Inventarul de Depresie Beck II (BDI II) Inventarul de Depresie Beck (The Beck Depression Inventory, BDI I; Beck &

Steer, 1987; BDI II; Beck, Steer, & Bro!n, 199"# evaluea$% pro&un$i'ea su(iectiv% a depresiei) Inventarul a &ost construit pornindu se de la criteriile de dia*nostic ale depresiei preci$ate +n DS,, av-nd 'ai 'ulte variante, la &el cu' respectiva lucrare cunoa.te 'ai 'ulte edi/ii) Descrierea itemilor, a tipului de rspuns i a modului de cotare 0ste un inventar de auto evaluare care cuprinde 11 de ite'i) 2iecare dintre ei are patru variante de r%spuns .i respondentul tre(uie s% alea*% pe cea care +l caracteri$ea$% cel 'ai (ine pe perioada ulti'elor dou% s%pt%'-ni) 3ariantele de r%spuns sunt cotate cresc%tor cu scoruri de la 4 la 5 puncte) Scorul &inal se calculea$% prin +nsu'area puncta6elor date la &iecare ite') Dac% la un ite' su(iectul a +ncercuit 'ai 'ult de o sin*ur% variant% de r%spuns, +n ciuda instruc/iunilor, se ia +n considerare doar cea cu puncta6ul cel 'ai 'are) BDI II a &ost construit din necesitatea de a adapta inventarul ini/ial 'odi&ic%rilor DS,, a6uns la edi/ia a I3 a, +n care criteriile de dia*nostic pentru depresie s au schi'(at) Inventarul con/ine ur'%torii ite'i7 triste/e, pesi'is', e.ecul +n trecut, pierderea pl%cerii, senti'ente de vinov%/ie, senti'ente de pedeaps%, i'a*ine ne*ativ% de sine, auto critica, *-nduri sau dorin/e suicidare, pl-ns, a*ita/ie, pierderea interesului, indeci$ie, lipsa de valoare, pierderea ener*iei, schi'(%ri +n pro*ra'ul de so'n, irita(ilitate, schi'(%ri ale apetitului, di&icult%/i de concentrare, o(oseal% sau pierderea ener*iei, pierderea interesului pentru se8) S au schi'(at .i clasele etalonului7 un scor +ntre 4 .i 15 repre$int% un nivel de depresie nor'al, +ntre19 .i 19 o depresie u.oar%, +ntre 14 .i 18 depresie 'oderat%, iar +ntre 19 .i "5 indic% depresie sever%) ,ai 'ulte studii au relevat structura &actorial% a acestui inventar care cuprinde doi &actori, unul co*nitiv .i altul so'atic, +ns% ite'ii reparti$a/i ca apar/in-nd acestor &actori sunt varia(ili (:ard, 144"#) ;st&el, un studiu pe <44 de pacien/i psihiatrici reali$at de Beck .i al/ii (199" +n :ard, 144"# a indicat o co'ponen/% din nou% ite'i a &actorului co*nitiv .i de 11 ite'i pentru cel so'ato a&ectiv, +n ti'p ce din datele culese pe un e.antion de 114 de studen/i de cole*iu a re$ultat un &actor so'atic cu cinci ite'i .i un altul co*nitiv a&ectiv cu 1" ite'i) =i pri'ul 'odel &actorial .i al doilea au pri'it con&ir'%ri din 'ai 'ulte cercet%ri) ;nali$a &actorial% (:ard, 144"# a datelor o(/inute prin aplicarea BDI II +n 'ai 'ulte e.antioane, psihiatrice sau din co'unitate, a relevat e8isten/a unui puternic &actor > (de la *eneral# +n r%spunsurile la ite'i) ;ceste e.antioane au &ost preluate din ur'%toarele studii anterioare7

Beck .i al/ii (199"# pe <44 de pacien/i e8terni, dintre care <5? aveau tul(ur%ri dispo$i/ionale, Steer .i al/ii (1999# cu 114 pacien/i e8terni cu depresie (85? cu depresie 'a6or%#, Buckley .i al/ii (1441# pe un e.antion &or'at din 91" su(iec/i dependen/i de su(stan/e +n trata'ent re$iden/ial, :ish'an .i al/ii (1444# pe un e.antion de <7" studen/i de cole*iu, Steer .i @lark (1997# cu 1"4 de studen/i de cole*iu, Beck .i al/ii (199"# cu 114 de studen/i de cole*iu)

Anc%rc%tura &actorial% a &actorului > a &ost su(stan/ial% pentru cei 'ai 'ul/i dintre ite'i) BCierderea pl%ceriiD a avut cea 'ai 'are +nc%rc%tur% +n &actorul > +n dou% dintre cele cinci anali$e, 'ai 'ult dec-t dispo$i/ia depresiv%, sau senti'entul lipsei de valoare personal%) BTriste/eaD a &ost ite'ul cu cea 'ai 'are +nc%rc%tur% pentru &actorul > pentru pacien/ii depresivi din lotul lui Steer .i al/ii (1999 +n :ard, 144"# .i Blipsa de valoareD pentru cei cu dependen/% de di&erite su(stan/e din e.antionul lui Buckley (1441 +n :ard, 144"#) Ce popula/ia de cole*iu, Birita(ilitateaD a constituit cel 'ai (un indicator pentru &actorul >) ;cest studiu a stat la (a$a reco'and%rii ca anali$a pattern urilor de si'pto'e s% se reali$e$e cu precau/ie, +n &unc/ie de &actori, dac% se insist% totu.i asupra ei, dar nu'ai dup% ce a &ost anali$at scorul *lo(al, care se consider% c% este 'ai relevant) Proprieti psihometrice ale variantei n limba engle ;'(ele variante de 11 de ite'i au o validitate .i &idelitate e8celent% pentru adul/i 'ai tineri sau 'ai v-rstnici (Beck .i Steer, 1987; Beck .i al/ii, 199"; Beck, Steer, & >ar(in, 1988; Snyder .i al/ii, 1444 cita/i +n :ard, 144"#) Antre adul/ii tineri din clinic% sau din co'unitate, consisten/a intern% a avut valori +ntre 4,75 .i 4,9<) 2idelitatea test retest pentru e.antioane non clinice a avut valori +ntre 4,"4 .i 4,85 .i, pentru pacien/ii psihiatrici, +ntre 4,98 .i 4,95 (Beck .i al/ii, 1988, 199"#) Beck preci$a c% totu.i nu este indicat s% se calcule$e acest tip de &idelitate, deoarece s ar surprinde 'ai de*ra(% evolu/ia si'pto'elor depresive .i nu neap%rat o '%sur% a &idelit%/ii instru'entului c-nd intervalul dintre test%ri este 'ai 'are, iar la un interval scurt, de dou% s%pt%'-ni, intervin e&ectele 'e'oriei speci&ice depresiei) (+n Eersen, 1449# Cropriet%/ile psiho'etrice ale BDI II au &ost studiate .i pentru varianta +n li'(a spaniol% (Cenley, :ie(e .i F!osu, 1445# care s a apreciat c% este valid% pentru utili$area +n clinic%)

De ase'enea, a &ost validat pe pacien/i e8terni provenind din popula/ie a&ro a'erican% cu venituri 'ici de c%tre >rothe .i cole*ii (144<# care au dorit s% se adrese$e 'inorit%/ilor cu a6utorul acestui chestionar) Studiul a relevat .i e8isten/a a doi &actori, unul So'atic .i unul @o*nitiv, .i un altul de ordine superioar%, Depresia, o (un% validitate de criteriu, o corela/ie ite' scor total (un% .i o consisten/% intern% ridicat% (4,94#) !daptarea pe populaie rom"neasc An vederea &olosirii chestionarului +n pre$enta cercetare a &ost necesar studiul propriet%/ilor psiho'etrice pentru popula/ia ro'-neasc%) Ini/ial acesta a &ost tradus .i adaptat particularit%/ilor cultural lin*vistice ale popula/iei pe care ur'ea$% s% &ie &olosit) @ei 11 de ite'i ai inventarului au &ost tradu.i +'preun% cu variantele de r%spuns, ur'%rindu se p%strarea sensului ori*inal al &or'ul%rilor +n acela.i ti'p cu &olosirea unor sinta*'e sau cuvinte destul de (ine cunoscute .i de &recvente +n li'(a6ul curent) ;u &ost alese &or'ule *ra'aticale destul de accesi(ile ast&el +nc-t ite'ii .i variantele de r%spuns s% &ie u.or .i corect +n/elese de c%tre responden/i) ;poi, ele au &ost supuse anali$ei unui *rup de psiholo*i care au veri&icat corectitudinea traducerii .i au reali$at adapt%rile &or'ul%rii acolo unde a &ost necesar pentru o 'ai (un% validitate de construct, utili$-ndu se .i varianta tradus% +n li'(a ro'-n% a DS, I3, dar .i variante traduse ale Inventarului de Depresie Beck +n scopuri de cercetare) ;poi, varianta +n li'(a ro'-n% a &ost dat% unui e8pert +n li'(a en*le$%, pentru a o traduce din nou +n li'(a ro'-n% (retroversiune#) @u' +n ur'a acestei retroversiuni nu s au o(/inut di&eren/e &a/% de varianta ini/ial% a scalei, s a apreciat c% se poate reali$a studiul propriet%/ilor psiho'etrice ale instru'entului) Scala ast&el o(/inut% a &ost aplicat% pe un e.antion de 144 de su(iec/i cu v-rsta +ntre 19 .i 58 de ani ('edia 11,7 ani .i a(aterea standard <,1#, studen/i ai Gniversit%/ii din Cite.ti, +n diverse do'enii de licen/%) 2idelitatea unui test dese'nea$% acordul sau sta(ilitatea a.teptate +n ur'a '%surilor analoa*e) (Hadu .i cola() 1995#) Dat &iind c% autorii testului nu au reco'andat calcularea &idelit%/ii test retest, &idelitatea scalei a &ost evaluat% pe (a$a consisten/ei interne, calcul-ndu se coe&icientul alpha @ron(ach) An ur'a aplic%rii variantei traduse +n li'(a ro'-n% a BDI II, s au o(/inut scoruri cuprinse +ntre 4 .i <7, cu o 'edie de 7,91 .i o a(atere standard de 7,88) ; re$ultat o &oarte (un% consisten/% intern% (coe&icientul al&a @ron(ach av-nd o valoare de 4,89# .i un coe&icient >utt'an split hal& de 4,8<) @oe&icien/ii sunt co'para(ili cu cei ai variantei ori*inale a inventarului) ;st&el BDI II respect% criteriile de validare e'piric% pentru instru'entele de evaluare a depresiei) (Ioiner .i al/ii, 144<#

;cest instru'ent a &ost ales pentru a &i utili$at +n pre$enta cercetare din 'ai 'ulte 'otive) 0l per'ite o evaluarea a pro&un$i'ii su(iective a depresiei +n con&or'itate cu 'odalitatea prin care s a selectat .i e.antionul pe care s a e&ectuat cercetarea (pornind de la DS, I3#) ,ai 'ult, dat% &iind a(ordare holistic% a pro*ra'ului terapeutic care ur'ea$% s% &ie e8peri'entat, s a considerat c% acest chestionar per'ite evaluarea evolu/iei acelui &actor > care este i'plicat +n depresie pe parcursul pro*ra'ului terapeutic) 1) Beck, ;) T), Steer, H) ;), Bro!n, >) J) (199"#, #anual $or the BDI%II& 'an !ntonio , TK7 Csycholo*ical @orporation 1) C0FL0M, IGLI0, :I0B0, I), F:NSG, ;) (1445#, Ps(chometric Properties o$ the 'panish Beck Depression Inventor(%II in a #edical 'ample , Csycholo*ical ;ssess'ent, Dec), 3ol) 1< (9#, <"9 <77 CsychIF2N Data(ase 5) Ioiner, T)0), :alker, Hheeda L), Cettit, I):), Cere$, ,arisol (144<#, )vidence%Based !ssessment o$ Depression in !dults, Csycholo*ical ;ssess'ent, 144<, vol)17, nr)5 9) :ard,@ (144"#, *omparison o$ +actor 'tructure #odels +or the Beck Depression Inventor( , II, Csycholo*ical ;ssess'ent, 3ol)18(1#, 81 88 IF30FT;HGL D0 D0CH0SI0 B0@J II Ancercui/i, dintre cele patru variante de r%spuns, pe aceea care v% caracteri$ea$% cel 'ai (ine +n perioada ulti'elor dou% s%pt%'-ni7 1) 4) 1) 1) 5) 1) 4) 1) 1) 5) Triste/e7 Fu '% si't trist(%#) ,% si't trist(%# cea 'ai 'are parte a ti'pului) ,% si't trist(%# tot ti'pul) Sunt at-t de trist(%# sau ne&ericit(%# c% nu 'ai pot suporta) Cesi'is' Fu sunt descura6at(%# +n le*%tur% cu viitorul 'eu) ,% si't 'ai descura6at(%# dec-t o(i.nuia' s% &iu +n le*%tur% cu viitorul 'eu) Fu '% a.tept ca lucrurile s% &ie (ine pentru 'ine) Si't c% soarta 'ea este &%r% speran/% .i nu va &i dec-t 'ai r%u)

5) 0.ecul +n trecut 4) Fu '% si't un ratat(%#) 1) ;' avut 'ai 'ulte e.ecuri dec-t ar &i tre(uit) 1) Ce '%sur% ce privesc +napoi v%d o 'ul/i'e de e.ecuri) 5) Si't c% sunt un e.ec total (un ratat# ca persoan%) 9) 4) 1) 1) Cierderea pl%cerii Lucrurile care '% (ucur% de o(icei +'i &ac aceea.i pl%cere .i acu') Lucrurile care '% (ucur% de o(icei nu +'i 'ai &ac aceea.i pl%cere) Lucrurile care '% (ucur% de o(icei +'i o&er% &oarte pu/in% pl%cere)

5) Lucrurile care '% (ucur% de o(icei nu +'i 'ai o&er% nici un pic de pl%cere) <) Senti'ente de vinov%/ie 4) Fu '% si't vinovat(%# +n 'od special) 1) ,% si't vinovat(%# de 'ulte lucruri pe care le a' &%cut sau pe care &i tre(uit s% le &ac) 1) ,% si't destul de vinovat(%# cea 'ai 'are parte a ti'pului) 5) ,% si't vinovat(%# cea 'ai 'are parte a ti'pului) ") 4) 1) 1) 5) 7) 4) 1) 1) 5) 8) 4) 1) 1) 5) 9) 4) 1) 1) 5) Senti'ente de pedeaps% Fu si't c% sunt pedepsit(%#) Si't c% a. putea &i pedepsit(%#) ,% a.tept s% &iu pedepsit(%#) Si't c% sunt pedepsit(%#) Sti'% de sine sc%$ut% (Sel& Dislike# ;' acelea.i senti'ente &a/% de 'ine ca +ntotdeauna) ,i a' pierdut +ncrederea +n 'ine) Sunt de$a'%*it(%# de 'ine) Fu 'i place de 'ine) ;uto critica Fu '% critic sau dau vina pe 'ine 'ai 'ult dec-t de o(icei) Sunt 'ai critic &a/% de 'ine dec-t o(i.nuia' s% &iu) ,% critic pentru toate *re.elile 'ele) ,% +nvinuiesc pe 'ine pentru orice se +nt-'pl% r%u) >-nduri sau dorin/e suicidare Fu a' nici un *-nd s% '% o'or) ,% *-ndesc s% '% o'or dar nu duc la +ndeplinire *-ndul) ,i ar pl%cea s% '% o'or) , a. o'or+ dac% a. avea oca$ia)

14) Cl-nsul 4) Fu pl-n* 'ai 'ult dec-t o(i.nuia' s% o &ac) 1) Cl-n* 'ai 'ult dec-t o(i.nuia') 1) Cl-n* pentru orice lucru 'inor) 5) Si't c% a. pl-n*e, dar nu pot) 11) ;*ita/ie 4) Fu sunt 'ai nelini.tit(%# sau a*itat(%# dec-t de o(icei) 1) ,% si't 'ai nelini.tit(%# sau a*itat(%# dec-t de o(icei) 1) Sunt at-t de nelini.tit(%# sau a*itat(%# c% este *reu s% stau ne'i.cat(%#) 5) Sunt at-t de nelini.tit(%# c% tre(uie s% '% 'i.c sau s% &ac ceva) 11) Cierderea interesului 4) Fu 'i a' pierdut interesul pentru al/i oa'eni sau alte activit%/i) 1) Sunt 'ai pu/in interesat de al/i oa'eni sau alte activit%/i dec-t +nainte) 1) ,i a' pierdut cea 'ai 'are parte de interes pentru al/i oa'eni sau lucruri) 5) 0ste *reu s% &iu interesat(%# de ceva)

15) Indeci$ie 4) Iau deci$ii ca' la &el de (ine ca de o(icei) 1) >%sesc c% 'i e 'ai *reu ca de o(icei s% iau deci$ii) 1) ,i e 'ult 'ai di&icil ca de o(icei s% iau deci$ii) 5) ;' di&icult%/i s% iau orice deci$ie) 19) Lipsa de valoare 4) Fu '% si't &%r% valoare) 1) @onsider c% nu sunt valoros(valoroas%# sau util(%# cu' o(i.nuia' s% &iu) 1) ,% si't 'ai lipsit(%# de valoare +n co'para/ie cu al/i oa'eni) 5) ,% si't co'plet lipsit(%# de orice valoare) 1<) Cierderea ener*iei 4) ;' la &el de 'ult% ener*ie ca de o(icei) 1) ;' 'ai pu/in% ener*ie dec-t o(i.nuia') 1) Fu a' su&icient% ener*ie s% &ac &oarte 'ulte lucruri) 5) Fu a' su&icient% ener*ie ca s% 'ai &ac ceva) 1") Schi'(%ri +n pro*ra'ul de so'n 4) Fu a' avut schi'(%ri +n pro*ra'ul de so'n) 1) Dor' ceva 'ai 'ult O 'ai pu/in dec-t de o(icei) 1) Dor' 'ult 'ai 'ult O pu/in dec-t de o(icei) 5) Dor' cea 'ai 'are parte a $ilei) O ,% tre$esc cu 1 5 ore 'ai devre'e .i nu 'ai pot ador'i) 17) Irita(ilitate 4) Fu sunt 'ai irita(il(%# dec-t de o(icei) 1) Sunt 'ai irita(il(%# dec-t de o(icei) 1) Sunt 'ult 'ai irita(il(%# dec-t de o(icei) 5) Sunt irita(il(%# tot ti'pul) 18) Schi'(%ri ale apetitului 4) Fu a' avut schi'(%ri ale apetitului) 1) ;petitul 'eu este ceva 'ai 'are O sc%$ut dec-t de o(icei) 1) ;petitul 'eu este 'ult 'ai 'are O sc%$ut dec-t de o(icei) 5) ,or de &oa'e tot ti'pul sau nu a' po&t% deloc de '-ncare) 19) Di&icult%/i de concentrare 4) ,% concentre$ la &el de (ine ca de o(icei 1) Fu '% pot concentra la &el de (ine ca de o(icei) 1) 0 *reu s% '% 'en/in asupra unui lucru pentru &oarte 'ult ti'p) 5) @onstat c% nu '% 'ai pot concentra asupra vreunui lucru) 14) N(oseal% sau pierderea ener*iei 4) ,% si't 'ai o(osit(%# sau lipsit(%# ener*ie dec-t de o(icei) 1) N(osesc 'ai u.or dec-t de o(icei) 1) Sunt prea o(osit(%# s% 'ai &ac 'ulte din lucrurile pe care o(i.nuia' s% le &ac) 5) Sunt prea o(osit(%# s% 'ai &ac cele 'ai 'ulte din lucrurile pe care o(i.nuia' s% le &ac) 11) Cierderea interesului pentru se8

4) 1) 1) 5)

Fu a' o(servat schi'(%ri recente ale interesului 'eu pentru se8) Sunt 'ai pu/in interesat de se8 dec-t de o(icei) Sunt 'ult 'ai pu/in interesat de se8 acu') ,i a' pierdut co'plet interesul pentru se8)

INVENTARUL DE ANXIETATE STARE TRSTUR STAI

ST;I este alc%tuit din 1 scale de autoevaluarepentru '%surarea a dou% concepte distincte privind an8ietatea) Starea de an8ietate (; stare# .i an8ietatea ca tr%s%tur% (; tr%s%tur%#) De.i ini/ial a &ost creat ca un instru'ent de cercetare pentru investi*area an8iet%/ii la adul/ii Pnor'aliD(&%r% pro(le'e psihiatrice#, ST;I s a dovedit a &i util +n '%surarea an8iet%/ii la studen/i, precu' .i la pacien/i din do'eniul neuropsihiatric, cei din clinicile 'edicale sau din serviciul de chirur*ie) Scala (; tr%s%tur%# const% din 14 de descrieri pe (a$a c%rora oa'enii e8pri'% 'odul +n care se si't ei +n *eneral) Scala (; stare# const% de ase'enea, din 14 de descrieri dar instruc/iunile cer su(iec/ilor s% indice 'odul +n care ei se si't la un 'o'ent dat) @ercet%torii pot utili$a (; stare# pentru a deter'ina nivelurile actuale ale st%rilor de an8ietate, induse prin proceduri e8peri'entale stresante sau ca un inice al nivelului de autocontrol(doive level#, a.a cu' a &ost nu'it acest concept de Eull (1995# .i Spense (19<8#) S a de'onstrat c% scorurile la scala (; stare# cresc +n ur'a variatelor tipuri de stres .i descresc +n ur'a antrena'entului de rela8are (rela8ation trainin*#) Scala (; tr%s%tur%# o&er% posi(ilitatea depist%rii la studen/ii din +nv%/%'-ntul superior sau de cole*iu a +nclina/iilor an8io*ene precu' .i a evalu%rii e8tinderii cu care studen/ii care apelea$% la serviciile de consiliere .i orientare se con&runt% cu pro(le'e de tip nevrotic sau an8io*en) Scala (; stare# este un indicator (un al nivelului de an8ietate tran$itorie resi'/it% de clien/i .i pacien/i +n consiliere, psihoterapie, terapie co'porta'ental% sau +n do'eniul psihiatric) 0a poate &i de ase'enea, utili$at% pentru '%sura schi'(%rile de intensitate ale st%rii an8io*ene care apar +n aceste situa/ii) @onceptele7 stare an8io*en% .i an8ietatea ca tr%s%tur% (State Trait ;n8iety# Starea an8io*en% ; stare repre$int% o stare e'o/ional% tran$itorie sau condi/ii ale or*anis'ului u'an, caracteri$at% prin senti'ente su(iective, con.tient percepute de tensiune .i tea'% .i activitate sporit% a SF3) ; stare poate varia +n intensitate .i &luctua +n ti'p) ;n8ietatea ca tr%s%tur% se re&er% la di&eren/ele individuale relativ sta(ile +n +nclina/ia spre an8ietate, ce di&eren/ia$% oa'enii +n ceea ce prive.te tendin/a de a r%spunde la situa/iile percepute ca a'enin/%toare cu cre.teri ale intensit%/ii st%rii de an8ietate) @a .i concept psiholo*ic Qtr%s%tura an8ietate are caracteristicile unei clase de constructe pe care ;tkinson le nu'e.te P'otiveD .i la care @a'p(ell se re&er% ca .i Pdispo$i/ii co'porta'entaleD) An *eneral, aceia care o(/in scoruri 'ari la ; tr%s%tur% vor 'ani&esta cre.teri ale ; stare 'ai &recvent dec-t indivi$ii care o(/in scoruri 'ici la ; tr%s%tur%, deoarece ei tind s% reac/ione$e la un 'are nu'%r de situa/ii, consider-ndu le periculoase sau a'enin/%toare) Cersoanele care o(/in scoruri 'ari la ; tr%s%tur% r%spund de ase'enea cu ; stare crescut% .i +n situa/iile care i'plic% rela/ii interpersonale ce a'enin/% sti'a de sine) S a ar%tat, de e8e'plu, c% acele condi/ii +n care este tr%it insuccesul, sau +n care este evaluat nivelul individual (e8) aplicarea unui test de inteli*en/%# sunt a'enin/%toare +n special pentru persoanele care o(/in scoruri 'ari la ; tr%s%tur%) Dar dac%, +ntr adev%r, oa'enii care di&er% +n scorurile la ; tr%s%tur% vor pre$enta di&eren/e +n ; stare depinde de 'odul +n care o situa/ie speci&ic% este perceput% de un individ ca periculoas% sau a'enin/%toare, iar +n acest lucru este puternic in&luen/at de e8perien/a trecut% a individului)

;D,IFISTH;H07 ST;I a &ost de a.a natur% construit +nc-t s% poat% &i autoad'inistrat, &iind aplica(il at-t individual c-t .i +n *rup) ;plicarea inventarului nu necesit% li'it% de ti'p) Studen/ii de cole*iu +n *eneral au nevoie de " 8 'inute pentru a co'pleta &ie ; stare &ie ; tr%s%tur% .i 'ai pu/in de 1< 'inute pentru a le co'pleta pe a'(ele) 3aliditatea ST;I se (a$ea$% pe presupunerea c% su(iectul a +n/eles instruc/iunile pentru ; stare care +i cer s% relate$e cu' se si'te +n acel 'o'ent .i cele pentru ; tr%s%tur% care +l solicit% s% indice cu' se si'te +n *eneral) Su(iectul va &i aten/ionat asupra &aptului c% instruc/iunile sunt di&erite pentru cele dou% p%r/i ale inventarului .i I se va spune c% a'(ele seturi de instruc/iuni tre(uie citite atent) 0ste (ine ca su(iectul s% citeasc% instruc/iunile +n *-nd, iar apoi e8a'inatorul s% le citeasc% cu voce tare .i s% o&ere su(iectului posi(ilitatea s% pun% +ntre(%ri) Dac% su(iectul pune +ntre(%ri +n cursul test%rii, e8a'inatorul va r%spunde +n 'od eva$iv) H%spunsuri de *enul PIndica/i cu' v% si'/i/i +n *eneralD sau PIndica/i cu' v% si'/i/i acu'D sunt de o(icei su&iciente) An standardi$area ST;I, scala ; stare &or'a K1 se aplic% ite'ii, ur'at% apoi de scala ; tr%s%tur%, &or'a K1, aceast% ordine &iind reco'andat% c-nd a'(ele scale sunt aplicate +'preun%) Antruc-t scala ; stare este sensi(il% la condo/iile +n care testul est ad'inistrat, scorurile la aceat% scal% pot &i in&luen/ate de at'os&era e'o/ional% care poate &i creat% dac% scala ; tr%s%tur% este aplicat% pri'a) An contrast, s a deter'inat c% scala ; tr%s%tur% este relativ nein&luen/at% de condi/iile +n care este aplicat% (Iohnson, 19"8; Iohnson, Spiel(er*er, 19"8#) Instruc/iunile pentru ST;I scala ; tr%s%stur% vor &i +ntotdeauna cele tip%rite pe &or'ular) Centru ST;I ; stare, instruc/iunile pot &i 'odi&icate pentru a evalua nivelul intenst%/ii st%rii de an8ietate pentru o situa/ie sau un interval de ti'p ce interesea$% e8peri'entatorul sau clinicianul) @-nd sarcina este de durat%, estre util% instruirea su(iectului s% r%spund% cu' se si'te la +nceputul sarcinii .i apoi cu' se si'te +n ti'pul lucrului la por/iunea &inal% a sarcinii) Centru a '%sura schi'(%rile +n intensitatea st%rii de an8ietate +n ti'p, este reco'andat ca scala ; stare s% &ie aplicat% de &iecare dat% c-nd este necesar% o '%sur% a st%rii de an8ietate An ca$urile +n care de e8e'plu, '%sur%tori repetate ale st%rii de an8ietate sunt dorite + ti'pul reali$%rii unei sarcini e8peri'entale, scale &oarte scurte const-nd +n 9 < ite'i ai scalei ; stare pot &i utili$ate pentru a o(/ine '%suri valide ale st%rii de an8ietate(N Feil, Spiel(er*er .i Eansen, 19"9 #) An plus, co'pletarea acestor scale scurte pare s% nu inter&ere$e cu per&or'an/a la sarcina e8peri'ental%) @NT;H07 Scorurile posi(ile pentru &or'a K a ST;I varia$% de la un scor 'ini' de 14 de puncte la un scor 'a8i' de 84, +n a'(ele su(scale ; stare .i ; tr%s%tur%) Su(iec/ii r%spund la &iecare ite' a ST;I, evalu-nd ei +n.i.ipe o scal% cu 9 puncte) @ele patru cate*orii pentru scala ; stare sunt7 1# deloc, 1# pu/in, 5# destul, 9# &oarte 'ult) @ate*oriile pentru scala ; tr%s%tur% sunt7 1# aproape niciodat% 1# c-teodat% 5# adeseori 9# aproape totdeauna) Gnii dintre ite'ii ST;I de e8e'plu, Psunt +ncordat(%#D, sunt or*ani$a/i de a.a natur% +nc-t o cot% de 9 indic% un nivel +nalt de an8ietate +n ti'p ce al/i ite'i de e8e'plu, Psunt (ine dispus(%#D sunt or*ani$a/i ast&el +nc-t o cot% 'are indic% an8ietate sc%$ut%) Conderile scorurilor pentru ite'ii ale c%ror cote ridicate indic% o an8ietate crescut% sunt acelea.i ac .i nu'%rul +ncercuit) Centru ite'ii ale c%ror scoruri ridicate indic% o an8ietate redus%, ponderile scorurilor sunt inverse) Scorurile ponderate ale r%spunsurilor 'arcate 1,1, 5, 9 pentru ite'ii inver.i sunt 9,5,1,1) Centru a reduce in&luen/a poten/ial% a unui set pentru r%spunsurile la ST;I, este de dorit ca +n cadrul scalelor ; stare .i ; tr%s%tur% s% se reali$e$e (alansarea cu un nu'%r e*al de ite'i pentru care scorurile +nalte indic% niveluri crescute, respectiv sc%$ute de an8ietate) Scala ; stare este (alansat% cu 14 ite'i cota/i direct .i cu 14 cota/i invers) Totu.i, nu a &ost posi(il s% se de$volte o scal% (alansat% ; tr%s%tur% pornind de la ite'ii ori*inali a'esteca/i) Scala ; tr%s%tur% are 7 ite'i inversa/i .i 15 ite'i cota/i direct) Ite'ii cota/i invesr +n su(scalele ST;I sunt7 scala ; stare 1, 1, <, 8, 14, 11, 1<, 1", 19, 14)

Scala ; tr%s%tur%7 1, ", 7, 14, 15, 1", 19) =a(loanele sunt utile pentru a cota scalele ; tr%s%tur% .i ; stare de '-na)

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE: S.T.A.I. forma X1 Instruc/iuni7 ,ai 6os sunt date di&erite descrieri ale unor st%ri su&lete.ti) @iti/i &iecare descriere +n parte .i +ncercui/i acea ci&r% din dreapta descrierii care corespunde cu 'odul +n care v% si'/i/i acu' +n acest 'o'ent) Fu e8ist% r%spunsuri (une sau rele) Fu pierde/i prea 'ult ti'p cu vreo deose(ire .i da/i acel r%spuns care pare s% +n&%/i.e$e cel 'ai (ine &elul cu' v% si'/i/i +n pre$ent)
Deloc 'ult Cu/in Destul 2oarte

1) ,% si't cal'(%#) 1) ,% si't lini.tit(%# 5) Sunt +ncordat(%#) 9) A'i pare r%u de ceva) <) ,% si't +n apele 'ele) ") Sunt trist) 7) ,% +n*ri6orea$% ni.te nepl%ceri posi(ile) 8) ,% si't odihnit(%#) 9) ,% si't nelini.tit(%#) 14) ,% si't (ine) 11) ;' +ncredere +n puterile 'ele) 11) ,% si't nervos(nervoas%#) 15) Sunt speriat(%#) 19) ,% si't irirtat(%#) 1<) ,% si't rela8at(%#) 1") ,% si't 'ul/u'it(%#) 17) Sunt +n*ri6orat(%#) 18) ,% si't a*itat .i Pscos din &ireD) 19) ,% si't vesel(%#) 14) ,% si't (ine dispus(%#)

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE S.T.A.I forma X2

Instruc/iuni7 ,ai 6os sunt date 'ai 'ulte descrieri ale unor st%ri su&lete.ti) @iti/i &iecare descriere +n parte .i +ncercui/i acea ci&r% din dreapta descrierii care corespunde cu &elul +n care v% si'/i/i +n *eneral) Fu e8ist% r%spunsuri (une sau rele) Fu pierde/i prea 'ul ti'p cu vreo deose(ire .i da/i acel r%spuns care pare s% descrie &elul +n care v% si'/i/i +n *eneral) 1) Sunt (ine dispus(%#) 1) N(osesc repede) 5) A'i vine s% pl-n*) 9) ;. dori s% &ii &ericit(%# cu' par al/ii s% &ie) <) De 'ulte ori +'i scap% unele lucruri pentru c% ") nu '% pot decide destul de repede) 7) ,% si't odihnit(%#) 8) Sunt cal'(%#, Pcu s-n*e receD .i concentrat(%#) 9) Si't c% 'i e adun% *reut%/ile .i nu le 'ai pot 14) &ace &a/%) 11) 19) ,% &r%'-nt% prea 'ult anu'ite lucruri care 11) +n realitate nu au i'portan/%) 15) Sunt &ericit(%#) 19) Sunt +nclinat(%# s% iau lucrurile prea +n serios) 1<) A'i lipse.te +ncrederea +n puterile 'ele) 1") ,% si't +n si*uran/%) 17) Ancerc s% evit un 'o'ent critic sau o di&icultate) 18) ,% si't a(%tut(%#) 19) ,% si't 'ul/u'it(%#) 14) A'i trece prin 'inte c-te un *-nd lipsit de 11) i'portan/% .i '% s-c-ie) 11) ;.a de 'ult pun de$a'%*irile la su&let +nc-t 15) nu 'ai pot sc%pa de ele) 19) Sunt un o' echili(rat) 1<) @-nd '% *-ndesc la neca$urile 'ele pre$ente 1") devin nervos(nervoas%# .i prost dipus(%#)

0ste un chestionar de autoevaluare, &iind dese'nat pentru autoad'instrare) ;ten/ia e8a'inatorului tre(uie +ndreptat% asupra &aptului c% instruc/iunile sunt di&erite pentru cele dou% p%r/i ale inventarului) ;n8ietatea stare este conceptuali$at% ca o stare e'o/ional% tran$itorie sau o condi/ie a or*anis'ului u'an care este caracteri$at% prin tr%iri con.tient percepute, su(iective ale tensiunii precu' .i o activitate crescut% a siste'ului nervos autono') ;ceste st%ri pot varia +n intensitate .i &luctua +n ti'p) ;n8ietatea tr%s%tur% se re&er% la di&eren/e relativ sta(ile +n tendin/a de a r%spunde la situa/ii percepute ca a'enin/%toare cu cre.teri ale an8iet%/ii stare) @NT;H07 Se cotea$% invers ite'ii1 ,1, <, 8, 14, 11, 1<, 1", 19, 14 ai su(scalei ; stare .i ite'ii7 1, ", 7, 14, 15, 1", 19 ai su(scalei ; tr%s%tur%) Talon orientativ pentru ST;I tr%s%tur% ,edia7 ;(aterea Standard7 ST;I stare ,edia ;(aterea Standard7 91,11 7,49 91,59 8,54 2e'ei 94,1" 8,55 94,58 7,11 B%r(a/i