Sunteți pe pagina 1din 11

Iordache Daniel Cosmin 641 CB Referat nr.

1 la Ecotehnologie : Colectarea selectiva a deseurilor Deseurile- notiuni introductive Deseurile sunt substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi folosite ca atare, pe care detinatorul le inlatura, are intentia sau obligatia de a le inlatura, dintre care unele sunt refolosibile. De regula, deseurile reprezinta ultima etapa din ciclul de viata al unui produs. Ciclul de viata al produsului reprezinta perioada cuprinsa intre data de fabricatie a produsului si data la care acesta devine deseu. Una dintre cele mai acute probleme legate de protectia mediului este reprezentata de generarea deseurilor in cantitati mari si gestiunea necorespunzatoare a acestora. Dezvoltarea economica din ultimii ani, cresterea productiei si a consumului, dar si existenta tehnologiilor si a instalatiilor de a invechite din industrie, care consuma energie si materiale in exces, au condus, anual, la generarea de cantitati mari de deseuri. !estionarea necorespunzatoare a deseurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului si a apelor subterane si de suprafata, amenintand totodata si sanatatea populatiei. Conform legislatiei in vigoare si a experientei europene in domeniu, deseurile pot fi reutilizate de catre agentul economic generator, pot fi tratate si reciclate sau transferate catre o statie de tratare "pentru reducerea gradului lor de periculozitate# sau catre un incinerator "pentru reducerea volumului#. Deseurile nerecuperabile sunt, de obicei, depozitate, dar numai ca ultima optiune de eliminare. $iecare etapa din gestiunea deseurilor poate prezenta un potential risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implica eliberarea poluantilor in mediu. %gricultura, mineritul, industria si activitatile gospodaresti sunt surse importante de generare a deseurilor, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere al impactului asupra mediului. Conform politicilor actuale de dezvoltare durabila se impune necesitatea stabilirii unor indicatori de mediu, care sa reflecte tendintele starii mediului si sa monitorizeze progresele facute in domeniul respectiv. %ceasta activitate are la baza atat &egea 'ediului, cat si reglementarilor specifice din domeniul deseurilor: ( )rdonanta de Urgenta *+,-... privind regimul deseurilor/ ( &egea 0-1,-..1 pentru aprobarea )rdonantei de Urgenta *+,-... privind regimul deseurilor/ ( 2otararea de !uvern +31,-..- privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea liste cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. 'inisterul 'ediului si !ospodaririi %pelor organizeaza, impreuna cu agentiile udetene de protectie a mediului, anchete anuale pe baza de chestionare, la care raspund atat generatorii de deseuri industriale, cat si gestionarii de deseuri urbane si industriale. %nual se elaboreaza rapoarte privind gestionarea deseurilor la nivel udetean, regional sau national, atat pentru necesitatile interne de raportare, cat si in vederea elaborarii raportarilor pentru EUR)45%5, responsabilul european cu statistica deseurilor. 6n perioada -..78-..0 'inisterul 'ediului si !ospodaririi %pelor, prin Directia de !estiune a Deseurilor si 4ubstante Chimice 9ericuloase, in colaborare cu 6C6', a elaborat 4trategia :ationala si 9lanul :ational pentru !estionarea Deseurilor. 6n cursul anului -..7 s(au generat peste 71; milioane tone de deseuri, din care aproximativ -< reprezinta deseuri municipale, iar ;+< sunt deseuri generate in minerit, industrie, agricultura, constructii etc. )dat= cu intrarea pe 9ia>a Unic=, gestionarea de?eurilor @ntr(o manier= modern= european= este o cerin>= obligatorie. An plus, aceast= activitate poate constitui o surs=

Iordache Daniel Cosmin 641 CB nou= de venituri, anterior ignorat=, @ntrucBt are beneficii economice dac= este valorificat= eficient. Una din cele mai importante categorii de de?euri industriale sunt cele ce provin din activitatea de produc>ie a confec>iilor. De?eurile textile pot fi valorificate economic, @ntBi prin colectare ?i apoi prin ob>inere de produse materiale. Este esen>ial ca aceast= problem= s= fie con?tientizat= la nivel de management, deoarece progresul tehnologic nu poate fi analizat numai prin prisma unor criterii strict economice. Exist= o necesitate la nivel de industrie pentru apari>ia ?i utilizarea frecvent= a unor noi tipuri de tehnologii: Tehnologie raional ( consumuri din ce @n ce mai reduse de materiale ?i energie Tehnologie curat ( ecologizarea tehnologiilor de a existente Ecotehnologie 8 prezint= tehnologii noi, ce sunt adaptate cerin>elor ecologice actuale An acest context, de?eurile reprezint= o problem= ma or= @n fiecare >ar= european=, iar cantit=>ile de de?euri sunt @n general @n cre?tere. !enerarea de?eurilor implic= o pierdere de materiale ?i energie ?i impune costuri economice ?i de mediu ridicate pentru societate pentru colectarea, tratarea, ?i prelucrarea lor. $iecare cetatean din Romania CproduceD zilnic aproape 1 Eilogram de deseuri. Deseurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei, recipiente de plastic, ambala e, ziare, materiale textile, deseuri de gradina, componente metalice, iar, mai nou, chiar aparatura electrocasnica scoasa din uz, autoturisme si multe altele. %ceste resturi carora li se spune in mod curent Cdeseuri urbaneD sau Cdeseuri municipaleD trebuiesc colectate selectiv, transportate, depozitate, neutralizate de maniera in care sa perturbe cat mai putin mediul incon urator pentru generatia noastra si pentru cele viitoare. 'anagementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor si a autoritatilor locale din toate zonele tarii cu cat, aruncarea la intamplare a deseurilor in spatii neamena ate special, pe parcursul multor ani, a condus la un impact periculos asupra mediului incon urator. 6n tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio(economica isi afla originile cu cateva decenii in urma. &a ora actuala, sistemele occidentale de reglementari in domeniu si, mai ales, structurile diversificate de implementare a reglementarilor, structuri ce includ toate componentele societatii civile si pun baza pe actiunea si constiinta cetatenilor, au condus la educarea acestora in spiritul prote arii resurselor naturale si a mediului. Deseurile in Europa Un Eilogram de deseuri de persoana pe zi poate nu pare cine stie ce dar, la nivelul Europei, pe parcursul unui intreg an aceasta conduce la peste -.. de milioane de tone de deseuri municipale care trebuiesc prelucrate si depozitate intr(un fel sau altul. 'ai mult decat atat, deseurile municipale nu reprezinta decat o mica parte din CmunteleD de desuri produse annual in interiorul tarilor comunitatii. 4ituatia actuala nu mai poate continua. Deseurile nu sunt numai un pericol la adresa mediului incon urator. Ele au devenit o amenintare la adresa sanatatii umane in general si a modului nostru de viata. !ropile de desuri devin pe zi ce trece mai pline. 'etale grele si substante toxice se scurg zi de zi in sol si in apa freatica. Depozitele genereaza gaze toxice si explozive. 4i mai periculoase se dovedesc a fi gropile de deseuri neamena ate sau slab amena ate al caror risc este incomparabil mai mare decat al depozitelor construite in conformitate cu cerintele si tehnologiile moderne. Considerata multa vreme ca o solutie alternativa la depozitarea deseurilor, incinerarea acestora produce cantitati mari de substante toxice si metale grele.

Iordache Daniel Cosmin 641 CB 9entru prevenirea imprastierii acestora trebuiesc montate siteme de filtare complicate si costisitoare. $iltrele uzate cu grad foarte mare de contaminare impreuna cenusile cantarind cca. o patrime din greutatea deseurilor incinerate trebuiesc si ele in final depozitate intr(o groapa de deseuri. 6n sfarsit, o parte importanta a deseurilor industriale si casnice sunt clasificate ca fiind periculoase, ceea ce reclama tehnologii speciale de tratare. 5ransportarea deseurilor intr(o alta tara dipusa, eventual, sa le accepte, nu este, in mod evident, o solutie pe termen lung. Cu toate acestea, depozitarea deseurilor este numai una dintre laturile problemei. Cantitatea de deseuri pe care o producem este o consecinta a stilului nostru de viata. 'odelul nostru de productie ( consum trebuie sa se adapteze la cerinta de minimizare a presiunii asupra mediului in care traim si consumam resursele limitate ale 5errei. 9e scurt, productia de deseuri este unul dintre cei mai relevanti indicatori ai progresului pe calea dezvoltarii durabile. Colectarea selectiva a deseurilor Colectarea selectiva a deseurilor presupune selectarea deseurilor pe tipuri de material si,sau sortimente direct la sursa. Colectarea si eliminarea deseurilor este perceputa de cea mai mare parte a locuitorilor oraselor drept una din elementele de baza care conditioneaza calitatea vietii urbane, aceasta activitate fiind cotata ca importanta imediat dupa alimentarea cu apa si cu energie electrica. ) componenta deosebit de semnificativa ecologic, economic, dar si social, a procesului de sortare si valorificare a deseurior de ambala e o reprezinta etapa colectarii acestor deseuri. Colectarea selectiv= a de?eurilor de ambala e se poate efectua: 1# Din u?= @n u?a -# 9rin aport voluntar. Colectarea din u?= @n u?= 6n func>ie de tipul de de?euri de ambala e se poate ob>ine o eficien>= a colect=rii de la 3. < la +. < dac= campania de comunicare cu popula>ia este eficient=, iar aceasta se implic=. De?eurile reciclabile pot fi colectate:

fie separat pe tip de de?eu 8 sticl=, hBrtie, carton, plastic, etc

Colectarea unui singur tip de de?eu @n pubela traditional= este bine adaptat= zonelor unde frecven>a de colectare este ridicat=.

fie toate tipurile de de?euri @n ansamblu

Colectarea @n amestec are totu?i dezavanta e @n sensul c= trebuie prevazut= sortarea @n CavalD "dup= colectare# pe tip de de?eu. %ceast= modalitate de colectare nu permite colectarea sticlei @n amestec deoarece sticla sparta poate contamina celelalte de?euri. Colectarea din u?= @n u?= se realizeaza prin: 1. ridicarea de?eurilor mena ere voluminoase se poate face, @n general, o dat= pe lun=, simultan cu colectarea traditional=/ -. sau pot fi ridicate la comand=, operatorii de salubritate putBnd efectua acest serviciu chiar la domiciliu.

Iordache Daniel Cosmin 641 CB Colectarea prin aport voluntar Eficien>a colect=rii selective este cuprins= @ntre 1. ?i 1. < din cantitatea total= de de?euri de ambala e @n func>ie de:

:atura de?eului "eficien>a este mai slab= @n cazul metalelor# Densitatea echipamentelor de colectare voluntar= %mplasarea containerelor "zone cu acces liber, la periferia c=ilor de comunicatie, etc.# Comunicarea cu popula>ia este obligatorie, ace?tia trebuind s= cunoasc= centrele de colectare voluntar= care exist= ?i tipurile de de?euri care sunt acceptate. 9utem a unge la o eficien>= a colect=rii dac= densitatea containerelor de colectare este de 1 container,3.. locuitori @n zonele urbane ?i 1 container,-.. locuitori @n zonele cu habitat dispersat.

9rin colectarea selectiv= a de?eurilor de ambala e putem recupera urmatoarele sorturi de de?euri:

4ticl= Fiare, reviste %mbala e mena ere

Colectarea prin aport voluntar se realizeaz=:


@n cadrul centrelor de colectare voluntar=. %cestea pot fi utilate cu locuri de stocare speciale pentru de?eurile voluminoase/ @n containere speciale amplasate periodic @n zone cu acces liber.

9opulatia are obligatia, mai mult morala in tara noastra, sa depuna selectiv deseurile in containere diferite, inscriptionate corespunzator, amplasate special de administratia locala.

9entru aplicarea unitara, la nivel national al colectarii selective, containere si recipientele folosite in cadrul serviciilor publice de salubritate, se inscriptioneaza cu denumirea materialului,materialelor pentru care sunt destinate si au urmatoarele culori pe categorii de materiale: Deseuri nerecuperabile,nereciclabile 8 negru,gri/ Deseuri compostabile,biodegradabile 8 maro/ 2artie,carton 8 albastru/ 4ticla alba,colorata 8 alb,verde/ 'etal si plastic 8 galben/ Deseuri periculoase 8 rosu.

Iordache Daniel Cosmin 641 CB 9entru colectarea deseurilor de sticla o alternativa la sistemul existent ar putea fi infiintarea de puncte stradale dotate cu recipienti tip clopot, de mare capacitate, inscriptionati corespunzator si amplasati fie pe trotuar la marginea acestuia fie chiar pe carosabil, acolo unde acesta poate fi CdecupatD in acest scop.

6nscrip>ionarea ?i aplicarea marca ului colorat trebuie s= fie durabile ?i vizibile, astfel @ncBt s= se asigure identificarea destina>iei containerelor ?i recipientelor de colectare selectiv=. 6n prezent sunt in derulare in 1- de localitati un numar de -; proiecte pilot privind colectarea selectiva a deseurilor de ambala e. 6ndiferent de planurile oficiale si reglementarile legale existente, colectarea selectiva, presupune o anumita atitudine din partea fiecarui individ si a colectivitatii in care traieste. $iecare dintre noi, constient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabila. De fapt, putem spune ca avem o gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din plastic sau hartie in locurile special amena ate. Recuperarea deseurilor mena ere va deveni, probabil, aproape un reflex si in randul romanilor, dar este un proces de durata. 4a nu uitam ca dezvoltarea durabila este, de asemenea, un concept foarte CtanarD. Deocamdata, de reciclarea deseurilor casnice par sa se ocupe, in prezent, doar carutasii care merg printre blocuri in cautare de fier vechi sau alte metale. 6n urma cu cativa ani, printre blocuri erau amplasate containere pentru colectarea selectiva a deseurilor 8 sticla, plastic, hartie, o initiativa laudabila care nu strica sa fie reluata. &a nivel industrial, lucrurile s(au miscat mult mai repede. %stfel, multe fabrici folosesc deseuri drept combustibil, iar in anumite localitati se @ncearca implementarea unor sisteme de incalzire casnica pe baza arderii deseurilor. Companiile sunt primele care au constientizat importanta economica "dar si ecologica# a recuperarii si refolosirii deseurilor. &ester GroHn atrage atentia, in lucrarea C9lanul G -..D asupra conflictului dintre civilizatia industriala si mediul ambiant si mentioneaza doua aspecte: ( tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana, sau consumarea celor regenerabile intr(un ritm superior capacitatii lor de regenerare/ ( deteriorarea fizica si poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. 6n acest context, el puncteaza importanta reciclarii deseurilor. &ester GroHn a creat in 1;*0 IJorldHatch 6nstituteI si este promotorul unor serii de studii, materializate in rapoartele anuale privind progresele pe calea structurarii unei societati durabile: I4tarea lumiiI sau I4emne vitaleI. I) societate durabila, spune el, este cea care isi modeleaza sistemul economic si social astfel incat resursele naturale si sistemele de suport ale vietii sa fie mentinuteI.

Iordache Daniel Cosmin 641 CB Ce se propune pentru viitor: - -..0(-..1( 9roiecte pilot si constientizarea populatiei ( -..*(-.1*( Extinderea colectarii selective la nivel national ( -.1*(-.--( 6mplementarea sistemului in zone mai dificile "mediul rural, zone montane, etc.# 6ndeplinirea obiectivelor na>ionale ?i europene @n domeniul gestion=rii de?eurilor necesita implicarea, practic, a @ntregii societ=>i, reprezentat= prin: autorit=>i publice centrale ?i locale/ generatori de de?euri/ asocia>ii profesionale ?i institute de cercetare/ societatea civil=. )p>iunile de gestionare a de?eurilor urm=resc: ( prevenirea 8 prin aplicarea tehnologiilor curate @n activit=>ile care genereaz= de?euri/ ( reutilizarea sau reciclarea de?eurilor 8 prin aplicarea celor mai bune practici @n domeniu/ ( valorificarea 8 prin refolosire, reciclare material= ?i recuperarea energiei/ ( eliminarea ?i depozitarea 8 care se face de agen>i economici specializa>i ?i autoriza>i. Responsabilitatea pentru activit=>ile de gestionare a de?eurilor revine generatorilor acestora, @n conformitate cu principiul 8 poluatorul pl=te?te, sau, dup= caz, produc=torilor @n conformitate cu principiul 8 responsabilitatea produc=torului. )rganizarea activit=>ilor de colectare, transport ?i eliminare a de?eurilor dintr(o anumit= zon= este obliga>ia administra>iilor publice locale. )rganizarea activit=>ii de gestionare a de?eurilor de produc>ie este responsabilitatea celui care le produce sau agen>ilor economici din zon=. An contextul ader=rii la U.E., RomBnia a preluat p@n= @n prezent aproximativ ;+ < din legisla>ia european= aferent= domeniului de?eurilor. Directiva Consiliului nr. ;;,71,C.E, privind depozitarea de?eurilor, ale c=rei prevederi se reg=sesc @n 2! 70; din -..3, are ca obiective clare stabilirea m=surilor, procedurilor ?i recomand=rilor privind gestionarea de?eurilor. An acest context, consiliile locale au atribu>ii importante privind @ndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a de?eurilor. $iecare dintre administra>iile locale ?i agen>ii economici trebuie s= @n>eleag= importan>a acestor reglement=ri @n domeniul gestion=rii de?eurilor. Consiliile locale ?i agen>ii economici sunt obliga>i s= ia o serie de m=suri cum ar fi: asigurarea sistemului de colectare a de?eurilor, inclusiv asigurarea etapizat= a colect=rii selective, transport, neutralizare, valorificare, incinerare ?i depozitare final=/ dotarea c=ilor de comunica>ie ?i a locurilor publice de colectare a de?eurilor cu un num=r suficient de recipiente pentru colectarea selectiv= a acestora/ colectarea selectiv= ?i transportul la timp al @ntregii cantit=>i de de?euri produse pe teritoriul localit=>ilor/ amena area unor depozite finale pentru de?eurile colectate selectiv, dimensionate corespunz=tor ?i dotate pentru a asigura protec>ia sanitar= a popula>iei ?i a mediului/ interzicerea depozit=rii de?eurilor @n alte locuri dec@t cele destinate depozitelor stabilite prin documenta>iile urbanistice/ elaborarea de instruc>iuni pentru agen>ii economici, institu>ii ?i popula>ie, privind modul de gestionare a de?eurilor @n cadrul localit=>ilor ?i aducerea la cuno?tin>a acestora prin mi loace adecvate/ orice alte m=suri ?i mi loace legale pe care le consider= necesare/ asocierea cu alte autorit=>i ale administra>iei locale, precum ?i colaborarea contractual= cu agen>i economici, @n scopul realiz=rii unor lucr=ri de interes public privind gestionarea de?eurilor/

Iordache Daniel Cosmin 641 CB organizarea de ac>iuni privind refacerea mediului. Consiliile locale sunt obligate, ?i trebuie s= ia m=suri urgente, pentru colectarea selectiv=. 5rebuie s= implementeze colectarea selectiv= la surs= a de?eurilor "ambala e, de?euri organice ?i restul de?eurilor mena ere#. 5rebuie s= ia @n calcul un num=r suficient de containere, pe tipuri, @n func>ie de zon= ?i num=rul de locuitori. 9rimarii ?i consiliile locale trebuie s= creeze condi>ii pentru ca @ntreaga cantitate de de?euri mena ere s= poat= fi colectat= ?i s= nu se practice moduri de eliminare ilegale. 6mplementarea 4istemului de 'anagement al De?eurilor reprezint= o solu>ie direct= a problemelor @nregistrate de RomBnia privind protec>ia mediului @ncon ur=tor ?i reduce din diferen>ele considerabile existente @ntre standardele europene ?i romBne?ti din domeniu, strategia de mediu pentru 649% identificBnd 9iatra :eam> ca un proiect prioritar @n sectorul managementului de?eurilor. '=sura 649% reprezint= cea de(a doua faz= din programul de management al de?eurilor solide din 9iatra :eam> ce include stocarea, colectarea ?i transportul separat al de?eurilor mena ere, reabilitarea vechiului depozit de de?euri ?i deschiderea unuia nou. % existat un proiect pilot, ce s(a desf=?urat @n perioada octombrie 1;;* ( aprilie 1;;+ @ntr(una dintre zonele ora?ului, fiind cofinan>at de %gen>ia Danez= de 9rotec>ia 'ediului "DE9%# ?i 9rim=ria 'unicipiului 9iatra :eam>. Dup= realizarea unei evalu=ri @n 1;;;, s(a decis extinderea proiectului pilot, iar experien>a cB?tigat= @n cadrul implement=rii sale formeaz= baza recomand=rilor pentru proiectarea componentei de colectare a de?eurilor. '=sura cuprinde urm=toarele componente: Colectarea selectiv a deeurilor, ce include colectarea de?eurilor avBnd ca surs= locuin>ele, firmele mici ?i mi locii ?i institu>ii publice. Colectarea selectiv= va fi ob>inut= prin construirea a aproximativ ;3. de puncte de colectare pentru de?eurile mena ere, furnizarea de containere pentru de?eurile organice, sticl= ?i plastic, hBrtie ?i carton ?i de?eurile reziduale, ca ?i prin achizi>ionarea de vehicule pentru colectarea acestora. 9roiectul include un centru de service tehnic pentru @ntre>inerea camioanelor.

Reciclarea deeurilor va fi facilitat= prin construirea unei sta>ii de sortare a sticlelor ?i a dou= centre de reciclare ce vor colecta de?eurile periculoase, de?eurile rezultate @n urma lucr=rilor de construc>ie ?i de?eurile voluminoase. 4ta>ia de sortare va avea o capacitate de -. de milioane de sticle pe an ?i va fi amplasat= @n apropierea depozitului de de?euri. Unul dintre cele dou= centre de reciclare va fi construit @n zona Gistri>a. An cadrul proiectului, se prevede reciclarea a 1,... tone de hBrtie pe an. Compostare i construirea unei concasare. '=sura 649% include sta>ii de compostare, ce va

Iordache Daniel Cosmin 641 CB reduce substan>ial cantitatea de de?euri transportat= c=tre depozit. De?eurile ce vor fi compostate sunt cele organice mena ere, iarba ?i crengile t=iate ?i rumegu?ul. Compostul va fi utilizat, @n primii ani, pentru acoperirea vechiului depozit de de?euri. 5otodat=, va fi achizi>ionat un concasor pentru de?eurile rezultate @n urma demol=rilor ?i lucr=rile de construc>ie, cu o capacitate de 1.(*. t,or=. %ceast= component= a sistemului va asigura compostarea a aproximativ 73,... tone de de?euri organice ?i concasarea a 11,... tone de de?euri de construc>ii ?i demol=ri pe an.

Reabilitarea vechiului depozit de deeuri. Depozitul este situat @n apropierea rBului, iar de?eurile s(au infiltrat de a @n sol, poluBnd apele rBului ?i pBnza de ap= freatic= ( un poten>ial risc ma or pentru s=n=tatea popula>iei. 4uprafa>a depozitului va fi acoperit= cu material cu un coeficient redus de permeabilitate ?i vegeta>ie. Anchiderea vechiului depozit va elimina, de asemenea, poluarea aerului provocat= de praf, mirosuri nepl=cute ?i fum. Noul depozit ecologic de de?euri ?i(a @nceput faza de operare @n mai -..., fiind construit ?i finan>at cu spri inul %gen>iei Daneze de 9rotec>ia 'ediului ?i 9rim=ria 'unicipiului 9iatra :eam>. Depozitul @?i va atinge capacitatea maxim= de 13..... m7 @n 3 ( * ani. 5otodat=, @n cadrul proiectului se prevede construirea unui nou depozit ecologic de de?euri de aproximativ -..,... m7, cu un sistem de monitorizare ?i control al scurgerilor de levigat. %cest depozit va @ndeplini standardele tehnice de baz= a Directivei ;;,71,EC ?i prevederii Directivei de prevenire ?i control integrat al polu=rii ;1,11,EC.

) @ndep=rtarea ecologic= a de?eurilor poate fi ob>inut= numai respect=nd toate componentele sistemului unitar: colecta re valorificar e tratare depozitare Dup= colectarea ordonat= ?i regulat=, @n spiritul protec>iei s=n=t=>ii @n localitate, ar trebui s= aib= loc o valorificare maxim= a componentelor reziduurilor, avBnd @n vedere beneficiile economice ?i ecologice. 6n acest caz se poate vorbi despre tratarea biologic= ?i valorificarea corelat= a de?eurilor organice "deseuri din buc=t=rie ?i din gradini#, colectate separat. An final, de?eurile r=mase trebuie @ndep=rtate ecologic. An starea de depozitare final=, de?eul trebuie s= aib= o structur= cBt se poate de inert= "neutr= fa>= de mediu#,

Iordache Daniel Cosmin 641 CB adic= s= fie stabil din punct de vedere fizico(chimic ?i s=rac @n emisii, pe termen lung. 9entru indeplinirea acestor cerin>e este necesar= tratarea termic= sau mecano(biologic= a de?eurilor ?i izolarea zonei de depozitare final=, prin m=suri de protec>ie adecvate @n conformitate cu tipul si compozitia evolutiva a de?eurilor, prognozat= pe termen lung. Colectare selectiv a di eritelor tipuri de deseuri 9rintr(o colectare selectiv= a frac>iunilor de?eurilor se optimizeaz= cota de valorificare a acestora. Cheltuielile ?i profitul trebuie s= fie @ntr(un raport ra>ional, @ntrucBt este necesar= o examinare specific= a valorii ?i a cheltuielilor de selec>ie ale tipului respectivdereziduuri.

Compozitia gunoiului"<# in Europa E!emplu" Deeuri organice Din reprezentarea compozi>iei medii a gunoiului din Europa reiese faptul c= de?eurile organice "mai ales resturi din buc=t=rie ?i de?euri vegetale# reprezinta aproximativ 0.< din totalul de?eurilor. %ceast= frac>iune, are un efect dezavanta os din punct de vedere tehnic ( @n cazul depozit=rii sau al inciner=rii, din cauza con>inutului ridicat de substan>e biodegradabile ?i de ap=. Evacuarea acestor substan>e, @n general a tuturor frac>iunilor de de?euri, nu mai este posibil= dup= colectarea neselectiv=. An consecin>=, condi>iile politice 8 cadru @n Europa demonstreaz= tendin>a clar= c=tre colectarea selectiv= ?i valorificarea de?eurilor organice. )bliga>ia legislativ= direct= de a colecta ?i composta de?eurile organice exist= @n &uxemburg, in )landa ?i @n cBteva dintre landurile din %ustria ?i !ermania. An mai multe >=ri @ncura area compost=rii deseurilor organice este de asemenea, parte component= a politicii de mediu. E!emplu" Reciclarea deseului mena#er Colectarea ?i valorificarea unor p=r>i componente ale deseurilor mena ere "reciclarea deseurilor mena ere# a f=cut, @n Europa ultimilor ani, mari progrese. &uxemburgul, !ermania ?i $inlanda au atins @n anul 1;;+ o cot= de valorificare de cca. 73<, situBndu(se astfel net @naintea 4U% ?i Canadei "vezi tabelul#. :a>iunea cu tehnologia cea mai avansata, Kaponia, are, o cot= de valorificare cu 3< mai redus=, @n compara>ie cu aceea de mai sus. An Europa este foarte r=spBndit= amplasarea containerelor de colectare a materialelor valorificabile, colectarea acestora @n gospod=rii "de exemplu @n sacul pentru materiale valorificabile# ?i,sau @n spa>ii publice special amena ate.

Iordache Daniel Cosmin 641 CB An !ermania, colectarea deseurilor nu >ine numai de via>a cotidian=, ci s(a dezvoltat @ntr(o adev=rat= mi?care na>ional=. 'ai mult de ;0< din ambala ele din hBrtie ?i carton se recicleaz=, @n cazul sticlei, cota de reciclare a a uns la +3<, @n 1;;1. An total, ast=zi se recicleaz= de a aproximativ 7*< din deseul mena er generat zilnic.

Sursa: OECD 1998 n revista de specialitate .Entsorgungspraxis. (.Practica recicl rii.!" aprilie 1998 Contientizarea populaie 4trategia :a>ional= de !estionare a De?eurilor ?i 9lanul :a>ional de !estionare a De?eurilor sunt principalele documente legislative dup= care se ghideaz= procesul de gestionare al de?eurilor @n RomBnia, inclusiv al de?eurilor mena ere, pBn= @n anul -.1.. &a nivelul ude>ului Clu , @n anul -..0, din totalul de 073;0* mc de?euri mena ere colectate, a ung pe rampele de gunoi ale ude>ului ?i materiale reciclabile @n procente mari: hBrtie 10,1* <, sticl= 0,77 <, metale 7,.0 <, plastic *,;- <, materiale organice biodegradabile 0+,-. <. An ultimii ani popula>ia centrelor urbane ale ude>ului a @nceput s= observe interesul manifestat ?i investi>iile f=cute de autorit=>ile administra>iilor publice ?i operatorii de salubritate @n ini>ierea unui sistem de colectare selectiv= a de?eurilor mena ere @n unele zone din ora?ele clu ene. 4istemul func>ioneaz= deocamdat= ca proiect pilot, dar colectarea selectiv= trebuie s= se extind= @ncepBnd cu anul -..* la nivel na>ional. Experien>a UE arat= c= o colectare selectiv= la surs=, adic= de la nivel de gospod=rie, a ut= mai rapid la aceast= extindere. $iecare cet=>ean trebuie s= con?tientizeze faptul c=, dac= nu ac>ioneaz= @n direc>ia colect=rii separate a unor de?euri care se genereaz= zilnic "ambala e de hBrtie ?i carton, recipien>i de plastic, sticl= sau metal, de?euri electrice ?i chiar baterii# ?i le arunc= amestecat @n pubele sau @n containerele de gunoi, acest lucru se va reflecta foarte curBnd nu doar @n gradul de poluare ridicat, ci ?i @n pre>ul pe care trebuie s=(l pl=teasc= pentru serviciul de salubritate. 6nevitabil, @n urm=toarea perioad= de timp aceste servicii se vor scumpi, cauzele principale fiind: obliga>iile pe care RomBnia ?i le(a asumat de a @nchide vechile ?i poluantele rampe de gunoi "la nivelul ude>ului Clu toate rampele existente ( care au a uns de a la capacitatea maxim= ( vor trebui @nchise pBn= @n anul -.1-#/ impunerile Directivelor UE referitoare la de?euri, prin care eliminarea de?eurilor prin depozitare final= pe o ramp= ecologic= va fi ultima solu>ie, primordial= fiind aplicarea tuturor metodelor posibile de recuperare ?i valorificare a materialelor reciclabile. 9opula>ia, mare generatoare de de?euri trebuie s= ?tie c=, cu cBt colectarea selectiv= la surs= este mai bun=, cu atBt efortul de valorificare al lor 8 ?i implicit costurile de operare 8

Iordache Daniel Cosmin 641 CB se reduc. An plus, dup= cum se ?tie, serviciile de salubritate se pl=tesc la metru cub de de?eu colectat, iar, spre exemplu, *. < din volumul total al de?eurilor mena ere @l constituie 9E5(urile. ) alt= problem= generat= de de?eurile mena ere din RomBnia este con>inutul foarte mare de materiale biodegradabile. )dat= a unse pe rampa de gunoi acestea se descompun odat= cu eliberarea unor substan>e, poluante atBt pentru sol ?i ape de suprafa>=, cBt ?i pentru atmosfer= "emisiile de gaz metan care se formeaz= conduc la accentuarea efectului de ser=#. 'aterialele biodegradabile pot fi reduse foarte u?or mai ales la nivelul gospod=riilor individuale "casele de locuit din zonele urbane, dar mai ales din cele rurale# unde pot fi valorificate ca ?i compost, care este un material fertilizant pentru agricultur=, foarte eficace ?i mai ales natural. An @ncheiere, iat= cBteva din >intele pe care RomBnia trebuie s= le ating= @n ceeea ce prive?te valorificarea ?i reciclarea unor de?euri: ( pBn= la sfBr?itul anului -..+ trebuiesc reciclate 1. < din ambala ele de sticl=, 1. < din cele de hBrtie ?i carton, 3. < din metale, --,3 < din plastic ?i 13 < lemn "ceea ce @nseamn= o foarte bun= colectare selectiv= pentru a putea ob>ine aceste procente de valorificare#/ ( pBn= @n anul -.1. materialele biodegradabile din de?euri trebuie reduse cu -3 </ ( pBn= @n anul -..* rata medie anual= de colectare a de?eurilor de echipamente electrice ?i electronice este de cel pu>in - Eg,locuitor.