,E>A E,E>A @,EDA C K,8AA K,8AA BA,KAA D E,8AA E,8AA BB,KAA 8 ?,8AA ?,8AA >>,KAA 3otal BB,DD8 C8,8DA 8A,8DA ED,B?A C"!%u!"' *"!+"&e" "%tu"!'3"t/ net/ =' " &e%'"' $e3"2'!'t"te" 'n*est''+n"!/ &'n 'nte&)e#'u! "%estu' 'n#'%"t+&. R"s uns

.0. Un &+'e%t 'n*est''+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est''e' #e 11.000 !e'4 %u + &"t/ #e "%tu"!'3"&e )'n')/ #e 1;B =' )">')/ #e 20B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&: An C+st 'n*est''e C+stu&' #e e> !+"t"&e T+t"! %+st T+t"! 0n%"s/&'

0 114000 114000 1 64.20 64.20 ;4..0 2 64620 64620 ;46.0 , 84100 84100 104800 . 64100 64100 114800 1 94100 94100 224800 T+t"! 114..1 ,141.0 1041.0 6.4190 C"!%u!"' RIR =' " &e%'"' $e3"2'!'t"te" 'n*est''+n"!/ &'n 'nte&)e#'u! "%estu' 'n#'%"t+&. R"s uns