Sunteți pe pagina 1din 31

Se adapteazăcu atenţie locului de muncăprecizat prin tema de proiect !!! II. STUDIU DE CAZ:

EVALUAREA RISCURILOR DEACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ - LOCUL DE MUNCĂ„SUDOR”- Metoda folosităîn acest studiu de caz este cea dezvoltatăde INCDPM Bucureşti, metodăîn conformitate cu standardele europene în materie şi cu legislaţia în vigoare, metodăconsacratăşi recunoscutăla nivel naţional [4]. Este cunoscut, orice proces de muncăse desfăşoarăîntr-un sistem de muncă mai mult sau mai puţin complex (de la un singur post de lucru pânăla mii de locuri de muncă) ce are ca scop obţinerea de produse şi servicii. Ca punct de plecare în descriere elementelor sistemului de muncăeste necesar planul de situaţie al întreprinderii (chiar şi schiţăde mănă, fotografie etc.) - cu zona de producţie, inclusiv birouri şi infrastructura aferentă.

2.1. Descrierea elementelor sistemului de muncăanalizat

Identificarea locului de muncăs-a concretizat prin marcarea acestuia în cadrul planului de situaţie. Dacăexistălocuri de muncăsimilare (cu tehnologie şi organizare asemănătoare) se marcheazăşi numeroteazăşi acestea - deoarece pot fi “acoperite” printr-o singurăevaluare de risc (vezi Fig. 2.1).

Exemplul de faţădefineşte zone de evaluare, posturi de lucru şi alte elemente de

te zone de evaluare, posturi de lucru ş i alte elemente de Figura 2.1. - Definirea

Figura 2.1. - Definirea posturilor de lucru şi a zonelor de evaluare în planul de situaţie - exemplu

115

infrastructură(rezervoare azot, metan, metanol, amoniac). În cadrul evaluării de risc, elementele de infrastructură nu se analizează, deoarece acestea, de regulă, nu reprezintăposturi de lucru, totuşi ele reprezintăunele pericole pentru posturile de lucru învecinate. Întreprinderea de faţăfuncţioneazăcu propria sa centralăelectrică, definită ca zonăde evaluare, şi nu ca element de infrastructură, aceasta deoarece unii lucrători trebuie săintre frecvent în centralăpentru activităţi de operare şi de întreţinere. În exemplul de mai sus, hala de producţie este împărţităîn douăzone de evaluare “I şi II”, deoarece procesele de lucru sunt diferite: zona de evaluare I - unde sunt 8 posturi de sudurăelectricăfaţăde procesele de lucru din zona de evaluare II - unde sunt 3 posturi de sudurăautogenă– sudorii utilizând alternativ ambele procedee. În cazul mai multor posturi de lucru similare, de ex. staţii de sudurăcu arc electric, evaluarea se va face pentru un singur post de lucru. Pe de altăparte, chiar dacăposturile de lucru sunt diferite, anumite pericole şi măsuri de prevenire şi protecţie pot fi identice. Inclusiv pericolul de “incendii şi explozii” nu se limiteazădoar la un post de lucru, astfel cămăsurile de prevenire (planul de prevenire a incendiilor, stingătoare, sisteme de alarmăetc.) se aplicăîntregii zone de evaluare. Pericolele identice sunt, de obicei, relevante pentru o întreagăzonă. De exemplu, de multe ori, operaţiunile de sudurăşi polizare se succed, ambele fiind asociate cu expunerea la nivele ridicate de zgomot. Prin urmare, zgomotul poate fi evaluat pentru întreaga zonădintr-un atelier ce are mai multe posturi de lucru pentru sudurăşi polizare, factor de risc la care sunt expuşi lăcătuşii ce polizeazădar şi sudorii. Similarăeste şi situaţia zgomotului de turbinădintr-un cabinet la care este expus medicul stomatolog, dar şi asistenta. De asemenea, la gradul de iluminare sau la temperatura dintr-un birou al unei firme de consultanţăsunt expuşi toţi lucrătorii din acel birou, unde, de asemenea, se recomandăintroducerea zonei de evaluare. Planul de situaţie prezintăun număr de 11 posturi de lucru, procesele de lucru sunt identice din punctul de vedere al pericolelor. Din acest motiv, sunt considerate posturi de lucru similare în cadrul evaluării de risc. Pentru a atinge obiectivele politicii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este necesar săse cunoascăşi săse descrie foarte bine toate cele 4 elemente componente ale sistemului de muncă: mijloacele de producţie (mijloacele de muncăşi obiectele muncii), executantul (omul), sarcina de muncăşi mediul de muncă(mediul fizic ambiant din zona locului de muncă, precum şi mediul social).

2.1.1. Procesul de muncăşi executantul

Procesul de muncăare drept scop executarea lucrărilor de sudurăelectricăşi autogenă, debitare oxiacetilenică, crăiţuire cu electrozi de cărbune şi aer comprimat în vederea realizării unor confecţii metalice pentru producţia de bază, dar şi reparaţii la unele utilaje şi instalaţiile mecanice fixe şi mobile, procesul de muncăexecutându-se în halele de producţie ale „Construcţii metalice SA” şi la punctele de lucru de pe anumite şantiere temporare.

116

Personalul încadrat pe acest loc de muncănecesităcalificare profesionalăde specialitate ca sudor universal (electric şi autogen), precum şi autorizare în vederea executării unor suduri speciale.

2.1.2. Mijloace de producţie (mijloacele de muncăşi obiectele muncii)

Mijloace de producţie sunt constituite inclusiv din spaţiile de producţie, iar

mijloacele

dispozitive, unelte şi alte mijloace asemănătoare (echipamente tehnice) utilizate de

executant pentru realizarea sarcinii de muncă, obiectele muncii fiind constituite adesea din semifabricate, materii prime şi materiale. În cazul de faţă, ca mijloace de producţie au fost reţinute:

muncă sunt reprezentate de maşini, utilaje, instalaţii, aparatură,

de

- halele de producţie şi reparaţii;

- mese metalice pentru sudare;

- convertizoare de sudare, de 315 A şi 500 A;

- grupuri electrogene - MOSA220S;

- grupuri de sudare mobile - de 65CP;

- compresoare de aer comprimat 10 - 16 bari;

- pistol de crăiţuit cu electrod de cărbune şi aer comprimat;

- butelii de oxigen şi acetilenă;

- cabluri pentru sudare electrică(220 şi 380 V);

- prelungitoare pentru alimentarea surselor de sudare;

- prize pentru alimentare;

- portelectrozi şi electrozi pentru sudare electrică;

- furtunuri pentru acetilenăşi oxigen; - trusăde becuri pentru debitare şi sudare oxiacetilenică;

- şabloane pentru debitare, ace de trasaj, rulete, echere, rigle metalice;

- dălţi, ciocane, perii de sârmă, razuri;

- maşini portabile de polizat (flex) acţionate electric şi pneumatic;

- dispozitive speciale (gurăde lup) pentru manevrarea tablelor cu instalaţii de ridicat;

- cărucioare speciale pentru transportat butelii de oxigen şi acetilenă;

- aparat debitare PETROGEN (benzinăşi aer comprimat);

- nacele pentru lucrul la înălţime;

- poduri rulante de 8 tf. acţionate de la sol;

- palane mecanice şi electrice de 1 - 5 tf.;

- autoutilitare DACIA;

- tractor cu remorcă;

- automacara de 25 tf.;

- subansambluri şi componente ale construcţiilor metalice pentru producţia de bazădar şi utilaje la care se executălucrări de reparaţii;

- confecţii metalice care se înlocuiesc şi necesitălucrări de debitare şi sudare;

- ansambluri, subansambluri, componente ale utilajelor mobile la care se executălucrări de reparaţii;

- piese şi componente de uzurăcare se demonteazăprin debitare oxiacetilenică;

117

- materiale:

- tablă1 -120 mm;

- corniere L25 - L 100;

- profile U şi I 40 - 300;

- piese prelucrate pe maşini-unelte;

- piese rezultate din demontare, disloca re;

- combustibili (benzină);

- materiale şi ustensile pentru curăţenie.

2.1.3. Sarcina de muncă

de muncăa executantului trebuie detaliatăcu toate activităţile pe care

le desfăşoarălucrătorul la acel loc de muncă- conform fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise şi verbale date în mod curent de şeful ierarhic etc. Pentru cazul în studiu, s-au reţinut:

Sarcina

- sudorul se prezintăla muncăîn condiţii apte şi preia schimbul de la sudorul din tura precedentă;

- utilizeazăechipamentul individual de protecţie şi respectăinstrucţiunile specifice de ssm;

- dacăconstatăneconformităţi (defecţiuni mecanice, defecţiuni electrice, lipsa

unor protectori etc.) trece la rezolvarea acestora în funcţie de competenţele pe care le are;

- dacăneconformităţile observate nu pot fi înlăturate anunţăşeful direct în vederea rezolvării acestora;

- primeşte sarcina concretăde muncăde la şeful de echipăşi, împreunăcu acesta, stabileşte procedura de lucru:

- tipul îmbinării;

- procedura de debitare;

- poziţia de lucru;

- sursa de energie;

- tipul electrozilor etc.

- aprovizioneazălocul de muncăcu materiale, piese, electrozi, cabluri şi furtunuri, surse de energie, butelii de oxigen, butelii de acetilenă;

- verificăbuna funcţionare a tuturor echipamentelor tehnice ce urmeazăsăfie utilizate în procesul de lucru;

- execută (în general) lucrări de sudare electricăşi autogenă, debitare oxiacetilenică, debitare cu aparatul PETROGEN, crăiţuire cu electrozi de cărbune şi aer comprimat, pentru:

- confecţii metalice în hala de producţie;

- reparaţii la utilajele şi instalaţiile mecanice pentru producţia de bază;

- reparaţii la utilajele mobile;

- executălucrările specifice:

- pe utilaj, la locul reparaţiei;

- pe platforme, în exteriorul halelor;

- încarcă/descarcămijloace de transport;

118

- executămanipulări prin tragere, purtare, împingere;

- leagă/dezleagăsarcini în/din mijloacele de ridicat;

- executălucrări de curăţare a zgurii şi de ajustare dupădebitare şi sudare;

- asigurăcondiţiile pentru prevenirea incendiilor şi exploziilor;

- executăcontrolul lucrărilor efectuate împreunăcu şeful de echipă;

- sudorul nu părăseşte locul de muncăfărăaprobarea şefului direct şi nu desfăşoarăîn timpul programului decât activităţi primite ca sarcinăde muncă;

- degajeazălocul de muncăde materiale şi echipamente, executăcurăţenia la locul de muncăşi informeazăşeful direct despre terminarea sarcinii de muncă;

- predăschimbul sudorului din tura următoare.

2.1.4. Mediul de muncă

Sudorul îşi desfăşoarăactivitatea atât în halele de producţie cât şi la exterior pe

unele şantiere mobile temporare. La lucrul în hala de producţie, pentru producţia de bazăşi la reparaţii, mediul de muncăprezintăurmătoarele caracteristici:

- zgomot de fond ridicat (sub limita maximăadmisăde expunere) specific activităţii de confecţii metalice şi reparaţii mecanice;

- iluminat artificial;

- curenţi de aer datoraţi uşilor şi ferestrelor deschise vara şi la defectarea instalaţiilor de exhaustare;

- radiaţii neionizante (IR, UV);

- gaze toxice (sub limita maximăadmisăde expunere) de la sudarea cu arc electric şi la sudarea oxiacetilenică.

sudarea cu arc electric ş i la sudarea oxiacetilenic ă . La lucrul în exterior mediul

La lucrul în exterior mediul de muncăprezintăurmătoarele caracteristici:

- intemperii specifice: îngheţ, viscol, caniculă, furtuni, trăsnete;

- temperatura aerului ridicatăvara şi scăzutăiarna;

- pulberi de minereu metalic sau de cărbune la repararea silozurilor de depozitare (sub CMA, conform buletinelor de determinări anexate);

- vapori de hidrocarburi la repararea unor rezervoare;

- umiditate datorităintemperiilor;

- se lucreazăşi la înălţime (cota max. 60 m),

- curenţi puternici de aer.

2.2. Identificarea factorilor de risc

În aceastăetapăa analizei trebuie luatăîn considerare fiecare activitate şi fiecare componentăa sistemului de muncă, respectiv mijloacele de producţie, lucrător - executant, sarcinăde muncăşi mediu de muncă.

119

Pentru început, toate posturile de lucru şi zonele de evaluare trebuie verificate din punctul de vedere al respectării prevederilor legale, întrucât evaluarea riscurilor profesionale nu poate, în nici un caz, săfie folosităpentru înlocuirea respectării prevederilor legale[4]. Pentru identificarea factorilor de risc se recomandăşi implicarea lucrătorilor şi, dacăeste cazul, a reprezentanţilor acestora cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv a comitetelor de securitate şi sănătate în muncă(CSSM), deoarece lucrătorii cunosc cel mai bine situaţiile periculoase de la posturile de lucru, iar CSSM şi reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncăsunt formaţi şi informaţi cu privire la pericolele specifice activităţilor din întreprindere.

O primă sursăpentru identificarea pericolelor este observarea (simularea)

fluxului de lucru şi activităţilor ce se desfăşoarăla postul de lucru, aici acurateţea observaţiilor va depinde de cunoştinţele şi experienţa membrilor echipei de evaluare. Fiecare pericol trebuie discutat în cadrul echipei de evaluare a riscului pentru a finaliza procesul de identificare a pericolelor specifice.

să

intervieveze lucrătorii. Întrebările trebuie săaibăîn vedere dacă:

De

asemenea,

pentru

identificarea

pericolelor,

evaluatorul

trebuie

-

au avut loc deja accidente de muncăla postul de lucru respectiv,

-

au avut loc incidente sau accidente de muncăuşoare;

-

se cunosc bolile profesionale ce pot apărea la postul de lucru;

-

existăprobleme de sănătate asociate condiţiilor de la posturile de lucru.

În

cazul de faţă, pentru identificarea factorilor de risc, s-a utilizat lista generică

prestabilităde identificarea a factorilor de risc (Anexa 1), care se adapteazăla specificul locului de muncăşi a întreprinderii şi, în special, la prevederile legale în vigoare din domeniu[4].

 

ANEXA 1 LISTA DE IDE NT IFI CARE A FA CTORILOR DE RI SC

A

MIJLOACE DE PRODUCŢIE

1.

FACTORI DE RISC MECANIC

1.1.

Mişcări periculoase

1.1.1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:

- organe de maşini în mişcare

- curgeri de fluide

- deplasări ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor

1.1.3. Deplasări sub efectul gravitaţiei:

- alunecare

- rostogolire

- rulare pe roţi

- răsturnare

- cădere liberă

- scurgere liberă

120

   

- deversare

- surpare, prăbuşire

- scufundare

 

1.1.4.

Deplasări sub efectul propulsiei:

 

- proiectare de corpuri sau particule

- deviere de la traiectoria normală

- balans

- recul

- şocuri excesive

- jet, erupţie

 

1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:

 

- înţepătoare

- tăioase

- alunecoase

- abrazive

- adezive

1.3. Recipiente sub presiune

1.4. Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice

2.

FACTORI DE RISC TERMIC

2.1. Temperatura ridicatăa obiectelor sau suprafeţelor

2.2. Temperatura coborâtăa obiectelor sau suprafeţelor

2.3. Flăcări, flame

3.

FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1.

Curentul electric:

- atingere directă

- atingere indirectă

- tensiune de pas

4.

FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1. Substanţe toxice

4.2. Substanţe caustice

4.3. Substanţe inflamabile

4.4. Substanţe explozive

4.5. Substanţe cancerigene

5.

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:

 

- bacterii

- virusuri

- richeţi

- spirochete

- ciuperci

- protozoare

5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)

5.3. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)

B.

MEDIU DE MUNCĂ

1.

FACTORI DE RISC FIZIC

1.1.

Temperatura aerului:

- ridicată

- scăzută

121

 

1.2.

Umiditatea aerului:

- ridicată

- scăzută

1.3. Curenţi de aer

 

1.4. Presiunea aerului:

 

- ridicată

- scăzută

1.5.

Aeroionizarea aerului

1.6.

Suprapresiune în adâncimea apelor Zgomot Ultrasunete Vibraţii Iluminat:

1.7.

1.8.

1.9.

1.10

- nivel de iluminare scăzut

- strălucire

 

- pâlpâire

 

1.11. Radiaţii

 
 

1.11.1.

Electromagnetice:

 

-

infraroşii

-

ultraviolete

-

microunde

-

de frecvenţăînaltă

-

de frecvenţămedie

-

de frecvenţăjoasă

-

laser

 

1.11.2.

Ionizante:

 

-

alfa

-

beta

-

gamma

1.12. Potenţial electrostatic

1.13. Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)

1.14. Pulberi pneumoconiogene

2.

FACTORI DE RISC CHIMIC

2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici

2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3.

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

3.1.

Microorganisme în suspensie în aer:

- bacterii

- virusuri

- richeţi

- spirochete

 

- ciuperci

- protozoare etc.

 

4.

CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI

- subteran

 

- acvatic

- subacvatic

 

- mlăştinos

- aerian

122

 

- cosmic etc.

C.

SARCINA DE MUNCĂ

1.

CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE

1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite

1.2. Absenţa unor operaţii

1.3. Metode de muncănecorespunzătoare (succesiune greşităa operaţiilor)

2.

SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI

2.1. Solicitare fizică:

 

- efort static

- poziţii de lucru forţate sau vicioase

- efort dinamic

 

2.2. Solicitare psihică:

 

- ritm de muncămare

- decizii dificile în timp scurt

- operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.

- monotonia muncii

D.

EXECUTANT

1.

ACŢIUNI GREŞITE

1.1. Executare defectuoasăde operaţii

 

- comenzi

- manevre

- poziţionări

- fixări

- asamblări

- reglaje

- utilizare greşităa mijloacelor de protecţie etc.

1.2. Nesincronizări de operaţii

 

- întârzieri

- devansări

1.3. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă

 

- pornirea echipamentelor tehnice

- întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice

- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice etc.)

- deplasări, staţionări în zone periculoase

- deplasări cu pericol de cădere:

de la acelaşi nivel: - prin dezechilibrare

- alunecare

- împiedicare

de la înălţime: - prin păşire în gol

- prin dezechilibrare

- prin alunecare

1.4. Comunicări accidentogene

2.

OMISIUNI

123

2.1. Omiterea unor operaţii

2.1. Omiterea unor opera ţ ii 2.2. Neutilizarea mijloacelor de protec ţ ie Pentru identificarea factorilor

2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie

Pentru identificarea factorilor de risc existăşi situaţii în care evaluatorul va

şi consecinţele

specifice pericolului. În acest caz, trebuie săse informeze suplimentar despre acel pericol din diferite surse, precum:

avea

nevoie

de

informaţii

suplimentare

referitoare

provenienţa

- Legislaţia naţionalăîn domeniu;

- Coduri de bune practici în domeniul ssm;

- Standarde naţionale sau europene, studii de cercetare în domeniu;

- Cărţile tehnice ale echipamentelor de muncă;

- Fişele tehnice de securitate ale agenţilor chimici periculoşi;

- Marcajul echipamentelor şi al produselor;

- Planuri de instalare pentru infrastructura tehnicăşi utilaje;

- Certificate de inspecţie ale utilajelor, clădirilor şi utilităţilor;

- Pagini de web, ca de exemplu:

- http://www.protectiamuncii.ro

- http://www.inspectiamuncii.ro

- http://www.sanatateocupationala.ro

Evaluatorul, în plus, trebuie săse ţinăcont de valorile limităde expunere existente pentru anumite pericole (vapori, fum, praf, zgomot, vibraţii, radiaţii etc.). Cu toate acestea, când se analizeazăsituaţia unui post de lucru, nu este întotdeauna clar dacăaceste limite sunt depăşite. De aceea, evaluatorul trebuie săsolicite măsurători făcute de un specialist. Prin parcurgerea listei generice prestabilităde identificarea a factorilor de risc, s-au reţinut şi adăugat factorii specifici ai locului de muncăanalizat – “sudor” pe categorii ale elementelor sistemului de muncă, dupăcum urmează.

2.2.1. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

a. Factori de risc mecanic:

- cădere butelii de oxigen sau acetilenăîn timpul manipulării;

- răsturnare butelii de oxigen sau acetilenăcare nu sunt asigurate împotriva deplasărilor ne controlate;

- proiectare de corpuri sau particule de material incandescent;

- tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase;

- recipiente sub presiune - butelii oxigen, butelii de acetilenă;

- suprafeţe alunecoase pe platformele metalice la lucrul pe utilaje şi la înălţime datorităscurgerilor de lubrifianţi, a îngheţului în timpul iernii;

- cădere liberăde obiecte de la înălţime, datorităruperii accidentale a cablurilor de legare în cârligul podului rulant sau a palanelor.

b. Factori de risc termic:

- arsurătermicăprovocatăde contactul cu zgura, la dislocarea acesteia de pe

124

cordonul de sudură;

- temperaturăcoborâtăa pieselor cu care se vine în contact la lucrul în aer liber, în anotimpul rece;

- flăcări, flame - pericol de incendiu.

c. Factori de risc electric:

- curent electric (380 V) - electrocutare prin atingere directă, indirectăsau la apariţia tensiunii de pas.

2.2.2. Factori de risc proprii mediului de muncă

a. Factori de risc fizic:

- temperatura ridicatăsau coborâtăa aerului, în funcţie de anotimp, la lucrul în aer liber;

- caracterul special al mediului de lucru - uzurăprematurăa organismului;

- zgomot de fond (sub 86 dB);

- pulberi pneumoconiogene de minereu, cărbune (sub CMA) la lucrul în exterior afecţiuni respiratorii, oftalmologice; - radiaţii IR şi UV la lucrul cu arc electric.

b. Factori de risc chimic:

- gaze toxice rezultate în urma sudării - în special la sudarea cu arc electric;

- posibilitatea de formare a atmosferei explozive, în timpul lucrărilor de sudare în compartimente închise - explozii.

7.2.3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a. Suprasolicitare fizică:

- efort static prin intensitate;

- lucrul în poziţii forţate la lucrările de sudare la poziţie, la înălţime sau în compartimente închise;

- efort dinamic la ridicarea şi transportul manual al surselor, cablurilor, furtunurilor, materialelor.

b. Suprasolicitare psihică:

- stres psihic legat de pericolul de accidentare.

7.2.4. Factori de risc proprii executantului

a. Acţiuni greşite:

- identificarea, prin mirosire, a existenţei fluxului de acetilenăla bec;

125

- reglarea necorespunzătoare a parametrilor de lucru (debit de oxigen, debit de acetilenă, intensitate curent etc.);

- manipularea buteliilor de oxigen şi a portsuflaiului cu mâinile murdare de grăsime;

- utilizarea greşităa mijloacelor de protecţie din dotare (folosire pentru anihilarea efectului de "foc pe ţeavă");

- fixarea racordurilor furtunurilor fărăa se folosi coliere;

- realizarea operaţiilor de sudare fărăasigurarea condiţiilor de prevenire a incendiilor, exploziilor;

- folosirea de filtre de luminăne adecvate;

- cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, dezechilibrare, alunecare;

- cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol.

b. Omisiuni:

- ne utilizarea echipamentului individual de protecţie specific sudorului electric şi autogen.

În parcurgerea listei pericolelor identificate se caută posibilităţi de eliminare completăa lor. Dacăeliminarea pericolului nu este posibilă, în continuare trebuie săse identifice opţiunile de reducere a consecinţelor pericolelor. Trebuie, în special, săse acorde atenţie aspectelor tehnice şi organizatorice ale sistemului de muncăce pot sau nu pot fi schimbate. Numai acele pericole ce nu pot fi eliminate sau diminuate în mod rezonabil trebuie evaluate, pentru a determina dacăriscul respectiv este acceptabil sau nu. Factorii de risc identificaţi se înscriu în FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ(ANEXA 6).

2.3. Evaluarea riscurilor

Metoda propusă are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate a muncii pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se finalizeazăcu douădocumente centralizatoare, şi anume:

- FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ, care cuprinde nivelul de risc global pe locul de muncă.

Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncăşi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secţia, întreprinderea sau firma analizată.

- FIŞA (PLANUL) DE MĂSURI PROPUSE, care este un formular pentru

centralizarea măsurilor tehnice şi organizatorice prevăzute de standardele în vigoare, măsuri de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncăsub aspectul securităţii muncii.

Pentru evaluarea riscurilor (securităţii) muncii într-un sistem de muncăs-au utilizat următoarele instrumente de lucru[4]:

Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului

uman:

126

ANEXA 2[4] LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman)

Nr.

   

LOCALIZAREA CONSECINŢELOR

 

crt.

                 

Sistem osteoarticular

     

Organe

de simţ

   

Aparat cardiovascular

 

Membru superior

Membru

   

Ureche

Coloana vertebrală

Braţ

Palmă

inferior

   

Cutie craniană

Aparat respirator

Aparat digestiv

Antebraţ

Degete

   

Sistem muscular

CONSECINŢE POSIBILE

Cutie toracică

Abdomen

Tegument

Aparat renal

D

S

D

S

Coapsă

Gambă

Picior

Ochi

Nas

Internă

Externă

Sistem nervos

Multiplă

0

 

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

1.

Plagă

- tăietură

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

-

înţepătură

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

2.

Contuzie

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

3.

Entorsă

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

4.

Strivire

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

5.

Fractură

x

x

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

x

-

-

x

-

-

-

x

6.

Arsură - termică

 

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

 

-

chimică

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

7.

Amputaţie

 

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

x

8.

Leziuni ale organelor interne

-

-

x

-

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

x

x

9.

Electrocutare

 

-

-

-

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

10.

Asfixie

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

11.

Intoxicaţie

- acută

-

-

-

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

- cronică

-

-

-

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

12.

Dermatoză

 

-

-

-

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

13.

Pneumoconioză

 

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

14.

 

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pulberi organice şi substanţe toxice iritante (emfizem pulmonar, bronşităetc.) Astm bronşic, rinităvasomotorie

15. - - - - x x - - - - - - - -
15.
-
-
-
-
x
x
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-

112

16.

Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute (şoc, colaps caloric, degerături)

-

-

-

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

17.

Hipoacuzie, surditate de percepţie

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

18.

Cecitate

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

19.

Tumori maligne, cancer profesional

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

20.

Artroze cronice, periartrite, stiloidite, osteocondilite, bursite, epicondilite, discopatii

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

x

21.

Boala de vibraţii

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

x

-

22.

Tromboflebită

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

x

23.

Laringite cronice, nodulii cântăreţilor

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

24.

Astenopatie acomodativă, agravarea miopiei existente

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

25.

Cataractă

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

26.

Conjuctivite şi keratoconjuctivite

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

27.

Electrooftalmie

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

28.

Boala de iradiere

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

29.

Îmbolnăviri datorate compre – siunilor şi decompresiunilor

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

30.

Boli infecţioase şi parazitare

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

31.

Nevroze de coordonare

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

32.