Data Pastilor: problema politica?

Cristian Badilita Doi din cei patru coordonatori ai Septuagintei, traducerea pe care am initiat-o la Colegiul Noua Europa, sunt catolici: excelentele ebraizante si clasiciste Francisca Baltaceanu si Monica Brosteanu. Nu exista oameni langa care sa ma simt mai bine si cu care sa-mi placa sa stau mai mult la taclale pana si !disputele" stiinti#ice de$in un exercitiu de buna dispozitie in compania lor. Singura umbra aruncata, de nu stiu unde, peste paradisiaca noastra comuniune, si care suscita un #el de indispozitie obiecti$a in tustrei, este umbra datei %astilor. &neori, din pura intamplare astronomica, marea sarbatoare a ortodocsilor coincide cu cea a catolicilor. De cele mai multe ori insa ea ne dezbina crud si nemeritat. 'nul acesta Francisca si Monica se a#lau de(a pe !ultimii metri" ai %ostului, in $reme ce eu abia il inauguram, duminica )rtodoxiei a coincis cu Duminica Floriilor si asa mai departe. 'cum cate$a saptamani ele mi-au urat un insu#letit !*ristos a in$iat+", iar eu, din politete, m-am $azut obligat sa le raspund cu un pleostit, !ambarasat" !Cu ade$arat a in$iat", dat #iind ca ma a#lam, spiritual si temporal, cu multe leg,e in urma e$enimentului. 'bsurditatea situatiei de$ine si mai e$identa, pentru mine, #amilia si prietenii mei care traim in )ccident. Ma(oritatea crestinilor din Franta sunt catolici. %astile lor au cazut, anul acesta, pe -. martie, in $reme ce noi, minoritarii, asistam, ca intr-un scenariu /a#/ian, $enirea altor %asti, dupa un alt calendar, !al nostru". Din ce in ce mai multi credinciosi sunt iritati de acest scenariu sc,izoid, #ara nici o legitimitate teologica sau logica, in #ond. E$reii sarbatoresc, cu totii, un singur %aste, musulmanii, cu totii, oriunde s-ar a#la pe planeta, un singur 0amadan. Numai noi, crestinii, propunem %astile noastre in doi timpi, anuland, prin c,iar aceasta sc,isma, caracterul sacru si uni$ersal al sarbatorii. Un strop de istorie 1ntai, o precizare terminologica+ 2raditional, in (argonul teologilor romani, sarbatoarea e$reilor este numita !%aste", la singular, iar sarbatoarea crestinilor, !%asti", la plural. 3oi adopta in text aceasta con$entie comoda. 4a inceputul inceputului, %astele este o sarbatoare nomada, probabil legata de trans,umanta. 0itul sangelui, practicat de e$reii nomazi 5ungerea usorilor cu sange6 a$ea o semni#icatie apotropaica: tinea deoparte 1ngerul exterminator. 1n religia israelita, cel care !trece" 5sensul cu$antului !paste"6 este Dumnezeu 57*8*6: El !trece" pentru a prote(a casele e$reilor de exterminare 5episodul plagilor din Egipt, descris in Exod6. &lterior, tot in traditia iudaica, %astele de$ine sarbatoarea eliberarii din robie, a trecerii de la statutul de scla$ la cel de om liber. 'ceasta a doua semni#icatie a pre$alat asupra celei dintai, iar %,ilon din 'lexandria, in Legile speciale 11,9:., noteaza: !Sarbatoarea %astelui este o comemorare si o multumire ;sarbatorind iesirea< din Egipt a mai bine de doua milioane de barbati si #emei. Ei au lasat atunci in urma o tara plina de neomenie, unde strainii erau prigoniti, si unde, lucru mult mai groaznic, se dadea cinstire dumnezeiasca unor animale lipsite de ratiune, nu doar domestice, ci si salbatice." 1sus a murit rastignit la 9: Nisan, de %astele e$reilor. Coincidenta a marcat, #ireste, traditia crestina. 1ncetul cu incetul 3inerea S#anta in care a a$ut loc 0astignirea se

!pascalizeaza". 4a inceput, %astile crestinilor comemoreaza Cina cea de taina ulterior %atimirile si 1n$ierea. Cele trei momente se condenseaza. Sa$antii disting doua subtraditii in Biserica timpurie, una !asiatica", a doua !alexandrina", dupa numele pro$inciilor de re#erinta. 2raditia !asiatica", reprezentata de o predica recent descoperita, a lui Meliton de Sardes, subliniaza Patimirile Mantuitorului: sarbatoarea comemoreaza mai cu seama suferinta in asteptarea s#arsitului lumii si a =udecatii uni$ersale. 3iziunea !naturalista" sau !realista" asiatica este contrabalansata de cea alexandrina, care interpreteaza %astile in raport cu ideea !trecerii": trecere a omului $ec,i spre omul nou, a $ietii prezente spre cele $iitoare etc. 'ceasta tendinta, spiritualizanta, se poate remarca in textele lui Clement din 'lexandria 5sec. 116 si )rigen 5sec. 1116. 2raditia latina, puternic in#luentata la inceput de comunitatile iudeo-crestine 5si implicit de conceptia pascala !asiatica"6 se !alexandrinizeaza" treptat, mai cu seama incepand din secolul al 13-lea, prin puternica personalitatea a episcopului Milanului, 'mbrozie, maestrul lui 'ugustin. Iudaizanti si antiiudaizanti %rimele contro$erse legate de data sarbatoririi %astilor apar in a doua (umatate a secolului al 11-lea. Comunitatile crestine, numeroase, mici si dispersate pe toata supra#ata 1mperiului roman, nu bene#iciaza de o coordonare legitima, drept pentru care !mecanismul" anului liturgic #unctioneaza, o $reme, dupa $ec,iul adagiu: !cate bordeie atatea obicee". Bisericile asiatice, nedesprinse total de matricea iudaica, sarbatoresc %astile o data cu evreii, pe 9: Nisan, data la care 1sus a #ost rastignit !ca un miel", indi#erent in ce zi din saptamana pica aceasta data. De la numele zilei in latineste 5!paisprezece"6, credinciosii respecti$i au #ost numiti, de catre ad$ersarii lor, !>uartodecimani". %ractica respecti$a a$ea doua consecinte discutabile, pe care alte biserici nu le puteau accepta: ea relati$iza sacralitatea duminicii con#orm ,otararii mai multor sinoade locale, %astile trebuiau sarbatorite obligatoriu intr-o zi de duminica 5!ziua Domnului"6 dat #iind ca sarbatoarea, la >uartodecimani, putea a$ea loc in orice zi din saptamana, postul se intrerupea automat, inainte de inc,eierea saptamanii s#intei. ?uartodecimanii, acuzati de reiudaizare a crestinismului, au #ost combatuti mai cu seama de Biserica romana. Finalmente, ei au acceptat mutarea sarbatorii in ziua de duminica. Sinodul de la Niceea: data universala a Pastilor 'bia Sinodul de la Niceea 5@-A6 #ixeaza modalitatea de calculare a %astilor, impunand data stabilita intregii Biserici. %astile crestin $a #i sarbatorit, spun 'ctele Sinodului, in prima duminica dupa prima luna plina urmand ec,inoxului de prima$ara. Daca %astele e$reiesc ar urma sa pice in acea duminica, atunci %astile crestinilor $a trece in duminica imediat urmatoare. Doua lucruri se cu$in spuse in legatura cu decizia sinodala: nu are o acoperire in cu$intele Fondatorului, ale lui 1sus *ristos. 1sus legitimeaza continutul %astilor, conscrand Cina cea de taina, nu insa data sarbatorii, pe care o stabileste, iata, un Sinod ecumenic, dupa trei sute de ani de la 0astignire. 'l doilea lucru, mai sensibil: data respecti$a este #ixata de %arinti pe criterii polemice, $adit antiudaice. Ea nu trebuie sa pice in aceeasi zi cu %astele e$reilor 59: Nisan6, ci intr-o !duminica" 5adica in !ziua Domnului", nu intr-un !sabat"6. 1ar daca prima duminica de dupa luna noua este !ocupata" de %astile e$reilor 5calculat, amintesc, dupa calendarul lunar, nu solar6 atunci %astile crestinilor trebuie deplasat. )rice !contaminare" sau !recontaminare" cu practicile e$reiesti trebuie, asadar, e$itate. Fara a #ace o (udecata de $aloare asupra acestor aspecte, ma inteb in ce masura au ele o legitimitate intrinseca. De ce, obiecti$ $orbind, acum,

macar acum, in secolul BB1, %astile crestinilor n-ar putea #i celebrat o data cu %astele e$reilorC Dilema romanilor ortodocsi: Moscova sau/si Occident? 2ipicul !niceean" nu s-a sc,imbat, el #unctioneaza si astazi. De unde $ine insa decala(ul dintre %astile catolic si %astile ortodoxC Fireste, sc,isma de la 9DA: a (ucat si aici. Dar numai o $reme. 1n 9AE-, lumea catolica adopta calendarul gregorian 59@ zile sunt adaugate la calendarul iulian6. 4umea ortodoxa ramane !pe stilul $ec,i". Sinodul Bisericii ortodoxe romane $a accepta re#ormarea calendarului abia in 9F-:, dupa modelul occidental, spre onoarea ei si in#runtand riscul de a pro$oca razmerite in randul clerului de (os si al credinciosilor 5Damian Stanoiu a descris, cu pitoresc inimitabil, consecintele re#ormei intr-un sat din Muntenia, in nu$ela Necazurile parintelui Ghedeon6. 'sadar, din 9F-: pana in 9F-., catolocii si ortodocsii romani au sarbatorit %astile la aceleasi date. Doar ca, in 9F-., surorile ortodoxe din Balcani ne-au readus la ordine, #ortandu-ne sa aceptam ca macar %astile sa #ie sarbatorite laolalta cu ei, dupa !stilul $ec,i", !nee$ropinesc". *otararea s-a intarit de#initi$ sub regim si presiune so$ietica, in 9F:E, la Cons#atuirea interortodoxa de la Mosco$a din 9F:E. De atunci B)0 sarbatoreste Craciunul pri$ind spre Europa, iar %astile pri$ind spre Mosco$a, intr-un #el de duplicitate plina de e$la$ie. 'nul liturgic se stabileste in #unctie de data %astilor. %rin urmare, anul liturgic al romanilor ortodocsi demareaza si se scurge, !ca Donul linistit", in !dulcele stil $ec,i", cot la cot cu #ratii pra$osla$nici de peste %rut. 1n prea(ma Craciunului insa elanurile ecumeniste ale B)0 ne intorc, printr-o acrobatie magica, spre )ccidentul catolic. %rietenii mei #rancezi nu mai pricep nimic si ma pri$esc cand amuzati, cand debusolati, cand intrigati. 4a %asti, au priceput, suntem in decala(, pentru ca Bucurestiul nu $rea sa supere Mosco$a de Craciun uita sa ma #elicite, intrucat a#la de la 23 ca lumea ortodoxa serbeaza Nasterea Domnului pe . ianuarie, !dupa stilul $ec,i". &na peste alta, din pricina scamatoriilor de calendar, cele doua mari sarbatori ale crestinismului de$in pentru mine mar al discordiei si sursa de in$eninare. 'm amintit adineauri, pe scurt, modalitatea calcularii datei %astilor. Con#orm estimarilor #acute la Niceea, data respecti$a putea e$olua intre urmatoarele limite: -- martie, prima zi de dupa ec,inox, si -A aprilie, cea mai indepartata duminica posibila. Cum se #ace atunci ca, in 9F:A si 9FAG romanii ortodocsi au a$ut %astile pe G mai, in 9FE@, pe E mai, iar anul acesta, -DDA, pe 9 mai. %entru ca, in urma dipomatiilor pra$osla$ince, noi, romanii, adaugam 9@ zile la !stilul $ec,i", ca sa ne punem bine si cu stilul nou 5adica a nu incalca nici calendarul gregorian6: ast#el, data cea mai timpurie pentru sarbatoarea pascala de$ine : aprilie, iar cea mai tarzie, E mai. Mai descurca-te, biet credincios ortodox roman, daca poti, in acest lastaris de date si comHdii+ Cu obiecti$itate si rigoare, trebuie sa admitem ca $ina o purtam noi, ortodocsii romani, care nu ne ,otaram o data pentru totdeauna in ce directie $rem sa mergem. Si nici macar nu este $orba de directie, ci de o minima coerenta sociala, morala. !Epoca iuliana" s-a s#arsit de mult traim, $rem nu $rem, cu totii, in plina !epoca gregoriana"... de peste patru sute de ani. Noi spunem mereu !da" cu o (umatate de gura pentru a spune !nu" in clipa urmatoare, cu cealalta (umatate. Duplicitatea aceasta, repet, nu poate #i decat paguboasa: ne mananca timpul, ne uzeaza ner$ii, ne destabilizeaza interior. Sinodul B)0 a sarbatorit recent autoce#alia. 4a ce ser$este aceasta independenta (uridica si administrati$a, daca ea nu este pusa in slu(ba credinciosilor ortodocsi romaniC B)0

trebuie sa de$ina $ar#ul de lance al comunitatii ortodoxe internationale spre uni#icare intraeuropeana. 'ceasta este marea ei menire. 'tunci, iubiti %arinti, ce mai asteptati: !treceti" cu ambele picioare pe malul cestalalt. Si trageti dupa $oi si !lumea iuliana", incremenita in resentiment de atatea sute de ani. Faceti din %asti o sarbatoare uni$ersalcrestina, precum era la inceput+ Cristian Badilita 5text aparut in 0omania libera, 9A aprilie -DDA, reprodus, in $ersiune #ranceza, in Connaissance des %Ires de lJEglise, decembrie -DDA, publicat in $olumul Orthodoxie versus ortodoxie6