Tinerii pe calea ntrebrilor

Laurentiu Dumitru
Cuvant inainte
Petting-ul, sarutul si aparenta feciorie (cuvant pentru cei indragostiti)
De ce cad, uneori, cei duhovnicesti?! (unui frate care intreaba)
Desfranatii si preotia. !ai pot sa slu"esc lui Dumne#eu ca preot? (raspuns catre un student de la $eologie
-Pastorala)
Concubinii, sinceritatea si femeia samarineanca
%eclamele si sufletul nostru
Pentru o presa ortodo&a
Pervertirea cuvintelor (deturnare de sens)
$oleranta de a#i' cal troian occidental intr-o %omanie urgisita?
(iata in )ristos versus integrarea europeana
*usinessman-ul si morala ortodo&a
+ndrei Plesu - intre armia cereasca si Plai cu boi
,spita multor intelectuali' $oate religiile sunt bune!
)ristos si indemnul la lectura (raspuns catre -eorge)
Paulo Coelho - sublim si periculos
De la indra#neala la badaranie. .amiliaritas Dei, dar pana unde?
!ai a"unge cineva in %ai in vremurile noastre?
Cum a reusit /oe ca in 0 #ile sa transforme arca in cea mai mare gradina #oologica?
Produsele din soia. ,mitatie de carne? ,mitatie de post?
Lacomia pantecelui - pacatul ce ne loveste de 1arbatori
,spita
Despre sinucidere. .ara )ristos, totul este intuneric si nebunie
2nde duc drogurile. De la e&ta# la mormant. Lideri roc3 - modele pentru milioane de tineri, victime ale
to&icomaniei
Ce ar fi lumea fara ,nviere? - ganduri pe marginea filmului $he *od4 -
!el -ibson si Patimile lui )ristos - dialog cu parintele Lucian -rigore
Cuvant inainte 55
,nca de multa vreme am inteles ca *unul Dumne#eu nu-i cruta pe teologi. Dumne#eu investeste in ei si cere indoit.
(ai noua, ce raspuns vom da la 6udecata lui )ristos pentru tacerea noastra, pentru confortul sporit pe care l-am
cautat, pentru starea caldicica in care ne-am complacut, pentru modul inspirat in care am imbinat duhovnicescul
cu lumescul?
Pe masa de lucru, re#emata de perete, am o icoana pictata cu !antuitorul )ristos7 Chipul repre#entat inspira
blandete, bunatate, insa in Cartea deschisa din mana 1a sta scris un cuvant necrutator' Orice pom care nu face
roada buna se taie si se arunca in foc (!atei 0, 89). 2n fel de sabie a lui Damocles, care atarna deasupra capului
meu, dar si un cuvant cu putere multa care m-a pus, pe mine, lenesul, la treaba. 1ub aceste auspicii am ispravit a
doua carte.
1pun 1fintii Parinti' De vrei sa te mantuiesti, cu intrebarea sa calatoresti. .irul rosu care strabate intreaga carte
este intrebarea calatoare. !a"oritatea cuvintelor adunate intre aceste coperti sunt raspunsuri - la diverse probleme
ale vremurilor de acum - la unele intrebari pe care tinerii mi le-au pus in ultimul timp. +m raspuns cat m-a luminat
*unul Dumne#eu.
!ultumesc arhiereului meu, Prea 1fintitul Calinic, pentru binecuvantari, sfaturi si incura"are, familiei mele pentru
dragoste, rabdare si spri"in. !ultumesc parintelui Lucian -rigore, parintelui (asile 1orescu, parintelui 1avatie
*astovoi, lui -igel Chia#na, lui Cristian Ducu, fratilor in )ristos de la Cenaclul cultural-religios Sfantul Gheorghe
- Pitesti, colegilor de la Argesul Ortodox, doamnei Lucretia (oicu, lui Danion si Claudiei (asile, precum si tuturor
cititorilor mei.
+ceasta carte a aparut si din vina lor.
*unul Dumne#eu sa va rasplateasca dragostea! (a port in rugaciuni!
Petting-ul, sarutul si aparenta feciorie
(cuvant pentru cei indragostiti)
Petting-ul, desi este pomenit prin unele lucrari postmoderne si paracrestine despre se&ualitate, era pana acum ceva
vreme un cuvant cvasi-necunoscut. +cest concept a intrat insa in limba"ul comun al adolescentilor nostri odata cu
pagina de se& a revistei lor favorite, Bravo:8;.
Bravo e&emplifica cele descrise in paginile de se&ualitate cu a"utorul a doi tineri minori, fata si baiat, fotografiati
nud. Da, se pare ca in %omania se admite asa ceva (cu acordul parintilor).
$ermenul de petting este utili#at pentru a descrie toate acele actiuni la care recurge perechea de adolescenti care
inca nu si-a inceput viata intima, dar care cauta totusi sa-si provoace placere se&uala reciproca:<;.
=l nu denumeste neaparat preludiul7 preludiul pregateste actul se&ual, petting-ul este o forma de provocare a
placerii se&uale la tinerii care inca nu si-au inceput viata intima. =i sunt dispusi sa faca orice pentru a provoca
placere partenerului, in afara de contactul se&ual:>;.
Petting-ul nu e doar inceput, debut, ci este va#ut si ca o activitate in sine, care e&clude e&istenta actului intim.
+ltfel spus, petting-ul vorbeste despre "ocul erotic (soft sau hard, dupa numarul de haine pe care le pastre#i pe
tine...). =l este o indeletnicire recomandata tinerilor inca feciori?virgini, de fapt acelora care din varii motive vor sa-
si pastre#e fecioria?virginitatea (cer ingaduinta a folosi si termenul de virginitate pentru ca asta se si doreste a fi
pastrata si nu fecioria care implica, se-ntelege, o anume curatie sufleteasca pe langa pastrarea intacta a pecetii
fecioriei). +ltfel spus, petting-ul se doreste a fi alternativa la actul intim pentru tinerii virgini, alternativa pentru
cei ce vor sa-si pastre#e (inca!!) virginitatea.
+ceasta amarnica alternativa e o mare amagire din care a gustat aproape intreg occidentul cand, prin unele
programe, tinerii adolescenti erau sfatuiti sa practice se&ul oral pentru a evita sarcinile nedorite:@;.
1a incercam sa meditam putin, cu sinceritate!
Cine are nevoie de promovarea acestei practici?!? ,ntr-o lume fara Dumne#eu ea e total desueta7 de ce sa-ti pastre#i
virginitatea, ea nu e o virtute, nu mai e o norma ceruta de Dumne#eu pana la casatorie, ci e un obstacol in calea
placerii si a implinirii poftelor firii... La ce mai e buna o astfel de feciorie, virginitate mai bine #is?? Cui foloseste?
.etelor care vor sa se amageasca ca mai sunt virgine doar pentru ca nu au practicat actul se&ual? = buna pentru
amagit parintii habotnici, fanatici, bisericosi care cer fetelor lor sa mearga la control ginecologic din timp in timp?
= buna pentru a spune la spovedanie sunt curata, n-am sarit parlea#ul?
Petting-ul il gasesc ca pe una din ispitele iscusite ale demonului desfraului. Dar ce, pacatuiesti? =sti inca
virgin?a? sopteste acesta. 1i medicul poate aduce marturie. +sta inseamna, in asce#a ortodo&a, a fi in
inselare:A;.
Bamenii stiu ca a fi in standarde aduce o oarecare stare de liniste si confort psihologic. =i nu se pot rupe de
mostenirea lor crestina, desi traiesc paganeste, si cauta sa implineasca o minima moralia care sa le linisteasca
constiinta.
Cate vedete desfranate care apar des pe micul ecran nu spun ca sunt credincioase C pentru ca trec uneori pe la
biserica, pentru ca se inchina uneori sau aprind o lumanare? (edem des prin cotidienele centrale si revistele de
high-life tinere artiste de saptespre#ece, optspre#ece ani (girls-band-uri:D;, vedete de-o vara si de-un refren
despre mare si soare) care se declara virgine, insa au comportament si vestimentatie de striptease, po#ea#a in
iposta#e care de care mai depravate (avand cautatura obraznica C Pilde 0, 8>), iar prin videoclipuri si concerte fac
diverse gesturi lascive, sen#uale, dansea#a obscen, iritant, fara pudoare. = de la sine inteles ca o virgina avand
infatisare de desfranata (Pilde 0, 8E) daca a a"uns sa-si e&puna trupul golas prin reviste inseamna ca a trecut de"a
de multe bariere psihice, emotionale7 ea e gata de mai mult:0;, insa neconsumand inca o relatie intima se considera
virtuoasa. 1e cred insa curate ca lacrima, inca n-au facut se&...De multe ori spun ca se pastrea#a tocmai din
ratiuni religioase.
2nii cititori s-ar putea sa-mi reprose#e ca-s partinitor. /u vreau sa para un comentariu cu valente de repros
generali#at la adresa unuia dintre se&e. +devarul e ca trupele mu#icale de baieti (boys-band-urile) au acelasi efect
asupra fetelor ca si trupele de fete asupra baietilor. De obicei insa baietii nu vorbesc despre fecioria lor, se "enea#a
cu ea, ei se lauda uneori si cu pacate pe care nu le-au savarsit, de aceea nu am e&emplificat in acest sens.
Demonul desfraului sopteste a#i mai mult ca-n alte timpuri' 6oaca-te cat vrei, cum vrei, esti si vei ramane totusi o
buna crestina daca nu faci se&. $anarul fan al acestor fetite incepe sa mearga dintr-o data dupa ele, ca un bou la
junghiere si ca un cerb care se zoreste spre capcana (Pilde 0, <<). 1i-a luat ultimul album, si-a luat si postere. +r
vrea si el o prietena asa de#inhibata ca artista din afis. ,nima lui se intinea#a, pofta creste, pacatul il paste.
Desfranarile din inima ies (cf. !atei 8A, 89). Dar inainte de a fi in inima, desfranarea s-a plimbat prin fata ochilor
lui.
Daca demonul desfraului s-ar da pe fata, lumea s-ar cutremura si s-ar pa#i de pacatul trupului. De-a lungul timpului
mii si mii de fecioare, dar si feciori, si-au pastrat curatia cu mari greutati, "ertfe si chiar cu pretul vietii (1fanta
$ecla, .ecioara =ufrasia, .ecioara =ufimia, /ichita martirul, tanarul 1epeos, etc.) si asta pentru ca au inteles prea
bine paguba desfraului si bucuria unirii cu )ristos.
,ntr-o conferinta parintele 1avatie *astovoi spunea pe-ntelesul tuturor' .iecarui gand trebuie sa-i gasim persoana
care-i sta in spate, pentru ca nici o stare si nici o idee nu se poate naste din senin, cineva a nascut-o. 1i daca ea imi
este straina mie, cineva a nascut-o in inima mea. 1i acel cineva, daca nu e de la Dumne#eu, este din cei care merg
impotriva Lui, si atunci, sa ma ridic si sa nu-l mai primesc:F;. 1a nu ne inselam deci, sa stim cine e cel ce ne
indeamna spre pacat, spre departare de Dumne#eu.
$ertulian (secolul ,,) istoriseste despre o tanara crestina care nu se retinea de la chefuri si petreceri imorale. Cu o
astfel de oca#ie, diavolul puse stapanire pe sufletul ei si ea ca#u "os, imbolnavindu-se. Preotul chemat la capul
muribundei a cunoscut indata ca diavolul o stapanea si, prin rugaciuni, cauta sa o scape. ,n timpul rugaciunii
diavolul se rasti la preot' De ce ma alungi? +m dreptul sa o stapanesc, pentru ca acest suflet se ratacise pe
pamantul imparatiei mele si l-am aflat in teritoriul meu. =&emple s-ar mai putea da. 2nele chiar din vremea
noastra. Parintii duhovnici le stiu mai bine. ,nsa consider ca nu trebuie sa a"ungem sa plecam urechea la ce spun
demonii prin nefericitii posedati, mai bine este pentru noi sa ascultam de glasul preotului care ne spune sa fugim de
locurile promiscue care ne vatama.
Diavolul insa, de cele mai multe ori, te lasa in pace cand mergi pe o cale gresita. B data inceputa insa lupta pentru
despatimire, pentru implinirea poruncilor =vangheliei, oricine v-a simti abitir lucrarea lui. +tunci sa ve#i ispite,
manie, hule, ganduri rele si alte probleme. +bia atunci cand ne vedem neputinta noastra si cand vom cadea in
genunchi si vom varsa lacrimi din inima, abia atunci Domnul va vorbi inimii noastre si ne va ridica, ne va mangaia,
ne va lumina. +ltfel spus, incercati sa luptati pentru adevarata feciorie si veti vedea ca fecioria pe care ati laudat-o
mai inainte era mai mult desfrau.
Consider ca ar trebui lamurit, in cheie ortodo&a, ce este fecioria. /imeni in Brtodo&ie nu a asociat fecioria doar cu
lipsa contactului se&ual propriu-#is. 1fintii Parinti nu se considerau fecioare pe cele care frecventau petrecerile
lumesti unde, de obicei, se afisau imbracate astfel incat sa atraga atentia asupra trupului lor, unde se indulceau
adesea cu discutii sen#uale si bauturi imbatatoare. +ltfel spus, e vorba de cele care asta#i merg prin discoteci,
cluburi sau baruri. De altfel, *iserica, prin Parintii ei, a mustrat o astfel de petrecere in mod frecvent, a#i insa, unii
preoti si profesori de religie se "enea#a a mai pomeni si astfel de situatii, considerand ca vor cadea in ridicol, caci
mai mari decat acestea se intampla in societatea noastra. /u se intelege insa ca foarte multe patimi intra in
sufletele tinerilor in astfel de locuri promiscue, si ca daca acestea n-ar fi frecventate, tinerilor le-ar fi mai usor sa se
pa#easca de lucrarea diavolului. Parintii acestia habotnici care inter#ic discoteca sau o ingaduie in anume conditii
(note ma&ime la scoala, a"utor casnic) stiu ca, in ma"oritatea ca#urilor, discoteca nu-i doar un banal loc de intalnire
intre prieteni, stiu ca nu e totuna cu a te intalni cu prietenii la scara blocului sau intr-un parc. B data cu debutul
frecventarii barurilor, discotecilor si altor locuri asemenea, oricine poate vedea la tanar?a schimbari de
comportament. +dolescentele vor de acum alte haine (toale, cum spun acestea), mai mulate, mai decoltate, mai
scurte, vor top-uri si tanga, vor accesorii de tot felul. ,nvariabil, daca vei intreba o tanara care nu se imbraca
provocator daca frecventea#a discoteca, va spune' /u!
.ecioria adevarata este in conceptia /oului $estament asociata cu intelepciunea. .ecioria trupului fara intelepciune
nu foloseste prea mult. .ara o vietuire crestineasca si fapte bune, fecioarele cu trupul se aseamana cu fecioarele
nebune din =vanghelie (cf. !atei <A, 8-8>). .ecioarele intelepte, care si-au agonisit in viata lor untdelemnul
faptelor bune si al milei, au intrat cu !irele Ceresc in Camara ,mparatiei lui Dumne#eu. .ecioarele nebune, care s-
au incre#ut in fecioria lor si nu si-au agonisit untdelemnul facerii de bine, au ramas afara in intuneric. +cestora din
urma fecioria trupeasca nu le-a folosit, caci !antuitorul le spune infricosatorul cuvant' Nu va cunosc pe voi (!atei
<A, 8<). De aceea si feciorii si fecioarele vremurilor noastre, pasionate de petting, ar trebui sa inteleaga ca nu-i de
a"uns doar a pastra fecioria trupului. /u spun ca-i usor, e o lupta cumplita, e nevoie de un suflet tare, indra#net,
care uraste necuratia dupa cum spunea marele ,oan -ura de +ur. Dar cand iubesti necuratia cum sa i#bandesti? De
aceea tinerii intreaba des' Pana unde putem merge?. Pentru ca iubesc deopotriva curatia si necuratia. Dar despre
pana unde? vom vorbi mai incolo. = nevoie de o mare nade"de in lucrarea lui Dumne#eu in viata noastra, o
predare in mainile Lui, caci de n-ar pazi omnul cetatea! in zadar ar priveghea cel ce o pazeste (Psalmi 8<D, 8).
Petting-ul include deseori nuditatea. +sa e&emplifica prin fotografii si revista Bravo. .rumusete straina am va#ut
si cu dansa mi-am ranit inima #icem in rugaciunile serii. =a ne este straina pentru ca nu ne apartine prin taina
/untii7 doar atunci femeia nu este stapana pe trupul sau! ci barbatul" asemenea nici barbatul nu este stapan pe
trupul sau! ci femeia (, Corinteni 0, @).
Curio#itatea desfranarii este in firea noastra. +nevoie se poate lupta cineva cu ea. Cea mai buna lupta, dupa
cuvantul +postolului, e fuga' #ugiti de desfranare (, Corinteni D, 8F). /oi nu suntem intr-atat de intariti incat sa o
acceptam in prea"ma noastra fara sa ne vatame (avi# celor care consuma pornografie C prin reviste, filme, internet,
etc.). /uditatea se&ului opus e ultimul lucru de care are nevoie ochiul tanarului, chiar literatura de specialitate
spune ca petting-ul propriu-#is incepe de la nuditate.
/uditatea, vederea unei femei de#bracate, a cau#at caderea lui David Psalmistul. Pare-ni-se noua ca suntem mai
puternici la virtute decat David, omul lui Dumne#eu? 1i totusi acesta s-a culcat cu sotie straina, sotia altui barbat.
1i asta de la privirea trupului gol care l-a umplut de pofta. Dumne#eu trimite la David pe Profetul /atan care-l
mustra. +bia dupa cuvantul profetului, David se tre#este la realitate si isi vine in fire. Am pacatuit inaintea
omnului! a zis avid catre Natan (,, %egi 8<, 8<). Putini stiu ca celebrul Psalm AE, psalmul pocaintei, e scris de
David cand a venit profetul /atan, ca sa-l mustre pentru femeia lui 2rie.
Despre un petting light se vorbeste si in viata 1fantului !artinian (8> februarie):9;. Pare un ca# iesit din comun si
poate mira pe aceia care nu stiu ca marii traitori au parte de ispite cumplite, la masura harului dobandit de la
Dumne#eu. Prin Paterice se spune ca diavolii se aduna in sihastrii si manastiri, caci acolo au de lupta, nu prin cetati
unde oamenii sunt nepasatori fata de mantuire. De aceea in scrierile ascetice se recomanda monahilor sa nu
priveasca femei sau chipurile monahilor carora nu le-a crescut barba7 calugarii au realmente parte de lupte pe care
noi, cei din lume, nu le putem banui. (iata 1fantului !artinian trebuie sa ne fie cuvant de folos si #iditor de suflet.
1olutia pe care ne-o pune inainte sfantul e una singura' .uga! 1fintii Parinti spun' toate luptele se castiga cu asalt.
1ingura lupta care se castiga cu fuga este lupta impotriva trupului:8E;.
1untem mai intariti noi decat Cuviosul !artinian? /oua, celor din lume, ni se pare ca nu suntem chiar asa
vulnerabili, mergem la pla"a unde-s atatea trupuri goale, privim la televi#or tot felul de entertaiment-uri si arareori
ni se pare ca ne-am tulburat. De fapt, noi nu sesi#am ca patima ne stapaneste de"a. Lupta pentru curatie, pentru
feciorie, e o lupta cumplita, ea insa dispare daca savarsesti pacatul intr-un fel sau altul. +tunci cand te miri ca nu ai
lupta de dus, de fapt ai si pierdut lupta. .ara doar si poate, dincolo de inocenta e alunecare. Bri traiesti in inocenta,
in candoare, prin mila si cu a"utorul lui Dumne#eu (ca#ul copiilor si a celor foarte tineri), ori esti muncit de pofta,
ori ai ca#ut savarsind pacatul. Dincolo de alunecare e iadul de#nade"dii sau raiul nade"dii in schimbarea vietii prin
venirea in fire ca si fiul cel curvar din =vanghelie:88;.
$rupul doar Domnul ne poate da putere sa il infranam. 1pun Parintii ca, odata cu trecerea timpului, unele ispite si
neputinte ne vor lasa, dar vom avea de furca pana la sfarsit cu mandria si desfranarea. =&ceptiile sunt e&trem de
rare si confirma regula. 1fantul ,oan 1cararul este unul dintre aceia. =l vorbeste despre demonul curviei din auzite,
din e&terior, nu din lupta personala' +m aflat ca lupul curviei adauga dureri celui bolnav si chiar in dureri ii
sadeste simtiri necuviincioase si scurgeri:8<;. De altfel, 1fantul ii lauda pe cei care se straduiesc sa-si depaseasca
firea, nu pe cei ce n-au parte de lupta.
1a nu ne "ucam cu focul, mai ales cand firea noastra este ea insasi aplecata spre curvie. B patima, cu cat e mai
hranita, cu atat e mai flamanda, imi spunea candva duhovnicul. 1olutia? Corectarea ei!
Cel?cea care face petting, si doar atat, deci nu a"unge a faptui propriu-#is pacatul trupesc, neindoios a fost pa#it?a de
harul Duhului 1fant. 1a planga pentru intinarea si necuratia sa si sa ,i multumeasca Domnului. Daca cineva persista
in aceasta practica sa stie ca Duhul nu va mai fi cu el:8>;, caci patima se cuibareste in inima, iar constiinta si-o va
adormi incetul cu incetul.
B3, deci petting-ul nu-i bun si nu-, place lui Dumne#eu ar putea spune tanarul cititor. Dar, totusi, pana unde
putem mergem? ,ntrebarea am au#it-o de nenumarate ori! ,nevitabil, tinerii incep sa intrebe despre sarut.
+ scrie despre sarut am considerat multa vreme ca este o ispita, chiar daca am fost deseori indemnat sa scriu pe
acest subiect de catre tinerii cu care intru in dialog... 1ubiectul este e&trem de delicat si nu merita lasat deoparte atat
timp cat tinerii cauta raspuns duhovnicesc la probleme lor.
!-a indemnat sa scriu si po#itia categorica impotriva sarutului intre adolescenti a unui parinte ravnitor al *isericii
noastre, po#itie "ustificata in mare parte, dar demorali#atoare din punctul meu de vedere.
$inerii nedusi la biserica (indiferenti din punct de vedere religios) au re#olvat si au depasit aceasta problema
mergand mai departe, cazand si savarsind pacatul trupesc7 insa ceilalti, tinerii credinciosi, duhovnicesti, traiesc in
$ristos, ducand o lupta permanenta pentru pastrarea fecioriei. +cestia din urma, stiind ca relatiile trupesti inainte
de casatorie sunt pacat, se nevoiesc si cu harul lui Dumne#eu reusesc, desigur nu toti, sa a"unga la nunta lor curati
si sa ia cununile lor cu vrednicie. +ceasta-i dragostea nascuta de nepatimire spre care ne cheama Dumne#eu.
$rupul cere cele ale lui si in multe ca#uri, tinerii credinciosi recurg, din pacate, la sarut ca la un fel de substitut
pentru viata intima. +cestia isi stabilesc limita pana la care vor merge, aceasta fiind de multe ori actul intim in sine
(pe care nu vor sa-l savarseasca pentru a nu pacatui in fata lui Dumne#eu). B eleva imi spunea in urma cu ceva
timp ca se intalneste cu prietenul sau aproape doar pentru sarut. +dica, se vad, schimba doua-trei vorbe si, in rest,
se saruta patimas timp indelungat... dar nu pacatuiesc cum fac altii... ,n schimb, se plangea de multele ispite
trupesti si de imaginatia pacatoasa care o chinuia #i si noapte. 1e simtea departe de )ristos si oarecum pe buna
dreptate pentru ca spune parintele +rsenie de la $echirghiol' ...cand te umpli de pofta trupeasca, ,l dai afara din
casa inimii $ale pe )ristos, Cel care a #idit-o si a rascumparat-o.
$raind sau nu in castitate, tanarul are insa de cele mai multe ori sentimentul ca sarutul nu e ceva grav si nici
periculos... daca stii cand sa te opresti. *ineinteles ca intre un baiat si o fata care se plac e&ista si atractie fi#ica,
caci nu poti sa-ti faci un prieten (o prietena) care nu te atrage. +ceasta ire#istibila atractie e manifestarea
instinctului se&ual si este mai agresiv la baieti decat la fete. De multe ori dragostea este confundata cu acest instinct
se&ual, de aici multele de#amagiri sentimentale. ,n adolescenta, de multe ori, tanarul confunda realitatea cu ceea ce
visea#a. =l este plin de dorinta, de curio#itate si nerabdare, e o lupta in sufletul sau' pe de o parte pofta din el, pe de
alta dorinta de a duce o viata curata, ferita de patimi. +r vrea sa fie si cu )ristos si sa i se ingaduie si o aplecare
spre sen#ualitate. Lupta duhovniceasca a tanarului credincios isi pierde din avant atunci cand intra in antura"ul unor
prieteni cu vederi mult prea moderne. = nevoie ca tanarul credincios sa se insoteasca cu cei ce gandesc ca el, mai
ales daca se simte labil, usor influentabil. /u este vorba aici de a fugi de lume, de a te insingura, ci de a de#volta
prietenii cu persoane care gandesc, simt in acelasi fel, care au aceleasi preocupari.
1puneam si in alt conte&t ca daca esti o fata tanara si credincioasa, dar te imprietenesti cu un tip cool, tare ca cei
din reclame, care nu tine cont de o minima moralia (nu e ce vrei, insa nici singura nu-ti place sa fii), dar care iti
respecta dorinta de a te pastra curata pentru nunta, intalnirile cu acesta se pot transforma in preludii nesfarsite, in
saruturi patimase. $otul pare in regula dar nu este, pentru ca sarutul devine acum substitut pentru viata se&uala.
,n principiu, fiecare ar trebui sa fie sincer cu sine si cu celalalt si sa stie care este limita, care gest e nascut din
iubire si care din patima, din pofta trupeasca. Cand e sinceritate si dragoste trebuie sa ai puterea de a spune
celuilalt' ma tulbur, imi tulbur mintea. *ineinteles ca se cere un anumit stadiu duhovnicesc, dar ideea e lesne de
inteles pentru oricine. 2n coleg de facultate, foarte sincer si deschis, mi-a spus odata ca i-a marturisit prietenei ca
sarutul il tulbura foarte tare, ca il aprinde de pofta si ca ar fi bine sa evite pentru o vreme acest gest, sa se intample
mai discret, mai rar. + inteles foarte bine si el, dar si ea, ca nu trebuie sa se "oace cu focul. Cand vanturile sunt
puternice, pe vreme de arsita, focul aprins in padure se imprastie repede. =l se stinge cu apa, nu cu materiale
inflamabile.
Cand vorbim cu tinerele fete despre machia", nu e intelept si pedagogic sa le dam ideea ca ar fi un pacat sa vrea sa
fie frumoase, sa placa celorlalti prin frumusetea chipului lor. Le putem indemna sa fie cat mai naturale cu putinta.
$ot astfel, e demorali#ator a vorbi impotriva sarutului cu vehementa si fara nuantare. Daca spui unui tanar sa nu se
sarute se indar"este si se indepartea#a voit de *iserica gasind-o traditionalista, conservatoare C in sens rau,
bineinteles. = preferabil sa le vorbim deschis, sincer, spunandu-le ca daca observa ca mintea o ia ra#na, sa incete#e,
mai ales in posturi. =ste si un bun prile" duhovnicesc de a tre#i interesul pentru invatatura ascetica despre pa#a
mintii. =u inca mai cred ca unii se pot saruta frumos, curat.
,n urma cu aproape noua ani aflandu-ma in mie# de noapte la o manastire, la un parinte imbunatatit C
ieroschimonah, am cercetat dintr-o prea mare curio#itate ce sfaturi le-a dat parintele celor ce au venit... in doi C
adica impreuna ca prieteni C referitor la sarutul intre tineri. +m observat ca unora le-a inter#is (cu blandete, cu
apropos) sa se mai sarute, iar altora le-a spus ca nu este nici o problema. !-a macinat, la momentul acela, foarte
mult raspunsul parintelui. !a intrebam, de ce ? De ce nu acelasi sfat la toti?:8@; +m inteles mai tar#iu ca unele
dintre cupluri au ca#ut in desfranare. Deci, din discutiile avute cu perechile respective, parintele intelesese ca sunt
ispitite de cele ale desfranarii, ceea ce s-a si va#ut mai apoi, de aceea le-a spus sa nu se mai sarute. Cuplurile care
primisera ingaduinta i-au inspirat probabil parintelui o mai mare ase#are sufleteasca si dragoste curata. *ineinteles
ca e o sabie cu doua taisuri, si ca, lucru lamurit, nu putem fi de acord cu saruturile cele nesfarsite, patimase
(denumite generic french %iss).
1aruturile nesfarsite sunt fara indoiala pacatoase, impulsurile erotice fiind declansate prin simtul tactil mai mult
decat prin cel vi#ual, chiar daca sunt aparent... adormite si tinute in frau. Parafra#and cuvantul lui )ristos' &u insa
va spun voua' (a oricine se uita la femeie! poftind-o! a si savarsit adulter cu ea in inima lui (!atei A, <F), putem
spune ca cine saruta femeie (sau barbat), poftind-o, a si savarsit adulter. *ine ar fi, desi cred ca-i cuvant greu
acesta, sa-ti saruti prietenul (prietena) cum ai saruta o icoana, adica cu gingasie, cu sfiala, cu adevarata dragoste si
fara pofta... 1a avem puterea de a recunoaste cand iubirile si gesturile noastre sunt desacrali#ate sau chiar
pier#atoare de suflet. ,conografia ortodo&a accepta, chiar daca unora pare necuviincios, icoana Dreptilor Parinti
,oachim si +na sarutandu-se. 1criptura insista pe sarutarea sfanta (ve#i si icoana 1fintilor +postoli Petru si Pavel)'
Salutati-va unii pe altii cu o sarutare sfanta (, Corinteni 8D, <E7 ,, Corinteni 8>, 887 %omani 8D, 8D).
,n alta ordine de idei, pe buna dreptate limba romana face distinctia intre sarut si pupat (o spune si parintele
1avatie in O pogorare la iad). +sa cum, de altfel, face distinctie intre feciorie si virginitate. .ecioria e mai mult
decat virginitate, nu este doar o stare trupeasca ci, mai ales, una sufleteasca. De aceea nu ne suna placut
engle#escul )irgin *ary. /e amintim si de cuvantul 1fantului (asile cel !are care spunea femeie nu am
cunoscut, dar fecior nu sunt.
/u e usor sa fii adolescent. /u e usor nici sa fii crestin. /ici viata nu e usoara, dar e luminoasa si capata sens doar
in )ristos.
%ecomandam tuturor sinceritate cu sine, cu prietenul de se& opus si cu duhovnicul. $anarul care va face asa cum
socoteste, fara discernamant, va trebui sa dea seama de faptele sale. Daca va asculta de altul, adica de duhovnic,
chiar daca ii pare nepriceput, va da acela seama. /u stiu care din acestea doua e mai grea. +scultarea e mai grea,
dar e mantuitoare.
/ada"duiesc ca prin acest cuvant nu ne-am propovaduit pe noi insine! ci pe $ristos +isus! omnul (,, Corinteni @,
A).
NOTE:
:8; +dolescentii sunt target-ul multor reviste' Bravo! Bravo Girl! (ool! (ool Girl! ,opcorn... $oate publicatiile
tinerilor au pagini?rubrici de se&ualitate, iar raspunsurile specialistilor, medici si psihologi, la intrebarile tinerilor
par a avea un numitor comun. +proape toate pre#inta ca firesti' inceperea vietii se&uale la varsta adolescentei,
masturbarea (care apare inca din copilarie!), recurgerea la avort etc. ,ntrebarile sunt uneori socante si bineinteles
ca raspunsurile sunt mai intotdeauna lipsite de discernamant, duhovnicesti nici nu se poate pune problema a fi... =
ingro#itor ca target-ul acestor reviste coboara pana la 9-8E ani, eu insumi va#and elevi din ciclul primar
achi#itionand Bravo. Ce invata acestia mici pentru care s-a "ertfit )ristos din revistele adolescentine? ,ata cateva
teme se&uale' 1ecretele e&citatiei, -hidul iubirii rapide, 1arutul perfect, Brientarea se&uala, Bnania C un
"oc al se&ualitatii (cu foto mai mult sau mai putin e&plicite), Po#itiile se&uale, One-night-stand-ul (relatia
se&uala de o noapte) cu pre#entarea avanta"elor si de#avanta"elor, etc., etc. ... $ira"ele sunt ametitoare, de multe ori
o editie a bilunarului Bravo sare de 8EE.EEE de e&emplare. Din ce am putut observa, ca si profesor, pot spune ca in
medie >-@ elevi dintr-o clasa cumparau si colectionau revista, insa, in pau#e, adunati in grupuri, o citeau si o
discutau intreaga clasa de >E de elevi... +sa ca putem spune, fara sa e&ageram, ca numarul real al celor ce citesc
Bravo, dar si alte reviste tineresti, este apro&imativ de un milion.
:<; (ictor *odo, 1orina *odo, &ducatia armoniei sexuale, =ditura Dacia, Clu" /apoca, <EE<, p. DF.
:>; ,bidem.
:@; (e#i artic. din -iua' -uvernul *lair incura"ea#a se&ul oral la copii7 aceasta idee fiind o parte a unui program
prin care se doreste reducerea numarului de sarcini nedorite in randul tinerilor (ve#i
http'??GGG.#iua.ro?archive?<EE>?E<?<<). +u fost si parinti care s-au scandali#at, dar nu pentru imoralitatea acestei
practici, ci pentru faptul ca nu pare a fi intru totul o solutie viabila, ca aceasta practica nu-i va opri de la se&ul
normal....
:A; Celor ce au vreme de citit si dragoste de )ristos le recomand espre inselare, 1fantul ,gnatie *riancianinov.
:D; Bops, Pops, 1pic4 sunt cateva dintre trupele de minore care se unduie pe $(.
:0; 2nele vedete ,layboy au recunoscut ca oferta de a po#a in revista li s-a facut inainte de 8F ani, apoi, dupa
implinirea ma"oratului au purces la reali#area pictorialelor pentru revista (ve#i ca#ul +ndreea +ntonescu, e&-
+ndrH). De nurii minorelor se folosesc insa si alte publicatii care nu intra sub incidenta eroticului, dar cochetea#a
cu el.
:F; Din conferinta ,uterea duhovniceasca a deznadejdii, +lba ,ulia, Postul Craciunului, <EE>. 1ursa' ,nternet.
:9; Preacuviosul !artinian a fost din Ce#areea Palestinei si a inceput sihastreasca traire pe cand era in varsta de
optspre#ece ani, petrecand prin pustii si prin munti. 1i plinind in sihastrie doua#eci si cinci de ani, printre alte multe
ispite a fost supus si la aceasta ispita a celui viclean' o femeie desfranata, imbracandu-se in haine de om sarac, a
venit la muntele acela unde se gasea sfantul7 si daca a inserat, a inceput a plange, ca si cum adica s-ar fi ratacit si s-
ar fi temut sa nu o manance fiarele, daca ar ramane afara. Deci se ruga de sfant sa o primeasca inauntru in chilie si
sa nu o lase sa fie mancata de fiare. ,ar el, va#and ca nu e cu putinta a o lasa afara, a primit-o inauntru, si el se duse
in chilia cea mai ascunsa a lui. ,ar dimineata va#and-o cuviosul schimbata la infatisare (caci purta acum
imbracaminte femeiasca frumoasa, cu care se impodobise peste noapte), a intrebat-o cine este si pentru ce a venit
acolo. Dar ea, fara de rusine, a #is' IPentru tine!J. 1i defaimand viata sihastreasca, si adaugand ca toti dreptii cei de
sub Lege s-au bucurat de petrecerea laolalta cu femeile, il indemna sa se apropie de ea. Cuviosul putin cate putin
indemnandu-se si subjugat fiind era gata sa cada in pacat a fost tras inapoi de la cadere prin dumne!eiescul
"ar. 1i, aprin#and multe gate"e (vreascuri, n.n.), a sarit in mi"locul focului, do"enindu-se si #icand-si' #$e vei
putea sa rab!i, %artiniane, focul g"eenei lasandu-te in voia poftei rusinoase, supune-te femeii&. 1i asa
ar#andu-se pe sine si smerind salbaticia trupului, pe femeia care se inteleptise va#and acestea, a trimis-o la
manastire. ,ar el, vindecandu-se de ranile focului si fiind dus cu barca de un corabier, a a"uns la o stanca din mare,
care era departata de uscat cale de o #i, si a locuit #ece ani acolo, fiind hranit de acel corabier. 1i iarasi a plecat de
acolo, pentru ca o fata scapata pe o scandura dintr-un naufragiu a a"uns pana la stanca pe care se gasea el. Cuviosul
scotand-o din mare, a plecat de acolo !icand ca nu poate sta laolalta iarba uscata si focul. 1i sarind in mare, cu
a"utorul unor delfini, care l-au luat pe spate, a a"uns la uscat. De acolo a trecut prin mai multe cetati #icand' I.ugi,
!artiniane, ca nu cumva iarasi sa te a"unga ispitaJ (caci asa hotarase sa-si petreaca si cealalta ramasita a vietii), a
sosit la +tena. 1i aici a adormit in Domnul, invrednicindu-se a fi ingropat cu mare cinste de episcopul locului si de
tot poporul. ,ar despre cele doua femei, se #ice ca' cea dintai s-a dus la manastire si traind acolo in curatie, s-a
invrednicit a face minuni7 iar cea de a doua, a ramas pe acea stanca din mare pana la sfarsitul vietii, imbracata cu
hainele barbatesti pe care i le-a dat corabierul ()ietile Sfintilor de peste tot anul, =ditura *iserica Brtodo&a,
+le&andria, <EE<, p. <DD).
:8E; (rampeie de viata. in invatatura ,arintelui &pifanie +. /eodoropulos, 1chitul romanesc Lacu, 1fantul !unte
+thos, <EEE, p. 8<>.
:88; ,n vechile carti ortodo&e nu se gaseste sintagma fiul risipitor, ci fiul curvar. $ermenul risipitor este
foarte general, insemnand cheltuitor, nechib#uit si nu e inteles de tot omul vremurilor noastre cu semnificatia lui pe
care o da te&tul biblic. /u e grav faptul ca fiul din =vanghelie era risipitor (cheltuitor), caci putea sa-si risipeasca
averea facand milostenii, cum au facut mai tar#iu multi 1finti Parinti ai *isericii noastre, ci faptul ca i-a risipit cu
desfranatele. Conclu#ia pildei e ca fiii desfranati sunt asteptati de catre $atal iubitor sa-si vina in fire. =i devin ceea
ce au fost mai inainte si li se reda demnitatea de fii. +sta e marea taina a crestinismului' celor care se intorc la
)ristos, nu li se pomeneste trecutul. =i sunt considerati oameni noi transfigurati de harul lui Dumne#eu.
:8<; 1fantul ,oan 1cararul, in #lorilegiu filocalic, =ditura )erald, *ucuresti, p. 8>@.
:8>; Pentru a pastra harul Duhului 1fant, trebuie sa nu primim nici un gand care nu-, place lui Dumne#eu, ne
spune 1taretul 1iluan.

:8@; +semanarea nu inseamna identitate. 1untem atat de particular amprentati, incat a crede ca acelasi pacat,
savarsit de mai multi oameni, ar putea fi vindecat prin aceeasi reteta, nu este decat o grava si profunda eroare...
+ceasta e prime"dia stereotipiei duhovnicesti..., a necercetarii atente, prin particulari#are, a fiecarui om... (C. C.
Cioma#ga, 0ucrarea, =ditura Kiua, <EE@, p. F9).
$e ce cad, uneori, cei du"ovnice'ti() 55
(unui frate care intreaba)
Din scrisoarea ta inteleg ca ai un prieten deosebit. =ste cel mai serios dintre toti prietenii tai. =ste foarte atent cu
viata sa duhovniceasca. !erge cu regularitate la 1fanta Liturghie, posteste, se roaga cu bucurie (cu %ugaciunea lui
,isus, dar si cu acatiste si catisme din Psaltire), citeste carti duhovnicesti, a"uta pe oricine ii cere a"utorul. + fost si
ramane in continuare un model de ase#are sufleteasca, chiar daca ai aflat de la cineva ca a trecut printr-o cumplita
cadereL, ai aflat ca o buna perioada de timp a trait in concubina". /u in alte timpuri, ci acum, de curandL =sti
sigur ca la mi"loc nu-i vorba de nici o minciuna, desi, spui ca ti-ai fi dorit sa fie.
$e tangui si plangi pentru el, pentru durerea inimii lui, pentru teribila lupta de a iesi din patima, pe care, desi nu ti-a
marturisit-o, o banuiesti prea bine caci Mcine cade de sus, se loveste mai tareN. .erice de tine ca ceea ce se considera
a fi, de obicei, pricina de "udecata sau sminteala, la tine a devenit pricina de plans pentru aproapele. !a bucur sa
descopar o dragoste asa de mare si implinirea unui cuvant al Catehismului' M!antuitorul fericeste nu numai pe cei
ce-si plang pacatele proprii, dar si pe cei care-si frang inima si plang pentru pacatele semenilor lor, rugand pe
Dumne#eu sa le dea caintaLN:8A;. ,nsusi !antuitorul 1-a intristat si a plans pentru pacatele celor din ,erusalim,
din Capernaum si din alte cetatiL +postolul Pavel, la randul sau, ne indeamna sa plangem cu cei ce plang, cu cei
in suferinta (cf. %omani 8<, 8A).
Caderile celor duhovnicesti, intr-adevar, nu sunt simple caderi. +cestia stiu prea bine ce inseamna pa#a mintii,
ispita, pacat, "udecata, %ai si iadL
+i mai aflat ca intre timp fratele s-a marturisit si, cu mila lui Dumne#eu, s-a indreptat. 1lava Domnului! !a intrebi
cum a putut sa cada intr-un pacat asa mare o persoana foarte anga"ata in viata duhovniceasca?
(at sunt de necercetate judecatile 0ui si cat de nepatrunse caile 0ui (%omani 88, 8>). /oi putem sa cercetam
motivul caderii, dar numai Dumne#eu stie cau#a tuturor lucrurilor. /umai =l stie motivul pentru care a ingaduit
aceasta. Daca-ti spun ca a ca#ut din lucrarea diavolului poate imi vei replica' M*anuiam asta!N !ai mult, raspunsul
acesta pare a fi uneori varianta simplista de a lamuri problemele duhovnicesti. 1implista si deloc profilacticaL
Discutam deuna#i in redactie o problema ridicata de unii tineri apropiati de *iserica' M= omul capabil de orice
fapta? Poate el cadea in orice pacat?N
,ata ce spune 1fantul !acarie =gipteanul intr-o omilie de-a sa' M+m intalnit deseori printre frati pe unii care au
primit atata har si bucurie, incat timp de cinci sau sase ani spuneau ca pofta s-a stins in ei. Dar dupa aceasta, pe
cand socoteau ca s-au eliberat definitiv de ea, rautatea, care era ascunsa, s-a tre#it in ei si au fost mistuiti de pofta,
incat se intrebau uimiti' de unde a venit dupa atata timp, atata rautate asupra lor? De aceea, in mod firesc, nimeni
dintre cei cu mintea intreaga nu indra#neste sa spuna' +vand harul in mine, sunt liber fata de pacat7 ci, ambele
realitati harul si pacatul lucrea#a intru mintea mea. Cei ce n-au e&perienta lucrurilor, pe cand harul lucrea#a cat de
cat in ei, socotesc ca de"a au invins, ca sunt crestini desavarsiti. =u, insa, #ic ca asa stau lucrurile' dupa cum atunci
cand soarele stralucind pe cer, in aer curat, vin in "urul sau norii si il acopera, intunecand va#duhul, fara insa sa-l
vatame, pentru ca el ramane intreg in lumina si in elementul sau7 la fel stau lucrurile si cu cei ce nu sunt cu
desavarsire curatiti7 desi traiesc in harul lui Dumne#eu, ei sunt stapaniti in adancul lor, de pacat. =i au porniri
naturale si ganduri puternice pentru Dumne#eu, dar nu sunt cu totul de partea bineluiN:8D;.
Deci, cinci sau sase ani pofta s-a stins in ei, nu mai aveau nici o patima, si totusi patimile au navalit din nou asupra
lor. Caderile usoare in urcusul duhovnicesc, pentru cei ce s-au hotarat pentru aceasta cale, sunt aproape
inevitabile... Desfraul e insa o cadere grava ce poate fi evitata. =l este o forma de aposta#ie, mai ales in situatia in
care ai cunostinta cea buna. Patima aceasta Mtradea#aN e&istenta unei vointe slabe, caci, stim bine, )ristos nu
ingaduie sa vina asupra noastra ispite mai mari decat putem duce. 1fintii, desi au ca si noi fire neputincioasa, au
insa vointa buna, cuget bun. Bare crede cineva ca 1fantul (italie (<< aprilie), cel care mergea noaptea la bordel
pentru a marturisi prostituatelor invatatura lui )ristos si a le chema la pocainta, nu avea instinct se&ual? +vea cu
siguranta, dar inainte de orice avea vointa bunaL
Patericul spune, pe de alta parte, ca patima in om nu este niciodata MomorataN, ci doar MadormitaN prin mila si
lucrarea lui Dumne#eu:80;. = vorba aici de o alta nuanta, insa mesa"ul e acelasi' nimeni niciodata sa nu se creada
nepatimitor! !ulti Parinti spun ca, fara harul lui Dumne#eu, omul poate cadea chiar si in neputinte si patimi pe
care, de obicei, le stapaneste cu strasnicie. Cu toate acestea socotesc ca sunt atatea fapte nefiresti, imorale, chiar
scabroase, pe care moda sau mass-media de a#i le pun pe taraba, insa cel cu buna-cuviinta, crescut frumos, nu va
cadea, pentru simplu motiv ca nici macar nu gandeste asemenea caderi sau chiar ii displac total. Ca sa faci pacatul,
inainte de toate, trebuie sa-ti placa sa-l faci. Probabil ca prietenului tau, ca#ut si ridicat, i-a placut pacatul si,
totodata, a fost scarbit de caderea sa, ca si odinioara .ericitul +ugustin.
Cum a putut sa cada prietenul tau intr-un pacat asa mare, el, iubitorul de Dumne#eu, care trebuie sa fi fost
de#gustat de pacat, de lucrarea diavoleascaL? Ce a putut indeparta harul incat fratele sa cada in pacate de rusine?
1a ne amintim de caderea %egelui David. 1pun Parintii ca s-a datorat unui gand semet' M/u voi cadea in veacN.
!andria indepartea#a lucrarea harului dumne#eiesc, smerenia ii arde pe demoni, spun in esenta cartile
duhovnicestiL Cred ca smerenia e mai importanta decat asce#a si, daca n-o avem, Dumne#eu ne lasa sa cadem in
pacate ca sa ne vedem neputinta si sa ne smerim. ,n multe ca#uri, mandria poate face mai mult rau decat
desfranarea. Cred ca fiecare trebuie sa ne cunoastem limitele, sa vedem cati talanti avem, sa nu incercam sa facem
nevointe peste puterile firesti. Dumne#eu nu ne cere mai mult decat putem sa facem, asa cum spune si parintele
+rsenie *oca in (ararea +mparatiei' M,n fiecare om este inchisa o masura a lui, dupa cum ne asigura si 1fantul
Pavel (%omani 8<, >)7 peste aceasta masura sa nu treaca nimeni. +ratarea si implinirea in firea noastra a tuturor
darurilor nasterii noastre de sus, din Duhul 1fant, e ceea ce numim desavarsirea, cea la masura fiecarui ins. .iecare
e in#estrat si trimis sa implineasca un rost al lui Dumne#eu in oameni. De#velirea si intelegerea acestui rost sau
destin ascuns in noi, in fiecare, dupa atotstiinta de mai inainte a lui Dumne#eu, nu poate fi de#gropat fara
cunostinta si luarea aminte a unui duhovnic iscusit, care are gri"a si mestesugul sa inlature toata piedica si
nepriceperea, ca sa poata avea loc de ele voia cea buna a lui Dumne#eu, care era ascunsa in tineN:8F;.
Desavarsirea, cea la masura noastra, asta trebuie sa cautam in noi insine, ascultand de duhovnicul nostru. 1i mie mi
s-a intamplat sa incerc sa fac mai mult decat eram in stare si de fiecare data m-a costat. /u putem toti sa facem
nevointele pe care le fac unii sfinti C nu trebuie sa ne intristam, Dumne#eu nu ne cere asta C trebuie sa nu lenevim,
sa avem mintea trea#a, sa facem ceea ce suntem in stare.
Din pacate e&ista astfel de caderi, am cunoscut si eu persoane care au avut caderi mari dupa niste eforturi
duhovnicesti deosebit de mari, poate e&agerat de mari. Desigur, )ristos stie ce este in sufletul fiecaruia, cata
sinceritate are in dorinta de a se apropia de Dumne#eu. =l nu paraseste niciodata pe cei ce il cauta cu inima curata.
Pe de alta parte, viata curata nu se castiga de a#i pe maine, a#i sunt pacatos, maine sunt sfant (decat in ca#uri
e&ceptionale). $rebuie sa recunoastem ca pacatul este in noi dupa cum scrie si 1fantul +postol Pavel (%omani 0,
8@-<A) si, deci, fiind in noi avem de luptat cu el pana la moarte, desi avem harul pe care il primim prin 1fintele
$aine. ,nsa MLcei care #ic ca pacatul nu este in om se aseamana acelor oameni care, inghititi de valuri, nu recunosc
acest lucru si #ic' Am auzit un vuiet de ape. =i sunt inghititi de valurile rautatii si nu recunosc ca pacatul e in mintea
si in cugetele lor. 2nii dintre acestia sunt dotati cu intelepciune si vorbesc multe lucruri interesante, dar vorbirea lor
nu este dreasa cu sarea cea cereasca. =i povestesc despre cina imparatului, fara sa fi primit sau sa fi gustat ceva din
eaN:89;.
Caderea mai poate veni din neascultare fata de duhovnic. (ai mieL 1unt multe e&emple de caderi din pricina
neascultarii si in Pateric. 1pui ca fratele are duhovnic iscusit. = mare lucru, caci nu e chiar usor sa gasesti un
duhovnic iscusit.
%evenind la fratele, important este ca el nu a de#nada"duit, ca s-a ridicat si merge mai departe. + biruit )ristos in
inima Lui C caci fratele L-a chemat, cu siguranta, de multe ori pe timp de pace, in vremea #ilei sau in cea a noptii.
+ biruit nade"dea in mila lui Dumne#eu, singurul care infranea#a firea. 1pune 1fantul ,oan 1cararul' M%abdator este
lucratorul care nu cade, sau isi castiga, din caderi biruinteN:<E;. Doamne fereste insa a ne arunca noi insine in
pacat pentru o pocainta mai bunaL +sta ar fi o mare ratacire.
+s mai face o preci#are, si te rog sa ma ierti pentru ea, dar ti-o spun pentru ca am au#it-o si eu de la duhovnic si m-
am folosit. /u mai asculta ce #ic altii in astfel de situatii, o fi, n-o fi adevarat C nu stim! Cine asculta vorbele de rau
fata de aproapele sta de vorba cu dracii!L /-ai au#it de oameni care se iubesc, locuiesc sub acelasi acoperis si
traiesc in castitate? 2nii se si casatoresc pentru a nu da prile" de "udecata. Bricum fratia ta nu l-ai "udecat si asta-i
foarte important.
1a presupunem ca totul e adevarat. /u-i vorbi prietenului tau niciodata de caderea lui. $recutul din care el s-a
ridicat nu mai e&ista. Dumne#eu a uitat pacatul lui, uita-l si tu. +minteste-ti ca Mnoi-ceilaltiN doar in aparenta
suntem curati si roaga-te din inima spunand' MDoamne, iarta-ma si pe mine si pe prietenul meu!N.

:8A; (redinta ortodoxa, =ditura !itropoliei !oldovei si *ucovinei, ,asi, 899D, p. @8A.
:8D; 1fantul !acarie =gipteanul, Scrieri. Omilii duhovnicesti, P1* >@, =.,.*.!.*.B.%., pp. 809-8FE.
:80; 1e spunea despre un batran, ca a facut cinci#eci de ani, nici paine mancand, nici vin band degrab si #icea ca a
omorat curvia si iubirea de argint si slava desarta. 1i a venit la el avva +vraam, au#ind ca a spus acest cuvant. 1i i-a
#is lui' tu ai spus cuvantul acesta? + raspuns batranul' da. *i i-a !is +vraam: iata, intra in c"ilia ta si gasesti pe
rogojina ta o femeie poti sa socotesti ca nu este femeie( ,aspuns-a batranul: nu, dar ma lupt cu gandul sa
nu ma ating de ea- +tunci a !is +vraam: iata, n-ai omorat patima, ci este vie dar este legata- ,arasi cand
umbli pe drum, ve#i piatra si harburi, iar in mi"locul acestora, aur7 poate mintea sa socoteasca pe acesta ca pe
acelea? Kis-a batranul' nu, dar ma lupt cu gandul sa nu-l iau pe el. 1i a #is +vraam' iata este vie patima, dar este
legata. !ai departe, #ice iarasi avva +vraam' iata, au#i despre doi frati, ca unul te iubeste, iar altul te uraste si te
vorbeste de rau. De-or veni la tine, ii ai deopotriva pe amandoi? %aspuns-a batranul' nu, dar ma lupt cu gandul sa
fac bine celui ce ma uraste ca si celui ce ma iubeste. Kis-a avva +vraam lui' apoi iata ca sunt vii patimile, dar
sunt numai legate de sfinti (,atericul egiptean, +lba-,ulia, 899@, pp. >A->D).
:8F; Parintele +rsenie *oca, (ararea +mparatiei. 1ursa' http'??GGG.nistea.com?boca.htm
:89; 1fantul !acarie =gipteanul C Scrieri, Omilii duhovnicesti, P1* >@, =.,.*.!.*.B.%., pp. 80D.
:<E; 1fantul ,oan 1cararul in #lorilegiu filocalic, =ditura )erald, *ucuresti, <EE>, p. 8>>.
$esfr.na/ii si Preo/ia 55
*ai pot sa slujesc lui umnezeu ca preot1
(raspuns catre un student de la $eologie - Pastorala)

/imic sa nu faci fara sfat,
intreaba inainte de orice pe oricine, chiar pe un copil,
rugandu-te lui Dumne#eu ca sa-ti raspunda prin acela'
,ata dreapta socoteala!
(1fantul ,oan 1cararul)

+deea acestui articol s-a nascut din discutia sincera! deschisa cu un student de la /eologie - ,astorala.
Seriozitatea problematicii ridicate m-a facut sa cred ca merita o tratare speciala si nu doar un raspuns 2evaziv2 la
,osta redactiei:<8;! in nadejdea ca se vor folosi si alti teologi.
,roblema ridicata de studentul teolog se refera strict la pacatul desfranarii pe care l-a savarsit demult! dinainte de
intrarea la /eologie! cand nu ajunsese la cunostinta adevarului! un pacat mai vechi! spovedit si nerepetat! pentru
care a varsat lacrimi. *ai apoi! studentul s-a invrednicit si de impartasirea cu Sfintele /aine.
2Stiu ca Sfintii ,arinti sunt categorici! insa vedeti vreo sansa sa pot sluji lui $ristos ca preot12 intreba studentul
aproape plangand. (oncret! cel ce a desfranat si s-a pocait mai poate primi hirotonia1

,ntr-adevar, desfranarea este unul din impedimentele la preotie, dupa cum spune si 1fantul 1imeon al
$esalonicului' ...cel ce curveste dupa bote# sau a avut tiitoare nu poate sa fie arhiereu, preot, diacon sau altceva
din randuiala preoteasca:<<;. $ot astfel se e&prima ,oan Postitorul, !arele (asile si nu numai ei' Cel ce a curvit
macar o data, preot sa nu se faca. ,mpedimentele la preotie sunt, de altfel, mult mai multe, dar nu le vom pomeni
acum.
$rebuie sa-ti marturisesc ca am simtit ca vrei, desi nevrednic fiind, sa te apropii de preotie din dragoste pentru
)ristos si pentru oameni si nu pentru alte pricini nebinecuvantate. Cand ai amintit de .ericitul +ugustin am simtit
ca vrei sa spui ar trebui sa se poata, vreau din tot sufletul sa-, slu"esc Lui...
=&ista acel canon care se refera la fostii pagani, carora prin bote#, li se iarta desfranarile si pot sa se faca preoti:<>;
(e si ca#ul .ericitului +ugustin, care-si marturiseste in (onfesiuni - ,,,, 8 - viata desfranata, si care dupa convertire
va a"unge episcop). ,ata, deci, ca bote#ul sterge desfranarea. Logica e simpla, paganul (necrestinul) desfranand nu
se leapada de )ristos pe care nu-L stie. Celui bote#at, crestinului adica, desfranarea i se socoteste ca o forma de
aposta#ie, el intinea#a haina bote#ului. (edem dar ca impedimentul nu sta in intinarea trupului, ci in vointa. Cel
care a putut sa schimbe mangaierile harului pe mangaierile unei femei, nu prea mai are ce sa faca in altar. Cu toate
ca si pentru acesta este pocainta. $u, care ai primit bote#ul de mic, dar nu ai avut cunostinta cea buna, traind intr-o
familie si intr-o societate care nu pun pret pe invatatura crestina, mai rea decat cea pagana, socotesc ca poti fi
"udecat precum paganii, mai ales ca - imi amintesc cand mi-ai spus - n-ai facut %eligie in scoala. -andesc ca tu nu
te-ai lepadat de )ristos cand ai facut acel pacat, ci ai urmat chemarile firii ca#ute, caci numai )ristos infranea#a
firea, noi nu putem:<@;. Pe urma, cand ai cre#ut, ti-ai indreptat viata, ai aratat ca ai vointa buna. +sadar, canoanele
sunt pentru boala vointei, poate nu atat pentru intinarea trupeasca, pentru ca si paganii s-au intinat trupeste, dar
Dumne#eu ii face preoti, de se vor indrepta, pentru ca n-au stiut . +sa si tu n-ai stiut. Desi e&ista un e&emplu in
,ateric in care se iarta si unui episcop, deci si celui ce a stiut, care, ca#and in desfranare isi anunta turma ca nu mai
e vrednic de o asa mare dregatorie7 credinciosii nu vor insa sa se desparta de arhiereul lor, asa ca parintele
porunceste sa treaca toti cu picioarele peste dansul la iesirea din biserica si doar asa va primi sa ramana.
Credinciosii fac intocmai, iar dupa aceasta se aude glas din cer' Pentru multa lui smerenie i-am iertat pacatul:<A;.
Canoanele in acest ca# sunt insa categorice, toate vorbind de caterisire:<D;. =le n-au fost desfiintate, ci doar
Dumne#eu a lucrat in mod e&ceptional in acel moment caci' 0a oameni aceasta e cu neputinta! la umnezeu insa
toate sunt cu putinta (!atei 89, <D). +cest e&emplu nu poate fi "ustificare pentru desfranarea in cunostinta de
cau#a7 daca cineva, acum, ca si teolog, savarseste pacatul desfraului, nu-l pot vedea preot. Canoanele sunt
categorice. Desfranatul nu-i bun crestin, cu atat mai mult bun preot nu poate fi.
1unt unii care spun ca tunderea in monahism lucrea#a si ea in acelasi chip, ca in ca#ul paganului care primeste
bote#ul. +devarul e ca nu stiu sa fie pomenita aceasta situatie intr-un canon. De ce am crede ca cei tunsi in
monahism pot primi mai usor preotia decat mirenii, oare e tunderea mai mare decat pocainta, decat baia lacrimilor?
+r fi o "ustificare - monahul moare lumii, el ingroapa intreg trecutul, se naste din nou, primeste un nou nume, se
imbraca in haina ingereasca. 1a #icem, dau un e&emplu, ca ,oan a desfranat, dar ,oan nu mai este, el este acum
monahul ,oanichie. ,oan nu poate primi hirotonia, ,oanichie insa poate. Bare ieroschimonahul Daniil 1andu $udor
despre care se spune ca era un dandy al anilor O>E si caruia i se imputa, bunaoara, o tinerete cam intempestiva,
aventuroasa si boema:<0; inainte de accidentul aviatic, era vrednic de primirea hirotoniei? Pare-mi-se ca si la
parintele Paulin Lecca, putem deduce din unele pagini ale sale, ar fi ca#ut in acest pacat in tinerete.
(orbim de pocainta, de lacrimi, insa, canoanele spun ca nu-s de a"uns pentru primirea hirotoniei pentru cel ce a
ca#ut in desfrau. $otusi, se naste intrebarea' cu ce e mai mare *ote#ul decat Pocainta (!arturisirea) din aceasta
perspectiva a curatirii?7 caci, iata, paganul desfranat care vine la )ristos poate primi hirotonia (pentru ca a fost
spalat de toate pacatele anterioare botezului), insa crestinul care a plans pentru pacatul lui, primind bote#ul
lacrimilor, nu mai poate primi preotia! 1fantul ,oan 1cararul spune insa lamurit' Desi cuvantul e indra#net, i#vorul
lacrimilor dupa bote# e mai mare decat bote#ul. Deoarece acela ne curateste de pacatele noastre de mai inainte, iar
acesta, de cele de dupa aceea. 1i primindu-l pe acela toti ca copii (bote#ul - n.n.), ne-am intinat dupa aceea7 prin
acesta (i#vorul lacrimilor, pocainta - n.n.) insa l-am curatit si pe acela:<F;. Ce sa mai vorbesc de primirea 1fintei
,mpartasanii care e unire cu )ristos... Poti fi gasit vrednic de $rupul si 1angele Domnului, dar nevrednic de
preotie?
Cine poate spune ca pricepe $ainele Domnului, cine-L poate ingradi pe =l? +nima curata zideste intru mine!
umnezeule si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele (Psalmi AE, 88) spune Psalmistul si noi impreuna
cu el. 1tim noi cum lucrea#a Domnul in inima smerita ce se roaga cu #drobire pentru pacatele savarsite? Putem noi
spune ca nu-l innoieste intru totul pe cel ce plange, dupa cuvantul 1fantului Pavel' eci! daca este cineva in
$ristos! este faptura noua" cele vechi au trecut! iata toate s-au facut noi (,, Corinteni A, 80)? Daca omul si-a
spovedit si si-a urat pacatul, acesta se sterge din toate cartile care este scris' si din cartile dreptatii lui Dumne#eu, si
din cartile firii noastre... +stfel, el nu mai este pomenit la "udecata:<9; spune 1fantul $eofan.
(in si pun in cumpana o istorioara. 1e spune ca un episcop a oprit de la slu"ire un preot care ca#use intr-o cursa,
pare-se ca i se pusese ceva in bautura, apoi, o femeie fara Dumne#eu a pacatuit cu el. Preotul nu facuse pacatul cu
voie, insa episcopul l-a oprit de la slu"ire. Dupa foarte multa vreme in care preotul a plans pentru aceasta rea
intamplare, episcopul il cheama sa slu"easca si el impreuna cu soborul la o inmormantare. 1e spune ca atunci cand
preotul cu pricina a rostit' ...$u esti ,nvierea si (iata... mortul s-a ridicat din sicriu. %eplica ierarhului' Poate ca
Dumne#eu te-a invrednicit de darul facerii de minuni, dar Liturghia nu-ti ingadui sa o savarsesti. 1i iar revin la
pilda cu episcopul din ,ateric si inteleg ca sunt multe taine de nepatruns.
1e poate ridica intrebarea de ce unele canoane se respecta cu acribie, iar fata de altele e&ista o mai mare ingaduinta,
e&ista un anume pogoramant? Daca "udecam dupa randuielile canonice, ,oan =vanghelistul a fost chemat prea de
tanar, necanonic, la lucrarea apostoliei (arhieriei), iar 1fantul Petru care se leapada de Domnul (deci aposta#ia#a)
este reprimit totusi in ceata apostolilor. *ineinteles ca vremea apostolica are situatiile ei cu totul aparte si nu trebuie
sa le "udecam astfel.
/u am in intentie sa cree# confu#ii, ci intentione# sa lamuresc ca problema e, in situatia ta, cu totul alta.
+i pacatuit sau n-ai pacatuit, ai sau nu >E de ani - varsta canonica pentru preotie, asta e o parte a problemei. $oti
suntem nevrednici! Bricat de curat ar fi cineva slu"irea aceasta e prea mare. Daca ne-am lua dupa vrednicia care se
cere, n-ar mai fi nimeni preot pe pamant.
De-ai fi curat ca ingerii si sfant ca ,oan *ote#atorul, preot nu poti sa fii spune Parintele Cleopa citand pe =frem
1irul:>E;. -andesc ca daca duhul dragostei te indeamna la plinirea cuvintelor psalmistului 3avna casei tale m-a
mancat (Psalmi DF, 88), doresti a te invrednici de darul preotiei si, spune 1criptura, bun lucru doresti (cf. , $imotei
>, 8). /u cred ca esti din aceia care incearca sa puna cu orice pret mana pe preotie, asta fiind insa o alta
problema:>8;.
$oti sunt nevrednici, e adevarat ca unii sunt mai nevrednici decat altii, insa doar unii au chemare:><;. Deci,
dincolo de toate acestea, ai chemare? Caci daca ai chemare de la Dumne#eu, lucrurile se limpe#esc. ,mi amintesc
un cuvant al vrednicul patriarh ,ustinian' Preotia este o chemare de la Dumne#eu - 1fantul +postol Pavel spune
despre sarcinile preotiei ca nu se iau de la sine, ci prin chemare:>>; (cf. =vrei A, @). !ulti tineri urmea#a cursurile
de teologie, dar nu toti vor primi preotia, din lipsa de chemare.
Chemarea nu-i acelasi lucru cu vocatia. = adevarat ca $eologia este o facultate vocationala7 unii a"ung aici din
vocatie, altii a"ung sa si-o descopere in vremea studiilor, altii sfarsesc studiile nedand semne ca ar avea-o. Cred ca
atunci cand Dumne#eu cheama pe cineva la slu"irea altarului tine cont de vocatia si de inima omului. Chemarea se
vede mai lesne in ca#ul hirotoniei intru arhiereu. /u stiu ca un staret de manastire sau vreun arhimandrit sa-si
depuna de buna voie, de la sine chemare, dosar pentru hirotonia intru arhiereu.
/u pot sa fiu de acord cu un cuvant al unui profesor de teologie argesean care spunea teologilor absolventi sa nu
creada ca nu au chemare de vreme ce au absolvit $eologia. /u are a face una cu alta. Daca un tanar teolog se
cununa civil, traieste in concubina" si face cununia religioasa dupa o vreme e semn clar ca n-a priceput nimic din
viata crestina, macar ca a facut $eologia. Ce sa caute unul ca acesta in sfantul altar?? Cum sa poata el, fara duh de
pocainta, sa invete pe altii ce-i viata crestineasca? Dumne#eu care poate toate, nu face insa tot ce poate si cred ca
nu cheama la slu"ire pe cel ce n-are un cat de mic inceput de pocainta. *atranul Porfirie al grecilor, isi amintea un
ucenic, spunea' 2nii teologi, spune parintele, sunt teologi doar dupa diploma, fiind in realitate niste teologi-
neteologhisiti:>@;.
1unt convins ca arhiereul te va chema, de va fi de la Dumne#eu. Cum afli ca ai chemare? %oaga-te cu smerenie si
pocainta. %oaga-te cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu tot cugetul tau !arelui +rhiereu )ristos si daca =l te
doreste te va chema cu siguranta. ,nsusi )ristos 1-a rugat inainte de a chema pe +postoli. 1i pe noi ne invata sa
facem asemenea' 3ugati pe omnul secerisului ca sa scoata lucratori la secerisul sau (!atei 9, >F). 1pun ca daca
e de la Dumne#eu episcopul te va chema. ,ar cand te va chema sa primesti. Poate iti pare o gluma, cum sa te cheme
tocmai pe tine?, gandesti cu siguranta ca esti un necunoscut in multimea de teologi. ,nsa la Dumne#eu toti sunt
cunoscuti... =u stiu mai multe ca#uri din vremea noastra, nu doar din 1criptura, cand episcopul a chemat teologi
anonimi in diverse impre"urari la hirotonie. +m sa-ti relate# doar unul. +m avut un minunat coleg, parintele
/icolescu ,uliu, slu"itor in pre#ent la +#ilul de batrani din Pitesti, care dupa o viata intreaga in care a fost profesor
de sport, mergand cu cativa elevi la !anastirea 1lanic, a fost sfatuit de Prea 1fintitul Calinic aflat acolo, sa urme#e
$eologia. 1i-a dorit mult sa devina preot, insa nu indra#nea nicicum. + absolvit $eologia, dar nu indra#nea sa
mearga sa ceara hirotonie. Parintele =piscop insa nu l-a uitat, ci l-a chemat.
,nsa daca vrei sa te duci nechemat, du-te, dar personal nu-ti recomand! Consulta-ti si duhovnicul in problema
aceasta. +sa ma gandesc eu ca e in firea lucrurilor, mai ales dupa ce m-am sfatuit cu preoti cu mult discernamant
inainte de a purcede la redactarea raspunsului pe care mi l-ai cerut, constient fiind ca harul lucrea#a prin preot in
chip tainic.
Parintele ,lie Cleopa, urmand indemnul 1fantului 1imeon al $esalonicului, daca gasea in candidatul la preotie un
pacat greu, opritor conform sfintelor canoanelor il trimitea la episcop:>A;. ,n general, pot sa spun, parintii
imbunatatiti nu dau marturii prea usor, sunt constienti ca nu-i de "oaca cu hirotonia:>D;, preferand, in unele situatii,
sa-si trimita fiul duhovnicesc la episcop. +cesta, incunostiintat fiind, poate decide sa-i acorde sau nu dispensa prin
iconomie duhovniceasca. $rebuie preci#at ca prin dispensa nu se abroga canoanele, ci numai se interpretea#a
temporar spre a se aplica de la ca# la ca#, in spiritul legii Domnului si al *isericii:>0;.
Parintele +rsenie Papacioc intr-un dialog cu tinerii spunea' Daca te-ai dus sa ceri un sfat la un episcop al lui
Dumne#eu, raspunsul vine de la Dumne#eu prin acel episcop. Daca nu ti-a convenit, atunci sa stii ca pe Dumne#eu
l-ai clevetit. Deci duceti-va ca la omul pe care Dumne#eu il tine acolo:>F;.
Pericolul apare cand teologul vrea sa forte#e mana si binecuvantarea arhiereului. +dica, se poate intampla - nu #ic
ca-i ca#ul tau, si ingaduie-mi sa vorbesc la general de acum - sa mearga careva cu dosarul si cererea pregatita, sa
spuna episcopului ca-i licentiat, ca are nevasta, iar in satul lui natal e loc vacant si el e omul potrivit. !ai poate
adauga si marturia unui duhovnic ales anume care sa intareasca faptul ca-i vrednic de preotie si lucrurile se re#olva
rapid. De aceea am spus ca eu personal n-as recomanda mersul la episcop de buna voie si nesilit de nimeni, pentru
ca e&ista riscul acesta, anume de a pune problema pacatului opritor de la hirotonie atat de voalat incat sa iasa cum
vrea teologul aspirant si nu cum vrea Duhul 1fant. = adevarat ca Duhul 1fant nu hirotoneste pe toti cu vointa 1a,
dar lucrea#a prin toti....:>9;. +rhiereul are datoria de a-l cerceta - in lumina canoanelor - pe cel ce doreste sa
devina preot. /u pun la indoiala vigilenta vreunui episcop, doar ma tem de lipsa de sinceritatea a unora dintre
absolventii facultatilor de teologie.
Cel care, avand impedimente ma"ore la preotie, se duce cu dosarul sa primeasca hirotonie poate oare spune ca a
avut chemare de la Dumne#eu? 2nde e marele risc?! La intalnirea cu )ristos la ,nfricosatoarea 6udecata... Ce-ai
cautat in altar? Cine te-a chemat!? Ce poate raspunde atunci cel nechemat? De aceea, ma repet, vorbeste chiar cu
marele +rhiereu )ristos problema aceasta, ai nadejde:@E; ca Dumne#eu care stie inimile fiecaruia te va chema
prin episcop daca va voi sa-, slu"esti Lui astfel, desi, de buna seama, sunt multe feluri de slu"iri. Cine n-are
impedimente ma"ore la preotie gasesc ca se poate duce la episcop sa discute despre o eventuala hirotonie, dupa ce
in prealabil a primit binecuvantarea duhovnicului. 1pun sa discute, nu sa mearga sa ceara ca si cum s-ar cuveni sa
primeasca...
.rate, un lucru stiu, ca dragostea toate le rabda. 1i mai stiu ca trebuie sa avem cu totii dragoste si pocainta, ca
dragoste fara pocainta nici nu poate fi. /u contea#a daca eu sau altcineva le vede pe acestea doua la tine, oamenii
se pot insela. )ristos sa le vada la tine si, crede-ma, te va chema.
Daca *unul Dumne#eu te va invrednici de slu"irea altarului nu uita sa multumesti in fiecare clipa a vietii tale
aidoma +postolului Pavel' *ultumesc (elui ce m-a intarit! lui $ristos +isus! omnul nostru! ca m-a socotit
credincios si m-a pus sa-+ slujesc! pe mine! care mai inainte huleam! prigoneam si batjocoream. /otusi am fost
miluit! caci in necredinta mea! am lucrat din nestiinta (, $imotei 8, 8<-8>). ,ar apoi nevoieste-te, ca sa faci
temeinica chemarea si alegerea ta (cf. ,, Petru 8, 8E).
+isus i-a zis a treia oara' Simone! fiul lui +ona! *a iubesti1 ,etru s-a intristat! ca i-a zis a treia oara' *a iubesti1
si +-a zis' oamne! /u stii toate. /u stii ca /e iubesc. +isus i-a zis' ,aste oile *ele (,oan <8, 80)

:<8; = vorba de rubrica MPosta redactieiN din saptamanalul Argesul Ortodox.
:<<; 1fantul 1imeon al $esalonicului apud +rhim. /icodim 1achelarie, ,ravila bisericeasca, editia a-,,-a, 899D, p.
9E.
:<>; MCatehumenii care au "ertfit idolilor, apoi au fost bote#ati pot sa fie hirotoniti, ca unii care au fost spalati de
toate pacatele anterioare bote!uluiN C +ncira 8<. (+rhim. /icodim 1achelarie, ,ravila bisericeasca, editia a-,,-a,
899D, p. F0)
:<@; Pe aceasta tema vorbeste foarte frumos Parintele 1avatie *astovoi in cartea +ntre #reud si $ristos, =ditura
!arineasa.
:<A; Cf. ,atericul egiptean, +lba-,ulia, 899@, pp. >>0->>F.
:<D; (e#i 1fantul /icodim +ghioritul, (arte foarte folositoare de suflet, =ditura =piscopiei, %amnicul (alcea, pp.
@F-@9. 2nii ar putea spune ca aceste canoane referitoare la caterisire s-au cristali#at chiar in vremea scrierii
,atericului insa aceasta nu e logica potrivita. 1i in situatia descrisa in ,ateric si in intocmirea sfintelor canoane a
lucrat acelasi Duh 1fant.
:<0; %evista 3ost, nr. D ? august <EE>, 1ursa' http'??GGG.romfest.org?aug<EE>?stcanoni#are.shtml
:<F; 1fantul ,oan 1cararul, #lorilegiu filocalic, =ditura )erald, *ucuresti, p. 8>A.
:<9; 1fantul $eofan Kavoratul, *antuirea in viata de familie, =d. 1ophia, <EE@, p. 0E.
:>E; Ne vorbeste ,arintele (leopa 4, =ditura =piscopiei %omanului si )usilor, 899A, p. 98.
:>8; 1unt unii care vad in preotie o afacere (si revista (apital s-a grabit s-o defineasca astfel). +cestia ar fi in stare
sa puna mana pe preotie cu orice pret. .ereste-te deci de a da bani pentru hirotonire sau parohie. 1fantul ,oan -ura
de +ur spune ca' M!ulti au rapit preotia cu bani, dar n-a fost cine sa-i vadeasca, n-au au#it cuvintele spuse de Petru
odinioara lui 1imon !agul (.aptele +postolilor F, 8F-<@). +sta nu inseamna ca au scapat de pedeapsa7 vor primi o
pedeapsa cu mult mai cumplita decat aceea pe care ar fi primit-o pe pamant, pentru ca istoria lui 1imon !agul nu i-
a invatat minteN (1fantul ,oan -ura de +ur, espre feciorie. Apologia vietii monahale. espre cresterea copiilor,
=.,.*.!.*.B.%., <EE8, p. >9). Pentru pacatul simoniei, dupa canoane, e&ista un singur fel de pocainta' indepartarea
de la slu"ire ca un nechemat si nevrednic, caterisirea.
:><; ,ntr-o rugaciune de la !aslu preotul spune' MCare si pe mine smeritul si pacatosul si nevrednicul robul $au,
cel incurcat in multe pacate si tavalit in patimile de#mierdarilor, m-ai c"emat la sfanta si preainalta treapta a
Preotiei, ca sa intru in ceea ce este dincolo de catapeteasma, in 1fanta 1fintelor, unde sfintii ingeri doresc sa
priveasca si sa auda glasul =vangheliei Domnului Dumne#eului nostru si sa vada cu ochii lor chipul 1fintei
6ertfeLN (*olitfelnic, =.,.*.!.*.B.%., 899F, p. 8<F). ,ata frate maretia preotiei. $e indemn sa citesti si sa recitesti
/ratatul despre preotie al 1fantului ,oan -ura de +ur. +i sa ve#i acolo maretia si sublimul preotiei, marea
responsabilitate de care !arele ,oan a fugit din tineretile lui. +nahoretii din vechime aveau drept principiu sa fuga
de femei ca de foc, unii spuneau ca de vin sau ca de episcopiL De episcopi fugeau, pentru ca acestia puteau sa-l
smulga pe monah din viata sa monahala si sa-i confere preotia (cf. Lucien %egnault, )iata cotidiana a parintilor
desertului in &giptul secolului +), Deisis, 1ibiu, <EE@, p. AD).
:>>; Si nimeni nu-si ia singur cinstea aceasta, ci daca este chemat de Dumnezeu dupa cum si Aaron (=vrei A,
@). Chemare au avut si profetii (echiului $estament. +postolii au fost chemati, mai apoi Pavel a fost chemat.
,nsusi !antuitorul a fost trimis. ,ata ce spune o profetie despre !esia a lui ,saia' +ata Sluga *ea pe (are o sprijin!
Alesul *eu! intru (are binevoieste sufletul *eu. ,us-am peste &l uhul *eu si &l va propovadui popoarelor
legea *ea (,saia @<, 8).
:>@; +nastasios 1otirios $#avaras, Amintiri despre Batranul ,orfirie! parintele nostru duhovnicesc! stravazator si
inainte-vazator, =ditura *unavestire, *acau, <EE<, editia a-,,-a reva#uta, p. @<.
:>A; Ne vorbeste ,arintele (leopa 4, =ditura =piscopiei %omanului si )usilor, 899A, pp. 880-88F.
:>D; Parintele Paisie Blaru de la 1ihla sfatuia pe ucenicii lui care erau la randul lor duhovnici' M!are atentie pe cine
recomandam la hirotonie, ca ne asteapta aspra "udecata. Ca unii au fost hirotoniti cu nevrednicie, impotriva
1fintelor Canoane, si au facut greutati *isericii lui )ristosN (,arintele ,aisie uhovnicul, =ditura !itropoliei
!oldovei si *ucovinei, ,asi, 899>, p. 0@). Despre aceasta atentie sporita vorbesc multi parinti, pe care nu-i mai
pomenim aici.
:>0; +rhimandrit /icodim 1achelarie, ,ravila bisericeasca, editia a ,,-a, 899D, p. D@.
:>F; Parintele +rsenie Papacioc apud uhovnici romani in dialog cu tinerii (editia a-,,-a), =ditura *i#antina,
*ucuresti, 8999, p. 8>8.
:>9; +rhimandrit /icodim 1achelarie, ,ravila bisericeasca, editia a ,,-a, 899D, p. 9E.
:@E; %egretatul Parintele Dionisie ,gnat de la Colciu, cel mai iubit duhovnic roman athonit, are un cuvant care-ti
poate da multa nade"de' M+ntrebare' O alta problema' sunt oameni care au facut #acultatea de /eologie! dar
inainte de a ajunge la umnezeu! poate in adolescenta! au avut unele caderi trupesti! si si-au pierdut fecioria... (e
sa faca1 Sa se gandeasca sau nu la preotie1 5nii dintre ei au incercat sa se pocaiasca! sa duca viata evlavioasa.
(e parere aveti' e bine sau e rau1 Sfintii ,arinti au zis ca cine nu e fecior nu e bun sa fie preot. ar unii
duhovnici ii trimit pe tinerii care dupa cadere s-au pocait sa isi asume crucea preotiei! numai pentru a fi de folos
celorlalti. uhovnicul spune' 6Ar fi bine sa te indrepti spre preotie...7. ar Sfintii ,arinti spun altceva. %aspuns'
+sa scriu 1fintii Parinti, sigur, asa este hotararea. Dar duhovnicii mari si episcopii dupa voia lui Dumne#eu "udeca
lucrurile. Daca intamplator dau in niste nevoi mari, ii dau binecuvantare cate unei persoane in felul asta. Dar el
singur nu poate sa ceara lucrul asta. 1i nu poti sa #ici' Mnu-i nimic ca a ca#utN. +ntrebare' ar daca episcopul si
duhovnicul judeca totul! si dau binecuvantarea! iar cel in cauza are framantari! nu e sigur ca e bine sa fie
hirotonit! si are ganduri de indoiala1 %aspuns' Daca episcopul si duhovnicul dau binecuvantarea, atunci acela sa
aiba pace' se cunoaste ca a gresit, dar Dumne#eu l-a iertat, fiindca a facut ascultare. =piscopul si duhovnicul vad
niste greutati mari, de aceea i-au dat binecuvantarea7 este nevoie de preot. Pe cine sa trimita? = atata lume care cere
Liturghie, cere bote#uri, cere fel de fel de slu"beN (Ne vorbesc parinti athoniti, =ditura *unavestire, -alati, <EE>,
pp. F8-F<). De retinut ca Parintele preci#ea#a ca teologul cu pricina nu poate cere singur hirotoniaL
Concubinii, sinceritatea si femeia samarineanca 55
,n timpul liber mi se intampla sa rasfoiesc diverse reviste mondene, incerc sa le iau pulsul, sa inteleg ce se mai
intampla prin lumea aceasta. ,n multe dintre aceste reviste de Mhigh-lifeN (desi high-life s-ar traduce prin Mviata la
inaltimeN, la standarde inalte, acolo nu vad decat viata de "os, pamanteasca, lumeasca, vad neputintele firii noastre
laudate si preamarite). Citesc, din ce in ce mai des, prin astfel de reviste, articole si interviuri cu si despre vedetele
noastre autohtone ca nu se mai pune pret pe casatorie, preferandu-se concubina"ul, Mcasatoria de probaN. Duhul
vremurilor noastre estompea#a constiinta crestina7 concubinii nu-si mai traiesc pacatul cu sfasiere de inima pentru
situatia in care se afla si pe care ar trebui sa o depaseasca. Keci de cantareti, pre#entatori de stiri si alte vedete $( C
modelele vremurilor de a#i C afirma, spre e&emplu, cu nonsalanta' Mcasatoria este doar o hartie! ce sa fac cu ea.
Siguranta in relatie se bazeaza pe cei doi oameni implicati! pe cat de mult isi doresc sa fie bine! nu pe un petic de
hartieN. !a feresc sa insir nume, sa le pomenesc aici pentru ca nada"duiesc ca vor a"unge, cu mila lui Dumne#eu, la
o intelegere crestina a vietii.
$raiul in comun fara acte, deci si fara binecuvantarea lui Dumne#eu in $aina Cununiei in fata 1fantului +ltar C
subiect discutat si rasdiscutat7 am mai scris si eu pe aceasta tema. Dialogul dintre teolog si o astfel de persoana
Mdeschisa la minteN foarte previ#ibil, fad, conventional' M)ristos condamna desfraul!N, MDar nu desfranam, noi ne
iubim. Prostitutia este desfrau!N:@8;. M(a iubiti, dar tot desfranare este, caci nu v-ati unit prin /unta7 chiar daca nu
e o relatie pe bani si chiar daca nu mai aveti pe altcineva, va iubiti cu patima, nu doar prostitutia e pacatN. MDa, dar
noi credem in Dumne#eu si-L iubim si =l ne iubeste pe noiLN. MDa, dar nu sunteti in randuiala Lui, cine-L iubeste
pe Dumne#eu asculta de poruncile LuiLN, etc. B situatie de viata care intristea#a sufletele teologilor nostri sinceri
in lucrarea lor, care se simt de#armati de neputinta de a arata concubinilor Calea. 1ituatie aproape fara iesire,
potentialul dialog sec, searbadL
,ata insa o pagina nou-testamentara, arhicunoscuta de altfel, care ne de#valuie atitudinea corecta pe care trebuie sa
o aiba cei (cele) care spun ca n-au nevoie de acte si, implicit, de ritualuri. = vorba de convorbirea !antuitorului
)ristos cu femeia samarineanca la fantana lui ,acov. ,isus ii vorbeste femeii de apa cea vie pe care de o va bea
cineva nu va mai inseta in veac, caci apa aceasta se va face in acela i#vor de apa curgatoare spre viata vesnica (Cf.
,oan @, 8@). Ca sa nu mai insete#e, samarineanca cere aceasta apa de la )ristos, iar +cesta, ispitind-o, i-a zis'
*ergi si cheama pe barbatul tau si vino aici. #emeia a raspuns si a zis' N-am barbat. +isus i-a zis' Bine ai zis ca
nu ai barbat. Caci cinci barbati ai avut si cel pe care il ai acum nu-ti este barbat. Aceasta adevarat ai spus.
#emeia +-a zis' oamne! vad ca /u esti prooroc (,oan @, 8D-89).
!a gandesc ca si femeia samarineanca si-o fi #is ca n-are nevoie de acte si ritualuri popesti. =a avea nelamuriri in
ceea ce priveste credinta (intreaba pe Domnul in ce loc se cuvine a se inchina), insa se-ntelege din cuvantul
=vangheliei ca nu punea pret pe randuielile lui Dumne#eu si traia ca atare. Dar iata ca ,nsusi Dumne#eu vine la ea
si in fata MProoroculuiN ea nu poate sa spuna' M(in imediat cu barbatul meuN, ci M/-am barbat!N.
)ristos cere de la noi sinceritate7 ne cere sa nu ne mintim si sa nu ne mai ascundem dupa tertipuri si atitudini la
moda. /oi ne putem minti usor pe noi insine, suntem firi slabe. !ediul ne influentea#a, high-life-ul o cere,
concubina"ul e trendy, se poartaL
)ristos striga insa inspre toate aceste vedete concubine care-si povestesc viata si principiile fara de Dumne#eu prin
reviste' MN-ai barbat8 (sau N-ai femeie8). Cel cu care esti acum nu-i al tau. (ino-ti in fire. .ii sincera ca si femeia
pe care am intalnit-o odinioara la fantana lui ,acov de langa cetatea 1ihar a 1amariei. /u te-am va#ut in fata
1fantului +ltar cerand binecuvantarea de a trai impreuna, in iubire, toata viata. /u te pot lauda, cum am laudat-o pe
femeia aceea. /u traiesti dupa legea !ea, nu te cunosc pe tineN.
*unul Dumne#eu sa dea gandul si cuvantul bun al samarinencei tuturor celor care cred ca n-au nevoie de
randuielile lui )ristos!
:@8; Despre se&ualitatea premaritala scrie pe intelesul tinerilor Danion (asile in e&celenta lucrare (artea Nuntii,
=ditura =gumenita, <EE@, (ve#i cap. espre mirajul sexualitatii). Pe aceasta tema mai recomand .ericitul
+rhimandrit =pifanie ($heodoropulos), #amiliei ortodoxe 9 cu smerita dragoste, 1chitul Lacu, 1fantul !unte
+thos, <EE8, in special capitolul Necasatoria si fecioria difera sau se identifica1 (p. <F si urm.). +ici cuviosul
parinte grec lamureste ca desfranare nu e doar relatia intima pe bani, ci si Mintregirea dragosteiN unei perechi care se
afla in afara $ainei /untii.
,eclamele si sufletul nostru 55
)ad ceea ce-mi arati8
Aud ceea ce-mi spui8
(itesc ceea ce scrii si ma intreb' pentru ce1
(Campania de non-violenta in mass-media sustinuta de $elevi#iunea P+P)

$raim fara doar si poate intr-o lume caleidoscopica, intr-o lume poleita, intr-o lume sclipitoare... = de-a"uns sa
deschi#i televi#orul pentru a te convinge de acest lucru. La orice fel de emisiune te-ai uita, te lovesc din cand in
cand... reclamele. 2neori, dimpotriva, am sen#atia ca reclamele sunt intrerupte de fragmente de film... 1-ar parea
ca-s bine venite, caci mai afli lucruri noi si utile, ca de e&emplu' trebuie sa arunci periuta cat mai repede, pentru a
nu da nas in nas cu virusii, sa-i lucre#i numai din taste pe colegii care te enervea#a, sa mananci napolitane,
raspun#and cu gura plina la telefon si sa spui respectivului ca a gresit numarul, etc. !ai aflu ca daca ai un brat plin
de ciocolate poti spune ca ai fost in paradis sau ca matreata e flagelul inceputului de mileniu (cine oare m-a
mintit spunandu-mi ca 1,D+ e acel flagel?...), ca barbatii nu se mai satura de bere, nu de sete, ci deoarece e
musai sa strangi capace pentru concurs. !ai aflu si ca, de nu cumperi sapunul sau detergentul potrivit sau nu
consumi sare iodata, esti un om terminat si faci parte din turma. ,nteleg din ce vad ca reclamele la alcool sunt
facute special pentru betivi... %eplicile din spoturile publicitare observ ca au devenit automatisme in discutiile
dintre tineri (gen Pleaca, bre, ca iei vopseaua!, ,nca una si ma duc, etc.). Cred ca intai le-am au#it pe strada si
apoi am inteles ca-s luate din reclame... +flu, de asemenea, ca produsele de fast-food (numite inspirat in argoul
american jun%-food - adica hrana nesanatoasa, moarta, cu multe calorii) sunt naturale, probabil pentru simplu
motiv ca au in continut cel putin un ingredient sanatos.
,nteleg din ce vad ca se&ul, alu#iile se&uale pot vinde orice produs (de la sapunul care face spuma pe pielea
catifelata a top-modelelor, pana la bran#a topita a colegului care anima mintea unei fetite de clasa a ,,,-a care se
intreaba' Daca ma saruta data viitoare!!?. /o comment!).
,ncepand chiar din postul +dormirii !aicii Domnului s-a facut reclama de promovare a laptelui de consum. De ce
tocmai de atunci? Probabil din intamplare... =a cuprindea o cursa de vaci, nu de tauri, cum stim cu totii ca sunt in
1pania. Cam derutant pentru cei mici..., caci, se stie, ei iubesc cel mai mult reclamele.
Ceea ce m-a socat indea"uns, incat am cre#ut ca voi avea cosmaruri, este macabra reclama care ne recomanda sa nu
folosim copiii la incal#irea sufrageriei, caci copiii nu sunt combustibil... Dar si aceea in care unui tanar ii iese un
mic alien suparat din stomac, pentru ca nu a citit cu atentie prospectul produsului din care consuma.
%eclamele nu ne mai conving, ci ne sperie, ne sochea#a si uneori ne si scarbesc.
Prea mult, a"unge! ,nca un fenomen saturat, spun multi. =i devin suspiciosi orice le-ai spune. Bmul modern se
simte mintit, furat, inselat de stralucirea aramei ce seamana i#bitor cu aurul. Dar nu e acesta aurul. ,ar daca e sa li
se spuna oamenilor' 2ite, acesta-i aurul, te privesc banuitor. ,ar lipsa increderii, banuiala, de buna-seama, e
pacat. (redinta este din auzire (%omani 8E, 80), dar vai, nu mai credem tot ce au#im. /e-am ars cu atatea
reclame, incat suflam in orice. 1untem suspiciosi permanent, credem ca toti au un interes ascuns, toti vor ceva de la
noi:@<;. 1i pe )ristos ,l tinem departe de noi din aceleasi motive... )ristos a venit sa ne dea, nu sa ne ia. =l cere
inima noastra pentru a o umple, inca de aici, de bunatatile ceresti. =l e aurul de care vorbeam, dar noi prea am fost
mintiti si putini mai credem ca =l e raspunsul la toate intrebarile noastre, ca dupa =l tan"este sufletul nostru, ca =l
este ceea ce ne trebuie. La )ristos nu avem alternativa viabila. !ulte sunt pe lumea asta, insa noua nu ne trebuie.
*ine spunea dumne#eiescul Pavel cand afirma' /oate imi sunt ingaduite! dar nu toate imi sunt de folos (, Corinteni
D, 8<). !i se poate reprosa ca le vad pe toate teologal, dar, spunea /. 1teinhardt, conditia umana e o conditie
teologala:@>;.
=&ista un cuvant evanghelic care ma pune pe ganduri de fiecare data cand il descopar rasfoind 1criptura' Nu iubiti
lumea! nici cele ce sunt in lume. aca cineva iubeste lumea! iubirea /atalui nu este intru el" ,entru ca tot ce este
in lume! adica pofta trupului si pofta ochilor si trufia vietii! nu sunt de la /atal! ci sunt din lume. Si lumea trece si
pofta ei! dar cel ce face voia lui umnezeu ramane in veac (, ,oan <, 8A-80).
+cestea trei' pofta ochilor, pofta trupului, trufia vietii le vad a fi in antite#a cu cele trei voturi monahale'
pofta ochilor si saracia de buna voie7 pofta trupului si castitatea7 trufia vietii si ascultarea neconditionata.
(oturile, in acest ca# actionea#a ca niste capace, ca niste inchi#atoare de robinet. Canalele sunt astupate! Pe de
alta parte, cei din lume care insa nu vor sa fie din lume, sunt bombardati de sute de mesa"e comerciale #ilnic...
$oate ne invata cate ceva, toate deschid robinetul. $oate ne deschid spre lume, de fapt spre minciunile ei. $oate ne
starnesc pofta ochilor (trebuie sa-l ai, e timpul sa ai si tu..., doreste-ti mai mult, n-o imparti cu nimeni),
pofta trupului (rasfata-ti simturile, pentru barbati adevarati), trufia vietii (fii cool, iesi din turma, pentru ca
meriti, fac ce vreau, dar stiu ce fac). +devarul este ca ni se dictea#a dorinte ce ne-ndurerea#a (+lain 1ouchon).
!a intrebam deuna#i daca oamenii cu idei din publicitatea romaneasca sau de aiurea au studiat teologia, nu de alta,
dar cunosc mult prea bine elemente de ascetica (stiu sa sageteze, stiu sa stimule#e neputinte si patimi, sa cree#e
dependenta). *ine au facut anumiti ierarhi cand au cerut neimplicarea slu"itorilor altarului in industria reclamelor
(advertising-ului)... 1i totusi sa nu stam cu mana-n san, dar ce putem face?...
1a le evitam cat putem! 1a recomandam, cu dragoste, sa nu se mai e&perimente#e idei morbide si mincinoase pe
cobaii telespectatori. *ietii de ei, ce vina au? Dau sonorul mai incet si asteapta sa vada in continuare, peste cateva
momente, interesantul tal%-sho:, dar de fapt... au si uitat la ce se uitau... /u mai contea#a. = vremea rugaciunii.
1e cere atentie sporita, caci diavolul ne a"uta si el sa uitam ca vorbim cu Creatorul lumii, intervenind cu
reclame...
Si ne da noua! celor ce mergem spre somn! odihna sufletului si trupului...

:@<; 2n redactor publicitar (cop4-Griter), persona" de roman, descopera in cateva randuri mentalitatea celor de
bransa' Lucre# in publicitate' ei da, polue# universul. 1unt tipul care va vinde rahat. +cela de va face sa visati la
lucruri pe care n-o sa le aveti niciodata. Cer vesnic albastru, gagici care nu-s niciodata nasoale, o fericire perfecta,
retusata pe Photoshop, imagini bibilite, mu#ica ultimul racnet (...). +postolatul meu e sa va fac sa va curga balele.
,n profesia mea nimeni nu va doreste fericirea pentru ca oamenii fericiti nu consuma (.rederic *eigbeder,
4;;.<<< lei, Pandora-!, <EE@, p. <>). Cuvintele pot parea dure, dar e&prima o realitate.
:@>; /. 1teinhardt, =urnalul fericirii, =ditura Dacia, Clu"-/apoca, p. 888.
Pentru o presa ortodo0a 55
=&ista in %omania de a#i, printre ortodocsii nostri, tendinta de a demoni#a mass-media. !a intreb sincer ce
castigam prin atitudinea aceasta, in conditiile in care noi intar#iem sa venim cu alternativa? =ste foarte adevarat ca
mass-media #ilelor noastre a abdicat de la rolul educativ si ca promovea#a nonsalant desfraul, mu#ica desantata,
divertismentul estival scabros si lasciv, astrologia, vra"itoria, teorii aparent stiintifice despre lume si viata,
fenomenele 2...B. si paranormale, sincretismul religios si, mai nou, invatatura cultelor neoprotestante. +#i prostul
gust si vulgaritatea au devenit, din pacate, sinonime cu libertatea de e&presie! +sta cere publicul se spune
deseori, insa, fara doar si poate, gusturile se si educa. Dar sa nu dam vina pe comunicarea mediatica in sine, ea este,
dupa cum ii spune si originea, un mi"loc, un... simplu mi"loc. Cei ce alegem suntem noi, cei ce citim #iare, cei ce
ascultam radioul, cei ce privim la televi#or.
Putem lupta, spre e&emplu, impotriva unei asa mari inventii cum este televi#iunea? = rau televi#orul? =l e doar un
mi"loc... /oi, cei ce alegem, alegem bine sau rau. ,n acelasi duh, am putea spune ca si descoperirea hartiei sau a
tiparul sunt lucruri rele, caci se tiparesc putine carti bune si mult prea multe carti proaste. /-ar fi mai bine sa-i
invatam pe crestinii nostri sa aiba discernamant, sa aleaga ce-i bun de acolo asa cum albina culege nectarul din
florile bune? Parintele $eofil de la 1ambata de 1us, in stilul sau hatru, spunea ca, daca televi#orul nu-i stricat, este
bun. 1i Parintii *isericii spuneau in acelasi duh ca nu vinul e rau, ci betia, nu femeia e rea, ci curvia etc.
*iserica se adresea#a prin e&celenta tuturor fiilor ei, nu doar unor enclave care detesta societatea deschisa si
demoni#ea#a mass-media.... *iserica nu ne indeamna sa iesim din societatea civila, sa intoarcem spatele lumii...
$rebuie sa traim in lume, ca si cum nu am face parte din ea in sensul pe care 1fantul Pavel, prin e&celenta deschis
catre lume, il pre#inta in =pistole cand spune' (aci nu avem aici cetate statatoare! ci o cautam pe aceea ce va sa
fie (=vrei 8>, 8@). +celasi neinfricat +postol afirma' Asadar! daca ati inviat impreuna cu $ristos! cautati cele de
sus! unde se afla $ristos! sezand de-a dreapta lui umnezeu" (ugetati cele de sus! nu cele de pe pamant (Coloseni
>, 8-<). Cum se face ca tocmai autorul acestor versete, 1fantul Pavel, este prin e&celenta un om al comuniunii si
comunicarii, un om al lumii? .ara doar si poate, cine traieste in cetate si intoarce spatele lumii reale, cine ramane
indiferent sau impasibil fata de cele ce se intampla in lume, tradea#a putina iubire fata de oameni (e&ceptie facand
monahii care au parasit lumea nu pentru ca au detesta-o, ci chiar din dragoste pentru ea7 multi cred, pe buna
dreptate, ca pentru rugaciunile lor Dumne#eu mai tine lumea). De aceea, cred ca se cuvine sa ne calau#im dupa
1fantul Pavel, caci el marturisea cu dragoste =vanghelia pe pamant si inima ii era permanent la Cer.
=ste adevarat, dupa cum afirma si Danion (asile, ca mass-media este &vanghelia #ilelor noastre7 este lumina dupa
care se calau#esc masele de oameni care asteapta vestea cea buna a fericirii pamantesti:@@;. = o realitate. $otul se
invarte a#i in "urul comunicarii mediatice. =a e o forta ce nu ar trebui sa o mai negli"am, ea formea#a, ea creste
tinerii de a#i. /u castigam nimic daca o demoni#am. Daca ochii si urechile a milioane de romani sunt indreptati
spre presa, radio si televi#iune este si datoria noastra, a celor ce marturisim dupa putere Cuvantul !antuitorului, de
a veni si pe acest drum in intampinarea acestora mici pentru care )ristos a murit. *ineinteles ca =vanghelia trebuie
sa fie vestita pe calea traditionala a pastoratiei7 predica se tine de la amvon, catehi#area se face in biserica si la
orele de religie, dar nu ne mai putem ingadui sa ignoram acest mi"loc prin care Cuvantul lui )ristos poate a"unge la
oamenii ce-si spun' nu le am p-astea cu *iserica...
=ditorialul, spre e&emplu, nu este un gen patristic spun ce-i ce se grabesc sa e&cluda temeiul unei prese crestine,
afirma un teolog:@A;... Pe buna dreptate, dar in acelasi duh putem sa ne intrebam' o barca poate fi amvon? ,ata ca
adaptandu-se momentului si locului, !antuitorul )ristos a facut amvon dintr-o corabie pe cand multimile se
imbul#eau pe malul lacului -heni#aret ca sa-l asculte:@D;. Predicile 1fantului Pavel in agora din Corint sunt si ele
o... adaptare din mers. +sta#i e oportun sa vorbim cu putere multa in agora spatiului mediatic. 2nde sunt oameni, e
nevoie de marturisirea credintei, de tamaduire sufleteasca. ,n principiu nu contea#a calea, ea e valoroasa daca
aduce roade in timp...
,nalt Prea 1fintia 1a *artolomeu +nania marturisea in emisiunea =ugeniei (oda, Profesionistii, ca, pe cand era
incarcerat la +iud de catre regimul politic, tinea sambata si duminica predici in limba"ul morse celor din celulele
alaturate. (ladica s-a adaptat momentului, nu a considerat ca e neadecvat a tine predici la teava de calorifer... Desi
,nternetul este si el de multe ori demoni#at in #iua de a#i, totusi multi parinti dau raspunsuri la intrebari
duhovnicesti concrete prin ,nternet. !ulte site-uri cuprind carti si predici ortodo&e, poti vedea, spre e&emplu, tot
prin mi"locirea lui, adevarate comori iconografice ale 1fantului !unte +thos.
1a nu mai negli"am forta si impactul mass-media, mai ales a#i cand traim intr-o epoca a comunicarii...
/eoprotestantii, desi sunt un procenta" minuscul fata de *iserica dreptmaritoare, au acaparat intr-o proportie foarte
mare spatiul mediatic romanesc... ,n #iua de a#i se folosesc din ce in ce mai mult sintagme ca' piata libera a
religiilor, pluralism religios, oferta religioasa, concurenta valorilor religioase. /u ne plac astfel de sintagme
de mar3eting si cred ca ar fi bine sa nu ne obisnuim cu ele. *iserica Brtodo&a nu are ce vinde si nici ce cumpara, ea
e datoare sa asigure mantuirea credinciosilor in orice vremuri, oricum ar fi ele, si sa ii pa#easca pe fiii ei de
invataturile noi pier#atoare de suflet. Pe n canale media poti au#i si vedea filme religioase neoprotestante, predici
ale unor pastori, e&plicari simpliste si emfatice ale te&telor evanghelice, indemnuri de a suna la un numar de telefon
dupa o *iblie sau pentru ca pastorul sa se roage pentru telespectatori. Pro#elitismul nu mai este in lumea de a#i
va#ut ca o actiune negativa, ci ca o e&presie a libertatii intr-o societate confu#a aflata in clocot.
= nevoie de o presa ortodo&a care, asa cum spunea $eodor *acons34, sa cantareasca #iua din perspectiva
eternitatii:@0;... Cred ca in conditiile in care tipul de presa macabru (violuri, scandaluri, ucideri) se de#volta si
acaparea#a piata informationala, noi ii putem contrapune faptul cotidian comentat din perspectiva vietii in )ristos,
cu accent pe e&perientele po#itive, #iditoare, demne de urmat.
= nevoie de edituri ortodo&e serioase (multi teologi preoti si laici au e&celente te#e de licenta care cu putin efort,
concreti#at in a le rescrie pe-ntelesul crestinilor de rand, ar merita sa vada lumina tiparului), de #iare si reviste de
spiritualitate de larga circulatie, cu subiecte incitante, care sa respecte regulile de piata, pentru a fi vandabile. =
nevoie de emisiuni radio-$( ortodo&e bine facute, programate si in afara timpului liturgic, ca sa poata fi vi#ionate
si de cei ce merg regulat la 1fanta Liturghie. $ocmai cei mai interesati de emisiunile acestea nu le pot urmari. (a
mai amintiti celebra emisiune (redo de pe $(% < de acum vreo 8E ani si cum era asteptata cu sufletul la gura de
crestinii mai mult sau mai putin credinciosi si cate comentarii nastea a doua #i? (a amintiti impactul e&traordinar al
filmului +isus din Nazaret al lui .ranco Keffirrelli? Pe buna dreptate, parintele 1tefan ,loaie, directorul postului de
%adio 3enasterea (Clu") si printre putinii teologi specialisti in mass-media, spunea ca /u vom sti niciodata toate
modalitatile prin care Dumne#eu lucrea#a si prin care =l 1e face cunoscut in lume:@F;.
$eologii cu condei pot mai mult decat sa tina sfantul #ilei sau sa e&plice in trei randuri =vanghelia duminicala. =
nevoie in presa de a#i de o vi#iune ortodo&a asupra lumii in care traim. Cuvantul lui )ristos, de buna seama, merita
mai mult decat un colt de pagina, de cele mai multe ori cu invecinari stan"enitoare si rusinoase (gainarii de presa
sau nuduri tip fata de la pagina A). Cei ce merg constiinciosi la biserica, cei care ,l marturisesc pe )ristos cel (iu
prin insasi viata lor, oare nu simt nevoia ca ceea cred sa se regaseasca intr-o mai mare masura in spatiul mediatic?
Bare iubesc ei aceasta enclavi#are sau pur si simplu cred ca nu se mai poate face nimic? Poate ca presa ortodo&a nu
va avea niciodata tira"ele revistelor... cu pictoriale sau ale cotidienelor sportive, dar stiu cu siguranta ca e&ista
interes nu doar pentru campionii slavei lumesti (sportivii, artistii), ci si pentru campionii slavei celei ceresti
(sfintii).
Bare nu ne-a obosit pe toti satiri#area in mass-media a superstitiilor unor crestini sau pre#entarea marilor pra#nice
intr-un limba" total neadecvat sau doar din perspectiva unor aspecte absolut nesemnificative (bradul de Craciun,
iepurasul de Pasti, etc.)? .aptul religios are, in general, valoare pentru "urnalisti doar daca e inedit, sen#ational sau
pune *iserica intr-o lumina nefavorabila. Personal deplang astfel de situatii si recomand, in consecinta, facultatilor
de "urnalism sa studie#e si oarece discipline teologice, pentru ca omul de presa de la noi - prin cuvantul lui scris sau
vorbit - se adresea#a unor suflete crestine. /u mai spun ca ignoranta nu e deloc o buna carte de vi#ita...
Despre moralitatea presei s-a vorbit nu o data. De aceea, $eodor *acons34 afirma ca a scrie un simplu articol
despre cele sfinte intr-o ga#eta mediocra, suburbana, e ca si cum ai transforma in capela una din dependintele unui
bordel:@9;. = un mare risc? Da, se pare ca este... Dar e&ista si posibilitatea ca, printr-o lucrare sustinuta, bordelul sa
se transforme, cu mila lui Dumne#eu, intr-un ase#amant de binefacere.
*iserica noastra vie si dinamica isi poate asuma acest lucru. Capul ei, )ristos ne spune' +ndrazniti. &u am biruit
lumea (,oan 8D, >>).

:@@; Danion (asile, (artea nuntii. (um sa-mi intemeiez o familie1, =ditura /emira, <EE>, p. 8E8 (reeditata si la
=ditura =gumenita).
:@A; Cf. $eodor *acons34, ,spita binelui, =seuri despre urbanitatea credintei, =ditura +nastasia, 8999, p. F>.
:@D; ,e cand multimea +l imbulzea! ca sa asculte cuvantul lui umnezeu! si &l sedea langa lacul Ghenizaret! A
vazut doua corabii oprite langa tarm! iar pescarii! coborand din ele! spalau mrejele. Si urcandu-Se intr-una din
corabii care era a lui Simon! l-a rugat s-o departeze putin de la uscat. Si sezand in corabie, invata, din ea,
multimile (Luca A, 8->).
:@0; $eodor *acons34, op. cit., p. F<.
:@F; +rhid. Dr. 1tefan ,loaie, /inerete! ideal! Biserica (carte de interviuri), =ditura +gaton , .agaras, <EE<, p. 8@@.
:@9; Cf. $eodor *acons34, op. cit., p. FD.
Pervertirea cuvintelor 1deturnare de sens2 55
/oi, crestinii stim bine un lucru' cuvintele nu-s obiecte de "oaca. $e poti "uca cu multe, dar nu cu vorbele, caci ele
sunt stropi din Cuvantul (ietii sau, mai bine spus, asa ar trebui sa fie.
Cuvintele noastre trebuie sa se regaseasca in Cuvantul (ietii. Cuvintele noastre au sens, au valoare doar daca
marturisesc (iata7 in rest, totul e desertaciune... 1e cuvine, de asemenea, conform 1cripturii, sa spunem ceea ce e
da, da si ceea ce e nu, nu, caci ce-i mai mult de la cel rau este (cf. !atei A, >0).
+sistam in #iua de a#i la o pervertire a cuvintelor, mai ales a celor ce au conotatie spirituala, moral-religioasa. ,n
mediile culturale se vehiculea#a des vorbe cu sens deturnat. = chiar la mare cautare sa filosofe#i pe astfel de teme...
La ce ma refer?
1pre e&emplu, ce intelege lumea desacrali#ata de a#i, prin a fi conservator sau traditionalist? Pentru ea
inseamna a fi inchistat, invechit, anacronic... *iserica noastra, insa, si-a asumat acesti termeni pretiosi, chiar si in
unele definitii, bineinteles fara a le da sens peiorativ. + conserva ceea ce e valoros, a pastra traditia nu poate fi
decat un lucru po#itiv.
+ fi bisericos inseamna a merge des la biserica si a respecta invatatura, poruncile si prescriptiile *isericii, insa
pentru multi e&presia se traduce prin a fi bigot, a fi habotnic!
De asemenea, ce spune lumea actuala ca inseamna dogmatic? Bare nu limitat, inchistat, redus, circumscris,
preconceput!? /oi, crestinii ortodocsi spunem insa ca dogmatica ne clarifica adevarul revelat, ne e&pune sistematic
dogmele, definindu-ne deci adevarul de credinta. De vom marturisi o alta invatatura devenim eretici si nu mai
avem partasie cu )ristos - +devarul...
+#i e la mare cautare sa gandesti liber, insa putini si traiesc realmente liberi, din ce in ce mai putini, caci ceilalti
inca nu stiu ca si pentru ei este valabila afirmatia' adevarul va va face liberi...
2n alt e&emplu' Pentru crestini, saracii cu duhul sunt cei smeriti (intr-una dintre interpretarile patristice), pentru
lumea de a#i ei sunt prostii, naivii... Chipurile, pe acestia i-ar ferici *unul Dumne#eu...
/oi numim mironosite pe cura"oasele si marturisitoarele femei purtatoare de mir care vin la mormantul
Domnului7 lumea de a#i insa numeste mironosite pe fetele fandosite, sclifosite, usor fatarnice si viclene si pe cele
care vor sa para mai evlavioase decat sunt. De aici si conclu#ia falsa - in ochii unor necredinciosi - ca aproape orice
fata evlavioasa de fapt... face pe mironosita.
+propo de fete, in urma cu vreo cincispre#ece ani, daca spuneai despre cineva ca e fata buna, toti intelegeau ca
are inima buna. +sta#i, cand tinerii spun despre o fata ca e buna, ei fac referire la trup, referire cu conotatie
se&uala evidenta.
Pudoarea e definita ca fiind sentimentul de sfiala, de "ena, de decenta manifestat in comportamentul cuiva7 prin
e&tensiune - curatenie morala:AE;7 ea este insa asociata mai mereu si definita ca falsa pudoare, iar daca-i falsa
trebuie lepadata. Ce se cere a fi lepadata? .alsa pudoare. Ce se leapada insa? Chiar pudoarea!
= dureros si nedrept ca astfel de cuvinte s-au travestit, ca li s-a denaturat sensul profund moral-religios. De ar fi
doar acestea... ,nsa si evlavia, smerenia, "ertfa sunt de"a cuvinte prea grele pentru lumea postmoderna
conectata la internet... =le parca sunt aduse de la mu#eu, prea miros a bunica, a naftalina, a traditie.
*iserica mileniului ,,, e datoare sa lamureasca si uneori chiar sa ia atitudine cu demnitate fata de astfel de deturnari
de sens, caci nu e bine sa lasam prea mult cuvantul pe seama fauritorilor de basme si a ritorilor nebuni, caci
scris este ca vom da raspuns pentru fiecare cuvant pe care-l vom rosti, si se cuvine deci sa pa#im turma. $eologul
are Cuvantul si inca nada"duiesc sa aiba si ultimul cuvant. 1i chiar mai mult decat atat - nada"duiesc ca ne vom
creste pruncii intr-o tara ce va pune pret pe cuvantul teologului pentru simplu motiv ca acesta nu-i al Lui, ci e din
Cuvantul (esnic prin care toate s-au facut...
1a vorbim lumii cu cuvinte noi si vii, sa-i descoperim sensurile pervertite de aculturatii #ilelor noastre, sa cuvantam
pe-nteles in agora acestui veac, sa ne deschidem spre lume. 1i sa-i vorbim cu dragoste. ,nvierea Domnului ne
invata ca doar dragostea e mai puternica decat moartea. 1a nu ne lasam amagiti de o falsa conceptie despre ravna,
sa nu confundam ravna pentru credinta cu agresivitatea noastra, spunea 1fantul ,gnatie *riancianinov in espre
inselare:A8;. 1a indreptam pe aproapele fara patima, caci si noi suntem pacatosi, nicidecum sfinti.
Cred ca vom fi "udecati si pentru tacerea noastra, pentru "ena noastra de a nu parea ridicoli in fata lumii. = vremea
sa strigam in pustia acestui veac (ce nu se arata deloc a fi religios ori mistic), sa strigam convingator, fara patima, ci
cu dragoste, ca si odinioara ,naintemergatorul. +cum e vremea! De n-o vom face acum s-ar putea sa vina #iua cand
nu ne vom mai intelege unii cu altii.

:AE; &>, =ditura 2nivers =nciclopedic, *ucuresti, 899D, p. FDF.
:A8; (e#i espre ravna sufleteasca si cea duhovniceasca (p. 88 si urm.), in 1fantul ,gnatie *rianceaninov, espre
inselare, 1chitul Lacu, 1fantul !unte +thos, 8999.
34-35 noiembrie 6 *aptamana tolerantei- Toleranta de a!i: cal troian occidental
intr-o ,omanie urgisita(
55
1i nu fiti partasi la faptele cele fara de roada ale intunericului, ci mai degraba osanditi-le pe fata (=feseni A, 88)

1untem in 1aptamana tolerantei si ma simt nevoit a relua aceasta tema...
,ntr-o lume in care se face deseori lobby pentru toleranta (de buna seama, prost inteleasa) te intrebi ce consecinte
pot avea cuvintele profilactice, cuvintele de folos cum le numeste Patericul...
#ratilor! chiar de va cadea un om in vreo greseala! voi cei duhovnicesti indreptati-l! pe unul ca acesta cu duhul
blandetii! luand seama la tine insuti! ca sa nu cazi si tu in ispita (-alateni D, 8). 1fantul Pavel ne indeamna de buna
seama, insa asta#i nu mai putem atrage atentia, nu mai putem constienti#a tineretul acesta debusolat, si nu numai -
intreaga opinie publica -, asupra pericolelor de langa noi, fara a fi catalogati intoleranti. = aproape imposibil sa-ti
asumi lupta cea buna a marturisirii lui )ristos cu nade"dea ca pui o caramida la rease#area lumii de maine pe
temelia valorilor crestine, fara a fi acu#at de fundamentalism religios, misticism bolnavicios si intoleranta. Daca
atragi atentia asupra unor nelegiuiri, chiar si cu duhul blandetii si al dragostei, esti asta#i catalogat intolerant sau cu
alte apelative ca fanatic, rigid, patimas, e&tremist, habotnic, bigot...
1merita lucrare de a marturisi adevarul si a de a vindeca, prin mila lui Dumne#eu, neputinte si rani, se loveste a#i
de calul troian occidental numit Toleranta. 1uferim de boala indiferentei (sora buna a tolerantei), a indiferentei
fata de aproapele pierdut, a indiferentei fata de cel smintit ce merge pe drumul pier#arii... De ce sa ne amestecam?
= viata lui, dreptul lui, alegerea lui... au#im deseori.
Din pacate, tarile est-europene de curand scapate de sub "ugul totalitar comunist sunt e&trem de tolerante,
primitoare a aproape tot ce vine din Bccident. 1tam chiar mai rau, pentru ca, spre deosebire de unele state vestice
puternic seculari#ate, noi nu refu#am mai nimic din ceea ce primim. Pentru noi, tot ce vine din afara e bun,
minunat, chiar daca sclipeste doar ambala"ul.
,nvatam in fiecare #i sa toleram... 1otiile isi tolerea#a sotii betivi, violenti sau adulterini, toleram pro#elitismul
religios pe toate canalele media, toleram o politica dusa spre pierderea identitatii nationale:A<; si a demnitatii
umane:A>;, toleram educatia se&uala anticrestina din scoli, toleram moda pseudo-lesbianismului (ve#i !adonna si
*ritne4 1pears:A@;, !ihaela %adulescu si Daniela /ane, etc.). $oleram, spre e&emplu, e&istenta tarabelor de #iare
(ce au intotdeauna si reviste pornografice) la doi trei pasi de biserici si scoli, toleram vra"itoria, magia, practicile
oculte pe diverse canale media, desi ele nu sunt asumate de nici unul din cultele recunoscute in tara noastra sau in
2.=. $oleram, pana la urma, pre#enta si lucrarea diavolului in viata noastra si a celor de langa noi.
,n vremurile noastre, toleranta a capatat mari proportii. Cu siguranta, daca lucrurile vor merge pe acelasi fagas,
multi vor relativi#a pacatul, viciul, anormalitatea, imoralitatea... De"a observam cu tristete ca multi spun binelui rau
si raului bine. Bbisnuinta este a doua natura care tinde sa o inlocuiasca pe prima, pe cea a firii noastre in care
Dumne#eu a scris "udecata nemincinoasa, capacitatea de a discerne intre bine si rau.
,n lumea tolerantei, granita intre bine si rau, frumos si urat, adevar si minciuna nu se vede deslusit. ,n spiritul
tolerantei trebuie sa acceptam anormalitatea aproapelui si s-o numim - normalitatea lui. ,n general se spune' atat
timp cat nu ma afectea#a personal ceea ce face, gandeste sau traieste aproapele este in regula, ce-mi pasa mie?....
Prin chemarea pe care )ristos ne-a facut-o, noua crestinilor, ne pasa de ceilalti. ,ndiferenta este cu siguranta pacat,
iar toleranta, in situatia asta, inseamna pur si simplu a nu iubi. )ristos ne indeamna sa avem dragoste unii pentru
altii, ne indeamna sa suferim cu cei ce sufera...
Lucrurile insa nu se pot pune in randuiala cand toleranta te invata ca si neoranduielile trebuie sa e&iste. /u se poate
face educatie sanatoasa intr-o lume in care esti nevoit sa tolere#i, sa-l intelegi pe fiecare asa cum e fara sa incerci
sa-l aduci pe drumul cel bun...
!a gandesc ca multi din apropiatii nostri isi prime"duiesc mantuirea sufletului pentru ca, in loc sa le intindem o
mana de a"utor, noi ii toleram asa cum sunt. Poate nici ei nu-s multumiti cu alegerile facute (caci omul face si
raul pe care nu-l doreste, cf. %omani 0, 89), dar noi, in spiritul tolerantei, respectam alegerile lor nefericite.
$oleranta #ilelor noastre ne indeamna la savarsirea unor pacate prin omitere. 1e poate pacatui si prin tacere, prin
lipsa de actiune, atunci cand nu-L marturisesti pe )ristos in fata oamenilor. 1e pacatuieste spre e&emplu cand o
persoana, au#ind ca o amica vrea sa avorte#e si-i cere sfatul, tace sau ii spune' nu stiu ce sa #ic, e problema ta.
Bamenii se tem uneori sa nu cada in "udecarea aproapelui, desi atunci cand sincer te doare caderea cuiva si cu
dragoste nada"duiesti ca, spre slava lui Dumne#eu si folosul sau sufletesc, se va vindeca, nu e "udecata. Parintii ne
invata sa facem distinctia clara intre fapta pacatoasa si omul pacatos. /e"udecarea pacatului tradea#a nepasare si
racire a inimii...
+ fi mai milostiv decat ,nsusi Dumne#eu e pacat, adica a fi mai ingaduitor tu decat este ,nsusi Dumne#eu cu
aproapele, de fapt cu nelegiuirile lui... 2nii ar spune ca Dumne#eu e tolerant cu noi, inclusiv cu pacatul caci, iata,
inca ne mai tine, insa *iserica pe care =l a intemeiat-o a fost investita sa propovaduiasca =vanghelia spre
schimbarea vietii (metanoia) celor ce o asculta si o implinesc. 2nde 1-a aratat )ristos tolerant cu raul, cu
nedreptatea, cu patima' Cand spune diavolului' ,napoia !ea, satano? Cand darama mesele schimbatorilor de bani
adunati la $emplu? Cand critica pe farisei si carturari?
/ici 1fantul Pavel n-a tolerat pe atenieni, ci a schimbat drumul vietii lor, mai mult, a schimbat insasi istoria
civili#atiei grecesti.
/ici ,oan *ote#atorul n-a tolerat pe ,rod care se casatorise cu cumnata sa, ,rodiada. De ce e intolerant ,oan (un
profet iudeu) cu ,rod (un inalt demnitar pagan)? Pentru ca si-a dorit sincer indreptarea sa. 1tim bine ca sfintii lui
Dumne#eu patrunsi de harul dumne#eiesc nu ii pot uri pe oameni. 1unt incredintat ca ,rod (care-l pretuia pe ,oan)
s-ar fi indreptat, daca nu ar fi e&istat nefericitul eveniment al dansului 1alomeii si promisiunea facuta. ,spita
orgoliului a fost mai mare decat pretuirea pe care o avea pentru marele prooroc.
/u suntem adusi la e&istenta pentru a fi, ci mai ales pentru a deveni. Caut pe cineva care sa ma accepte asa
cum sunt, spun multi. Deseori, asa cum sunt se refera la acceptarea patimilor, a viciilor in viata personala. De ce
oare unii simt un mare gol in suflet? Pentru ca ei sunt, dar nu vor sa devina!
+m ca#ut deseori sub povara neputintelor mele. !ulti au tinut sa-mi arate ca ma aprecia#a oricum, asa cum sunt.
,rietenii mei si vecinii mei in preajma mea s-au apropiat si au sezut" si cei de aproape ai mei departe au stat
(Psalmi >0, 88). Desi aproape fiind, departe erau. =u as fi preferat o mana intinsa, un sfat bun ca sa se implineasca
1criptura care spune' ,urtati-va sarcinile unii altora si asa veti implini legea lui $ristos8 (-alateni D, <). 1incer ,l
rog pe )ristos Domnul sa ma fereasca pe viitor, la vremuri de cercare, de oameni toleranti si ingaduitori cu mine!
(el ce leapada mustrarea isi urgiseste sufletul sau! iar cel ce ia aminte la dojana dobandeste intelepciune (Pilde
8A, ><).

:A<; $otusi Constitutia %omaniei ne spune la artic. >> (>)' 1tatul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale,
spri"inirea culturii nationale...
:A>; La artic. >E (D), Constitutia stipulea#a' Libertatea de e&primare nu poate pre"udicia demnitatea, onoarea, viata
particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
:A@; ,n cadrul shoG-ului */) )ideo *usic A:ards din septembrie <EE>, !adonna o saruta lasciv si prelung pe
*ritne4 1pears. Din acest sarut, care a facut mare valva, s-a nascut o prietenie deosebita, cele doua staruri pop au
lucrat o piesa si au filmat impreuna un videoclip. !ai apoi *ritne4 a fost convertita de catre !adonna la invatatura
ezoterica a Cabalei (ultima moda in materie de spiritualitate la )oll4Good), adica, fara sa stie probabil, s-a lepadat
de )ristos...
7iata in 8ristos versus integrarea europeana 55
)a urez ca intrarea in &uropa sa o faceti cu fruntea dreapta si nu in genunchi
(,.P.1. )ristodoulos al +tenei, din cuvantul adresat cu oca#ia vi#itei sale in %omania din iunie <EE>. De fata au fost
multi demnitari romani, inclusiv presedintele tarii)

,n mediile crestine, aud din ce in ce mai des vorbindu-se - de fapt, susotindu-se - despre pericolul integrarii noastre
in structurile europene. Crestinii nostri sunt ingri"orati ca o data cu intrarea in 2niunea =uropeana viata in )ristos
va fi mult mai grea. ,ngri"orarea, temerea, nelinistea, #buciumul insa nu fac bine vietii in )ristos. Psalmistul ne
spune ...in umnezeu am nadajduit! nu ma voi teme' (e-mi va face mie omul1 (Psalmi AA, @). 1a incercam sa
raspundem intrebarii psalmistului. Ce ne poate face noua omul? Ce ne poate face 2.=.? 2nii crestini, eludand
fara sa-si dea seama problemele dinlauntru, discuta de cele din afara si, din constiinta civica de buna seama, se
lamentea#a spunand' 1a ve#i ce ni se va intampla! 1a ve#i ca vor da si legea aia!... (om vedea homose&uali la
colturile blocurilor. (or fi prostituate peste tot. Cine stie daca %eligia se va mai preda in scoala?! etc.. Problema
din punctul meu de vedere nu este pusa corect, e aici o focali#are eronata. De ce simtim nevoia, noi ortodocsii, sa
avem neaparat un cadru favorabil pentru viata duhovniceasca? )ristos nu ne indeamna sa ne cream un cadru bun,
conditii deosebite, un confort sporit.
)ristos atentionea#a turma mica (Luca 8<, ><)' Acestea vi le-am grait! ca intru Mine pace sa aveti. +n lume
necazuri veti avea" dar indrazniti. &u am biruit lumea (,oan 8D, >>). =&ista in aceasta iesire a noastra in afara un
oarecare soi de narcisism, simtim ca e absolut necesar sa ne vada lumea cu ochi buni. 1copul nostru ca si crestini e
sa ne vada bine de la *ru&elles? 1a primim nu stiu ce suma de la buget? 1a ne spri"ine nu stiu ce partid? $rebuie
spus ca *iserica e mult mai mult decat oranduirile lumesti, trecatoare, carora insa trebuie sa ne supunem dupa
cuvantul +postolului' Supuneti-va! pentru omnul! oricarei oranduiri omenesti! fie imparatului! ca inalt
stapanitor! fie dregatorilor... (, Petru <, 8>). Branduirea sociala poate fi buna sau rea dar, in principiu, ea nu se face
pricina a caderilor noastre, in sensul ca nu a"uta la nimic daca dam vina pe ea. Lot se afla in 1odoma si s-a salvat,
pe cand ,uda era cu Domnul si s-a pierdut. !ai mult, +dam se afla in rai unde toate erau bune foarte (avea deci
cadru bun) si tot nu i-a folosit. $raim multi dintre noi cu ilu#ia ca, daca lumea in care e&istam (sau supravietuim)
s-ar ase#a pe un fagas bun, am fi mai buni crestini. +devarul e ca, dimpotriva, daca noi vom deveni buni crestini,
lumea se va putea schimba.
= parado&al, dar atunci cand *iserica a avut cadru bun, de e&emplu cand a primit libertate de manifestare dupa
anul >8>, atunci a e&plodat si monahismul eremitic.
Problema este in alta parte. 1pre e&emplu, ce ne opreste pe noi sa stingem televi#orul cand apar tot felul de
blestematii si desfranari? Pofta din noi! = posibil sa ramanem aceeasi oameni mici la suflet si daca televi#iunea
publica s-ar hotari sa faca educatie in spirit crestin. Pofta e in noi, ispitele vin si trebuie sa vina, caci nu s-ar mantui
nimeni fara ele, dar noi nu trebuie sa le primim. ,nfluentele e&terne sunt reale doar daca le primim. Problema
aceasta insa n-o reglementea#a *ru&elles-ul sau 2niunea =uropeana. 1a nu e&ageram pericolele integrarii noastre
in 2.=.7 alegerile noastre pot fi periculoase, caci nimic nu ne poate vatama daca nu ne vatamam noi singuri.
Pericolul e in noi, nu in integrarea europeana. /u ne opreste 2= sa ne pocaim pentru pacatele noastre...
,n Pateric se spune ca deseori pustnicii coborau in cetate sa-si vanda rucodeliile (impletiturile, lucrul mainilor lor)
si acolo dadeau de prostituate si de alti oameni fara Dumne#eu7 asta se intampla deci si in vremea marilor ierarhi ai
*isericii, in veacul de aur. +sa a fost de cand lumea. Procentele privind numarul crestinilor nu sunt semnificative
intotdeauna. Dintotdeauna numarul celor care si-au asumat realmente o viata in duh, o viata in )ristos, a fost mic.
De unde ideea aceasta de religie a maselor, cand )ristos ii numeste pe crestini turma mica? 1ocietatile de a#i
sunt desacrali#ate sau chiar mai mult - vadit anticrestine. = o realitate. Pare-se ca grecii, atat de laudati pentru
ortodo&ia lor curata, au si mai putini tineri in biserica, au prostituate pe toate drumurile, au canale $( pornografice.
= vremea cernerii, comunitatile inchegate, vii in )ristos, vor fi enclave in lumea viitorului.
*unul Dumne#eu insa ne poarta de gri"a. (autati mai intai imparatia 0ui. Si toate acestea se vor adauga voua. Nu
te teme! turma mica! pentru ca /atal vostru a binevoit sa va dea voua imparatia (Luca 8<, >8-><). +cesta e
cuvantul pe care trebuie sa-l punem la inima noastra si sa nu de#nada"duim:AA;. /u milite# pentru o toleranta post
inteleasa, nici pentru resemnare, nici pentru lipsa de actiune.
Cred in forta crestinilor, in instantele civice care sanctionea#a conduita publica smintitoare, cred in
ecologi#area informationala. 1unt pentru actiune pentru ca faptele rele ale intunericului trebuie osandite pe fata -
cf. =feseni A, 88. $rebuie sa luam atitudine, sa nu toleram raul, dar daca cu toate acestea lucrurile nu merg in
directia pe care ne-o dorim, daca raspunsurile factorilor indrituiti nu vin in spri"inul crestinului, in spri"inul moralei,
sa nu de#nada"duim, sa facem ce putem face, nu ceea ce nu putem. 1unt lucrari care stau in puterea noastra a le
implini, altele sunt in mana lui Dumne#eu. !a tem insa ca unii crestini bifea#a aprioric multe din problemele pe
care le ridica societatea actuala ca fiind nere#olvabile. Pentru aceasta stare romanul a inventat si un cuvant'
lacebunita.
Dar mai presus de orice sunt pentru o concentrare pe lupta launtrica. $rebuie sa luptam mai intai cu raul din noi
insine, apoi cu cel din afara... Putem insa spune oamenilor' .ratilor, de-a lungul istoriei regimurile politice au fost
cand rele, cand bune. 2nele au fost chiar foarte rele. = posibil ca o data cu integrarea europeana sa avem si legi
nefavorabile, anticrestine, trebuie sa fim cu multa luare aminte. Credem ca ispitele se vor inmulti. =le vor fi mult
mai fine dupa ce vom intra in 2=. !ulti dintre cei neintariti in credinta si nade"de vor fi mai usor ispititi sa cada in
aposta#ie. /oi insa sa stam bine! sa stam cu frica, sa avem gri"a sa nu mai fim barfitori, furi, desfranati, mici la
suflet. ,ntram in =uropa, dar cu ce valori, cu ce baga"? 1tim noi prea bine invatatura *isericii noastre? 1tim de ce
suntem ortodocsi? ,ata, integrarea ne va pune pe noi in lucrare mai cu ravna, vom de#volta latura sociala, latura
misionara.... +devarul este ca daca Dumne#eu n-ar ingadui, n-am intra in 2=, dar ingaduie. Dar daca ne va fi mai
rau, daca ne va fi peste putere de greu, de ce ingaduie *unul Dumne#eu? %aspunsul l-am gasit in cuvintele
+postolului Pavel' (aci nu voim! fratilor! ca voi sa nu stiti de necazul nostru! care ni s-a facut in Asia! ca peste
masura! peste puteri! am fost ingreuiati! incat nu mai nadajduiam sa mai scapam cu viata. Ci noi, in noi insine,
ne-am socotit ca osanditi la moarte, ca sa nu ne punem increderea in noi, ci in Dumnezeu, Cel ce inviaza pe cei
morti! (are ne-a izbavit pe noi dintr-o moarte ca aceasta si ne izbaveste si in (are nadajduim ca inca ne va mai
izbavi... (,, Corinteni 8, F-8E). 1ituatiile limita ne a"uta sa nu ne punem increderea in noi, ci in Domnul. = o
pedagogie dumne#eiasca in toate.
/oi, usor-usor trebuie sa ne desprindem de lumea aceasta, nu in sensul de a-i intoarce spatele, ci dupa cuvantul
+postolului' ...nu avem aici cetate statatoare! ci o cautam pe aceea ce va sa fie (=vrei 8>, 8@).
Dar sa luam in discutie una din temeri. 1a #icem ca din <EE0 nu se va mai preda religia in scolile de stat. +r fi o
mare durere, chiar foarte mare. Dar vai, de fapt ce s-ar intampla? /e-am simti handicapati, schiloditi? +m cadea in
de#nade"de? +ceasta era scopul nostru, pentru el traiam? 1a-l vedem pe )ristos in scoala? /u vreau sa neg
importanta, rolul orei de religie, dar trebuie sa stim ca statul ramane stat (Ce#ar, uneori mamona) si ca noi in esenta
trebuie sa cerem mult de la noi insine si prea putin de la altii. +"utorul din partea statului era scopul nostru?
/icidecum! *iserica in aceasta situatie (ipotetica pana la urma) va trebui sa se reoriente#e, sa cree#e scoli
confesionale, scoli de duminica, sa intareasca prin preoti si teologi laici lucrarea catehetica. !isiunea sociala este o
componenta importanta, dar nu e cea mai importanta. Cea mai importanta e schimbarea vietii, metanoia, unirea cu
)ristos. *iserica il ofera pe )ristos. 2n lucru este insa esential, pericolele trebuie identificate, trebuie sa spunem
lucrurilor pe nume (caci e grav a spune raului bine si binelui rau). 1puneam intr-un alt conte&t ca ar fi bine sa nu
mai cautam "ustificari, sa nu mai dam vina pe societate, pe 2.=., pe lipsuri, ci sa vedem in spatele gesturilor proprii
lipsa atasamentului fata de valorile moral-crestine si putina noastra credinta. Despre putina credinta vorbeste o
pericopa evanghelica' Si s-a pornit o furtuna mare de vant si valurile se pravaleau peste corabie! incat corabia era
aproape sa se umple. +ar +isus era la partea dindarat a corabiei! dormind pe capatai. 0-au desteptat si +-au zis'
+nvatatorule! nu-/i este grija ca pierim1 Si &l! sculandu-Se! a certat vantul si a poruncit marii' /aci8 +nceteaza8 Si
vantul s-a potolit si s-a facut liniste mare. Si le-a zis lor' ,entru ce sunteti asa de fricosi1 (um de nu aveti
credinta1 Si s-au infricosat cu frica mare si ziceau unul catre altul' (ine este oare! Acesta! ca si vantul si marea +
se supun1 (!arcu @, >0-@8). ,ncercati sa inlocuiti in te&tul 1cripturii marea involburata si vantul cu integrarea in
structurile europene. =l ingaduie vantul, tot =l il si potoleste... Cred ca ne ingri"oram pentru ca nu stim ce fel de
Dumne#eu avem!
+m pus la inima aceste cuvinte pe care le-a scris un parinte pe un forum de pe net' -andurile nu trebuie sa ne
framante, ci sa ne lumine#e. Dar daca un gand aduce framantare, nu lumina, gandul acela nu este de la Dumne#eu.
-andul la )ristos, la !aica Domnului, la 1finti, la ingeri, la iad, la moarte. 1i toate cu liniste, fara smucituri, fara
incrancenari. /oi trebuie sa ne intoarcem in noi, sa ne intoarcem inauntru, nu sa ne revarsam in afara, in cele ale
lumii. ,n lume si ca lumea am fost pana a cunoaste pe )ristos, dar de acum sa murim lumii. 1a dam ce#arului ce
este a ce#arului, iar lui Dumne#eu ce este a lui Dumne#eu (cf. Luca <E, <A).

:AA; De#nada"duit de morala si de decaderea duhovniceasca a societatii (grecesti - n.n.) asa cum o #ugravea un
oarecare predicator, un tanar a cerut parerea 1taretului.
- +sculta, fiule, i-a spus 1taretul. !ulti incep de pe o temelie gresita' Cum sa se intample acestea, daca traim intr-
un stat crestin? Ci trebuie sa consideram ca noi, crestinii de a#i, traim intr-un stat idolatru, ateu, masonic, etc., si sa
fim multumiti ca inca nu ne-au lovit cu pietre si nu ne-au rastignit. +cesta este adevarul amar ((rampeie de viata,
Din invatatura Parintelui =pifanie ,. $eodoropulos, 1chitul Lacu, 1fantul !unte +thos, <EEE, p. <<8).
Parintele 1erafim %ose este si mai tulburator cand spune ca acestia poate sunt ultimii ani in care mai putem
continua sa raspandim liber cuvantul.
9usinessman-ul si morala ortodo0a 55
+verea personala a lui *ill -ates este echivalenta cu P,*-ul Portugaliei. Cifra de afaceri a lui -eneral !otors (8DF
miliarde de dolari) este echivalenta cu P,*-ul Danemarcei. ,n fiecare #i, cele mai mari <EE de averi din lume cresc
cu AEE de dolari pe secunda. <,F miliarde de locuitori ai planetei traiesc cu mai putin de doi dolari pe #i. *ugetul
mondial al cheltuielilor militare depaseste @.EEE de miliarde de dolari, adica de doua ori totalul datoriei e&terne a
tarilor in curs de de#voltare. 0EQ dintre locuitorii planetei nu au telefon si AEQ nu au electricitate. (.rederic
*eigbeder)

2n absolvent de teologie ortodo&a, actualmente student la o facultate economica din ,asi, marturisea pe un .orum
de discutii de pe ,nternet ca in permanenta este asaltat cu intrebari de genul' Cu ce a contribuit religia crestina, in
special Brtodo&ia, la buna desfasurare a activitatii economice?. ,n permanenta i se punea in fata faptul ca cea mai
puternica influenta in economie au avut-o *isericile protestante, ele fiind, in vi#iunea +1=-istilor, mult mai
deschise spre noutate... De aceea, gasesc important a lamuri interconditionarea dintre religie si economia de piata.
Putem spune ca *iserica incura"ea#a activitatea economica? ,n ce conditii? Cu ce amendamente?
Discutia ar putea merge chiar mai departe. =ste businessman-ul roman un ignorant religios? 1au trebuie neaparat sa
fii ignorant religios ca sa fii businessman? Caci lipsa eticii in afaceri aduce, se intelege, mai mult profit...
/u as vrea in acest scurt cuvant sa intru in chestiuni ce tin de istorie sau de percepere interconfesionala a
problematicii in discutie, insa trebuie sa luam in seama o conclu#ie a lui !a& Reber din celebra sa lucrare &tica
protestanta si spiritul capitalismului unde recunoaste ca oamenii cu un deplin spirit al capitalismului asta#i tind sa
fie indiferenti, chiar ostili fata de *iserica.
La 1fanta Liturghie, lacasurile de cult sunt este pline de oameni simpli, smeriti si ma"oritatea cu venituri modeste.
/umarul celor avuti apropiati de *iserica este, se pare, mai mic. 1i aceasta nu din punct de vedere numeric, ci
procentual... *ineinteles ca )ristos ne cheama la comuniune in *iserica pe toti deopotriva. De ce raspund
intreprin#atorii mai greu la aceasta chemare?...
!ulti considera ca omul de afaceri este obsedat de ideea de a-si inmulti profitul, ca el se gandeste permanent la
investitii, la impo#ite, la decontari si ca, in principiu, el nu se limitea#a la o afacere care sa-i aduca un castig
multumitor si sigur, ci cauta sa stranga mai mult si mai mult, aproape cu orice pret. Cei care pot fi inclusi in aceasta
categorie sunt, de buna seama, departe de o intelegerea crestina a vietii. ,ntr-o astfel de situatie, nefericita de altfel,
doar un ignorant religios poate duce usor crucea aceasta obsedanta a banului care trebuie neaparat sa se
inmulteasca...
*ineinteles ca nu banii sunt rai sau buni, ci oamenii in functie de alegerile lor devin rai sau buni... +ceiasi bani care
fac arme, ridica si spitale sau ase#aminte de binefacere. 1aracia, stie orice teolog, e virtute doar daca e asumata
de buna voie. =a se cultiva e&emplar in viata calugareasca. +re legatura cu relatia omului cu Dumne#eu' omul
renunta la darurile pe care Dumne#eu i le ofera pentru Dumne#eu ,nsusi, adica a"unge sa prefere mai mult pe
Daruitor decat darul +cestuia pe care-L intoarce Domnului. Parintele Dumitru 1taniloae, in ogmatica sa, vorbeste
inspirat in acest sens despre lumea ca dar si Crucea pusa pe acest dar.
,n lume, saracia este, de cele mai multe ori, asumata fara voie, e semn al unei lipse de sperante cum ca ai mai putea
face ceva pentru bunastarea personala sau a familiei, caci, sa fim sinceri, oamenii vor sa aiba bani. /u am intalnit
in lume oameni care sa iubeasca lipsa. +tunci cand esti lipsit si nu poti iesi din situatia asta, incepi sa te multumesti
cu ce ai si strangi din dinti. 1aracia nu mai este in acest ca# virtute.
Cand esti aproape de )ristos si de *iserica, rogi pe Dumne#eu sa-ti dea rabdare si sa nu te lase sa a"ungi in situatia
sa de#nada"duiesti din pricina saraciei. +m citit undeva rugaciunea' Doamne nu-mi da nici atat de mult, dar nici
atat de putin incat sa uit de $ine!. Cine nu-L cunoaste pe )ristos, daca este lovit de saracie, a"unge uneori si sa
huleasca pe Domnul.
2neori cau#a a saraciei este lenea. 1i alte pacate se fac pricina a saraciei. 2n parinte apusean, (ianne4, spunea,
spre e&emplu, despre cei ce nu respecta sarbatorile' Cunosc doua feluri sigure de a deveni sarac7 de lucrea#a
cineva duminica si de ia bunul strain:AD;. De multe ori prin lucrarea harului se distruge rea#amul pe care se
spri"ina oarecine cu viata traita dupa bunul plac. 1fantul $eofan Kavoratul spunea ca cine se bi#uie pe relatii la
acela se rup, cine se crede intelept e rusinat, cine se bi#uie pe bogatie, aceluia i se ia bogatia. +ltfel spus,
nenorocirile vietii contribuie la lucrarea lui Dumne#eu de a ne tine mereu tre"i si de a nu ne increde in noi, ci in =l.
Deci, prin pedagogia dumne#eiasca, oricine se increde in bogatie poate sa devina sarac. ,ar cand te cercetea#a sau
te cearta Domnul spre folos o face. 2n lucru e lamurit categoric de Proorocul David' /anar am fost si am
imbatranit si n-am vazut pe cel drept parasit! nici semintia lui cerand paine (Psalmi >D, <A).
1aracia inseamna in #iua de a#i si umilinta. $inerii profesori, spre e&emplu, primesc sub 8EE de dolari pe luna,
adica > dolari pe #i, iar cand cheltuiesc si pe transport... vai, vai de ei...
,n conte&tul acesta, intreprin#atorii, oamenii de afaceri sunt niste cura"osi, niste temerari, iar noi stim ca )ristos ii
iubeste pe cei cura"osi, pe cei indra#neti (ve#i discutia Domnului cu femeia samarineanca la fantana lui ,acov - ,oan
@, @-8<7 asemenea discutia lui )ristos cu femeia cananeanca - !atei 8A, <<-<F).
!-am gandit de multe ori ca pentru multi barbati romani viata este foarte frustranta, mai ales cand au de muncit sa-
si intretina familia si sa se ocupe si de cariera in acelasi timp. !a refer bineinteles la cei care muncesc cinstit si au
idealuri decente.
+ avea bani nu trebuie sa fie centrul cautarilor, un scop in sine, caci nu asta inseamna sa reusesti in viata. Pe de alta
parte, bucuriile duhovnicesti in familie nu sunt depline cand copiii nu au ce incalta sau cand intretinerea nu e
platita. /u poti fi un baron al spiritului, daca scotocesti prin portofel sa ve#i daca-ti permiti a#i un corn cu gem...
Legea /oului $estament - desavarsire a celei vechi - nu condamna bogatia, ci felul in care ne raportam la aceasta.
/ici invatatura ortodo&a nu este impotriva bogatiei pamantesti si a bunei chivernisiri a averilor proprii, ci este
impotriva impatimirii fata de acestea. De aceea, cel ce se indeletniceste cu afacerile este si cel mai e&pus ispitei si
patimii iubirii de arginti. =a e, de obicei, boala celor necredinciosi sau caldicei. 1fantul +postol Pavel, el insusi
mic intreprin#ator (caci stim bine ca impletea cosuri), spune ucenicului $imotei' ...iubirea de argint este
radacina tuturor relelor si cei ce au poftit-o cu infocare au ratacit de la credinta! si s-au strapuns cu multe
dureri (, $imotei D, 8E). +celasi +postol se adresea#a evreilor cu cuvintele' #eriti-va de iubirea de argint si
indestulati-va cu cele ce aveti! caci insusi umnezeu a zis' Nu te voi lasa! nici nu te voi parasi (=vrei 8>, A).
Putem spune ca persoanele necredincioase sau putin credincioase, fara scrupule sau principii morale i#vorate din
invatatura *isericii, de vor face afaceri, vor fi strapunsi de multe dureri. Cred ca mass-media surprinde indea"uns
de bine #buciumul nefiresc al unor oameni de afaceri, al celor cu foarte multi bani (staruri mu#icale, actori,
fotbalisti), promiscuitatea vietii unora dintre ei. ,n lumea contemporana, poate mai mult decat in alte vremuri,
omului de afaceri ii trebuie mult echilibru, bun simt crestinesc si cumpatare, caci de-i vor lipsi acestea Dumne#eul
sau va deveni banul. ,ata valorile cu care Brtodo&ia contribuie, sau mai bine #is poate contribui, la buna
desfasurare a activitatilor economice. =a poate aduce echilibru, repere, tinuta...
Pentru businessman-ii binecredinciosi, a face afaceri e ca si cum te-ai duce la serviciu, iar daca a merge la serviciu
este un pacat, atunci si a face afaceri este tot pacat! +poi, munca este binecuvantata de Dumne#eu. 1unt si oameni
de afaceri care se roaga indelung ca Domnul sa le lumine#e mintea sa stie ce trebuie facut. ,n afaceri e uneori greu
sa imbini eficienta cu mila. =i au responsabilitate mare fata de cei pe care-i conduc si ii hranesc totodata. 1pre
e&emplu, ce faci cu anga"atul nu prea performant care insa are acasa patru guri de hranit? De-l dai afara si din
de#nade"de se sinucide, oare doar a lui e vina? Dumne#eu cere de la noi mila... 1criptura ne incredintea#a ca nu
bogatul se pierde, ci bogatul nemilostiv (ve#i ca#ul bogatului nemilostiv, Luca 8D). 1a ne amintim ca patriarhii
biblici erau, daca e sa folosim o e&presie a #ilelor noastre, adevarati miliardari. +sta nu a fost piedica in relatia lor
cu Dumne#eu, mai mult 1criptura foloseste sintagma' umnezeul lui Avraam! al lui +saac si al lui +acov (,esire >, D
s.a.), aratand si ca aceste relatii sunt intr-un fel etalon. ,mparatii bi#antini binecredinciosi aparatori ai credintei si
cinstitori de Dumne#eu, dupa cum spunea un parinte, au trecut dintr-o imparatie in alta ,mparatie (din cea lumeasca
in cea cereasca).
+re *iserica un discurs pentru intreprin#atorii de asta#i? se pare ca intreaba studentii +1=-isti pe teologi si pe cei
apropiati de *iserica. Da, chiar mai multe discursuri. 2nele vechi, dar foarte actuale' Cuvant catre bogati -
1fantul (asile cel !are, Bmilia ( si LP(, (Scrieri. ,artea a +++-a, Omilii la *atei) - 1fantul ,oan -ura de +ur,
Despre iubirea de saraci - 1fantul -rigorie $eologul, Care bogat se va mantui? (Scrieri. ,artea +) - 1fantul
Clement +le&andrinul:A0; etc.
1fanta 1criptura, pe langa multe alte cuvinte pe acest subiect, vine cu o pilda rostita de !antuitorul la care toti
oamenii de afaceri ar trebui sa medite#e in fiecare #i' Si le-a spus lor aceasta pilda! zicand' 5nui om bogat i-a
rodit din belsug tarina. Si el cugeta in sine! zicand' (e voi face! ca n-am unde sa adun roadele mele1 Si a zis'
Aceasta voi face' )oi strica jitnitele mele si mai mari le voi zidi si voi strange acolo tot graul si bunatatile mele" Si
voi zice sufletului meu' Suflete! ai multe bunatati stranse pentru multi ani" odihneste-te! mananca! bea! veseleste-
te. +ar umnezeu i-a zis' Nebune8 +n aceasta noapte vor cere de la tine sufletul tau. Si cele ce ai pregatit ale cui
vor fi1 Asa se intampla cu cel ce-si aduna comori siesi si nu se imbogateste in umnezeu (Luca 8<, 8D-<8).
*iserica are de transmis mesa"ul =vangheliei tuturor oamenilor deopotriva, saraci sau bogati, lucratori la stat sau
intreprin#atori particulari. =a incura"ea#a tot ceea ce-l foloseste pe om si descura"ea#a lucrarile care pun in pericol
mantuirea lui. +ctivitatea economica in sine si munca sunt binecuvantate de Dumne#eu. Consider ca a face afaceri
nu implica neaparat lipsa unei etici, ca nu e aceasta o conditie sine ?ua non a reusitei. ,morale sunt doar afacerile...
imorale pe care le fac oamenii imorali. Pe acestia ii a"unge uneori pedagogia dumne#eiasca de care pomeneam.
Prosperul om de afaceri crestin, ortodo& binecredincios, are datoria morala de a-si asuma in societatea de a#i un rol
filantropic. Cand casele unora din crestinii nostri sunt pline de grau, de vin si de untdelemn e necesar sa-si
aminteasca de (istierul bunatatilor de la care vine tot binele si, dupa indemnul din 1lu"ba Cununiei, sa dea si celor
lipsiti.
Citatul pe care l-am postat la inceputul articolului v-a facut sa spuneti' = nedrept!? Ceea ce prisoseste bogatului
lipseste saracului. Daca cei bogati ar da intotdeauna din roadele lor si celor lipsiti lumea acesta ar avea alt chip,
Chipul lui )ristos...

:AD; Cf. Pr. (asile 1orescu, 3eligia ortodoxa! calauza pentru credinciosi, =ditura 1aeculum ,.B. si (estala,
*ucuresti, 8990, p. 8AF.
:A0; +ceste cuvinte patristice sunt adunate in +ne&a doctei lucrari +mbogatiti-va in omnul8 Bogatia si saracia in
lumina spiritualitatii crestine, Preot ,oan C. $esu, =ditura Credinta stramoseasca, <EE>.
+ndrei Plesu 6 intre armia cereasca si Plai cu boi 55
.aptul ca marele om de cultura +ndrei Plesu scrie in ,lai cu boi - revista lu@ inescu era, si este inca, pentru mine
o mare dilema si o mare amaraciune totodata. =l, marele Plesu, care a scris atat de doct despre armia cereasca si
care se descurca destul de onorabil in ale teologiei, el, fostul ministru, sa scrie intr-o revista cu imagini greu de
descris, unele realmente pornografice? Cum de a acceptat +ndrei Plesu o astfel de colaborare?
Personal, am hotarat sa pierd articolele sale savuroase si pline de talc decat sa-mi adaug in desaga si asa grea a
pacatelor mele si obscenitatile revistei. +sta nu pentru ca as fi atat de curat, ci pentru ca nimeni nu poate ramane
curat rasfoind o astfel de revista. 1fintii Parinti, a caror invatatura +ndrei Plesu o cunoaste asemeni unui doctor in
patristica - si asta nu-i deloc o ironie -, spun lamurit acest lucru. Pana la urma ce mai contea#a totusi inca o
de#amagire... +m incercat sa uit ca ,lai cu boi e&ista, sa uit ca +ndrei Plesu scrie si pe acolo. Bricat m-am ferit de
tarabele de #iare, m-am lovit totusi des de scabroasele coperti ale revistei luO Dinescu. Cele mai obscene coperti
din toate materialele adresate adultilor... fara umnezeu! Chiar si baiatul meu a fost socat de una din coperti - ve#i,
sau mai bine nu, an @, nr. < (8F) - pe care n-as vrea sa o descriu aici, intr-o ga#eta de suflet :AF;. Daca insasi firea il
indemna pe fiul meu sa-si intoarca ochii de la nuditatile clasice de pe tarabe (aflate in spatiu public prin e&celenta,
deci nu-i vina noastra ca ne miscam pe aici si colo, nu putem sta doar in casa), inedita obscenitate de pe coperta
,lai cu boi a agatat totusi privirea unui copil de D ani7 am simtit atunci ca toata nevinovatia lui a fost atinsa de
mi#eriile lumii, ca s-a intinat fara voia lui si puritatea i-a fost furata si poate doar )ristos - doctorul sufletelor
noastre - i-o poate intoarce inapoi. +tunci, iarasi mi-am amintit de +ndrei Plesu, iarasi m-am mirat de parado&ul
acestei colaborari nefericite si iarasi mi-a sporit de#amagirea. /u degeaba spune 1criptura in multe locuri sa nu
ne incredem in oameni (cf. Psalmi 8@A, >7 ,eremia 9, @7 !iheia 0, A, s.a.).
Dar iata ca dupa o angelologie neconventionala - o docta rostire despre ingeri - vede lumina tiparului la )umanitas,
la pretul de un sfert de milion - dar care face toti banii - o colectie de articole diverse semnate +ndrei Plesu sub
titlul generic Obscenitatea publica. ,nsusi autorul gaseste necesar sa preci#e#e inca din Nota introductiva' =
inevitabil sa provoc consternari si de#ilu#ii acelei categorii de cititori care, dupa o carte cu ingeri, nu vor accepta o
asemenea coborare de nivel, o asemenea alunecare in penumbrele obscenitatii cotidiene:A9;. +utorul crede insa ca
promiscuitatea lumii e chiar domeniul lor de activitate, ca dracovenia fiecarei #ile e materia prima a misiunii
lor:DE;. /ici un teolog n-ar putea sa-l contra#ica, intr-adevar ingerii, #ice dumne#eiescul Pavel, sunt duhuri
slujitoare (=vrei 8, 8@).
+dmirabila colectie de articole se deschide cu raspunsul la intrebarea care ma framanta de multa vreme. ,ata,
+ndrei Plesu semnea#a un articol cu titlul' Bbscenitatea publica sau De ce scriu la ,lai cu boi. $alentul
scriitoricesc, argumentatiile fara cusur, fra#area impecabila te fac sa fii in asentimentul autorului, tin#i sa-i tii
partea si sa nu-l "udeci, mai mult chiar, incepe sa-ti para o anomalie ca ai gandit doar ca ar fi vreun oarecare
nefiresc in aceasta colaborare.
Ce spune in esenta domnul Plesu? %ememorea#a reprosurile vocilor din public' Ce caut pe aceasta galera? Cum
poate un om serios, tata de familie, om cu carte si cu frica lui Dumne#eu, profesor universitar, fost ministru - sa se
complaca intr-un conte&t atat de impur, cu vorbe spuse pe sleau si imagini deocheate? Cum sa-ti pui semnatura pe
un te&t plasat intre o superba coapsa feminina si mascarile suculente, dar nemiloase ale lui =mil *rumaru?... Ce-o
sa #ica lumea? Ce poate sa mai inteleaga poporul cand vede ca pana si cetatenii onorabili, repere morale, domnule,
modele, ma-ntelegi, care nu te asteptai la una ca asta? - se amesteca in delirul pornografic al veacului, al
momentului si al ambiantei autohtone?:D8;. Dincolo de nervul aforistic care mie mi-a lipsit, d-l Plesu si ai sai
oponenti parca-mi citisera gandurile...
Dumnealui recunoaste ca uneori intrebarile legitime au fost stricate de intrebatori superficiali, iar proasta calitate a
oponentilor compromit iacata legitimitatea intrebarii.
/u se "ustifica invocand ispravile desucheate ale lumii bune, pentru ca nu-i place calea prea simplista a
camufla"ului cultural:D<;. Preci#ea#a, nu pentru a se scu#a, ca te&tele lui pot fi considerate oricum, dar niciodata
slobode le&ical sau tematic:D>; si are dreptate.
1i totusi, de ce scrie d-l Plesu la ,lai cu boi? 1crie din prietenie pentru Dinescu. *un argument!
1crie si din comple#enta fata de limitele proprii:D@;. ,nteresant argument! +sta-i, de buna seama, o forma de
smerenie. ,nsa atunci cand spune' am invatat (tar#iu) ca nu te poti ra#boi cu propria natura:DA;, nu mai e deloc in
duh patristic ca in Despre ingeri. /oi credem ca omul isi poate depasi firea printr-o relatie vie cu )ristos-
Dumne#eu. = de apreciat sinceritatea ma&imala cand spune' nu e rentabil - si nici cinstit - sa-ti faci un portret
public cosmeti#at:DD;.
Pana la urma d-l Plesu vrea sa spuna ca-i si el om ca toti oamenii' citesc cu placere, imi plac ideile si ,l caut pe
Dumne#eu. Dar imi plac si carnatii de Plescoi, bufoneriile crude, bran#eturile rascoapte, cheful, hetaira (curte#ana,
care va sa #ica, asta n-o banuiam, n.n.), romanta. 1unt helas, lacom, echivoc, usor de atras spre le"eritati de tot
soiul... ,n definitiv, de vreme ce nu-mi e rusine sa rasfoiesc amu#at ,lai cu boi, de ce mi-ar fi rusine sa apar intre
copertile lui:D0;. +poi, d-l Plesu schimba registrul, si ne aminteste ca inotam in obscenitate de dimineata pana
seara, cre#and ca numai de#matul fi#ic e obscen:DF;. +sta-mi aminteste de meteahna pe care o au unii crestini
care, venind la spovedanie, incep sa-si "ustifice pacatele prin replici de genul' Dar oricum parinte, toti fac asta.
+dica, cu alte cuvinte, d-l Plesu vrea sa spuna ca intr-un fel sau altul toti suntem prinsi in valtoarea obscenitatilor
publice, priviti in "ur, pe mine ma gasirati tap ispasitor?.
%ecunoaste ca nu vrea sa faca pe misionarul, dar ne aminteste tuturor ca atunci cand ,isus a venit pe pamant,
lumea era foarte dubioasa, mult mai dubioasa probabil decat un numar din ,lai cu boi. Cu toate acestea, =l a
consimtit sa imbrace un corp muritor:D9; si a facut tot felul de lucruri care, pentru lumea buna a momentului, erau
scandaloase' a stat la masa cu vamesul, a acceptat sa petreaca la o nunta, a tinut partea unei femei usoare, a sarutat
un tradator si a promis unui talhar un loc in rai. 1e vor fi gasit destui care sa-i reprose#e lipsa de rigoare' ce cauti in
acest loc infect, cum poti sta alaturi de atatea lepadaturi, ce pot avea in comun sfintii si rau-facatorii?:0E;. ,n fata
unui astfel de argument ramai fara cuvinte... ,ti trebuie cateva clipe ca sa te de#meticesti si sa-ti spui' 1tai asa,
1fantul Pavel parca n-ar fi scris in ,lai cu boi, si nici -ura de +ur si nici =frem 1irul!. Dar Plesu nu-i 1fantul
Pavel, de ce sa cerem atat de la el? =l insusi recunoaste' amatorii de idolatrie si cautatorii de monumente
e&emplare trebuie sa fie preveniti' sunt un om patetic, multicolor (ca sa nu spun pestrit), incercat de o sumedenie de
demoni:08;.
+ici e problema, ca d-l Plesu are fani, crestinii iubitori de Dumne#eu il aprecia#a pentru scrisul sau fermecator si
pentru unele luari de po#itie inspirate. Cum ramane insa cu responsabilitatea pentru faptele noastre? Cum mai pot fi
indemnati tinerii sa citeasca Plesu, daca una din conditii este sa-si spurce mintea cu pornografiile lui Dinescu? Cum
ramane cu sufletele seduse de o publicatie obscena la care pune umarul si d-l Plesu? Poate, daca n-ar fi fost
pre#ent d-l Plesu cu cronicile sale, revista cu pricina ar fi sucombat de mult timp, intr-un fel el a legitimat
normalitatea, firescul acestei publicatii. 2nde-i Plesu, e tinuta inalta...
Plesu nu se vrea model si nu crede ca ar trebui sa fie. Da, el spune niste lucruri foarte adevarate... !ai bine sincer,
decat duplicitar si ascuns. /e-o fi drag noua teologilor, dar nu-l putem a"usta noi dupa placul nostru. +r fi o
desfatare sa fie mai mult de partea moralei, a *isericii - si este adesea, e adevarat mai mult prin cuvant, decat prin
fapte chiar daca, iata, scrie pe unde trebuie si pe unde nu trebuie. = un maestru al cuvantului, el seamana, dar nu
cauta roade... 1e discreditea#a in ochii unora? Care este problema?... =l nu-si face probleme, ne facem insa noi. De
ce? Pentru ca noi credem in forta, energia, vigoarea scrisului sau, in capacitatea sa de sinte#a!
=&ista o lege numita' Legea privind prevenirea si combaterea pornografiei (/r. 89D?<EE>), lege ce se a&ea#a pe
protectia non-consumatorilor. La articolul 8@ spune' Constituie contraventii si se sanctionea#a cu amenda de la
AE.EEE.EEE lei la <AE.EEE.EEE lei urmatoarele fapte' a. (...)7 b. amena"area de spatii destinate van#arii de materiale
cu caracter obscen la o distanta mai mica de :54 de metri fata de scoli si de internate, precum si de lacasuri de
cult. ,n marile orase poti numara #eci de astfel de tarabe amplasate ilegal. (+vi# amatorilor' preotilor din orase,
crestinilor marturisitori, organelor de drept).
=&ista un ra#boi tacut intre *iserica si tarabele de #iare care e&pun si vand pornografie. $araba aduce imoralitatea,
*iserica propovaduieste bunul simt. Legea a hotarat ca intre ,lai cu boi si *iserica trebuie sa fie musai <AE de
metri, caci nu pot sta laolalta sau prea aproape, caci ce are a face Dumne#eu cu mamona? (cf. !atei D, <@). D-l
Plesu insa se simte confortabil in orice loc, el este prietenul *isericii si al dusmanilor ei... = ilegal insa sa "oci in
doua echipe adverse, asta doar in lumea virtuala a "ocurilor pe calculator este posibil.
/ada"duim ca *unul Dumne#eu sa nu-l lase prea mult pe d-l Plesu in aceasta multumire de sine si sa-l a"ute sa vina
spre *iserica. Cred ca d-l +ndrei Plesu e undeva pe la "umatatea drumului dintre *iserica si taraba cu ,lai cu boi.
/u ar fi mult de mers pana-n pridvor, insa ma tem ca drumul e de fapt mai lung, e, dupa cum spunea parintele
+rsenie *oca, drumul de la urechi la inima, de la informatie la convingere.

:AF; +rticolul a fost scris initial pentru +rgesul Brtodo&, saptamanal religios al =parhiei +rgesului si !uscelului.
:A9; +ndrei Plesu, Obscenitatea publica, =ditura )umanitas, *ucuresti, <EE@, p. D.
:DE; ,bidem.
:D8; ,dem, p. 9.
:D<; ,dem, p. 8E.
:D>; ,bidem.
:D@; ,dem, p. 88.
:DA; ,bidem.
:DD; ,bidem
:D0; ,dem, pp. 88-8<.
:DF; ,dem, p. 8>.
:D9; .ormula nu e ortodo&a, ci eretica, monofi#ita! De altfel, d-l Plesu mai are astfel de scapari7 ve#i in espre
ingeri trihotomismul de la p <0E...
:0E; +ndrei Plesu, op. cit. p. 8@.
;spita multor intelectuali: <Toate religiile sunt bune)< 55
De multe ori, intelectualii nostri, in relatia cu *iserica, au avut atitudini teribiliste si, uneori, vadit anti-clericale.
+cestia se afla inca intr-o prelungita e&pectativa... =i sunt, intr-un fel, in pridvorul Bisericii... adica nici atei nu se
considera, dar nici binecredinciosi dornici sa afle si sa traiasca profun#imile Brtodo&iei nu se arata. 1unt spectatori
si comentatori ai celor sfinte din prag... nu intra in biserica, nici nu se indepartea#a. Din pacate, credinciosii nostri
nu intotdeauna vin in intampinarea lor, fiind preocupati mai mult de dreptate decat de dragoste, numindu-i pe
intelectuali - atei, pagani, smintiti etc. 2nii crestini, am observat, cultiva un vadit duh anti-cultural, pe care-l
motivea#a spunand' decat sa pierd vremea cu (riticile lui Sant sau suprarealismul lui Dali, mai bine patrund in
universul mantuitor al scrierilor ascetice si mistice ortodo&e.... Cultura ne este, de buna seama, ingaduita, dar nu
orice apartine culturii ne este si de folos' /oate imi sunt ingaduite! dar nu toate imi sunt de folos (, Corinteni D, 8<)
De aceea, acelasi +postol Pavel ne spune' /oate sa le incercati" tineti ce este bine (, $esaloniceni A, <8). = foarte
adevarat si faptul ca intr-o lume desacrali#ata, seculari#ata cum e cea in care traim vremurile mantuirii noastre,
*iserica recomanda mai mult cultura duhului.
= la moda printre intelectualii nostri a spune' $oate religiile sunt bune... $oate sunt versanti ai aceluiasi munte,
carari ce ne duc in varf7 cai ce au aceeasi finalitate. Brientalii au si o pilda pe care o repeta multi dintre crestinii
nostri care sustin acest punct de vedere. 1e spune ca niste orbi au pipait odata un elefant si fiecare a descris intregul
dupa portiunea pipaita (fildesii ca doua oase mari, trompa ca un tub, urechile ca niste evantaie, picioarele ca niste
coloane, partile laterale ca un #id care respira, coada ca o franghie)7 nici unul nu a mintit, fiecare din ei l-a descris
corect, dar nu complet. =lefantul era e&act cum fusese descris, dar si ceva mai mult. +sa si marii intelepti care au
cugetat la Dumne#eu au descris ceea ce au descoperit ei ca este Dumne#eu. Conclu#ia pildei' toate religiile sunt
adevarate, toate descriu, mai mult sau mai putin complet, pe Dumne#eu...
Daca nu esti de partea acestui punct de vedere, risti sa fii foarte repede catalogat drept e&tremist, fundamentalist
sau chiar limitat, incuiat. 2nii intelectuali, dupa ce l-au citit pe !ircea =liade, gandesc ca ortodocsii practicanti n-
au habar de mituri, imagini si simboluri... =i si-ar dori sa spuna tuturor celor bisericosi ca e&ista mituri universal
valabile, bunaoara mitul "ertfei7 sau ca despre potop se vorbeste in mai multe culturi ale lumii.
1pre e&emplu, crestinismul vorbeste de ridicarea la Cer a !antuitorului la @E de #ile de la ,nvierea 1a din morti.
,nsa, povestiri despre disparitii misterioase, neobisnuite ale unor eroi din mi"locul poporului se gasesc in multe
culturi. ,n mitologia a#teca (plecarea lui Tuet#alcoatl in chip de flacara), in cea chine#a (#borul imparatului -alben
pe spinarea unui dragon de aur), in cea iudaica (ridicarea la cer a profetului ,lie intr-un car de foc), in cea islamica
(urcarea la cer a profetului !ahomed pe spatele animalului fabulos *ura3)...
Brtodo&ia recunoaste e&istenta unor reminiscente din revelatia primordiala facuta de Dumne#eu lui +dam si
transmisa oral din generatie in generatie... Bmenirea intreaga a suferit dupa cadere de o asa numita nostalgie a
paradisului si a nada"duit in venirea unui !antuitor sau %ascumparator. Dar, de aici pana la a afirma ca toate
religiile sunt modalitati diferite de a a"unge la acelasi obiectiv - Dumne#eu - este un drum lung. Bare nu e
lamuritor Cuvantul 1cripturii care #ice ca toti dumnezeii neamurilor sunt idoli:0<; (Psalmi 9A, A)?
+lti intelectuali spun ca toate religiile te invata sa faci binele si asta-i cel mai important. 1e accentuea#a deseori
aspectul moral al religiilor. Dar, evidentiind doar morala, se negli"ea#a astfel celelalte aspecte ce definesc religia'
doctrina si cultul. !orala, practica virtutilor, nu are valoare in sine, ci doar daca este fundamentata doctrinar in
adevar. +m observat ca din ce in ce mai multi intelectuali marturisesc ca o morala in sine, autonoma, ce nu se
spri"ina pe un sistem religios, e fara sens. Lucru imbucurator. = un pas inainte...
1incretismul religios este conceptia potrivit careia toate religiile poseda acelasi adevar in strafundul lor e#oteric si
sunt in mod egal valide ca mi"loc de mantuire. +ceasta idee e deosebit de atractiva pentru inteligentele deosebite,
caci prin aceasta omul poate avea impresia ca reconcilia#a adevarurile tuturor religiilor si, in acelasi timp, se
situea#a putin deasupra tuturor traditiilor:0>;. 1e vorbeste foarte des asta#i despre diversitatea ce trebuie va#uta
in unitate, despre unitatea transcendentala a religiilor etc. Cu sincretismul religios Brtodo&ia nu poate fi
niciodata de acord. !ai multe adevaruri inseamna nici un adevar. Crestinismul nu e una dintre multele religii, nu e
una dintre cai - ea este Calea. Cand consideri ca e acelasi lucru, spre e&emplu, a crede in ,nvierea Domnului sau
in reincarnare, atunci 6ertfa lui )ristos nu mai are nici o valoare, devine nesemnificativa.
1crierile de istoria si fenomenologia religiilor promovea#a intens sincretismul si lipsa de discernamant printre
crestini. +ceste lucrari, grandioase de cele mai multe ori, pacatuiesc prin faptul ca, desi se arata a fi obiective, ele
nu lamuresc clar aspecte legate de %evelatia dumne#eiasca (pentru a nu fi subiective, partinitoare). 1punea
publicistul Dan Ciachir intr-un interviu' ,ertati-ma, dar eu nu pot sa folosesc acea +storie a religiilor scrisa de
!ircea =liade, in care crestinismul devine un fel de partid intr-un parlament in care detine cateva procente. ,n acest
cadru el nu mai repre#inta revelatia pe care noi ne-o asumam:0@;. De aceea, am spus-o deseori, pe =liade n-as
indra#ni sa-l numesc prieten al teologilor ortodocsi. Despre tragedia unei astfel de abordari strict obiective a
religiilor vorbeste si =mil Cioran' ...De vreme ce refu#i sa le ierarhi#e#i, pe care s-o preferi, pentru care sa te
pronunti si ce divinitate sa invoci? Cum sa-ti imagine#i un specialist in istoria religiilor rugandu-se? 1au, daca se
roaga cu adevarat, atunci isi neaga invatatura, se contra#ice, isi ruinea#a /ratatele, in care nu figurea#a nici un #eu
adevarat, in care nici un #eu nu-i mai presus de altul... 1untem toti, in frunte cu =liade, niste fosti credinciosi,
suntem toti niste spirite religioase fara religie:0A;.
Chiar si la e&amenul-grila de titulari#are la %eligie din vara lui <EE>, teologii nostri au fost pusi in situatia de a
numi una dintre urmatoarele religii' sintoism, budism, islamism si hinduism, ca fiind religie revelata. Desi era clar
pentru toti ca iudaismul (echiului $estament (ca pedagog spre $ristos - -alateni >, <@) si crestinismul sunt
singurele religii revelate, acestea nu se regaseau in enumerare. 2nii dintre concurenti si-au amintit de programa de
,storia religiilor si au bifat cu neliniste islamismul ca religie revelata, caci unii istorici numesc generic religie a
Cartii si religie revelata si islamismul (alaturi de iudaism si crestinism). 1i cand ne gandim ca mahomedanismul
este vinovat de plasmuiri, de completari si deformari ale revelatiei, de relativi#are a 6ertfei lui )ristos prin
aprecierea ca sunt prooroci mai mari ca .iul lui Dumne#eu, intelegem ca, daca el nu-i de la Dumne#eu, nu poate fi
decat de la diavol. Pe cine incurca lamurit inchinarea in duh si-n adevar (,oan @, <@) daca nu pe tatal minciunii
(,oan F, @@) - diavolul? De altfel, un sfant, !a&im -recul, a indra#nit a-l numi pe intemeietorul islamului'
cainele de !ahomed... Cata intoleranta! ar spune unii intelectuali. = oare preferabila toleranta #ilelor noastre
cand lumea a inceput sa accepte ca firesti mai toate lucrurile care la inceput au scandali#at-o? Cand vom spune
intunericului lumina, cand se va perverti de tot simtul moral al crestinului tolerant, ne vom mai aminti de martirii
crestini, vom mai intelege ceva din "ertfa lor?
2nii intelectualii conclu#ionea#a' /u contea#a ce credinta ai, caci toti ne inchinam aceluiasi Dumne#eu. Dar oare
toate sunt adevarate, toate sunt de la Dumne#eu? +tunci ce rost a avut "ertfa milioanelor de martiri care au simtit ca
n-au unde sa caute odihna decat la .iul lui Dumne#eu si care nu au voit sa se desparta de =l pentru nimic din lumea
acesta trecatoare, pieritoare? Ce sentimente sa ai pentru nebuni ca 1tefan, -heorghe, Dimitrie sau Pantelimon?
Probabil de mila, caci bietii mucenici nu aflasera ca nu contea#a cui te inchini si ca toate religiile sunt bune in
felul lor...
,n genere, aceiasi intelectuali de care pomenim se raportea#a intr-un mod straniu la persoana lui )ristos. Pentru ei,
=l este mare invatat, mare initiat. Chiar si unii guru orientali ,l numesc astfel. /u mai vorbesc de tendinta
generali#ata de a pune pe )ristos pe acelasi plan cu alti fondatori de religii. ,n lucrarea *arii initiati a lui =duard
1churH (=ditura Lotus), ,isus e pre#entat alaturi de %ama, Srisna, )ermes, !oise, Brfeu, Platon. Poate fi )ristos
un initiat, ne-a lasat =l varianta aceasta de a-, percepe viata si invatatura?
,isus )ristos spune despre 1ine' &u sunt usa (,oan 8E, 9), &u si /atal una suntem (,oan 8E, >E), &u sunt 0umina
lumii (,oan F, 8<), &u sunt (alea! Adevarul si )iata. Nimeni nu vine la /atal decat prin *ine (,oan 8@, D).
=vanghelistul ,oan ,l descrie pe )ristos accentuand dumne#eirea 1a' /oate prin &l s-au facut" si fara &l nimic nu
s-a facut din ce s-a facut (,oan 8, >). 1imbolul credintei si scrierile 1fintilor Parinti vorbesc, de asemenea, lamurit
despre dumne#eirea .iului.
Dupa cum vedem, !antuitorul nu ne-a lasat alternativa acesta de a-L numi mare initiat... =l spune ca a venit in
lume sa dea marturie despre adevar (cf. ,oan 8F, >0). ,isus )ristos ori este intr-adevar Dumne#eu si Cuvintele 1ale
sunt adevarate, ori este un escroc, un mincinos, un inselat care s-a numit pe 1ine Dumne#eu, .iu al lui Dumne#eu,
!antuitor al lumii etc. /ertium non datur8 Credincios lui )ristos nu poate fi deci acela care ,l numeste mare
initiat, ci acela care implineste Cuvintele Lui si spune' Cred si marturisesc ca $u esti cu adevarat .iul lui
Dumne#eu Cel Prea ,nalt. !antuirea ne-o castigam printr-o relatie vie cu =l, prin *iserica.
+ crede ca este mantuire si in afara crestinismului este o hula la adresa lui Dumne#eu' este ca si cum am spune ca
)ristos a venit degeaba, din moment ce era nade"de de mantuire si fara =l:0D;. .aptul ca 1fantul 1iluan sau
.ericitul 1ofronie vorbesc despre iubirea nee&clusivista pe care trebuie sa o avem pentru toata #idirea, faptul ca
1fantul ,oan !a&imovici era in stare sa se roage la capataiul unui bolnav o noapte intreaga indiferent de credinta
lui (crestina, evreiasca, islamica sau budista) nu ne indreptatesc a considera ca e mantuire si pentru cei ce
tagaduiesc adevarul lui )ristos. Duhul sufla unde doreste, Dumne#eu mantuieste pe cine doreste, in mod
e&ceptional se pot mantui si dintre pagani. !antuirea unora dintre pagani nu este, se intelege, un argument pentru a
sustine ca religiile lor sunt bune. /oi trebuie sa tinem Calea mantuirii pe care ne-a aratat-o )ristos - capul Bisericii
(cf. Coloseni 8, 8F), caci intru nimeni altul nu este mantuirea! caci nu este sub cer nici un alt nume! dat intre
oameni! in care trebuie sa ne mantuim noi (.aptele +postolilor @, 8<). !ulti cred ca ortodocsii care spun ca
paganii nu se mantuiesc sau se mantuiesc in doar mod e&ceptional dau dovada de mandrie, de multa vanitate7 adica,
cu alte cuvinte, prea facem noi pe depo#itarii adevarului absolut. +ici, insa, nu-i vorba de trufie, ci de
marturisirea credintei asa cum ne-au invatat Parintii dintotdeauna. Dar ce vina au bietii pagani?:00;, s-ar putea
intreba cineva pe buna dreptate. /-au nici o vina, Dumne#eu ii cauta si-i asteapta si pe ei. 1fantul Pavel spune
lamurit ucenicului $imotei ca Dumne#eu ...voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa
vina. (aci unul este umnezeu! unul este si *ijlocitorul intre umnezeu si oameni' omul $ristos +isus! (are S-a
dat pe Sine pret de rascumparare pentru toti (, $imotei <, @-D).
%evenind la pilda orientala de la inceput (pe care o citea#a deseori si 1ri Uogananda sau divinul 1ai *aba) am
putea spune ca doar Brtodo&ia descrie intocmai intregul elefant. Daca alte religii (cu e&ceptia iudaismului) se mai
straduiesc sa descrie vreo trompa, ureche sau picior de elefant, se prea poate sa fie vreo reminiscenta a revelatiei
primordiale sau aspecte ale revelatiei naturale. +vem motive sa credem ca celelalte religii ale lumii nici n-au va#ut
si nici n-au atins elefantul... Da, trebuie spus limpede, noi nu credem ca toate religiile sunt adevarate, nici macar
frumoase, nu credem ca fiecare din ele marturisesc ceva despre Dumne#eu sau ca au un sambure al adevarului
care ne uneste pe toti. /oi, ortodocsii, credem ca unirea este doar in )ristosul pe care-L marturiseste *iserica,
pentru ca bote#ati si imbracati in =l fiind, nu mai este iudeu! nici elin" nu mai este nici rob! nici liber" nu mai este
parte barbateasca si parte femeiasca! pentru ca voi toti una sunteti in $ristos +isus (-alateni >, <F).
/ada"duiesc ca, prin mila lui Dumne#eu, se va sfarsi vremea tatonarilor si e&pectativei reciproce, si ca, impreuna,
intelectuali sau simpli credinciosi, vom pleca genunchii la icoana lui )ristos spunand ca si cuviosul parinte grec
.ilothei Kerva3os' !ultumesc din adancul inimii Prea *unului Dumne#eu si $atalui Ceresc Care, in nemarginita
1a bunatate si iubire de oameni, a binevoit sa ma nasc si sa mor in sfanta si adevarata credinta ortodo&a, afara de
care nici una nu este atat de sublima, dupa cum nu este alt Dumne#eu mare (adevarat - n.n.) ca Dumne#eul nostru.
NOTE:
:0<; ,ntr-o traducere mai veche se spune' toti dumnezeii neamurilor sunt draci (Psalmi 9A, A).
:0>; ,eromonahul Damaschin, California, 12+, %asaritul %asariturilor. De la religiile orientale la Brtodo&ia
rasariteana, &pifania, 8->?899F, 1ursa' ,nternet.
:0@; %adu Dorin !icu, ialoguri cu an (iachir - ,entru o Ortodoxie realista, =ditura +nastasia, <EE<, p. 09.
:0A; =mil Cioran, &xercitii de admiratie, =ditura )umanitas, pp. 8<@-8<A.
:0D; )ademecum crestin ortodox, =ditura 1ophia, p. D.
:00; B astfel de provocare primeste si parintele Constantin -aleriu in dialogul care l-a purtat cu +ndrei Plesu,
-abriel Liiceanu si 1orin Dumitrescu, dialog concreti#at prin editarea cartii ialoguri de seara (=ditura )arisma).
,ata dialogul' -.L.' Parinte, fiecare religie e un raspuns coerent in problemele fundamentale! ? Pr. -.' /u e coerent
in orice religie. ? +.P.' +tunci de ce este unul condamnat sa se nasca intr-un spatiu incoerent? ? Pr. -.' /u e
blestemat, ci fiecare e chemat sa caute adevarul si aceasta chemare o are fiecare, in #estrea originara, pentru ca
originar a fost data omului revelatia primordiala si dorul de a cunoaste plenitudinea. ? -.L.' Dar reiese ca in
cautarea adevarului el pleaca mai "os decat mine? ? Pr. -.' /u, pentru ca Dumne#eu il "udeca potrivit patrimoniului
spiritual pe care-l are. /u-l va osandi pentru asta, ci il va osandi, in sensul, ca deschi#andu-i-se usa catre o vi#iune
mai deplina, el a refu#at. (...) ? +.P.' *ine, parinte, dar el cauta in interiorul sistemului religios cum si noi cautam
intr-al nostru. ? Pr. -.' ,isus spune' )a fi propovaduita &vanghelia la toate neamurile. (inovat sunt eu ca nu o
propovaduiesc, si mai cu seama daca o propovaduiesc gresit (ialoguri de seara, =ditura )arisma, pp. @A-@D).
8ristos si indemnul la lectura 55
(raspuns catre -eorge)

,oate ca omenirea ar fi aratat altfel daca macar o singura data in Sfanta Scriptura s-ar fi vorbit despre lectura
sau +isus $ristos ar fi fost vazut citind. (e ziceti1

=sti atat de convins ca lucrurile stau chiar asa? +firmi ca nicaieri nu scrie despre lectura sau ca )ristos nu a fost
va#ut citind. +i citit integral si cu atentie 1fanta 1criptura sau macar /oul $estament?
.aptul ca avem asta#i *iblia, Cuvantul lui Dumne#eu, e o dovada incontestabila ca 1cripturile au fost scrise pentru
a fi citite, pentru a crede si, mai ales, pentru a fi traite, adica puse in practica (+ar acestea s-au scris! ca sa credeti
ca +isus este $ristosul! #iul lui umnezeu! si! crezand! sa aveti viata in numele 0ui - ,oan <E, >8). De altfel,
!antuitorul )ristos in multe randuri aminteste momente si cuvinte ale (echiului $estament punand in valoare
lectura 1cripturii.
Au n-ati citit ce-a facut avid cand a flamanzit! el si cei ce erau cu el1
(um a intrat in casa omnului si a mancat painile punerii inainte! care nu se cuveneau lui sa le manance! nici
celor ce erau cu el! ci numai preotilor1 Sau n-ati citit in 0ege ca preotii! sambata! in templu! calca sambata si sunt
fara de vina1 (!atei 8<, >-A).
,ntr-un alt loc, 1criptura spune' &l a zis' N-ati citit ca (el ce i-a facut de la inceput i-a facut barbat si femeie1
(!atei 89, @). 1au' Oare nici Scriptura aceasta n-ati citit-o' ,iatra pe care au nesocotit-o ziditorii! aceasta a ajuns
sa fie in capul unghiului1 (!arcu 8<, 8E). $ot astfel' Au niciodata n-ati citit ca din gura copiilor si a celor ce sug
/i-ai pregatit lauda1 (!atei <8,8D). 1au' -is-a lor +isus' Au n-ati citit niciodata in Scripturi' ,iatra pe care au
nesocotit-o ziditorii! aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului. e la omnul a fost aceasta si este lucru minunat in
ochii nostri1 (!atei <8, @<).
Dar despre acest cuvant, draga -eorge, ce spui? +ar despre morti ca vor invia! n-ati citit! oare! in cartea lui *oise!
cand i-a vorbit umnezeu din rug! zicand' &u sunt umnezeul lui Avraam si umnezeul lui +saac si umnezeul lui
+acov1 (!arcu 8<, <D).
!antuitorul recomanda deci, fara doar si poate, lectura 1cripturilor vechi ca unele ce vorbesc despre =l, dupa cum
spune si cuvantul' Cercetati Scripturile! ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica. Si acelea sunt care marturisesc
despre *ine (,oan A, >9). Deci, asta-ti recomand si eu, citeste cu atentie 1cripturile! +tunci vei descoperi ca
!antuitorul a citit. ,ata doar unul dintre cuvintele 1cripturii ce atesta aceasta' Si S-a intors +isus in puterea uhului
in Galileea si a iesit vestea despre &l in toata imprejurimea. Si invata in sinagogile lor! slavit fiind de toti. Si a
venit in Nazaret! unde fusese crescut! si! dupa obiceiul Sau! a intrat in ziua sambetei in sinagoga si S-a sculat sa
citeasca (Luca @, 8@-8D). *ineinteles, faptul ca !antuitorul a citit in sinagoga nu inseamna neaparat ca =l avea
obiceiul lecturii, ca citea adesea. /u trebuie sa uitam ca vorbim despre )ristos-Dumne#eu care stie toate, care nu
avea propriu-#is nevoie de lectura (O! oamne! /u stii toate8 - ,eremia 8A, 8A7 ,oan <8, 807 Acum stim ca /u stii
toate si nu ai nevoie ca sa /e intrebe cineva - ,oan 8D, >EA. /oi, cei trecatori prin aceasta lume, avem nevoie de
sporire in duhul intelepciunii si al descoperirii! spre deplina 0ui cunoastere (=feseni 8, 80).
!-am intrebat sincer, ce ai dorit sa spui cand ai scris poate lumea ar fi aratat altfel? Bare nu cumva ai cre#ut ca
de s-ar fi vorbit in 1criptura despre lectura (lectura buna) lumea ar fi fost mai... citita, mai inteligenta, mai culta?
Parintele /. 1teinhardt, intr-un cuvant al sau, lamureste ca Brtodo&ia nu te vrea prost, neinstruit, ignorant.
/icaieri si niciodata nu ne-a cerut )ristos sa fim prosti. /e cheama sa fim buni, blan#i, cinstiti, smeriti cu inima,
dar nu tampiti. (/umai despre pacatele noastre spune la Pateric sa le tampim). Cum de-ar fi putut proslavi prostia
Cel care ne da sfatul de a fi mereu tre"i ca sa nu ne lasam surprinsi de satana?:0F;. $ot monahul de la %ohia spune'
Crestinismul nea"utorat si neputincios este o conceptie eretica deoarece nesocoteste indemnul Domnului (!atei
8E, 8D' fiti dar intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii) si trece peste te&tele 1fantului Pavel (=feseni A, 80'
drept aceea! nu fiti fara minte, ,, $imotei @, A' tu fii treaz in toate..., $it 8, F' sa fie treaz la minte si mai indeosebi ,
Corinteni 8@, <E' #ratilor! nu fiti copii la minte! ci la rautate fiti copii! iar la minte fiti oameni mari):09;.
$raditia *isericii vorbeste si ea despre lectura si cartea buna. Cartea este de fapt transcrierea cuvantului rostit in
gand si impactul ei este mai mare pentru ca se adresea#a, in timp si spatiu, unui numar mai mare de persoane decat
cuvantul rostit si netranscris:FE;.
Cartea ne poate duce la mantuire, ca pe .ericitul +ugustin, care s-a convertit citind 1fanta 1criptura la au#ul
minunat al indemnului /olle et lege8 (,a si citeste!). Dar tot cartea ne poate prabusi si in infern. Dante a intalnit in
infern o pereche disperata care i-a spus ca sunt osanditi pentru ca au citit impreuna cateva pagini care i-au tarat in
prapastie:F8;. $raditia ortodo&a accentuea#a necesitatea unui indrumator in lectura 1cripturii, pentru ca cine
citeste sa inteleaga (!atei <@, 8A7 !arcu 8>, 8@). (um as putea sa inteleg! daca nu ma va calauzi cineva1 (.aptele
+postolilor F, >8), raspunde famenul egiptean +postolului .ilip care-l intrebase daca pricepe cele ce citeste de la
,saia proorocul. .ara indrumator pe credinciosul simplu il poate a"unge cuvantul lui )ristos care spune' va rataciti!
nestiind Scripturile! nici puterea lui umnezeu (!atei <<, <97 !arcu 8<, <@). 2n iscusit duhovnic va sti ce carti sa
recomande fiilor sai duhovnicesti. Ce se potriveste unora, nu se potriveste altora. De altfel, e&ista o masura a
fiecaruia dintre noi, iar cartile #iditoare de suflet se recomanda si ele in functie de masura fiecaruia:F<;. Pentru a
primi cartile duhovnicesti avem nevoie de minte si inima de duh, trebuie sa fim oameni duhovnicesti. +vem
nevoie si de rugaciune pentru a citi cu folos, pentru ca )ristos sa ne deschida mintea sa pricepem 1cripturile (cf.
Luca <@, @A).
Chiar daca nu #ugraveste viata in )ristos, o carte poate fi buna daca nu contravine moralei crestine. Lectura
profana ne este ingaduita. =&ista insa un amendament' sa nu fie vatamatoare din punct de vedere sufletesc. Cartea
buna e cea care lauda virtutea, nu viciul7 cartea buna e cea care innobilea#a omul. 1fantul (asile cel !are in
Bmilia catre tineri recomanda oamenilor din vremea aceea sa culeaga din literatura, chiar si din cea pagana,
amintindu-l pe )omer, anumite elemente valoroase si folositoare crestinilor, asemenea albinei care culege din
floare numai nectarul. B carte buna te poate distra, adica poate avea rol recreativ, dar in primul rand ea trebuie sa
instruiasca si sa educe. Daca nu o face fatis este foarte bine, caci noi, oamenii, primim greu predici si sfaturi...
B carte foarte interesanta aparuta de curand la =ditura Polirom, Balzac si mica croitoreasa chineza (un best-seller
al literaturii universale contemporane), scrisa de un remarcabil romancier chine#, Dai 1i"ie, tratea#a supravietuirea
prin lectura a unor tineri, fii de intelectuali, trimisi la reeducare in perioada maoista. Cartea este deosebita!
Conclu#ia ei? 2n adevarat avertisment - nici o lectura nu e inocenta - cartile... ne ridica sau ne pervertesc!
+tentie deci la lecturi, ...ia aminte la citit (, $imotei @, 8>) si (ercetati Scripturile! ca socotiti ca in ele aveti viata
vesnica. Si acelea sunt care marturisesc despre *ine (,oan A, >9).

VVV

(e lecturi duhovnicesti recomandati tinerilor1

%ecomand - deopotriva tinerilor si varstnicilor - in primul rand 1fanta 1criptura, in special /oul $estament. 1imon
Petru spune !antuitorului' oamne! la cine ne vom duce1 /u ai cuvintele vietii celei vesnice (,oan D, DF), deci,
neindoios, sufletul are nevoie de lectura de suflet, de lectura duhovniceasca, de cuvant de intarire, cuvant de folos...
1fanta 1criptura si scrierile 1fintilor Parinti sunt de ba#a.
Dintre tinerii scriitori recomand cu predilectie trei autori care-mi sunt foarte dragi si pe care-i aprecie# in mod
special pentru ca au reusit sa scrie despre )ristos pe limba tinerilor' Danion (asile ((artea nuntii, =urnalul
convertirii, ,atericul pentru mireni, /inerii si sexualitatea etc.), parintele Constantin /ecula (e dragul
&vangheliei..., 3aspunsul Bisericii la intrebarile tinerilor, ,rivegheri) si ieromonahul 1avatie *astovoi (+ntre
#reud si $ristos, +n cautarea aproapelui pierdut, ragostea care ne sminteste). $inerilor le pot mai pot recomanda
si alte cateva lucrari mai noi' 3aspunsuri la intrebari ale lumii de astazi (1fantul /icolae (elimirovici), aruri si
anateme - (e-a adus crestinismul lumii (diaconul +ndrei Suraev), /inerii vremurilor de pe urma (monahii 6ohn
!arler si +ndreG Rermuth). 1i doi prolifici scriitori rusi inspirati de Duhul 1fant, care merita cititi si recititi'
1fintii ,erarhi $eofan Kavoratul si ,gnatie *riancianinov. /u pot sa nu pomenesc aici si pe 1fantul 1iluan
+thonitul, pe +rhimandritul 1ofronie (1aharov), pe Parintele %afail /oica, pe !onahul /icolae 1teinhardt, pe
Parintele 1erafim (%ose), pe Cuviosul Paisie +ghioritul sau pe minunatul Parinte Porfirie Savso3alivitul. Dintre
Parintii cei de demult recomand tinerilor in special .ericitul +ugustin ((onfesiunile), lucrarile 1fantului ,oan -ura
de +ur si ale 1fantului =frem 1irul. .iecare tanar sa ceara sfatul duhovnicului in ceea ce priveste lectura
duhovniceasca. Cred ca in urma spovedaniei un iscusit duhovnic va stii intotdeauna spre ce carte-medicament sa
indrume pe fiii sai duhovnicesti. Pentru cei tari trebuie hrana tare, pentru cei mici lapte (cf. =vrei A, 8>-8@).
Parintele 1ofronie spunea' Pentru a invata sa traiesti in )ristos, nu este necesar sa citesti #eci sau sute de carti.
Parintele meu duhovnic m-a sfatuit sa nu citesc decat cateva pagini pe #i. 2n sfert de ora, o "umatate de ora, dar
veghind sa aplic in viata ceea ce citeam... Cand traiesti o viata sfanta si fara de pacat, cunoasterea intelectuala poate
sa dea roade duhovnicesti minunate. ,n schimb, o cunoastere fara iubire nu poate sa mantuiasca pe nimeni.
,n conclu#ie, carti se gasesc, slava Domnului! $imp sa fie pentru lectura si pentru implinirea in viata a cuvintelor
cuprinse in ele!

:0F; /. 1teinhardt, =urnalul fericirii, =ditura Dacia, Clu"-/apoca, 899@, p. 89.
:09; ,bidem.
:FE; $eologii stiu bine ca +postolii, =vanghelistii, intai au vorbit, au marturisit lumii despre )ristos, iar mai apoi,
pentru anumite nevoi au inceput a scrie. =i au scris, dar nu oricum, ci sub inspiratia Duhului 1fant. /oata
Scriptura este insuflata de umnezeu si de folos spre invatatura! spre mustrare! spre indreptare! spre inteleptirea
cea intru dreptate (,, $imotei >, 8D). !ai mult, cred ca acestia au scris atunci cand Dumne#eu a considerat ca este
necesar si ce a considerat =l ca ne este de folos.
:F8; /eologia *orala Ortodoxa pentru facultatile de teologie! vol. ,,, =ditura %eintregirea, +lba ,ulia, p. 8E>.
:F<; ,n finalul lucrarii *ai aproape de umnezeu (=ditura *unavestire, -alati, <EE>) a Parintelui 1erafim %ose
sunt doua capitole care ne lamuresc' Cum sa-i citim pe 1fintii Parinti si Cum nu trebuie cititi 1fintii Parinti.
Paulo Coel"o - sublim si periculos 55
= la moda asta#i sa citesti Paulo Coelho. $oata lumea citeste Coelho, chiar si cei ce nu citesc de fel... +veam sa
aflu ca, in cercurile inalte ale literatilor, era acu#at ca speculea#a mituri si simboluri pe care le proiectea#a in
povesti facile, deci ca-i mai mult un speculant decat un mare pro#ator.
+m observat ca marii pasionatii de lectura, cand recomanda literatura sud-americana de calitate, ii pomenesc pe
Corta#ar, Llosa, !arWue#, 1abato, si niciodata pe Coelho, considerand ca scrie literatura light:F>;... ,n plus,
traiesc cu convingerea ca actul de cultura ramane, fara doar si poate, destinat minoritatii. !a intrebam, sa fie oare
Paulo Coelho e&ceptia care confirma regula? /umai 1andra *roGn, manelele si telenovelele parca mai au atatia
fani. !ai nou se gasesc si tricouri imprimate cu chipul lui... 1i, parca-i ceva necurat la mi"loc cand ve#i ca persoane
care dupa vremea lecturilor obligatorii n-au mai citit nici o carte, incep acum sa citeasca P. Coelho. !ulti artisti
mediocri, unele fotomodele si mai toate vedetele ,layboy numesc la autori preferati pe Coelho. .ara doar si poate,
da bine in lumea buna sa-i citesti cartile. !i-am #is atunci' la pomul laudat....
!-am lasat greu convins sa-l citesc... +m cedat la rugamintile unor colegi si prieteni fascinati de scrisul
pro#atorului bra#ilian, un argument redutabil fiind acela ca accentuea#a in romanele sale elemente de spiritualitate.
(oi incerca aici o abordare ce poate fi catalogata de unii drept superficiala, simplista. /-am pretentii de scriitor,
nici macar de critic literar. ,ncerc insa sa vad lucrurile in duhul lui $ristos.
Paulo Coelho scrie de vreo 80 ani, are A0 de ani (n. 89@0), e tradus in AD de limbi, editat in 8AE de tari, vandut in
#eci de milioane de e&emplare. 2n adevarat fenomen mondial. Care sa fie deci secretul acestui ...vra"itor al
*ra#iliei care face sa dispara cartile din librarii? 1e pare ca raspunsul este limba"ul simplu si clar, naratiunea
stralucitoare, subiectele alese care stimulea#a capacitatea noastra de a visa, dorinta noastra de cautare si forta de a
ne regasi pe noi insine in aceasta cautare.
Alchimistul (899F), cartea care l-a consacrat pe plan mondial, mi s-a parut o poveste simpla, dar deloc simplista, in
care autorul, intr-adevar, se foloseste e&cesiv de mituri, simboluri si clisee deterministe. = o povestire parca
atemporala, initiatica, de unde si aura de guru a autorului. +lchimistul are ceva din duhul cartilor vechi orientale,
este un fel de *icul ,rint modern cum afirma un critic. =ste o carte bine scrisa, plina de seva, iar lectura ei nu te
poate lasa indiferent. ,nsa, dincolo de acest aspect apologetic, cartea are si puncte slabe. = vorba aici de un vadit
panteism (contopirea cu natura, transformarea lui 1antiago in vant), de elemente magice (alchimice) si un
sincretism religios care poate sminti usor un nespecialist, un necunoscator al invataturii *isericii.
1ufletul lumii de care vorbeste Coelho poate fi diavolul - spune ,P1 La#ar Puhalo intr-o =pistola catre un editor
din %omania:F@;. !ai mult decat atat, asa #isa traire a 0egendei ,ersonale - implinirea viselor, a idealurilor, ca
singur scop al vietii nimiceste foarte usor ceea ce as numi in acelasi duh 20egenda ,ersonala2 a crestinului - unirea
cu )ristos, cautarea ,mparatiei lui Dumne#eu. Cand lupti cu ardoare fara seama pentru implinirea Legendei
personale e posibil sa nu mai gasesti timp sa-L cauti pe )ristos. De aceea 1criptura spune sa cautam mai intai
,mparatia lui Dumne#eu si toate celelalte se vor adauga noua (cf. !atei D, >>). ,n plus trebuie preci#at ca celebra
sintagma din Alchimistul' Cand tu vrei ceva cu adevarat tot universul conspira la reali#area dorintei tale, este de
fapt de origine filocalica si suna, cite# din memorie' cand vrea Dumne#eu sa se implineasca un lucru, toata #idirea
a"uta sa se implineasca.
,n principiu, Alchimistul avea inca de la inceput sanse sa fie un roman de succes, pentru ca e o carte a momentului,
in sensul ca, in afara unei vieti in )ristos, oamenii au gasit un surogat impotriva de#nade"dii in gandirea po#itiva
atat de des intalnita a#i, subiect pe care s-au scris #eci si #eci de carti si care-i si motorul cartii lui Coelho.
,n romanul 0a raul ,iedra am sezut si am plans:FA; (899@), autorul isi e&prima si mai cu sarguinta conceptele
religioase sincretiste ce fac din el un ne:-age-ist autentic. Paulo Coelho amesteca nepermis si nescu#abil (chiar
daca nu-i teolog) invataturi si principii complet contradictorii - catolice, protestante si din mistica orientala -
punand unele din idei chiar si pe seama unui slu"itor al Domnului. ,n 0a raul ,iedra... sincretismul e mult mai
suparator si mai ales smintitor :FD;. +utorul lasa sa se-nteleaga ca e&ista un chip feminin al lui umnezeu care se
identifica in persoana .ecioarei !aria, iar intr-un interviu publicat pe site-ul personal, Paulo Coelho isi afirma
transparent convingerea ca *iserica %omano-Catolica va accepta in viitor aceasta idee. (or mai trece poate
cinci#eci sau doua sute de ani, dar o va accepta:F0;. +utorul este, de altfel, consilier special 2/=1CB in cadrul
Programului Convergente spirituale si dialoguri interculturale.
Al cincilea munte (899D) la prima vedere pare a fi singura carte a lui Coelho care poate fi citita aproape fara teama.
,nsa tocmai pentru ca pare nevinovata e periculoasa. =&ista un canon sinodal care inter#ice modificarea (ietilor
1fintilor. = adevarat, Coelho face literatura, dar pre#inta imaginea unui sfant pacatos, nu a unui pacatos care ar
deveni sfant si care ne-ar putea fi model. De altfel, nicaieri in roman persona"ul nu este numit *fantul ,lie, ci
simplu - ,lie. Al cincilea munte pre#inta viata Proorocului, plecand de la *iblie si intorcandu-se, in final, din nou la
ea. %omanul accentuea#a latura profana a Profetului, arata lupta sa cu Dumne#eu pentru a intelege care-i este
menirea. Al cincilea munte ti-l apropie fara indoiala pe ,lie, dar acesta este un +lie imaginar! inventat, nu este
proorocul biblic. Cel care citind, simte o oarecare evlavie pentru ,lie, e bine sa stie ca evlavia lui este pentru
personajul +lie si nu pentru ,roorocul omnului. =stetic vorbind, Al cincilea munte e o carte placuta, dar pentru
conturarea unei imagini corecte, autentice sunt de preferat cuvintele 1cripturii care-l evoca pe ,lie Proorocul
(Cartea a ,,,-a si a ,(-a a %egilor).
Dupa *anualul razboinicului luminii (8990) o colectie de reflectii filo#ofice in duhul Alchimistului menite sa ne
a"ute sa ne descoperim si sa ne sporim cura"ul, Paulo Coelho publica )eroni%a se hotaraste sa moara (899F). +cest
roman care a fascinat pe multi, considerat de unii original, are ca tema un subiect arhitratat in carti si in filme' oare
unde sunt adevaratii nebuni, in sanatorii sau in afara lor? Cartea aminteste de -bor deasupra unui cuib de cuci
(mult oscari#atul film din anii O0E, cu 6ac3 /icholson si Dann4 De (ito sau de mai noul /inerete furata (cu
Rinona %4der si +ngelina 6olie). Personal n-am gasit-o nici originala, nici de e&ceptie.
,n iavolul si domnisoara ,rym (<EEE), Coelho ispiteste pe cititor cu o intrebare' Poate fi omul capabil de orice
fapta? ,ntr-un anumit conte&t el poate a"unge chiar sa omoare?. Cititorii sunt tinuti cu sufletul la gura ca in vechiul
film politist 0ocotenent (olumbo. Desi are si pagini interesante si ideea e discutata si de 1fintii Parinti, cartea nu o
gasesc deloc #iditoare...
Cu romanul 44 minute (<EE>) autorul aluneca intr-o sen#ualitate ce atinge pe alocuri pornografia si grotescul...
Cartea te a"uta sa te obisnuiesti cu lumea prostitutiei prin intermediul unei tinere, !aria (neinspirata alegerea
numelui), persona"ul principal. ,n romanul 44 minute, Coelho se foloseste de e&perienta si "urnalul unei adevarate
prostituate din -eneva, descopera argumentele, starile sufletesti ale fetei in asa fel incat nu doar sa n-o "udeci (caci
asta ar fi bine!), ci chiar sa-ti si placa de ea, s-o si accepti, ea fiind de altfel persona" po#itiv prin e&celenta.
!omentele de regret si cainta care e&prima tragedia prin care trece sunt inabusite de idealul ei de a-si face un rost
in tara natala:FF;. %omanul te obisnuieste cu normalitatea prostitutiei, ea macinand adanc in mentalitatea
cititorului creandu-i idei revolutionare (asemanatoare cu cele ale guvernantilor nostri care cer din ce in ce mai
insistent legali#area bordelurilor). Pornografia e&cesiva, imoralitatea mesa"ului si atitudinea cartii 44 minute fata de
prostitutie ma tem ca poate influenta de#astruos viata unor tinere care se #bat in lipsuri, de la noi sau de prin alte
parti, mai ales cunoscand succesul pe care-l are la tinerii adolescenti cartile pro#atorului bra#ilian. %omanul 44
minute e un pasaport spre iadul desfranarilor, spre prostitutie. 44 minute trec repede, dar sunt aducatoare de multi
bani... ,maginea de ansamblu a cartii, din punctul meu de vedere, nu este modificata de sfarsitul salvator, pentru
ca e vorba de o aparenta salvare, !aria a"ungand de la prostitutie la concubina". = adevarat ca vorbim de o alta
masura, e un progres in viata ei, insa e&ista tendinta de a numi, prin comparatie, bine un rau mai mic si asta-i
foarte grav. ,mpactul e cu atat mai mare cu cat Paulo Coelho este considerat de multi un propunator de modele
pentru cautarea spirituala individuala... 44 minute este o carte scrisa in duhul lumii, pentru cei ce sunt ai lumii, nu
pentru cei ce sunt ai lui )ristos!
1teinhardt afirma ca un scriitor nu are a fi moralist. .ereasca-l Dumne#eu de una ca asta! +lta e menirea lui' sa
iste in mintea si-n inima cititorului conclu#ii moraliste, mai bine #is morale:F9;. Bare e vorba de asta si in ca#ul
lui Coelho? Cred ca nu!
,n vise, care pot fi de la Dumne#eu, dar si de la diavol, e mai bine sa nu cre#i deloc! 1i in ca#ul scrisului lui
Coelho, daca paginile sublime se amesteca cu cele care din perspectiva crestina smintesc, strica si intinea#a, ele nu
mai pot fi bune. 1fantul (asile cel !are recomanda crestinilor sa culeaga din cartile pagane cele de folos, dar sigur
nu recomanda din cele sincretice, eretice sau pornografice. Ca sa nu mai spun - pentru a cata oara?- ca
discernamantul e o calitate rara. /u pot spune ca romanele lui Coelho sunt geniale, mediocre sau proaste, nu sunt in
masura sa spun daca din punct de vedere literar sunt valoare sau non-valoare, spun doar ca romanele lui nu sunt
atat de ziditoare de suflet precum cred unii.
2n lucru e lamurit. Cautati mantuirea? /-o veti gasi in cartile initiatice ale lui Paulo Coelho, ci acolo gasiti
1ufletul Lumii care, spun unii, ar putea fi diavolul...
NOTE:
:F>; 2n amic mai mucalit imi spunea ca ceea ce da bine la pro#atorul sud-american este combinatia de litere elho
care suna interesant. ,ntr-adevar numele are re#onanta, are sonoritate.
:F@; (e#i ,P1 La#ar Puhalo, (aile Ortodoxiei contemporane, =ditura =i3on.
:FA; $itlul cartii este parafra#at din Psalmist' 0a raul Babilonului! acolo am sezut si am plans! cand ne-am adus
aminte de Sion (Psalmi 8>D, 8).
:FD; 1incretismul religios din cartile lui Coelho este tributar conceptiei sale ne:-age-iste despre religii.
%omancierul marturiseste pe pagina sa Geb' 1unt catolic. Cred insa ca oricare religie, daca e aleasa in mod sincer,
duce la acelasi Dumne#eu si nu transfer asupra religiei mele raspunderea asumata in cautarea mea spirituala
(http'??http'??GGG.paulocoelho.com?). (e#i si articolul meu' ,spita intelectualilor' $oate religiile sunt bune!.
:F0; http'??GGG.paulocoelho.com
:FF; Pe tema acestei carti am avut o controversa cu o amica care vedea in paginile romanului durerea si cainta
!ariei. ,ntr-adevar, ea este cumplit de indurerata si de#amagita si are momente cand lupta cu proprii demoni. ,nsa,
ma repet, dincolo de unele afirmatii ale persona"ului, ideea caintei o gasesc vaga si cartea nu are ca finalitate
indreptarea reala a persona"ului incat sa poata fi model pentru noi ca si cititori crestini. Pe aceasta tema este abordat
si Coelho intr-un interviu' - Pentru ce se prostituea#a protagonista din 44 minute? =a spune ca nu o face strict
pentru bani. P. Coelho' - +m intrebat-o pe !aria si ea mi-a raspuns ca face asta pentru simtul aventurii. !i s-a
parut un raspuns neortodo&, dar @E Q dintre prostituatele cu care am vorbit la -eneva mi-au spus lucruri
asemanatoare, cu toate ca gandurile lor nu mi s-au parut prea clare. !aria nu este o victima si nici nu are
sentimentul vinovatiei (http'??GGG.adevarulonline.ro?literar?). -asesc ca autorul nu a schimbat fundamental
caracterul persona"ului.
:F9; /. 1teinhardt, +ntre lumi - (onvorbiri cu Nicolae Baciut, =ditura $ipomur, 899@, p. <D.
$e la indra!neala la badaranie 55
#amiliaritas ei, dar pana unde?

!ulti crestini se intreaba, pe buna dreptate, cum sa se raporte#e la Dumne#eu, si mai ales, cum sa , se adrese#e.
Pacatele ne fac sa ne simtim robi nevrednici7 bucuria biruintei cu a"utorul lui Dumne#eu in incercarile vietii ne face
sa simtim infierea si infratirea cu Domnul care 1-a facut om ca si noi sa ne indumne#eim prin conlucrare cu =l.
Poate cel mai bine lamureste paralela rob-fiu cuvantul liturgic de dinaintea rostirii rugaciunii /atal nostru, in cadrul
1fintei Liturghii' 1i ne invredniceste pe noi, 1tapane, cu indra#nire, fara de osanda, sa cute#am a $e chema pe
$ine, Dumne#eul cel Ceresc, $ata si a #ice' /atal nostru....
,ata deci, ca in vremea (echiului $estament am fost robi, dar in Legea harului am primit, prin infratirea cu .iul
,ntrupat, infierea $atalui - ceea ce trebuie sa ne aduca si indra#neala de a-L numi $atal nostru, dupa cum ,nsusi
)ristos ne invata.
Diaconul moscovit +ndrei Suraev spunea ca' Primul dar adus oamenilor de crestinism consta in dreptul de a se
adresa direct lui Dumne#eu, dreptul de a se tutui cu =l. Bmul si-a recapatat ceea ce un scriitor crestin din secolul al
,,,-lea, $ertulian, a numit familiaritas ei, adica o relatie de prietenie, de suflet, cu Dumne#eu:9E;. Cura"ul,
indra#neala sunt bine placute lui Dumne#eu. (edeti ce cuvinte are )ristos pentru indra#netul sutas roman
B...Adevarat graiesc voua' la nimeni! in +srael! n-am vazut atata credinta - !atei F, 8E), pentru cura"oasa femeie
cananeanca (O! femeie! mare este credinta ta" fie tie dupa cum voiesti - !atei 8A, <FA. (edeti tainele pe care
)ristos le descopera samarinencei (cf. ,oan @, A-@@), femeie pacatoasa, dar sincera, nefatarnica si indra#neata!
Cura"ul si indra#neala in relatia cu )ristos au valoare mantuitoare atunci cand i#vorasc dintr-o inima sincera si
smerita sau dintr-o disperare a omului ce nu mai poate suporta despartirea sa de Dumne#eu, caci unde oare poate
alerga, unde in alta parte poate gasi pacea inimii sale? oamne! la cine ne vom duce1 /u ai cuvintele vietii celei
vesnice (,oan D, DF) avea sa spuna 1imon Petru !antuitorului )ristos atunci cand unii ucenicii s-au smintit de
cuvintele Lui si s-au indepartat de =l. 2neori omul urla, striga spre Domnul, se cearta cu =l (ca odinioara ,acob cu
,ngerul - .acere ><, @ si urm.), iar Domnul, va#and inima lui, va#and vointa sa buna, ii raspunde indata.
= o minune si o bucurie ca lui Dumne#eu ,i spunem $ata, ca folosim in rugaciunile noastre e&presii atat de
intime, de personale ca' da-mi sa-mi vad greselile mele, a"uta-ma in tot lucrul bun, sterge pacatul meu,
inima curata #ideste intru mine, multumescu-$i $ie Doamne.
(,n timp ce, cu multi dintre cunoscuti mei, folosesc dumneavoastra...).
/e indeamna spre o mai mare familiaritate cu Dumne#eu si cateva cuvinte ale .ericitului 1ofronie, ucenicul
1fantului 1iluan. +cesta ne recomanda insistent sa folosim cu indra#neala in rugaciunile din odaia noastra nu doar
cuvintele cartii, ci si cuvintele noastre asa cum ne vin ele, din disperare, din durere, din neintelegerea actiunilor lui
Dumne#eu. Cu Dumne#eu nu e nevoie sa fii politicos. $oarna inaintea Domnului ceea ce este in inima ta, asa cum
este:98;.
.amiliaritatea cu Dumne#eu insa e destul de alunecoasa, iar daca nu-i smerenie, dreapta socotinta si buna crestere,
se poate transforma in badaranie. De la indra#neala la badaranie nu-i decat un pas. De altfel, .ericitul 1ofronie
recomanda sa pastram intensitatea rugaciunii si a pocaintei totodata.
2n amic marturisea pe /et ca, avand posibilitatea sa calatoreasca prin tari anglo-sa&one, a avut oca#ia sa
intalneasca diverse marturisiri publice ale crestinismului cum le numesc unii sectanti. +cesti marturisitori,
a"unsi la o familiaritate speciala cu Dumne#eu, ,l numesc $he gu4 upstairs ($ipuO de deasupra). .amiliaritatea
continua cu mesa"e puse pe masini' !4 *oss is a 6eGish carpenter (1eful meu e dulgher evreu), -od e&ists, ,
spo3e Gith him last night (Dumne#eu e&ista, am vorbit cu el aseara), *od4 piercing saved m4 life (Body
piercing-ul mi-a salvat viata) alaturi de imaginea lui )ristos rastignit pe Cruce:9<;. Ca urmare a tragerii de sireturi
cu Dumne#eu, cum se e&prima cineva foarte corect, acesti rataciti nu pot sa inteleaga de ce iti trebuie 1fanta
*iserica, 1fintele 1lu"be, clerul, daca vorbesti direct cu 1efuO! ,ar smerenia e de"a un cuvant prea greu si prea
strain lumii de a#i, ca si pronuntia in romaneste a lui body piercing pentru bunica mea...
1a fim indra#neti si cura"osi, dar sa nu uitam de cei sapte ani de acasa!
:9E; Diac. +ndrei Suraev, aruri si anateme! (e a adus crestinismul lumii, =ditura 1ophia, *ucuresti, <EE@, p. 9.
:98; +rhim. 1ofronie 1aharov, apud (elalalt Noica Bmarturii ale monahului 3afail Noica insotite de cateva cuvinte
de folos ale ,arintelui SimeonA! =ditura +nastasia, 899@, p. A9.
:9<; Prin body piercing se intelege moda cerceilor, a belciugelor agatate in diverse parti ale corpului7 in ca#ul de
fata, blasfemiatoarea e&presie face alu#ie la cuiele din mainile lui )ristos cel %astignit.
<%ai ajunge cineva in ,ai in vremurile noastre(< 55
+ceasta e o intrebare pe care mi-a pus-o deuna#i un tanar rebel. +m cre#ut ca-i doar o intrebare aruncata retoric in
discutie, insa m-am convins repede ca interlocutorul meu cauta sincer un raspuns. Bare ce stare sufleteasca se poate
ascunde in spatele unui suflet de adolescent care intreaba astfel de lucruri? Cu siguranta o cumplita de#nade"de, o
mare lehamite pentru starea de decadere morala in care se afla cei mai multi din cei ce poarta numele de crestini.
,nca un strigat disperat al unui tanar ra#vratit. ,nca un adolescent revoltat. /oi, teologii, vrem sa-i convertim pe
acesti tineri, sa le schimbam mentalitatea7 eu insa cred ca mai intai ar trebui sa-i cunoastem, sa-i intelegem. Cu cei
ce au alte mentalitati e bine sa dialogam, sa cautam puncte comune. Personal cred in sinceritatea multor tineri
ra#vratiti C ca unul care am fost asemenea lor. !-am convins in timp ca toti cei revoltati au ceva de spus, au un
mesa" de transmis. =i nu vor sa fie simpli spectatori, ci actori principali, vor sa fie bagati in seama, sa se tina cont si
de parerile lor7 ii supara letargia in care se complace o tara intreaga, sunt smintiti, sunt de#nada"duiti, unii, iata,
chiar cred ca nu mai e loc pentru muritori in ceruri. +ltfel spus, ei cred ca nici *unul Dumne#eu, oricat ar fi =l de
bun, nu ne poate accepta astfel, nu poate accepta letargia noastra.
(iata in )ristos se aseamana, dintr-un anumit punct de vedere, cu strigatul revoltei adolescentine. 1i adolescentii
ra#vratiti, si crestinii iubitori de )ristos sunt nemultumiti de cele ale lumii, si unii si ceilalti cauta mai mult decat
poate oferi lumea. $inerii, care de obicei traiesc dupa legile firii ca#ute, dupa mentalitatile hedoniste ale lumii de
a#i, se simt neimpliniti. 1unt nefericiti, dar gandesc ca nu-s lepadati de la fata lui Dumne#eu. Pe noi pe toti
deopotriva ne cauta Domnul. /e cauta pentru ca ne iubeste, pentru ca =l vrea sa traiasca in noi, si noi sa traim in
=l.
- !ai a"unge cineva in %ai? (1a-i spunem generic %ai, putem sa-i spunem insa si fericire vesnica, sanul lui
+vraam, imparatia cerurilor, locul dreptilor, desi invatatura eshatologica face cateva distinctii intre termeni).
- Da, mai a"ung oameni in %ai. Pentru ca )ristos, prin gura 1a nemincinoasa ne #ice' +n casa /atalui *eu multe
locasuri sunt. +ar de nu! v-as fi spus. Ma duc sa va gatesc loc (,oan 8@, <). ,ncredintati sa fim cu totii ca )ristos ne-
a gatit loc. Da, fiecare dintre noi are un loc in %ai. /oi trebuie nu sa ne castigam un loc in %ai, ci sa nu-l pierdem
pe cel pe care-l avem de"a. /u-l vom pierde daca vom implini faptele milei trupesti si sufletesti, dupa cuvantul
1cripturii' Atunci va zice +mparatul celor de-a dreapta 0ui' )eniti! binecuvantatii /atalui *eu! mosteniti
imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. (aci flamand am fost si *i-ati dat sa mananc" insetat am
fost si *i-ati dat sa beau" strain am fost si *-ati primit" Gol am fost si *-ati imbracat" bolnav am fost si *-ati
cercetat" in temnita am fost si ati venit la *ine. Atunci dreptii +i vor raspunde! zicand' oamne! cand /e-am vazut
flamand si /e-am hranit1 Sau insetat si /i-am dat sa bei1 Sau cand /e-am vazut strain si /e-am primit! sau gol si
/e-am imbracat1 Sau cand /e-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la /ine1 +ar +mparatul! raspunzand! va
zice catre ei' Adevarat zic voua! intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai *ei! prea mici! *ie *i-ati facut
(!atei <A, >@-@E).
1pun toate acestea tanarului... ,mi raspunde'
- 1una interesant.
,ntrebarea lui mi s-a parut varianta disperata a intrebarii puse de tanarul bogat !antuitorului )ristos' Bunule
+nvatator! ce bine sa fac, ca sa am viata vesnica1 (!atei 89, 8D). !i s-a parut greu cuvantul lepadarii de lume pe
care )ristos il pune inaintea tanarului din =vanghelie7 greu si cuvantul cu care se adresea#a !antuitorul 1fintilor
+postoli dupa plecarea tanarului' Si oricine a lasat case sau frati! sau surori! sau tata! sau mama! sau femeie! sau
copii! sau tarine! pentru numele *eu! inmultit va lua inapoi si va mosteni viata vesnica (!atei 89, <9), de aceea am
evitat a-l pune inaintea interlocutorului meu7 mai ales ca tanarul ra#vratit ce mi-a pus intrebarea nu parea a fi pa#it
din tineretile lui poruncile ca cel din =vanghelie. 1au poate ca le pa#ise, dar slabiciunea firii mele m-a facut sa nu
vad acest lucru...
$otusi tanarul parca dorea mai mult, voia sa mai auda cuvant mantuitor pentru sufletul sau. +stfel de situatii fiind
foarte rare asta#i, nu trebuiesc lasate nevalorificate. De aceea ii mai spun ca trebuie sa creada drept, sa lupte
impotriva pornirilor pacatoase, sa nada"duiasca in ,nviere. ,i mai spun tanarului ca e&ista o cale imparateasca, care
ne duce direct in %ai, mai mult decat atat, ne anticipea#a viata %aiului inca pe pamant fiind.
- +sta-i chiar foarte interesant! Care este Calea aceasta?
- Calea Liturghiei si a ,mpartasirii cu 1fintele $aine. De fapt este una si aceeasi cale, pentru ca scopul principal al
Liturghiei este sfintirea credinciosilor, adica impartasirea acestora cu 1fintele $aine. ,ncerc o talcuire pe scurt a
Liturghiei, a principalelor ei momente, macar ca-s neputincios.
- +m mers de mai multe ori la biserica, dar n-aveam habar de aceste lucruri.
Din pacate acesta e un trist adevar, putini cunosc valoarea 1fintei Liturghii chiar si din cei ce participa regulat la
slu"bele *isericii. 1tim ca )ristos este de fata in 1fantul +ltar, stim ca 1e aduce pe 1ine 6ertfa in chip sacramental,
sub infatisarea va#uta a painii si a vinului, de-a pururi si pretutindeni unde sunt altare crestine. 1punea candva
Parintele +rsenie Papacioc' 1i daca ar fi cu putinta sa se vada cerurile deschise, nu s-ar putea vedea mai mult in
cer, de cum este in 1fantul +ltar, la 1fanta Liturghie. +cest )ristos, care imprumuta in Liturghie chipul, glasul si
miscarile preotului (dupa cum spun liturgistii), ne da noua 1cumpul 1au $rup si Cinstitul 1au 1ange ca o arvuna, ca
o pregustare, ca o anticipatie a bucuriei din ,mparatia lui Dumne#eu, umpland de bucurie si de veselie inimile
noastre.
- Da, oamenii vremurilor de a#i mai a"ung in %ai, dar ca sa te simti acasa in %ai, trebuie sa te fi simtit acasa in
*iserica lui )ristos. Daca Liturghia, care-i Cerul pe pamant, nu ne va fi familiara, atunci in #adar nada"duim ca
%aiul ne va fi familiar.
1a nada"duim ca nu ne vom pierde, sa nada"duim ca si slu"itorii altarului care spun dupa ce se impartasesc' da-ne
noua sa ne impartasim mai deplin in #iua cea neinserata a ,mparatiei $ale.
= un coltisor de rai pentru fiecare, gatit pentru noi de la intemeierea lumii, asa ne spune Cel care ne-a #idit si ne-a
mantuit pe noi.
Cum a reusit Noe ca in = !ile sa transforme arca in cea mai mare
gradina !oologica(
55
Cum a reusit /oe sa-si transforme arca in cea mai mare gradina #oologica? =&plicatie' ma refer la faptul ca,
saracul, a reusit ca intr-o saptamana sa aduca pe a sa corabie si ursii polari, si cangurii din +ustralia. Cum o fi
reusit el oare sa gaseasca suficient spatiu pentru fiecare animal, ba chiar si hrana (cine stie, poate i-or fi donat
americanii vreun portavion, ceva). Ca sa nu mai #ic ca toate acestea trebuiau facute in 0 (sapte) #ile. Cred ca
/oeX1uperman!
B. (.! elevA

!-am gandit la inceput ca intrebarea, fiind rautacioasa, nu merita raspuns. +veam si o oarecare indreptatire in
activitatea !antuitorului, dar nu vreau sa ma lungesc cu introducerea (ve#i Luca <E:9>;) si voi intra direct in
subiect.
B prima chestiune ridicata de tine este aducerea animalelor pe arca de catre /oe. $e&tul biblic e lamuritor, cuvantul
lui Dumne#eu catre /oe a fost' Sa intre in corabie din toate animalele! din toate taratoarele! din toate fiarele si
din tot trupul! cate doua! parte barbateasca si parte femeiasca! ca sa ramana cu tine in viata (.acere D, 89). Deci,
nu se spune ca ar fi alergat /oe dupa ele, ci Dumne#eu le-a trimis. =l a #is' Sa intre... si animalele au intrat,
ascultand porunca Creatorului. 1i fii sigur, animalele nu s-au mancat intre ele, pentru ca, in prea"ma unui om drept,
legile firii se schimba (ve#i ursul din viata 1fantului 1erafim de 1arov sau leul din viata !ariei =gipteanca - si
e&emplele ar putea continua).
,n legatura cu Polul /ord sau +ustralia, lucrurile stau altfel. Cei mai multi considera ca Pamantul avea o cu totul
alta forma si ca despicarea continentul initial, Pangeea s-ar fi intamplat dupa catastrofa. =&ista un te&t in acest
sens' +ar lui &ber i s-au nascut doi fii' numele unuia era ,eleg! pentru ca in zilele lui s-a impartit pamantul...
(.acerea 8E, <A). /umele de Peleg inseamna impartire, deci versetul pare sa sugere#e ca numele i-a fost dat de
tatal sau, =ber, pentru a comemora un mare eveniment al impartirii care a avut loc cu putin timp inainte sa se nasca.
1unt e&egeti si creationisti care gasesc ca-i vorba de impartirea dupa limbi, insa multi considera ca e&ista
posibilitatea ca ambele divi#iuni sa fi avut loc in acelasi timp. Bricum, orice profesor de geografie iti va confirma
ca a fost o vreme cand pamantul a fost separat de ape. Dar si mai bine poti observa privind cu atentie o harta a
lumii. Poti observa ca !adagascarul, spre e&emplu, e decupat din sud-estul +fricii continentale, ca +merica de
/ord se uneste aproape perfect cu =uropa daca sorbi Bceanul +tlantic, la fel si in ca#ul +mericii de 1ud si al
+fricii... Chiar si Platon vorbeste in ialogurile sale despre e&istenta la inceputuri a unui singur pamant incon"urat
de ape. +sa ca nu trebuiau sa vina cangurii din +ustralia... si, oricum, daca trebuiau sa vina, veneau si de acolo.
!-am bucurat sa aflu din epistola ta ca, in principiu, nu negi universalitatea potopului, problema ta fiind arca. Cred
sa stii, despre potop se gasesc relatari la mesopotamieni, la aborigenii australieni si, de fapt, in vechile culturi din
toata lumea. 1e intelege ca informatia aceasta despre potop era in #estrea traditiei orale transmise de la /oe
urmasilor. Citeste si ceea ce scrie !ircea =liade in +storia ideilor si credintelor religioase, vol. ,., in /ratatul de
istoria religiilor, in +magini si simboluri...
1a vedem acum cum stau lucrurile cu spatiul arcei... +vem sansa sa discutam pe date concrete pentru simplu motiv
ca 1fanta 1criptura consemnea#a efectiv dimensiunile ei (ve#i .acere D, 8@-8D). +stfel, arca urma sa fie in esenta o
cutie uriasa conceputa mai degraba in ideea stabilitatii pe apele potopului decat pentru deplasarea pe apa:9@;.
Presupunem ca un cot era de @@,@A cm., valoare minima sugerata. $ransformand in dimensiunile pre#entate in
*iblie intelegem ca arca lui /oe era mai inalta decat o cladire obisnuita cu trei eta"e si lunga cat o data si "umatate
cat un teren de fotbal. Capacitatea volumetrica totala era egala cu >9.AED mY. Cum un vagon de marfa standard are
o capacitate efectiva de apro&imativ 0A mY, arca avea o capacitate volumetrica egala cu cea a A<D de vagoane de
marfa standard. =vident, ea putea transporta un numar e&trem de mare de animale, fiind intentionat conceputa ca sa
incapa in ea repre#entanti ai tuturor speciilor de animale de pe intreg pamantul. Cum un vagon de marfa standard
poate transporta <@E de oi, arca putea transporta peste 8<A.EEE de oi. !arimea medie a tuturor animalelor
consideram ca este mai mica decat cea a unei oi (sa tinem cont si de faptul ca Dumne#eu, cu siguranta, a chemat la
arca animale fertile, deci tinere), iar in #iua de asta#i e&ista mai putin de 8F.EEE de specii de animale terestre in
viata. 1e intelege ca ies din calcul animalele marine, ele putand supravietui deluviului global. =ra deci loc si pentru
destula hrana. De altfel specialistii au locali#at ramasitele arcei lui /oe in masivul vulcanic +rarat.
2n pasionat cercetator al intelesurilor *ibliei, +ngelo Palego si-a consacrat o buna parte din viata celor
treispre#ece e&peditii in masivul vulcanic din $urcia orientala. Calau#e i-au fost te&tul sacru si o imagine reali#ata
de satelitul Lancer, de la o altitudine de F@E 3m. Cu prile"ul acestor e&peditii, Palego a redescoperit resturile
arcei, impartite in doua mari tronsoane, pe un ghetar situat la o inaltime de circa @.FEE m. Conditiile climaterice
e&trem de aspre au ingaduit lemnului gudronat sa re#iste procesului natural de distrugere. .ragmentele recuperate
in trecut de alti e&ploratori au fost supuse testului cu carbon 8@, stabilindu-se ca vechimea lor este de A.EEE de ani,
ceea ce corespunde datarii biblice. Cele doua bucati ale arcei sunt pe "umatate ingropate in gheata si se afla intr-o
po#itie greu accesibila:9A;. Ceea ce este foarte interesant e ca dimensiunile coincid cu cele indicate in *iblie.
$in sa mai preci#e# ca e&ista o multime de carti despre creationism pe piata actuala' )enr4 !. !orris - Bazele
biblice ale stiintei moderne (aparuta in mediul protestant), (reationism stiintific, /athan +lie#er - 0a inceputuri,
,oan (laduca - &lemente de apologetica ortodoxa, Ortodoxia si eroarea evolutionista, ,erom. 1erafim %ose (artea
#acerii! (artea lumii si Omul inceputurilor, asta ca sa cite# din cartile aparute in ultima vreme la noi. Din cartile
lui ). !orris si din cea a ieromonahului 1erafim am citat si eu in raspunsul pe care ti l-am dat. Cauta si pe internet,
cel putin in limba engle#a vei gasi foarte multe materiale semnate de )enr4 !. !orris si echipa sa de cercetatori.

:9>; De va#ut si comentariul de subsol din lucrarea mea $ristos si tinerii, =ditura *unavestire, <EE>, pp. 8E-88.
:9@; =&ista chiar si o inedita lucrare, in engle#a, pe aceasta tema' Arca lui Noe - studiu de fezabilitate, 6ohn
Roodmorappe, 899D (nota a editorului la (artea #acerii! (artea lumii si Omul inceputurilor a ,eromonahului
1erafim %ose, =ditura 1ophia, *ucuresti, <EE8).
:9A; Cf. +ngelo Palego, (um am gasit Arca lui Noe, )umanitas, *ucuresti, <EE> (coperta ,().
Produsele din soia- ;mitatie de carne( ;mitatie de post( 55
Pe vremuri, in perioada de dinainte de 89F9, populatia se scandali#a, in taina, ca salamul continea, pe langa carne,
si soia. +cum multi se ingramadesc sa o consume pentru ca este, pe buna dreptate, un produs deosebit, sanatos,
consistent, fara colesterol, cu multe alte calitati7 mai mult decat atat, el este si produs vegetal, de post.
,mi amintesc de o scurta discutie pre#entata intr-o mai veche carte de dialoguri duhovnicesti. Cineva il intreaba pe
un parinte imbunatatit' Ce sa faca bunul crestin in #ilele de post, cand se afla in calatorie si ramane peste noapte la
o familie ce nu se indeletniceste cu postul?. Parintele raspunde scurt si la obiect' *aba calatoare n-are sarbatoare.
*iserica invata ca dragostea pentru aproapele este mai mare decat postul.... ,nterlocutorul, ispitindu-l, continua'
Dar daca e, sa #icem, (inerea !are, ce sa faca, parinte? 1a manance de dulce daca-i ofera? Duhovnicul raspunde
de data asta sec' ,n (inerea !are sa stea acasa. ,mi amintesc ca m-a amu#at teribil raspunsul. /u banuiam atunci
ca ma voi afla si eu in casa unor cunoscuti intr-o (inere !are. Desi nu aveam de gand sa stau propriu-#is la masa,
fiind o #i de post negru, mi-am #is ca nu-i frumos sa refu# dragostea ga#dei. +m ramas socat sa vad ca aduce la
masa, rand pe rand, snitele, salam, bran#a si cascaval... toate de post!
!ai consumasem, intr-adevar, produse din soia, mai ales atunci cand eram foarte grabit sau cand, din variate
motive, nu aveam in frigider alte preparate de post (se cuvine a preci#a ca nu toti mananca soia in post din pricina
lacomiei sau a gustului, multi o mananca pentru ca e usor de preparat). Dar asta nu se intamplase in (inerea !are.
+bia atunci am reali#at ca ceva e in neregula, ca nu-i buna randuiala in consumul e0cesiv al produselor din soia in
posturile de durata.
1e spune uneori ca e greu sa postesti! ,nsa crestinul inceputului de mileniu ,,, se pare ca si-a rezolvat aceasta
problema, inlocuind carnea si bran#eturile cu sortimente din soia asemanatoare ca pre#entare si gust. +ltfel spus, ai
pofta de carne in post? ,ti cumperi soia fulgi sau soia cubulete pentru ciorbe sau tocanite sau soia snitel pentru
gratar sau snitel, sau de ce nu pateu vegetal, salam, parizer sau crem:ursti din soia. +i pofta de oarece bran#eturi?
Poti sa-ti cumperi tofu (bran#a vegetala - din soia - simpla, cu ardei sau cu chimen) si chiar... cascaval. +i bea un
lapte dimineata? /ici o problema... $ehnologia preparatelor a inventat laptele din soia (cu aroma de cicoare,
scortisoara sau vanilie). 2n singur sortiment lipseste ca, din perspectiva gustativa, sa nu fie nici o diferenta intre
produsele de post si cele de dulce. /u avem inca oul de post. /u s-a inventat nici in bucataria europeana, nici in
cea veche orientala (de unde provine tofu).
Consumand in e&ces produse de post care imita carnea si bran#eturile, imitam de fapt hrana perioadei de dulce.
Cum sa te bucuri atunci de roadele postului daca nu tai-impre"ur dulceata gatle"ului?
Postul inseamna in primul rand infranare, el fiind prin e&celenta un e&ercitiu de asce#a, o nevointa. Daca privim la
chipul in care )ristos a postit aflam ca postind... a flamanzit (cf. !atei @, <). ,n aceasta perioada crestinul trebuie
sa-si sporeasca eforturile in vederea desavarsirii. Daca diferenta dintre produsele din carne sau bran#eturi si
echivalentele lor din soia e doar una de eticheta, inseamna ca postind astfel crestinul nostru inlatura nevointa
trupeasca si, implicit, pe cea sufleteasca, suprima lupta cu nebunia stomacului, cum numeau 1fintii Parinti lacomia
pantecelui. !ai ales cand pietele agro-alimentare sunt pline de legume, se cuvine sa avem discernamant si sa facem
un efort binecuvantat intru asteptarea pra#nicului care incheie postul de durata.
>acomia pantecelui - pacatul ce ne loveste de *arbatori 55
Pe +dam neinfranarea pantecelui l-a scos din rai
(1fantul ,oan -ura de +ur)

,n #ilele minunate de pra#nuire multi ne comportam nefiresc, implinind din nefericire cuvantul 1fantului Pavel care
spune' pantecele e dumnezeul lor (.ilipeni >, 89), asemanandu-ne cu cei pe care +postolul ii numeste in versetul
precedent dusmani ai crucii lui $ristos (.ilipeni >, 8F). =&ista tendinta aproape generali#ata intre crestini de a
minimali#a pacatul imbuibarii, pacatul lacomiei pantecelui. +sta sa fie pacatul meu... nu ma pierde Dumne#eu
pentru atata lucru. Cand predam liceenilor Despre pacat intotdeauna era un amu#ament teribil cand pomeneam
lenea si lacomia pantecelui. 1e vorbeste foarte putin a#i din perspectiva duhovniceasca despre e&cesul alimentar ce
se face la marile pra#nice, e&ces pe care 1fintii Parinti il numesc nebunie a stomacului (etimologic gaster - stomac
si marghia - nebunie). Lacomia pantecelui e pomenita intre cele F patimi capitale (sau F ganduri ale rautatii, dupa
sintagma lui Cassian %omanul). =a sta inaintea curviei pe care o premerge, fiind chiar maica curviei. B intreaga
literatura filocalica tratea#a acest subiect, dar noi #ambim...
$endinta aceasta de care pomeneam, de a subaprecia, chiar de a bagateli#a acest pacat vine si din faptul ca este
pacat oca#ional, pacatul ce ne loveste de sarbatori. Cu alte cuvinte, nu ne imbuibam tot timpul, ci doar din cand in
cand. Chiar daca patima aceasta este oca#ionala nu trebuie trecuta cu vederea. $ocmai atunci ar trebui sa ne
aratam dispo#itia spre lupta duhovniceasca cu nebunia stomacului. !etalul se incearca in foc, soldatul se incearca
in ra#boaie. $e arati biruitor atunci cand ispita da tarcoale, nu cand esti la departare de ea! +poi, sa ne gandim cum
ar suna' Desfrane# din cand in cand, .ume# din cand in cand, +vorte# din cand in cand, ocazional?
Lacomia pantecelui face victime nu numai sufleteste, ci si trupeste... /umai in *ucuresti de sarbatori:9D; au fost
internati 8.EEE de oameni din cau#a e&agerarilor in alimentatie. Constanta, la randul ei, a raportat <EE de ca#uri.
Desi Parintii filocalici sunt destul de reticenti in a lauda arta culinara sa consideram ca este din partea mamei sau
sotiei o dovada a implinirii dragostei fata de aproapele, un mod placut de a-l bucura pe cel drag la vreme de
sarbatoare. Dar ce pra#nuim de Craciun, pe cine laudam spre e&emplu, pe Pruncul ce se naste sau pantecele? $oti
parintii ce au tratat tema lacomiei pantecelui a"ung la aceeasi conclu#ie' ingreunand stomacul, ingreunam mintea, o
tulburam, nemaiputand face fata in cuget atacurilor dracesti. Cand dupa o masa nu te mai poti ruga inseamna ca nu
te-ai hranit cumpatat. Deci tocmai cand mintea noastra ar trebui sa fie la Pruncul )ristos si la trairea bucuriei sfinte
a /asterii, ne intunecam mintea.
=&ista o pilda graitoare in acest sens.
B tanara familie isi botea#a pruncul si invita la masa, la petrecere, prieteni, colegi, vecini si bineinteles rudele.
+fara-i ger cumplit. ,ncep sa apara musafirii. 2nii dupa altii. =i isi arunca rand pe rand hainele pe canapea.
-a#dele incep sa aduca bunatatile si sticlele cu bauturi... 2n musafir da drumul mu#icii ca petrecerea sa fie
adevarata. Cheful e in toi, cand unul din cei pre#enti se intreaba unde-i totusi pruncul, cel sarbatorit, cel ce i-a
adunat pe toti impreuna. =i descopera cu stupoare ca pruncul era sufocat sub mormanul de haine de pe canapea.
+sa se pare ca facem noi de sarbatoarea Craciunului si a +nului /ou, ,l sufocam cu cheful e&agerat si imbuibarea
noastra pe Pruncul )ristos, Cel ce ar trebui sa fie in centrul atentiei noastre.
Desi-i mare #i, de sarbatoarea Craciunului toti alearga dupa bucate alese, se ornea#a salate, se fac co#onaci. .oarte
bine, am putea spune. Dar daca asta ne indepartea#a de slu"ba Liturghiei, sigur nu-i bine. $ot astfel, de pra#nicul
1fantului (asile cel !are credinciosii vin intr-un numar mic la slu"ba, in comparatie cu alte mari pra#nice de peste
an. =a este pentru multi din cei care au petrecut pana dimineata o sarbatoare greu de purtat. ,n plus, e vremea
molitfelor. Conform indicatiei din !olitfelnic, aceste rugaciuni se rostesc de #iua 1fantului (asile cel !are dupa
1fanta Liturghie. 1i iaca, ghiftuiti pana la refu#, incepem sa usuim dracii - cum se spune prin partile +rgesului...
Bamenii nu mai iau in seama pacatul ce ne loveste de sarbatori spunand, se pare, ca alte fapte sunt cu adevarat
grave. 1i astfel, a"ungem din pacate la o vorba mare, dar trista' Cand ai vicii mari e mai simplu sa cre#i ca le are
toata lumea (*isanne de 1oleil). Pasionatii de acvaristica stiu ca daca vei da de mancare pestilor mai mult decat le
trebuie, mor. Daca s-ar intampla si cu oamenii la fel, la fiecare %evelion, populatia %omaniei ar fi decimata...
Pe cand eram student am observat la Liturghia din #iua de 1fantul (asile (8 ianuarie) un coleg apropiindu-se de
1fantul +ltar cu credinta si cu dragoste ca sa primeasca 1fanta ,mpartasanie. /u-l chema (asile... +m fost adanc
impresionat. Cu siguranta postise inainte, deci lepadase toate bucuriile firesti, adiacente +nului /ou. Pentru noi,
insa, care cautam hrana cea cereasca, este nevoie sa stapanim peste stomacul cel de sub cer spunea 1fantul
Clement +le&andrinul. .ratele cel ce primea pe bu#ele 1ale pe )ristos de pra#nicul 1fantului (asile stia prea bine
asta. /u spun ca aceasta-i calea, pentru ca putini sunt la asemenea masuri duhovnicesti, insa, daca nu gasim atatea
resurse sufletesti pentru a lupta impotriva nebuniei stomacului, sa ne gandim macar la sanatatea noastra!
Nu fi nesatios in nici o desfatare! si nu te apleca la mancaruri multe. (a in mancarurile cele multe va fi durere si
nesatiul va veni pana la ingretosare. ,entru nesat multi au pierit" iar cel infranat isi va spori viata (,ntelepciunea
lui ,sus 1irah >0, ><->@).


:9D; = vorba de sarbatorile de iarna ale anului <EE>.
;spita 55
...nici sa se pogoare la acesta ce se botea#a duh viclean care aduce intunecare gandurilor si tulburare cugetului!:90;

,ntr-o seara stateau in pat, inainte sa adoarma, un baietel de cinci ani si "umatate impreuna cu mama lui. $ocmai
terminasera de spus /atal nostru.
- !ami, #ice baiatul, am o problema!
- Ce problema? intreba mama.
- ,ntr-o seara stateam intins in pat inainte sa adorm si mi-a venit un gand, mi-a intrat in creier si nu mai pot sa-l scot
de acolo.
- Ce gand?
- Ca Dumne#eu e prost...
- Pai, la ce te-ai gandit de ti-a venit acest gand?
- /u ma gandeam la nimic. =u ma pregateam sa adorm si am simtit cum vine gandul acesta si-mi intra in creier si
acum nu mai pot sa-l scot afara.
+tunci mama i-a e&plicat despre Lucifer, despre faptul ca a fost prieten cu Dumne#eu, ca a fost cel mai puternic si
cel mai luminos dintre ingeri (ca de aceea se si numeste Lucifer - de la lumina)7 ca a vrut sa fie la fel de puternic ca
Dumne#eu si pentru ca nu putea sa fie ca =l, s-a suparat si n-a mai vrut sa fie prieten cu Dumne#eu.
- 1a stii ca el ti-a trimis acest gand, caci a va#ut ca tu te impartasesti si a vrut sa nu mai fi nici tu prieten cu
Dumne#eu.
- Da? se intreba baiatul. 1a stii ca de cate ori imi venea gandul, eu imi #iceam in minte ca Dumne#eu e bun (iertator
n.n.).
- Da. Dumne#eu e foarte bun. 1i stii ceva? =l nu este deloc suparat pe tine pentru ca ti-a venit acest gand si te
iubeste la fel de mult.
- Da? se intreba iarasi baietelul. +poi a facut ochii mari si i s-a luminat deodata chipul ca si cum i s-ar fi ridicat o
povara de pe suflet...
- Da. /u e deloc suparat pentru ca stie cine ti-a trimis gandul acesta, spuse mama.
- Da..., ca sa nu mai fiu eu prieten cu Dumne#eu...
Dupa aceea baiatul se ase#a confortabil, aran"a perna, se-nchina si inchise ochii sa adoarma. !ai intreba insa'
- De ce e Lucifer rau? De ce nu vrea sa fie bun?...
!ama incerca un raspuns, insa copilul adormi!
Povestirea de mai sus este, din pacate, intru totul adevarata.
1e pretea#a oare cel rau la astfel de fapte? $rebuia sa tulbure mintea unui copil de cinci ani si "umatate, nu mai
avea de lucru prin lume? Dar intrebarea insasi tradea#a intrucatva ideea ca el, diavolul, ar putea avea noblete,
eleganta, delicatete. Bare din ce eveniment biblic am putea noi trage conclu#ia ca cel rau se "enea#a, se rusinea#a
sau face diferentieri? /icaieri in 1fanta 1criptura nu se spune asa ceva7 in schimb stim ca acesta are limite nu
pentru ca si-ar dori sa le aiba, ci pentru ca face doar ceea ce Dumne#eu ii ingaduie (cf. Luca F, ><).
Cuvintele 1cripturii sunt lamuritoare' diavolul umbla! racnind ca un leu! cautand pe cine sa inghita (, Petru A, F).
Pana la sfarsitul veacurilor, diavolul va lupta impotriva omului, va incerca sa #adarniceasca lucrarea de mantuire a
fiecarui crestin si astfel sa impiedice urcarea acestuia la cer, locul de unde el a ca#ut. De aceea, se cuvine sa
intelegem ca educatia religioasa a pruncului trebuie sa inceapa de la o varsta cat mai frageda. Chiar din pantecele
maicii sale.
Copilul de mic trebuie obisnuit cu viata *isericii, cu ,mpartasania, cu rugaciunea in comun, cu inclinatia spre
savarsirea binelui, cu imaginile sfinte si povestirile biblice. *ineinteles, in educatia religioasa a copilului - s-a spus
deseori - nu trebuie sa se faca e&ces de #el, e nevoie de mult discernamant (mai ales in problema raului, a e&istentei
diavolului, subiecte care trebuie e&puse cu discernamant si e&plicate cu intelepciune7 e necesar sa accentuam
dragostea de Dumne#eu, de sfinti sau ingeri).
1a ne amintim de cuvantul inteleptului 1irah care spune' Ai feciori1 +nvata-i pe ei sa incovoaie din pruncie
grumazul lor (,ntelepciunea lui ,sus 1irah 0, <@).

:90; Cuvant dintr-o %ugaciune de la 1lu"ba *ote#ului, *olitfelnic, =.,.*.!.*.B.%., *ucuresti, 899F, p. >E.
<?ara 8ristos, totul este intuneric si nebunie< - $espre sinucidere 55
Problematica sinuciderii este una destul de comple&a si imposibil de ispravit printr-un scurt cuvant ga#etaresc. !-
am intrebat deseori ce se afla in spatele unei tentative de suicid, in spatele unei sinucideri...
1e pare ca la sinucidere a"ung de obicei persoanele care cad intr-o e&trema a vietii' nihilistii, pasionatii de magie,
ocultism, fanii roc3-ului satanic, cei foarte bogati, cei foarte saraci, etc. Bmul temperat, omul de mi"loc, care nu
e&agerea#a cu nimic, nu trece, de obicei, prin astfel de ispite. ,n ghearele de#nade"dii si in umbra mortii se a"unge si
din pricina lipsurilor de tot felul, a greutatilor vietii si, mai ales la tineri, din cau#a unei comunicari deficitare cu cei
din "ur si a lipsei de iubire. Psihologii, psihanalistii sau sociologii vin cu diverse lamuriri si raspunsuri, fiecare
clasifica cau#ele si da solutii tamaduitoare. =&ista un element in aceasta ecuatie care nu e luat in seama7 se uita ca
spre cumplita de#nade"de cei slabi sunt impinsi si prin lucrarea diavolului care de la inceput! a fost ucigator de
oameni si nu a stat intru adevar (,oan F, @@).
Dincolo de e&plicatii pertinente, o tacere si o tristete aparte se asterne in inimile noastre cand prin mass-media
au#im, din ce in ce mai des:9F;, de sinucideri. ,nca o persoana care nu si-a gasit rostul, inca un om care a incetat sa
lupte, inca un infrant pe drumul vietii...
+m au#it spunandu-se ca e&ista la unele persoane o dispo#itie innascuta spre negativism, spre instrainare, spre
suicid chiar. ,n plus, cu totii am aflat inca de pe bancile liceului ca optimismul si pesimismul tin de firea noastra si
ca n-ai ce face daca te-ai nascut cu o astfel de trasatura temperamentala. ,ntr-o astfel de ecuatie e periculos de usor
sa afirmi ca Dumne#eu este de vina pentru slabiciunea firii celor ce-si iau singuri viata. /u era oare de-a"uns ca
)ristos a dus Crucea pe -olgota pentru pacatele noastre, voalat acum sa-L gasim vinovat si de lucrarea ispititorului
?... 2n repre#entant de marca al psihologiei comportamentale cognitive americane, dr. !artin =. P. 1eligman, a
facut lumina in aceasta chestiune interesanta. Dupa un indelungat studiu de peste <A de ani a conclu#ionat ca
optimismul si pesimismul nu sunt innascute, ci dobandite. Consecinta e cat se poate de... optimista' coeficientul
nostru de pesimism (pentru ca nimeni nu e pesimist sau optimist 8EE Q) poate fi micsorat. +utorul a de#voltat in
lucrarea sa Optimismul se invata ()umanitas, <EE>) anumite tehnici in acest scop. *ineinteles ca o carte de acest
fel scapa din vedere aspecte esentiale ale vietii sufletesti, adica ii lipseste latura duhovniceasca, insa poate fi de
folos multora.
= imperios necesar sa taiem pesimismul e&agerat (de#nade"dea) de la cei de aproape ai nostri, sa incura"am buna-
dispo#itie, sa incura"am optimismul. $rebuie depistate din timp persoanele cu disponibilitate marita spre suicid si
a"utate sa depaseasca starea nefericita in care se #bat. B statistica citata de parintele 6ohn *rec3 spune ca in 98 Q
dintre ca#urile tipice de sinucidere si de tentative de sinucidere, mediile familiale e&aminate erau clasificate drept
instabile ori haotice:99;. ,n astfel de focare, terapia cea mai buna e incercarea de a crea o comuniune fraterna si
agapica in rugaciune si catehe#a sustinuta pentru a-i deschide pe acestia spre viata comunitara. Caci cel ce #ace "os,
daca doar il ridici, il scuturi de praf si-i spui doar o vorba buna, va putea iarasi sa a"unga la starea sa de mai inainte.
= nevoie de staruinta... +devarata terapie e fara indoiala ,nsusi )ristos, bunul samaritean. Pe cel disperat sa-l
aducem la )ristos, sa-l infatisam Lui spre a lua adevarata vindecare. Cand cineva a"unge sa se sinucida intreaga
comunitate ar trebui sa se intrebe in ce masura a implinit cuvintele !antuitorului privitoare la aproapele, fiecare ar
trebui sa vada cand l-a abandonat pe fratele ca#ut intre talharii diavoli cuibariti in mintea lui.
= clar ca ne aflam, ontologic vorbind, sub povara pacatelor noastre. 1pune 1criptura' )iata vesnica este aceasta' sa
/e cunoasca pe /ine singurul umnezeu adevarat si pe +isus $ristos pe care 0-ai trimis (,oan 80, >). Pacatul insa
perverteste, degradea#a cunoasterea. 1punea regretatul Parinte -aleriu' Cand faci abstractie de Dumne#eu nu ai
alta alternativa decat neantul. Cand nu-L cautam pe Dumne#eu ne simtim de#radacinati, uscati, tristi si goi. Lumea
acesta care fuge teribil de Dumne#eu e in suferinta, in boala, in agonie. Din nefericire, lumea actuala e prea agitata
ca sa-si dea seama de starea in care se afla.
+m intalnit multe persoane cu tentative de suicid la activ. !ai toate pre#entau simptomele a ceea ce 1fantul ,oan
Cassian sau =vagrie Ponticul numeau duhul intristarii' un duh nascut din neimplinirea idealurilor, din
sentimentul de vinovatie sau al inutilitatii, din an&ietate aparent fara motiv sau nepasare etc.
De unde vin aceste stari? Le-am enumerat la inceputul cuvantului meu. Problemele sunt reale, iar cand cele de jos
nu merg cum trebuie, oamenii uita ca trebuie sa priveasca catre cele de Sus. Dar daca nu cauti pe cele de Sus si "os
e cumplit de greu, cine sa te salve#e?!...
Disperarea vine din fuga de Dumne#eu! =l insa ne indeamna la fiecare pas al =vangheliei 1ale' Bucurati-va (!atei
A, 8<7 <F, 97 Luca D, <>7 8A, D7 8A, 9)7 1fantul Pavel, de asemenea (%omani 8<, 8<, 8A7 ,, Corinteni 8<, 887 .ilipeni
<, 8F7 >, 87 @, @7 , $esaloniceni A, 8D). Psalmistul spune' oamne! cand s-au inmultit durerile mele in inima mea!
mangaierile /ale au veselit sufletul meu (Psalmi 9>, 89), iar intr-un alt loc' (a m-ai veselit! oamne! intru
fapturile /ale si intru lucrurile mainilor /ale ma voi bucura (Psalmi 98, @). Credinta si implinirea poruncilor lui
Dumne#eu umplu inima de bucurie sfanta... Cautarea lui Dumne#eu aduce bucurie si veselie, pentru ca cel ce cauta
afla, cel ce cere primeste (cf. !atei 0, 0). Cautati mai intai ,mparatia lui Dumne#eu si dreptatea Lui si toate
celelalte se vor adauga voua (cf. !atei D, >>).
Bare cati din cei ce si-au pus capat #ilelor aveau un duhovnic? Cati au mers si au cerut sub epitrahil duhovnicului
sfat la astfel de incercare, cand diavolul soptea gandul sinuciderii? Cati stiau ca la spovedanie te nasti din nou? Cati
au cautat sa primeasca pe bu#ele lor 1fantul $rup si 1ange al Domnului? Bare cati dintre acestia plecau genunchii
la Crucea lui )ristos si-si varsau Lui amaraciunea inimii lor si ispita intovarasirii lor cu ,uda, van#atorul
Domnului? 1au oare cati mergeau regulat la Liturghie sa se intalneasca acolo, in sfanta biserica, cu )ristos,
1tapanul vietii?
-olul acela intunecat din suflet pe care-l simte cel ce are ganduri de suicid nu-l poate umple decat )ristos, Lumina
lumii, caci spune lamurit =vanghelistul !atei citand pe ,saia Proorocul' ,oporul care statea in intuneric a vazut
lumina mare si celor ce sedeau in latura si in umbra mortii lumina le-a rasarit (!atei @, 8D7 ,saia 9, 8). $uturor
acelora care nu-L cunosc pe Dumne#eu sau fug de =l, +cesta le spune' )eniti la *ine toti cei osteniti si impovarati
si &u va voi odihni pe voi (!atei 88, <F). 2nii isi poarta singuri poverile, ostenesc si cad sub greutatea lor, nu cauta
si nu-L vor pe Dumne#eu' nu voiti sa veniti la *ine! ca sa aveti viata8 (,oan A, @E). De unde dar sa iei putere sa
scapi de gandurile mortii, de unde dar sa ai viata daca nu cauti pe 1tapanul (ietii?!... )ristos e adevarata terapie in
lupta pentru viata.
= imbucurator ca in *iserica noastra se pune in pre#ent accent pe o asa numita psihologie pastorala ortodo&a
(arhiepiscopul )risostom de =tna, mitropolitul )ierotheos (lachos, pr. dr. 6ohn *rec3, 6ean-Claude Larchet, dr.
-eorge 1tan etc.).
1fantul /icolae (elimirovici, intr-o scrisoare misionara, afirma pe buna dreptate ca fara )ristos totul este
intuneric si nebunie:8EE;. ,ar +postolul ,oan ne aminteste' oamenii au iubit mai mult intunericul decat 0umina
(,oan >, 89).
B lume care nu se raportea#a la )ristos e in agonie, in pragul sinuciderii si in umbra mortii... Ce asteptari putem
avea de la o astfel de lume? /umai ca lumea acesta nu se poate salva prin ea insasi.
+steptarea si nade"dea noastra nu e la lume, ci la )ristos, ,ubitorul de oameni, Caruia ne rugam impreuna cu
Psalmistul' Sa nadajduiasca in /ine cei ce cunosc numele /au! ca n-ai parasit pe cei ce /e cauta pe /ine! oamne8
(Psalmi 9, 8E) si iarasi' ,azeste-ma! oamne! ca spre /ine am nadajduit (Psalmi 8A, 8).


:9F; ,n ultimii ani a crescut ingri"orator numarul sinuciderilor7 potrivit ultimului %aport ,!L, in <EE<, la nivelul
intregii tari s-au inregistrat >@FD de sinucideri, ceea ce repre#inta o crestere semnificativa fata de anul <EE8 (>8<0).
%aportul mentionea#a ca aceasta evolutie sugerea#a un posibil nou val de crestere a numarului sinuciderilor care ar
putea avea ca apogeu anul <EE@ (=urnalul national, 88 martie <EE@, p. 0). Dintr-o alta sursa am aflat ca in .ranta
sunt apro&imativ 8<.EEE de sinucideri pe an, adica mai mult de o sinucidere pe ora!!
:99; Pr. dr. 6. *rec3, arul sacru al vietii, =ditura Patmos, p. >@0
:8EE; =piscop /icolae (elimirovici, 3aspunsuri la intrebari ale lumii de astazi, vol. 8, p. <F<.
@nde duc drogurile--- $e la e0ta! la mormant- 55
Lideri roc3 - modele pentru milioane de tineri, victime ale to&icomaniei

Am citit articolul tau despre Ozzy Osbourne. Sunt de acord cu majoritatea lucrurilor spuse acolo:8E8;. Ozzy nu e
model demn de urmat! insa majoritatea liderilor sunt8 (red ca pentru doi-trei lideri nebuni si alti doi-trei
sinucigasi! muzica roc% nu trebuie si nu poate fi discreditata8

!u#ica roc3 nu trebuie discreditata de cineva din afara, ea se auto-discreditea#a prin liderii ei marcanti de ieri si de
a#i.
Ce intelegem noi, in mod curent, prin model? Prin model intelegem persoana care (prin valoare si calitati) poate
servi ca e&emplu in viata. Din lipsa catehi#arii, a educatiei religioase sustinute, cei mai multi dintre tineri nu-si mai
indreapta privirile spre !antuitorul )ristos 0umina lumii (,oan 9, A), (alea! Adevarul si )iata (,oan 8@, D), spre
!aica Domnului sau spre sfintii *isericii. +ceste adevarate modele pentru intreaga omenire sunt inlocuite, din
pricina pervertirii noastre, cu diversi idoli - false modele in mare parte, persoane patimase lipsite de o minima
moralia. Cred ca va veni #iua cand vei simti ca aceste cuvinte nu-s atat de patetice pe cat par a fi!
/u neg ca starurile au virtuti, calitati, insa atmosfera de promiscuitate in care multi traiesc, patimile (desfraul,
adulterul, alcoolismul, drogurile, etc.) nu-i fac vrednici de a fi modele7 dintre starurile roc3 multi nereusind ei insisi
sa se descurce in marea vietii.
=&-chitaristul grupului Guns@n@3oses, 1lash afirma' cand esti star roc3, oamenii nu te mai privesc ca pe o fiinta
umana:8E<;. +cest lucru este din pacate foarte adevarat, tinerii vor ca idolii lor sa aiba o dimensiune
supranaturala:8E>;.
,dolii mu#icii roc3 sunt va#uti ca niste dumne#ei. Lor li se dedica aproape tot timpul liber, fanii ascultand la
nesfarsit mu#ica idolilor. =i nu scapa nici o informatie referitoare la formatiile si liderii roc3 indragiti7 sunt dispusi
deseori sa faca mari sacrificii financiare pentru a intra in posesia unei casete rare, a unui poster, insigne sau tricou
cu chipul idolului sau al trupei idolatri#ate.
,dolatri#area poate merge pana la a scrie cu graffiti intr-o statie de metrou Clapton is -od:8E@; :=ric Clapton
(n.n.) este Dumne#eu;, cum s-a intamplat la Londra. Dar sa admitem sa astfel de ca#uri sunt i#olate. +semeni si
ca#ul sinuciderii tanarului 6onathan Seiselberg (<E de ani) la aflarea vestii ca vocalistul %ob )alford paraseste
veterana trupa =udas ,riest:8EA;.
,dolii roc3ului influentea#a mult tineretul. Camerele roc3erilor, pline de postere, par a fi... biserici ale mu#icii roc3.
,dolii mu#icii roc3 diri"ea#a chiar imbracamintea si tunsoarea.
Printre liderii roc3 intalnim inca din anii OFE barbati ce par a fi femei, datorita machia"ului si fri#urii (membrii
trupelor *Ctley (rue, ,oison etc.), unii dintre ei isi vopsesc chiar fetele (Ding iamond, membrii trupei D+SS,
Alice (ooper etc.)7 tatua"ul si cerceii (body-piercing-urile) sunt la mare pret. Putem gasi in toate acestea vreun
folos?
1puneam si cu alt prile" ca, din nefericire, tineretul are o slaba capacitate in ierarhi#area valorilor7 interesele si
aspiratiile lor nu sunt bine conturate, trasaturile volitive fiindu-le dominate de labilitate. Lipsa culturii, a educatiei
religioase a unei mari categorii de tineri face ca acestia sa fie cuprinsi de mira"ul teribilismului, iesirii din
normalitate, din banal, dar nu prin virtuti, ci prin e&cese.
Daca la inceput aminteam de modelul )ristos - Dumne#eu, trebuie preci#at ca unele trupe adopta un chip nu
dumne#eiesc, nu omenesc, ci animalic. 6oe4 de !a4o (vocalistul trupei *ano:ar) afirma' gandim ca omul de
asta#i conserva, cu sau fara voia lui, un instinct bestial (animalic) latent, loo%-ul nostru fiind la limita dintre om si
animal:8ED;.
!ulti fani afirma ca mu#ica contea#a, nu infatisarea sau viata privata a starurilor. +ceasta idee isi pierde
consistenta daca amintim ca unele trupe au facut cariera datorita imaginii, spectacolelor-soc, mesa"elor inedite
si nu virtuo#itatii interpretilor sau mu#icii lor cu valoare artistica (lucru confirmat de Alice (ooper, )enom etc.).
= adevarat ca mu#ica roc3 a dat si mu#icieni de o valoare incontestabila, insa numarul lor e infim. Dar si acestia, de
multe ori, au trait in mari patimi sau au avut influente oculte in mu#ica lor, punand astfel sub semnul intrebarii
i#vorul inspiratiei lor...
%evenind la manipulare, se pune intrebarea daca nu cumva efectul idolului asupra tanarului admirator ar fi mai
repede unul de inhibare. ,nsa sunt de parere ca, mai ales la varsta adolescentei, tinerii sunt tentati sa imite
comportamentul pe care-l descopera la persoana idolatri#ata. $anarul cauta sa-si imite idolul, de la loo%, gesturi, si
daca e posibil pana la... insusirea gusturilor culinare ale idolilor. .anul traieste cu sentimentul ca alegerea ii
apartine de fiecare data, insa din nefericire se poate a"unge la distrugerea propriei personalitati, el nemaifiind decat
un strasnic imitator.
,mitand idolul si comportamentul sau imoral se a"unge la o obisnuinta, la o familiaritate cu raul, cu pacatul.
Bbisnuinta duce la patima, la atrofierea simtului care-ti spune acest lucru nu e firesc, acest lucru e pacat sau
pervers. %epetarea la nesfarsit duce la crearea unor mentalitati contrare moralei crestine si uneori contrare bunului
simt.
Probabil ca starurile roc3 neaga ideea cum ca ar fi manipulatorii tinerilor care ii idolatri#ea#a. ,nsa cu multa
de#involtura unii recunosc ca aceasta este o realitate. 2n veteran al mu#icii roc3, Seith %ichard (chitarist la 3olling
Stones), afirma' 1tiu ce inseamna sa manevre#i mase intregi de oameni - cum facea +dolf )itler. Cand sute de
oameni sunt ca unul singur, devin un mecanism. =ste fascinant si totodata infiorator. La un moment dat poti avea
sen#atia ca aceasta masa amorfa se afla in stapanirea ta, dar nu-i adevarat. /u o poti controla, dar o poti manipula si
tu stii asta, pentru ca altfel nu ar fi venit la concert:8E0;. 1i vocalistul !i3e !uir de la formatia Suicidal
/endencies e convins ca tinerii fani pot fi manipulati' =&plicandu-le ra#boiul si drogurile, unii, curiosi, nu vor
intar#ia sa le incerce. %olul meu e sa le ofer delirul pe scena si sa-i e&cit in sens po#itiv. $useul pedagogic il las
profesorilor si parintilor...:8EF;.
%aspunderea idolilor este enorma. =i trebuie sa constienti#e#e gravitatea manipularii, a consecintelor faptelor si
cuvintelor lor. +ceasta influenta negativa, manipulare, 1fanta 1criptura o numeste sminteala. =a este influenta rea
facuta aproapelui prin cuvinte si fapte nelegiuite prin care aproapele este atras spre pacat. Din nefericire idolii
acestor vremuri nu smintesc doar pe unul din acestia mici (!arcu 9, @<), ci milioane de tineri. =i vin in haine de
oi! iar pe dinauntru sunt lupi rapitori. upa roadele lor ii veti cunoaste (!atei 0, 8A-8D). ,ar roadele, faptele lor
sunt necredinta, drogurile, alcoolismul, violenta, homose&ualitatea, libertatea se&uala, urmate uneori de disparitia
prematura.
+propos de disparitiile premature. /u-s doi-trei sinucigasi intre staruri, ci #eci, iar ceea ce e ingri"orator e ca
acestia raman in constiintele roc3erilor ca monstrii sacri. /efericita sintagma monstrii sacri, avand in vedere ca
vietile lor sunt un fel de (ietile 1fintilor pe de-ndoaselea.
Diavolul, marele nostru dusman, nu s-a multumit doar sa-i vada pe liderii roc3 dependenti de droguri, ci i-a dus
chiar la sinucidere - prin consumul e&cesiv - luandu-le astfel posibilitatea pocaintei, a venirii in fire. 1copul lui
etern este distrugerea omului in aceasta viata si aruncarea lui in focul gheenei in viata cealalta.
,ngaduie-mi, te rog, sa ma folosesc in cele ce urmea#a de materialul clientului - asa cum se e&prima mucalit un
regretat profesor de sectologie. ,ata niste adevaruri, pomenite in presa de specialitate, si care nu pot fi tagaduite.
B buna parte din liderii roc3 cauta in droguri e&periente inedite si creativitati sporite:8E9;. Curentul ps4chedelic
(de la psihedelic - care provoaca vi#iuni, halucinatii, vise prin drogare, n.n.) ... se naste tocmai in urma acestor
indra#neli7 dar 14d *arrett lider la grupul ,in% #loyd (formatie initiatoare a stilului) abu#ea#a de iarba (mari"uana)
si acid (L1D), devenind o leguma umana, cu creierul tulburat, into&icat. + fost prima victima dintr-un sir foarte
lung... Dupa putini ani, in perioada curentului hippy (numit si flo:er-po:er) devine tot mai indragita ideea vietii
fara prejudecati, adica sa incercam tot ce se poate! muzical - sexual - medicamentos:88E;.
Drogurile devin o moda sic, un mod de viata si ca urmare tragediile se tin lant' la > iulie 89D9 este gasit in piscina
*rian 6ones (imbibat cu alcool si drog) de la 3olling Stones7 la > septembrie 890E moare +l Rilson de la grupul
american (anned $eat, cu diagnosticul suprado#a (overdose):888;.
La 80 septembrie 890E moare poate cel mai mare chitarist al roc3ului, 6imm4 )endri& - geniu si maniac, dependent
de droguri in scurta sa viata (<F ani).
,n acelasi an, la @ octombrie 890E tulburatoarea 6anis 6oplin moare, cu #eci de intepaturi in brat - de la
heroina:88<;.
Pe > iulie 8908 6im !orrison - simbolul revoltei adolescentine, liderul grupului /he oors este descoperit in cada
mort:88>;. 1e pare ca tot din cau#a drogurilor si a alcoolului. ,n martie 89D9, el fusese acu#at de comportament
imoral, lasciv pe scena7 se pare ca era beat:88@;.
,n 890A, -ar4 $hain (e&-bassist al veteranei trupe progresive 5riah $eep) dupa lungi probleme cu e&cesul de
alcool moare din cau#a unei suprado#e:88A;.
+par acum, si se impun treptat, roc3ul hard E heavy-ul, pun%-ul.
+pare moda turneelor mondiale (impuse de manageri verosi):88D;. +cestea cer un mult efort fi#ic si psihic din
partea cantaretilor roc3. 1tresati, obositi, ei apelea#a des la droguri si alcool pentru a-i fortifica.
+pare o noua serie de decese' $im *uc3le4 (mu#ician american) din cau#a unei suprado#e de heroina, la <9 iunie
890A:880;.
,n august 8900, la numai @< de ani, pleaca din aceasta lume si cel mai adulat cantaret de 3oc%@n@3oll, =lvis
Presle4. .usese gasit mort in baie. Cau#a' drogurile!
(edetele curentului pun3 si fanii lui au bagat spaima in populatia britanica de la sfarsitul anilor O0E. =i purtau
inele in nas, tricouri sfasiate si umblau beti si drogati:88F;. ,n topul ra#vratirilor s-a aflat Sex ,istols.
(ocalul acestui grup pun%, 1id (icious, avea un comportament total iesit de sub control si era permanent indopat
de heroina. ,n octombrie 890F este acu#at de uciderea prietenei sale /anc4 1pungen, insa a doua #i dupa eliberarea
pe cautiune, 1id (icious va muri in urma unei suprado#e de heroina:889;.
,n 8909, pe F septembrie, Seith !oon, bateristul grupului /he Fho si personalitate e&travaganta a mu#icii roc3,
moare la numai >8 ani, cau#a - e&cesul de alcool:8<E;. (2nele surse dau ca data a mortii 0 septembrie 890F).
,n <8 februarie 89FE, vocalistul *on 1cott al grupului A(G(, dependent toata viata de droguri si alcool, este gasit
mort prin asfi&iere, in masina:8<8;. +utopsia dovedeste ca *on bause o "umatate de sticla de Ghis34:8<<;.
$ot in seria acestor decese il putem pune si pe tobosarul 6ohn Bonzo *onham de la grupul 0ed -eppelin rapus in
acelasi an 89FE, la <A septembrie, de e&cesul de alcool (sufocare in somn dupa coma alcoolica):8<>;.
.acand un salt de #ece ani aflam ca +ndreG Rood, vocalist al grupului *other 0ove Bone a decedat in 899E
datorita, bineinteles, unei suprado#e de droguri:8<@;. +mintim aici si moartea vocalistului de la grupul Hueen,
.reddie !ercur4, la <@ noiembrie 8998, desi cau#a a fost alta' maladia 1,D+ (contactata datorita relatiilor intime
homose&uale).
,n acelasi an 8998, chitaristul 1teve Clar3 al grupului eff 0eppard cade victima acelorasi demoni care au distrus
multi mu#icieni roc3' alcoolul si drogurile. =l a fost gasit mort in apartamentul sau:8<A;.
,n 899@ (F aprilie), lumea roc3ului e #guduita de sinuciderea unuia dintre cei mai adulati cantareti roc3 ai anilor O9E
- Surt Sobain, vocalistul grupului Nirvana. Pricinile se pare ca au fost drogurile si... sila de viata.
Ca prin minune, Phil +nselmo, vocalistul grupului ,antera scapa cu viata, dupa ce ...s-a aflat cinci minute in
moarte clinica din cau#a unei in"ectii cu heroina (do#a mortala) pe care si-a facut-o dupa terminarea unui shoG in
Dallas:8<D;.
2ltimul intrat, dupa cunostinta mea, in galeria victimelor abu#ului de alcool si droguri este !ichael )utchence,
vocalistul grupului +N>S. =l a fost gasit la %it# )otel din 14dne4 - de#bracat si span#urat cu cureaua de la
pantaloni. Desi cele mai multe pareri considera ca gestul e re#ultat al consumului de droguri, sunt si voci care
afirma ca el ar putea fi cau#at de unele probleme sentimentale.
+cestea sunt, din nefericire cateva ca#uri. !ai multe informatii si mai multe nume vei gasi cu siguranta in lucrarea
despre roc3 pe care o voi edita curand.
=ste adevarat ca sunt si persoane implicate in fenomenul roc3 care au reusit prin eforturi disperate sa renunte la
aceste patimi (e&emple' =ric Clapton, 1teve $4ler, 6ohnn4 Rinter etc.). = imbucurator acest aspect, dar asta nu
transforma roc3ul intr-o pa"iste cu miei!
Desi au murit mai rau ca animalele (pentru ca de sinucidere e capabil doar omul), au urat viata si n-au fost
interesati de efectul pe care il pot avea optiunile lor in viata tinerilor fani, mormintele lor sunt adevarate locuri de
pelerina" (ca la sfintele moaste) pentru roc3erii de pretutindeni. ,n toate ca#urile, sinuciderea (pentru ca asa trebuie
denumita moartea survenita ca urmare a vietii de#ordonate) este un pacat foarte greu, pentru ca nu mai e&ista
posibilitatea pocaintei. =a este crima impotriva lui Dumne#eu, Care este i#vorul vietii. 1inucigasul incalca si
porunca a (,-a a Decalogului' sa nu ucizi (,esirea <E, 8>), desconsidera viata sa si iubirea lui Dumne#eu. Din
nefericire acestia sunt idolii tinerilor, acestea sunt modelele unui numar impresionant de adolescenti, si nu numai,
din intreaga lume.
6imm4 )endri&, care e considerat cel mai mare chitarist al mu#icii roc3, afirma intr-un interviu' Cand cant, e ca si
cum m-as afla intr-o corabie de vis. /u stiu unde merg, dar puteti veni toti cu mine...:8<0;. )endri& si alti lideri ai
mu#icii roc3 nu stiu unde merg, dar ne imbie sa mergem impreuna cu ei. 1criptura spune' multe cai i se par bune
omului! dar la capatul lor incep caile mortii (Pilde 8D, <A).
Crestinii, iubitori de Dumne#eu, au ales insa o alta corabie - *iserica lui )ristos, care ne poarta pe drumul
mantuirii. =a este singura care ne poate da siguranta pe valurile vietii, pentru ca la carma ei se afla ,nsusi
!antuitorul )ristos. =l ne cheama pe toti, fara e&ceptie. Parcurgand 1criptura, vom vedea ca glasul 1au ne
indeamna la tot pasul' Nu va temeti8 Nu fiti fricosi8 Nu va inspaimantati8 ,rindeti curaj8 &u sunt cu voi pana la
sfarsitul veacurilor8 +n lume necazuri veti avea! dar indrazniti! &u am biruit lumea8
Bare de ce cautati pe (el )iu intre cei morti? (Luca <@, A)

:8E8; = vorba de articolul Ozzy Osbourne - dusmanul lui $ristos! idolul generatiei */), din cartea mea $ristos si
tinerii, =ditura *unavestire, <EE>, pp. 8E9-88@.
:8E<; +drian Popescu, artic. Guns@n@3oses, in rev. $.*.*. nr. 8 (<9), ianuarie 8990, p. 8D.
:8E>; S. -. Papalimitra3opoulos, Satanismul in muzica roc%, =ditura ,#vorul Luminii, 899>, p. 9.
:8E@; Cf. +drian Popescu, artic. (ream! elita roc%-ului de acum I< de ani, in rev. $.*.*. D9, nr. 9 (>0),
septembrie 8990, p. <A.
:8EA; Cf. +ndrei P., stire, in rev. ,.3 E S., nr. 8> (888), aprilie 899>, p. <.
:8ED; %edactia, artic. Blood of the *ano:ar, in rev 3oc%er, nr. 8<, an ,,,, p. @.
:8E0; !anuela *oatca (traducere si adaptare), artic. Deith 3ichards! despre vodca! $itler si alti demoni, in rev.
,.3.E S., nr. 8E (8EF), martie 899>, p. 8@.
:8EF; %edactia, artic. 5ncontrolled #usion, in rev. %oc3er, nr.8<, an. ,,,, p. 8@.
:8E9; .lorin 1ilviu 2rsulescu, artic. rog E 3oc%..., in rev. $.*.*. D9, nr. 8 (@8), ianuarie 899F, p. 88.
:88E; ,bidem.
:888; ,bidem.
:88<; ,bidem.
:88>; ,bidem.
:88@; ,bidem.
:88A; %odrig +ndrisan, Giganti ai muzicii roc%, =ditat de %B!P,$CB!,!P=P 1%L, 8998, p. A>.
:88D; .lorin 1ilviu 2rsulescu, artic. rog E 3oc%..., in rev. $.*.*. D9, nr. 8 (@8),ianuarie 899F, p. 88.
:880; ,bidem.
:88F;+le& %evenco, artic. Sex ,istols, in rev. $.*.*., nr. D (<<), iunie 899D, p. 8E.
:889; ,bidem.
:8<E; Cf. ,dem, artic. Grupul britanic /he Fho implineste I< de ani de la infiintare, in rev. $.*.*., nr. 8,
septembrie 899@, p. 0.
:8<8; !irela Paun, artic. A(G( B)A, in rev. 3oc%er, nr.9, an ,,, p <.
:8<<; Lenti Chiriac, artic. A(G( - istoria unei legende Bpartea +A, in rev. $.*.*. D9, nr. < (@<), februarie 899F, p.
A.
:8<>; .lorin 1ilviu 2rsulescu, artic. 0ed -eppelin-sessions, in rev. $.*.*. D9, nr. < (@<), februarie 899F, p. <F.
:8<@; %edactia, artic. 0a posta, in rev. $.*.*., nr. 8E (8@), octombrie 899A, p. <.
:8<A; +drian Popescu, artic. ef 0eppard, in rev. $.*.*., nr. A (<8), mai 899D, p. @.
:8<D; +le& %evenco, artic. ,hil Anselmo povesteste cum a inviat din morti, in rev. $.*.*., nr. 8E (<D), octombrie
899D, p. 8>.
:8<0; %odrig +ndrisan, Catalin -heorghiu, op. cit., p. <<.
Ce ar fi lumea fara ;nviere( 55
- ganduri pe marginea filmului /he Body -

La aceasta intrebare raspunde deslusit un film holl4Goodian, /he Body:8<F; (/rupul), aparut in anul <EEE, difu#at
la noi sub titlul *isiune in /ara Sfanta, avandu-l in rol principal pe +ntonio *anderas.
,n #orii noului mileniu, in leaganul credintei, ,erusalim, doi oameni apartinand unor lumi si culturi total diferite se
alia#a pentru a investiga o descoperire arheologica care nu numai ca ameninta fragila pace din regiune ci, mai mult,
putea distruge insasi fundamentul credintei...
,n spatele unui maga#in simplu, pe cand se faceau sapaturi pentru #idirea unei pivnite, este descoperit un schelet
antic in mormantul unui om bogat. Coloritul incheieturilor mainilor si picioarelor indica drept cau#a a mortii
metoda romana de e&ecutie a criminalilor si dusmanilor statului' crucificarea. B moneda de aur gasita in mormant
poarta efigia guvernatorului roman Pontius Pilat, iar alte semne se potrivesc cu descrierea din *iblie a mortii
invatatorului Ueshu *en Uosef, mai cunoscut sub numele grecesc ,isus, fiul lui ,osif.
!att -utierre#, un preot ie#uit trimis de (atican pentru a contesta descoperirea si dr. 1haron -olban, evreica
arheolog, repre#entanta stiintei, trebuie sa lupte impotriva piedicilor din ce in ce mai mari puse de catre cei
implicati in lupta pentru putere in aceasta parte a lumii, iar credinta si identitatea lor vor fi puse la grea incercare pe
parcursul tentativei de a scoate la lumina adevarul despre aceasta descoperire epocala.
Dialogurile, replicile din film sunt sufocante' Dove#ile mele arheologice contra#ic credinta ta.... Cand ai intrat
in mormant credeai in ,nviere?.... 2n rastignit intr-un mormant bogat? 1cursurile societatii erau crucificate, iar
osemintele erau arse sau date la caini. = putin probabil sa gasesti un crucificat in mormantul unui om bogat... ,ata
sta scris' un om bogat din Arimateea cu numele +osif... (!atei <0, A0). De ce nu poate fi aici un adept al lui
)ristos? Pentru ca nu e&ista nici un simbol crestin.... !onedele sunt o buna metoda de a data un mormant....
Ce te faci, ie#uitule, daca descoperi ca in mormant e )ristos?.... Dumne#eu o sa-mi dea raspunsul.... Credinta
nu are nevoie de dove#i logice. Credinciosii n-o sa creada descoperirea....
Dove#ile se intetesc. =ra sigur barbat. Basele nu sunt rupte, desi, de obicei, romanii sfaramau oasele pentru a
grabi moartea, insa Lui nu + se va zdrobi nici un os (,oan 89, >D). *ratul drept era mai gros decat cel stang, era
#idar sau tamplar... ca in ca#ul lui )ristos. 2rme de rugina, urme de o&idare la maini si la picioare. Pielea capului
a fost strapunsa cu niste obiecte ascutite, dar nu din metal (spini). Kgarietura de la sulita pe coaste. 2n specialist
engle#, dr. 1proul, chemat sa cercete#e, intareste cele banuite de evreica arheolog.
/u inteleg, de ce e catastrofal pentru *iserica daca acestea sunt oasele lui )ristos? /u e de a"uns ca a fost un om
de e&ceptie care ne-a invatat bunatatea si intelegerea? intreaba evreica 1haron. ...,nvierea este foarte importanta!
raspunde parintele -utierre#.
Parintele Pierre Lavelle, preot dominican si arheolog, ce conferentia la 2niversitate in $ara 1fanta vede si el
mormantul... si trupul. Parintii discuta aprins. ,si amintesc de Cuvantul 1cripturii' Si atunci daca va va zice cineva'
iata aici este $ristos! sau iata acolo! sa nu credeti (!arcu 8>, <8). Deci trupul din mormant e proorocul mincinos.
+cest gand insa nu le aduce liniste...
- Ce facem in privinta asta, parinte? intreaba -uttiere#.
.ilmul introduce pe spectator in iadul sufletesc, in cumplita de#nade"de pe care o traieste cinstitul slu"itor si
marturisitor caruia i se demonstrea#a ca )ristos n-a inviat! Parintele Lavelle, de#nada"duit, se sinucide
aruncandu-se in gol din turnul clopotnitei.
Parintele -utierre# intelege ca, daca acela e trupul lui )ristos, l-a trimis pe parintele Lavelle in neant. =l trebuie sa
afle adevarul, caci adevarul il va face liber... $rebuie sa aflu daca e trupul Lui, spune parintele privind spre
crucifi&.
.ilmul plin de actiune abunda in imagini dure' rapiri, altercatii, e&plo#ii, impuscaturi, incercari de santa", lupte
politice, al caror rost nu-l voi e&plica aici.
Dupa recuperarea unui fragment de ceramica sustras din mormant si descifrarea literelor cu a"utorul unui program
se afla adevarul. /u e mormantul lui )ristos. /u e trupul Lui acolo. =ra scris' $e rog, Dumne#eule, ia pe fiul meu
David cum ai luat pe .iul $au, ,isus. ,n viata parintelui !att -utierre#, preotul ie#uit insarcinat cu ancheta
ca#ului, se petrece o schimbare neasteptata...
2ltimul cadru al filmului transcrie cuvintele !antuitorului adresate lui $oma +postolul, te&tul biblic de la ,oan <E,
<9' ericiti cei ce n-au vazut si au crezut!
Desi este doar o fictiune si un simplu act cinematografic, filmul il tine pe spectator cu rasuflarea taiata:8<9;. /u
degeaba afirma celebrul regi#or crestin +ndrei $ar3ovs3i' Dati-mi o camera de luat vederi si o pelicula si voi uimi
lumea. =l cunostea tare bine impactul imaginii.
.ilmul iti tine rasuflarea taiata, caci te face sa intelegi si sa simti prea bine cat de importanta e ,nvierea Domnului,
caci, din pacate, multi vorbesc inca de )ristos ca initiat si mare maestru, fiindu-le indiferenta ,nvierea 1a din morti.
/he Body te invata ca indiferenta, nepasarea vi#avi de acest act fundamental care a punctat istoria e o adevarata
alienare.
Categoric cine nu crede in ,nviere nu este crestin, macar ca-i bote#at. =a adevarat ca 1criptura spune cati in $ristos
v-ati botezat! in $ristos v-ati imbracat (-alateni >, <0), dar daca in viata nu-ti lucre#i darurile *ote#ului si ale
!irungerii, tot nu esti al lui )ristos. !ulti spun ca ei cred in felul lor, oricum altfel decat invata *iserica, si totusi
considera ca-s buni crestini. *iserica insa se roaga pentru cei bine credinciosi7 1pune o ectenie' Doamne,
mantuieste pe cei bine credinciosi. Ca sa fii bun crestin trebuie mai intai sa fii bine credincios, adica sa cre#i
bine, adica drept, adevarat.
(iata fara ,nviere e lipsita de sens7 #adarnica e atunci credinta. Daca ii iei crestinului ,nvierea i-ai luat totul. +sta
nu inseamna, prin absurd, ca un crestin n-ar gasi resurse sa se bucure de viata:8>E;, ca ar fi un inadaptat ci, in
sensul discutiei din film' ,isus nu-mi e de prea mare folos daca a fost doar un mare invatator.... 1cris este insa ca
cel ce nadajduieste numai pentru viata aceasta (adica nu se raportea#a pe sine la viata vesnica, nu traieste si nu
marturiseste ,nvierea) e mai de plans decat toti oamenii (, Corinteni 8A, 89).
Crestinul traieste pentru ,nviere, el moare lumii si se uneste cu )ristos inca de aici, de pe pamant. Crestinul cauta
comuniunea vesnica cu $reimea cea deofiinta si nedespartita. Crestinul practicant, cel care-L urmea#a pe =l si
pa#este poruncile Lui, spune impreuna cu 1fantul Pavel' nu avem aici cetate statatoare! ci o cautam pe aceea ce va
sa fie (=vrei 8>, 8@). $oata ratiunea lui de a fi sta in adevarul ,nvierii. Caci ce sens poti gasi in venirea la e&istenta
pentru o ulterioara pieire definitiva? Ce rost ar mai avea lumea, e&istenta, viata?
Cand spui fara ,nviere spui fara )ristos, spui intuneric, spui nebunie. Dar noi stim ca =l a inviat! 1i viata
vesnica ne-a daruit! Din pacate multi traim ca si cand )ristos n-ar fi inviat!
*a traim ;nvierea lui 8ristos, invierea noastra)

:8<F; .ilmul a trecut neobservat la noi, iar critica de specialitate l-a criticat pe cinste. +le& Leo 1erban afirma intr-
un articol din Observatorul (ultural' Parintele !att -utierre# este trimis de (atican sa afle daca trupul gasit intr-o
pivnita din ,erusalim ar putea fi I+celaJ... 1i nu e. $rebuie sa aveti destula rabdare sa stati pana la sfarsitul acestei
penibile paranghelii cu pretentii de policier a la =co si sa suportati frauda religioasa grosolana de fapt si fictiunea
care poate infuria chiar si pe cel mai apatic ateu din +las3a! 1i vi se mai cere un efort de imaginatie' sa-l vedeti pe
*anderas in chip de preot ie#uit... Ce mai urmea#a' !adonna ca !adona?!.
:8<9; B productie cinematografica mai odihnitoare pe tema ,nvierii Domnului este e&celentul filmul italian
0@+nchiesta ((ercetarea), 89FD, regi#at de Damiano Damiani, avand intr-unul din roluri pe )arve4 Seitel. +ctiunea
filmului (ercetarea se desfasoara in ,erusalimul primului secol crestin, iar de#nodamantul' )ristos a inviat!.
:8>E; +ceasta e o acu#a frecventa adusa crestinului practicant, anume ca nu-si traieste viata. ,deea este insa ca cel
care il urmea#a pe )ristos traieste mai intens si mai profund viata, o pretuieste ca pe un dar de la Dumne#eu7 pentru
el )ristos e (iata care insufleteste viata. ,n realitate cei lumesti, cei care-si traiesc viata, prinsi in lanturile
placerilor si patimilor de tot felul, isi traiesc mai degraba moartea decat viata... la unii ca acestia face referire
)ristos cand spune lasa mortii sa-si ingroape mortii lor (!atei F, <<).
%el Aibson si <Patimile lui 8ristos<
- dialog cu parintele Lucian -rigore:8>8; -
5n asemenea film nu trebuie vazut in salile de cinema! el trebuie vazut cu inima ingenuncheata in camara
ascunsa a rugaciunii8
: english version ;

>aurentiu $umitru' Parinte -rigore, atunci cand se discuta despre filmul religios in genere se naste intrebarea
fireasca' cat de moral este sa faci un film avand ca persona" principal pe .iul lui Dumne#eu, Care-, Bm adevarat si
Dumne#eu adevarat, dar fara de pacat? Creatura ,l "oaca pe Creator. = cura", e nebunie? Bare nu-i hula impotriva
Duhului 1fant o astfel de indra#neala?
Pr- >ucian Arigore' ,mi pare ca un astfel de mi"loc de e&primare, un mi"loc pe care - de altfel - lumea veche nu l-a
cunoscut, tine de simturi, de capacitatea noastra de a cuprinde cu simturile un anumit mesa". = firesc sa ne intrebam
daca e potrivit sau nu sa-L punem in scena pe Dumne#eu. Cred ca dificultatea unei astfel de lucrari decurge in
primul rand din aceea ca Dumne#eu nu poate fi amestecat in viata noastra in chipul in care dorim noi, ci intr-un
chip in care alege =l ,nsusi, dupa a 1a sfanta voie si stire.
1a alegi in locul lui Dumne#eu scena in care =l sa se descopere lumii - e o cute#anta! +s spune insa ca e o
cute#anta frumoasa, atata vreme cat nu-L trade#i pe Dumne#eu.
De fiecare data cand eu insumi sunt chemat, potrivit naturii slu"irii preotesti, sa-L arat pe Dumne#eu in cuvant, imi
staruie in minte fagaduinta rostita la pregatirea pentru primirea Cuminecaturii, si anume' nu voi spune vra"masilor
$ai $aina $a, nici sarutare iti voi da ca ,uda.... = mare cumpana sa stii cui vorbesti despre Dumne#eu si cum
mi"locesti ca Dumne#eu sa a"unga la inima celui caruia ii vorbesti.
,maginea e o forma importanta de comunicare in lumea de asta#i, oamenii nici nu prea mai citesc si greu se dau
prinsi in mre"ele vreunei predici despre Dumne#eu - fie ea chiar o predica bine aleasa si intocmita. ,ata de ce ma
gandesc ca nu e nelinistitor lucru sa pui in imagini cuvantul, ca in orice chip sa a"unga Dumne#eu la inima omului.
Ce #icea !antuitorul despre epui#area mi"loacelor de propovaduire?! aca vor tacea acestia! pietrele vor striga
(Luca 89, @E). ,ata ca asta#i, mai mult decat orice predica, pietrele graiesc, striga. 1i nu este vorba numai de
marturia cuvantului, asa cum marturie este piatra pe care !antuitorul avea sa #ideasca *iserica 1a, adica
declaratia lui Petru care-, spune !antuitorului' /u esti $ristosul! #iul lui umnezeu (elui viu (!atei 8D, 8D)7 ci
marturie sunt chiar pietrele de pe drumul Crucii, pietrele -olgotei, Piatra ,nvierii, Piatra ,naltarii Domnului pe care
pana asta#i se simt urmele pasilor 1ai.
Ce poate fi un film despre Dumne#eu? B noua marturie despre puterea si slava Lui, o noua piatra pe calea acestei
intelegeri, numai daca nu este facut in bat"ocura, nu huleste si nu sluteste lumina si adevarul 1cripturilor.
Cat de moral este sa faci un film despre Dumne#eu?!
=u cred ca este tot atat de moral, asa cum ar fi sa faci o predica despre Dumne#eu sau o icoana cu )ristos. Din
acest punct de vedere, imi pare ca o astfel de intrebare ar deschide o falsa problema - o nesfarsita discutie despre
mi"loacele propovaduirii, si mai cu seama o discutie ce ar reinvia controversele iconoclaste.
Pentru mine, filmul religios (bine facut) este o icoana dinamica - o icoana in miscare - si-mi este indiferent din ce
culori si vopseluri este facut, pentru ca nu caut acolo decat pe Cel #ugravit si nu mana iconarului.
De ce sa ma vatam din pricina celui ce "oaca in rolul .iului lui Dumne#eu? Bare nu suntem fiecare dintre noi
#iditi dupa chipul lui Dumne#eu, nu suntem indemnati oare fiecare de chemarea noastra crestineasca sa vedem in
chipul aproapelui chipul lui )ristos?!
!ulte din icoanele Domnului )ristos trimit la chipul vreunuia dintre cei ce ar fi putut sa-l inspire pe iconar intr-o
vreme sau alta. ,mpedimentul - in privinta filmului - nu ar fi chipul, ci puterea sfinteniei, adica impartasirea harului
si a sfinteniei.
Distanta fundamentala dintre filmul religios si icoana este tocmai aceasta calitate a sfinteniei - numai ea detasea#a
icoana de film. $otusi, mesa"ul filmului religios ramane un mesa" viu, dinamic, eficient si nu in afara, ci inlauntrul
lucrarii mantuitoare.
>-$-' .ilmul regi#at de !el -ibson are nenumarati aparatori care lauda acuratetea mesa"ului, insa si critici ferventi
care spun ca productia are anumite erori sau devieri de la 1criptura. Cum comentati acest aspect?
Pr- >-A-' .ilmul lui !el -ibson este, dincolo de critici sau laude, un film despre $umne!eu si acest lucru
constituie pentru multi - dar, marturisesc, si pentru mine - un motiv important pentru a incerca sa-i inteleg mesa"ul.
>-$-' +paratorii entu#iasti ai ,atimilor vorbesc de coplesitoarea inspiratie divina pe care a avut-o regi#orul,
inspiratie care a capatat, dupa mi"loace specifice cinematografiei, e&presie creatoare. ,ndra#nesc sa va intreb' Cat a
pus omul (regi#orul filmului, actorii) si cat a pus Dumne#eu prin lucrarea 1a in acest act creator?
Pr- >-A-' Daca impartim lumea in aparatori si in denigratori ai filmului acestuia, dati-mi voie sa nu ma ase# in cea
de-a doua tabara. +r fi nedrept sa fiu in tabara celor ce osandesc productia lui -ibson si asta tocmai pentru ca, mai
mult decat oricare film despre ,isus )ristos, acest film reuseste sa surprinda ceva ce n-au surprins nicicum celelalte,
anume' chipul sfaramat, #drobit al .iului lui Dumne#eu, un chip in fata caruia cu greu iti poti stapani lacrimile. Ce
spune )ristos? Nu *a plangeti pe *ine! ci pe voi plangeti-va si pe copiii vostri8 (Luca <>, <F). ,ntelegem ca nu
numai in film, dar si in realitate, era o priveliste de plans. =ste temeiul pentru care personal cred ca -ibson nu a
e&agerat intru nimic. Cru#imea anticilor ne sperie acum, desi nici noi nu suntem prea departe de setea lor de sange
(ar fi de-a"uns sa luam in calcul milioanele de avorturi savarsite de crestini si de toata lumea). (indecarea noastra
de acest tip de abruti#are a naturii umane in fata supliciului este tocmai masura in care percepem natura oripilanta a
acestui supliciu.
$are ma tem ca acest fel de vindecare a dorit ,isus sa sadeasca in propriile noastre resurse interioare, vindecarea
noastra de apetenta pentru oripilant. = limpede ca focul nu se stinge cu foc, apa nu se stavileste cu apa, ranile nu se
tamaduiesc cu crestaturi de cutit, totusi )ristos arata lumii prin aceasta cumplita suferinta o mare minune - o tainica
lucrare - lucrarea tamaduirii ororilor care salasluiesc chiar in inima noastra.
6ertfa lui )ristos - asa cum am inteles eu din acest teribil film - este un foc mai presus de orice putere, care stinge
flacara invartosatei noastre firi7 e toiagul Crucii care #aga#uieste apa bote#ului de amandoua partile firii noastre
pacatosite, ca sa putem trece cu )ristos de pe pamant la Cer7 este o rana adanca ce tamaduieste in chip tainic ranile
inimilor noastre.
Kiceam mai devreme ca e de inteles sa nu poti stinge focul cu foc' in copilarie, intr-o toamna, am aprins in curte un
foc din frun#e, fara sa stiu ca printre ele se afla si o do#a de spra4 aproape consumata. Do#a a e&plodat si focul s-a
stins, s-a imprastiat. 2n foc mai mare, i#bitor, un foc cumplit stinsese focul de mai inainte.
+celasi efect l-a avut in constiinta mea filmul lui !el -ibson. +m refu#at dupa filmul acesta orice violenta, orice
scena oripilanta de la $(. 1imteam ca este destul, ca nu se mai poate sa-mi mai ingadui sa vad vreodata sange.
$otusi inteleg ca nu functionam toti la fel. +m avut nefericita oca#ie sa revad filmul intr-o sala de cinema din
Pitesti (aproape goala), in pre#enta unor tineri care chicoteau si pufneau si hohoteau de ras chiar in momentele de
mare incordare si de mare durere din timpul filmului. /u sunt foarte sigur insa ca astfel de oameni erau crestini. La
noi filmul a rulat e&act in perioada in care s-a desfasurat in Pitesti un festival al berii - salile erau pustii, in vreme ce
piata gemea de lume - si nici bisericile nu erau prea pline. !a asteptam ca publicul argesean - caracteri#at adesea
ca fiind sensibil si serios - sa aiba o altfel de pre#enta, o altfel de participare si un alt tip de reactie in privinta
acestei productii. Desi, daca vrei sa afli ce s-a petrecut cu )ristos in #ilele Patimilor, nu te poate opri de la aceasta
hotarare o halba cu bere... /u, ispita e altundeva decat in piata, e undeva mult mai adanc si mai discret implantata
in propria noastra constiinta, in propria fire, in modul nostru de viata, in #ona aspiratiilor noastre de fiecare #i.
+m considerat dintru inceput, din primele secvente ale filmului, ca scenariul este sustinut din punct de vedere
teologic, este un scenariu realist si concludent. Cred ca !el -ibson a avut printre sfatuitori preoti si teologi si a
surprins niste detalii e&trem de importante care definesc lucrarea ca pe o compo#itie unitara, cu mare impact.
/u pot sa va spun cata stradanie asea#a omul si cat har pune Dumne#eu in aceasta creatie, simt insa ca e lucrare de
mare forta si ca poti sa plangi in voie daca te lasa spectatorii vecini. = foarte important langa cine te ase#i. Eu cred
ca un asemenea film nu trebuie va!ut in salile de cinema, el trebuie va!ut cu inima ingenunc"eata in
<camara< ascunsa a rugaciunii)
>-$-' ,n ,atimile..., ,isus a fost biciuit cat in toate celelalte filme despre viata !antuitorului. !ulti telespectatori au
lesinat in cinematografe la aceste scene... %a#van Codrescu afirma intr-un articol ca salbaticia slu"itorilor lui Pilat
nu prea reiese ca atare din te&tul evanghelic. ,nsa, ,saia profetind patimile spune despre .iul ca' nu avea nici chip!
nici frumusete! ca sa ne uitam la &l! si nici o infatisare! ca sa ne fie drag (,saia A>, <). ,n plus, un sfant al *isericii,
Dimitrie al %ostovului, vorbeste si el de ingro#itorul calvar al Crucii. (a intreb parinte, credeti ca s-a e&agerat sau
nu cu cele 8D minute de biciuire crunta?
Pr- >-A-' Cred cu tarie ca nu s-a e&agerat intru nimic. Daca din momentul prinderii si pana in momentul %astignirii
trec mai bine de 8< ceasuri, cat ar insemna cele 8D minute din intregul acesta? %ostul biciuirii, asa cum reiese si din
film dar si din relatarile evanghelice, ar fi fost tocmai acela de a inmuia inimile celor care il doreau pedepsit pe
Cel ce 1e facea pe 1ine .iu al lui Dumne#eu.
Pilat asta ar fi dorit' sa-i determine pe delatori sa renunte la ideea de a-L omori pe ,isus, tocmai pentru ca le-ar fi
fost satisfacuta dorinta de a-L vedea pedepsit. Dar pentru ca rautatea sa nu fie fara de moarte, )ristos, asteptand
sub voia $atalui sa primeasca moartea din mainile lor, ascunde in moarte suferinta si aduce in moarte pacatul lor
#icand' ,arinte! iarta-le lor ca nu stiu ce fac8 (Luca <>, >@). +stfel, impreuna cu )ristos moare orice posibilitate
a mortii pentru cei ce cred in =l, pentru ca =l #ice celui mantuit' Adevarat graiesc tie! astazi vei fi cu *ine in rai
(Luca <>, @>)7 si iarasi #ice' &u sunt +nvierea si viata" cel ce crede in *ine chiar daca va muri! va trai (,oan 88,
<A).
>-$-' Parinte -rigore, multi au acu#at violenta e&trema a filmului, paro&istica pe alocuri. ,n 12+, +sociatia
pentru .ilme a clasificat filmul cu %, adica acces restrictionat. 1i la noi s-a vorbit despre ,atimile lui $ristos
ca despre un fel de 3oc%y +) sau #ilmul de la ora J (alu#ie la stirile macabre transmise la acea ora de unele posturi
$(). Ce raspuns aveti pentru acesti comentatori avi#ati?
Pr- >-A-' /u pot sa am decat raspunsul lui ,saia profetul! +ti citat mai devreme cuvantul tulburator al acestui
profet. 1a mergem mai departe si sa vedem ce #ice despre )ristos' Om al durerilor era si rabdator al suferintelor!
unul inaintea caruia sa-ti acoperi fata8 (,saia A>, >). De ce credeti ca spune proorocul ,saia despre )ristos ca era
patruns de mare suferinta incat se cuvenea sa-ti acoperi fata ca sa nu privesti?! Pentru ca nu puteai sa-, ve#i chipul
si sa ramai nevatamat de durere si de suferinta. = nerealist sa spui ca "ertfa lui )ristos ar fi trebuit sa fie intr-asa fel
cosmeti#ata incat sa o poata privi si copiii. ,ata ca ,saia este cel dintai care atrage atentia asupra restrictionarii
accesului la aceasta priveliste a groa#ei.
=u cred ca, vorbind despre acest film, aceia care au facut alu#ie la 3oc%y +) sau la stirile de la ora A nu sunt oameni
religiosi si nu au simtit nimic in fata acestei privelisti. De aceea ,nsusi Dumne#eu 1-a ascuns de la ei - adica, in
ca#ul lor, chiar Dumne#eu si-a acoperit fata ca ei sa nu-l cunoasca. 2nii l-au va#ut in acest film doar pe 6ames
Cavie#el, e lucru sigur. Cei mai multi dintre romani au va#ut-o doar pe !aia !orgenstern...
>-$-' Personal gandesc ca pentru a vedea cum trebuie filmul trebuie sa fii un bun cunoscator al filmului de arta si
al teologiei, altfel poti pierde din vedere anumite dimensiuni ale actului artistic si ale mesa"ului. Ca o parante#a, un
iubitor de mu#ica disco nu poate patrunde o simfonie, cu atat mai putin n-o sa priceapa de ce un ascultator
pasionat de mu#ica clasica prefera, spre e&emplu, interpretarea lui -eorge =nescu, fata de cea a lui ,on (oicu. Cel
avi#at a"unge sa observe elementele de rafinament, profanul receptionea#a superficial mesa"ul filmului. Care sunt
din acest punct de vedere riscurile vi#ionarii ,atimilor?
Pr- >-A-' /u e nevoie sa fii teolog ca sa intelegi ca )ristos e biciuit pentru tine si sufera in cuie pentru pacatele
tale. ,nchipuiti-va ca cei ce isi #drobeau in clipele acelea inimile de durere va#and Bmul durerilor nu faceau aceasta
pentru ca erau teologi, ci pentru ca sufereau impreuna cu )ristos chinurile acelei prefaceri a naturii umane
pacatosite. (a#andu-L pe )ristos #drobit din pricina ta, a"ungi cu )ristos la inima #drobita a innoirii fapturii tale, te
schimbi, te caiesti si hotarasti sa fii altfel ca sa placi lui )ristos7 te smulgi din patimi si odata cu tine se smulge din
mrea"a pacatului intreaga lume care simte ca tine.
>-$-' Parinte, cum poate a"uta acest film pe un tanar neconvertit, debusolat, dar care cauta sincer? +re filmul o
dimensiune pedagogica?
Pr- >-A-' +cel tanar trebuie sa a"unga cu firea chiar la momentul in care )ristos urca pietrele Calvarului. =l trebuie
sa se strecoare prin multimea care-l imbul#este, sa-si faca loc spre )ristos si trebuie sa strige ca si orbul din
=vanghelie' oamne! vreau sa vad (Luca 8F, @87 !arcu 8E, A8). ,n momentul acela )ristos va face cu el minunea
si orbul din el ,l va vedea pe )ristos patimind pentru ca el sa nu mai patimeasca. ,l va vedea pe )ristos ridicand de
sub povara crucii si pacatele sale - propriile sale pacate de orb. +tunci orbul vindecat va incerca sa-, multumeasca
lui Dumne#eu minunandu-se si urcand la o intelegere mai buna sa poata #ice' #ericiti cei ce n-au vazut si au
crezut8 (,oan <E, <9).
>-$-' !el -ibson marturisea intr-un interviu' Cuvintele !antuitorului iarta-i oamne ca nu stiu ce fac vor avea o
alta greutate in urma acestei e&periente. Putem spune ca regi#orul ne-a dat o idee despre iubirea Domnului... +m
aflat de curand ca si musulmanii ies din salile de cinematograf miscati puternic de filmul ,atimile lui $ristos.
Uasser +rafat a iesit si el in lacrimi de la vi#ionarea filmului. (a intreb, credeti ca acest film poate revolutiona
relatiile dintre musulmani si crestini? Dar intre crestini si evrei, avand in vedere ca filmul da un raspuns acestora,
cum ca ,isus )ristos a fost o persoana istorica? ,ata, mai aude lumea, vorba romanului. Credeti ca filmul e o
sansa de populari#are a mesa"ului hristic in spatiu necrestin, o chemare, o sansa pentru acestia?
Pr- >-A-' (edeti, aici sta minunea ca unii dintre ai nostri crestini plesnesc de ras in salile de cinema la vederea
acestui film - spre a lor pieire - iar musulmanii ies de la aceeasi vi#ionare cu ochii in lacrimi. = vremea sa vedem
daca nu cumva se vor lua de la fiii ,mparatiei bunatatile vesnice si se vor da altora (cf. !atei F, 8<). Cred ca
Dumne#eu va plini lucrarea 1a si la musulmani si la evrei. Ceea ce ma ingri"orea#a este insa starea caldicica a
noastra, a crestinilor. 1a dea Dumne#eu sa ne intalnim cu totii inlacrimati de bucurie si de cainta la poarta %aiului
si ,ngerul lui Dumne#eu sa #ica' ,ntrati, ca toate sunt gata! si intrand sa vedem cele ce ochiul n-a vazut si
urechea n-a auzit! si la inima omului nu s-au suit (, Corinteni <, 9).
>-$-' Din cele 8<D de minute cat are filmul, apro&imativ < minute pre#inta ,nvierea !antuitorului din morti.
$elespectatorul este pus in fata neputintei, a Crucii Lui. Bamenii nu cred ca ies din cinematografe cu optimismul
biruintei, cu bucuria ,nvierii, ci cu starea data de calvar. +r putea crede spectatorul neavi#at ca se inchina unui
neputincios. /u gasiti ca este riscanta o astfel de disproportie intre Patimi si ,nviere?
Pr- >-A-' /u cred ca este importanta o anume proportie. = importanta forta cu care o anumita icoana se descopera.
De pilda eu am acasa o copie color (tiparita) dupa o icoana ruseasca a !antuitorului )ristos binecuvantand. !i-au
trebuit vreo doi ani sa aflu privirea indurerata a Domnului. Credeam ca este o icoana obisnuita. Desi am privit-o de
sute de ori nu mi-am dat seama de starea launtrica a acelei priviri. +m simtit durerea acestei priviri abia dupa ce am
va#ut filmul lui !el -ibson. ,coana de atunci nu s-a schimbat, mi-am schimbat doar eu ochelarii prin care o
priveam.
-asim, de asemenea, in finalul filmului o privire staruitoare, limpede a Domnului ,nviat - )ristos privind catre
lumea care avea sa-i treaca pe dinainte ca si cum lumea s-ar fi miscat spre =l, desi, e limpede si de inteles, miscarea
Lui spre lume. %edescoperind acea privire limpede intelegi ca nu e nevoie de vreme indelungata ca sa-L afli pe
)ristos ,nviat. B clipa e ca o mie de ani si o mie de ani tine cat clipa ,nvierii din filmul acesta. =u nu gasesc nici o
disproportie. +r fi fost "alnic daca filmul sfarsea cu un )ristos mort. Dar )ristos nu e mort, ci viu, si =l 1e
strecoara din moarte in viata asa cum impresoara lumina intunericul, =l iese din moarte ca un !ire din camara de
nunta.
>-$-' .ilmul are un puternic impact sen#orial. %egi#orul si artistii folosesc diverse tertipuri si tehnici pentru a
stimula reactii si sentimente (soundtrac%-ul adecvat, imagini in slo:-motion). Cu siguranta ca unii spectatori vor
ramane doar la aceasta dimensiune, la nivelul afectivitatii. Cred ca astfel de stari repede vin, repede pleaca.
+ccentul pe sen#orial credeti ca este un minus al filmului, sau dimpotriva, un castig?
Pr- >-A-' .ilmul este reali#at mult mai bine decat s-a reali#at orice alt film despre )ristos. =l nu are doar un
acompaniament artistic de e&ceptie, ci si o idee de mare impact. .ilmul nu transmite impulsuri sen#oriale doar de
dragul sen#atiei, ci ca efecte colaterale ale mesa"ului. /u este un film la finalul caruia sa pleci cu sentimentul ca
regi#orul a dorit sa-ti teste#e capacitatile de reactie, re#istenta la stres sau mai stiu eu ce alta disponibilitate. =ste un
film cu mesa", un film care te pune pe ganduri, care te face sa-ti pui in inima hotarari durabile, care iti lasa mintea
in lucrare si in framantare si care te a"uta sa-ti formule#i intrebari despre tine si despre propriile-ti responsabilitati.
>-$-' Parinte -rigore, filmul lui !el -ibson accentuea#a analogia Painii cu $rupul !antuitorului )ristos si
reuseste sa sublinie#e importanta !aicii Domnului si apropierea dintre =a si .iul 1au. (.ilmul +isus din Nazaret al
lui .ranco Keffirrelli gasesc ca nu a reusit acest lucru). Din perspectiva dogmatica vedeti inadvertente intre
invatatura ortodo&a si vi#iunea regi#orala a lui !el -ibson, care-i dintre vechii catolici?
Pr- >-A-' /he ,assion of (hrist este un eseu teologic care depaseste limitele artistice si tehnice ale unui film. =ste
actuali#area dramei cutremuratoare a rastignirii Domnului ,isus )ristos.
/he ,assion of (hrist este o rugaciune in timpul careia ca#i fara sa vrei in genunchi. ,maginea te cheama sa
participi la un univers pe care teologia l-a golit in chip voit de tragism in favoarea sublimului ,nvierii, accentuand
prin aceasta latura divina a participarii in detrimentul dimensiunii umane. .ilmul aduce un echilibru intre cele doua.
1ublimul nu poate fi redat atat in abundenta sangelui cat in framantarile momentului7 contrastul intre intunecare si
lumina, depasirea clipelor terifiante si plasarea acelora in planul vietii luminoase si pasnice petrecute de )ristos
odinioara, revenirea in timpul sfintei lucrari si propovaduiri constituind nu paralele, ci talcuiri ale diverselor
momente din parcursul dramei mantuitoare.
,n acest parcurs al groa#ei in care ne introduce filmul, avem de-a face cu doua niveluri ale suferintei' o suferinta
asumata de om, o durere omeneasca la care se adauga in chip firesc temerile, spaima, sfaramarea fi#ica, si un alt fel
de suferinta - o suferinta demna, asumata din compasiune de ,nsusi Dumne#eu pentru lume.
Daca ,isus ar fi petrecut suferinta acestei prefaceri a lumii doar ca Dumne#eu, dinafara vreunei implicatii umane,
iubirea 1a pentru om ar fi fost contestabila, oarecum culpabila. +r fi iubit cu o iubire straina de orice asumare
omeneasca. ,ubirea Lui ar fi ramas neimpartasita, nestiuta, nelucratoare. Dar =l ne iubeste desavarsit tocmai pentru
ca ne iubeste pana la moarte, ne iubeste din moarte si de dincolo de moarte.
Luand asupra-1i neputintele noastre, suferind ca om si Dumne#eu, )ristos a petrecut in sine drama durerii
omenesti, facand pentru om posibila indumne#eirea.
6ertfa !antuitorului capata dimensiunea participarii lumii intregi la ea, ne implica si pe noi si ne cheama spre
plangere tocmai pentru ca in chipul sfaramat si batut al Domnului vedem, ca in oglinda, chipul nostru sfaramat de
pacat. Plangandu-L pe )ristos ne plangem pe noi insine, plangere la care ,nsusi Domnul ne indeamna #icand' Nu
*a plangeti pe *ine! ci pe voi plangeti-va si pe copiii vostri (Luca <>, <F). 1i asta nu pentru ca nu am avea motiv
sa plangem pentru =l, ci pentru ca adunand pe chip lacrimi pentru =l adaugam chipului nostru o alta infatisare, o
noua motivatie - dragostea de Dumne#eu care nu piere niciodata.
Durerile noastre sunt durerile Lui. +sumarea deplina a acestei legaturi dumne#eiesti a durerii care innoada destinul
1au cu al nostru este de altfel imbracarea deplina cu )ristos' (ati in $ristos v-ati botezat! in $ristos v-ati si
imbracat8 (-alateni >, <0).
Cred ca icoana !aicii Domnului in acest film este una reusita, o icoana a durerii, a rabdarii, a suferintei consimtite
potrivit voii .iului, o icoana a intelegerii depline a acestei drame.
,nadvertente de ordin teologic si scripturistic putem gasi, daca ne interesea#a cu orice pret aceasta, dar este cert ca
sunt bine ascunse sub simboluri greu contestabile.
>-$-' Decriptati-ne, va rugam, cateva simboluri si momente cheie din film! Cum ar fi chipul umbrit al
!antuitorului, diavolii care iau chipul pruncilor, lacrima din cer a $atalui, potrivirea bratelor !antuitorului pe
lemnul mai lung al Crucii, gestul regi#orului de a bate primul cui in palma !antuitorului, calvarul intretaiat de
scene anterioare, #drobirea capului sarpelui in -hetsimani.
Pr- >-A-' ,n afara de scena in care )ristos #drobeste capul sarpelui - moment de altminteri anuntat inca din Cartea
.acerii - intalnim multe alunecari evidente de la temeiul 1cripturii in aceste scene simbol. ,n scena span#urarii lui
,uda regi#orul romantea#a inspirat intregul episod, dar sunt alte multe scene care ating accente fictive cum ar fi
scenele in care prea des apare diavolul. +r mai fi de vorbit si de scena in care )ristos este aruncat in lanturi de pe
#idul cetatii - care face trimitere la ispitirea aruncarii Domnului de pe aripa $emplului7 scena in care apare in
bratele satanei pruncul hidos - adica diavolul7 scena in care omul 1imon Cirineanul duce Crucea Domnului, iar
)ristos - acoperind bratul acestuia si Crucea7 il apara pe el de loviturile streangului si alte asemenea scene.
$oate imaginile simbol pe care le-ati consemnat si celelalte configurea#a totusi un inteles teologic, motivea#a
intreaga suferinta si ii da sens. ,n conte&tul acestora drama se de#valuie ochilor nu pentru rostul absurd pe care l-ar
avea orice varsare de sange, ci pentru un rost mult diferit, acela de a ase#a istoria mantuirii neamului omenesc intr-
un manunchi profetic despre viata si despre moarte, o savarsire a unui ceremonial care avea sa cutremure din
temelii istoria si religiile lumii. .ilmul este de fapt o poveste despre prima Liturghie - de la -hetsimani la ,nviere -
o Liturghie care se adresea#a timpului si vesniciei unde arhiereul ,isus )ristos, .iul lui Dumne#eu este Cel ce
aduce "ertfa, este Cel ce 1e aduce ca "ertfa, este Cel ce 1e imparte pe 1ine lumii si niciodata nu 1e desparte.
Pe scurt, daca ar fi sa lamurim calitatea fiecarui simbol, am spune ca acel chip umbrit al !antuitorului tine doar
de contrastul pe care producatorul il va reali#a indata ce ,l va arata pe )ristos ,nviat7 imaginea diavolilor sub chipul
pruncilor intareste ideea ca demonismul nu poate fi mai adanc decat atat atunci cand ar transparea pana si pe fetele
pruncilor, intinand chiar si aceasta ultima frontiera a puritatii umane. /epotrivirea dintre bratele !antuitorului si
bratele Crucii, desi nu are un temei scripturistic (cum de altfel nu au temei nici celelalte simboluri despre care
vorbim) ne trimite la intelegerea ca sensul acestei frangeri este chiar acela de a pune in aceleasi tipare masura lui
Dumne#eu si masura omului - si pentru ca masura noastra nu se potrivea la masura lui Dumne#eu. L-am adus pe
Dumne#eu la masura noastra. Despre lacrima $atalui am mai scris (e vorba de un eseu publicat in presa locala -
n.a.) si nu doresc sa reiau aici cele ce am spus - ideea mi se pare fascinanta. Ceea ce cred ca este sugestiv cu
adevarat e mesa"ul ca fiecare dintre noi am potrivit pe )ristos la masura nimicniciei noastre si fiecare dintre noi
facand aceasta am batut, de altfel, cuiul in mana Domnului.
>-$-' .ilmul se adresea#a, de buna seama, unor anumite masuri duhovnicesti. /u suntem desavarsiti, ca daca am fi
n-am avea nevoie de el. 1punea parintele (. 1orescu ca' B credinta traita te absolva in mare masura de curio#itate.
!ulti dintre crestinii nostri nu doresc sa vada +thosul sau ,erusalimul. =i le au pe toate in *iserica, in Liturghie.
Pana la urma cui putem recomanda filmul? Crestinilor nedusi la biserica, credinciosilor practicanti, necrestinilor?
Cine are realmente nevoie de aceasta vi#ionare?
Pr- >-A-' .ilmul se adresea#a celor nedesavarsiti si mie tocmai de aceea mi s-a potrivit, pentru ca simt ca mi s-a
adresat mie. (edeti, unora li 1e descopera )ristos tocmai pentru ca printre cei ce striga' ,a-L, ia-L, rastigneste-L
se afla ei insisi7 altii trebuie sa se urce pana la al treilea Cer ca sa-L vada. ,ar altora, peste timp, prin iconomia
dumne#eiasca li se da un chip al intelegerii. 2n astfel de chip este si filmul acesta. *iserica descopera acest chip,
Liturghia de asemenea acest chip il vesteste, toate vestesc acest chip, adica aceeasi realitate - )ristos !antuitorul
rastignit si inviat.
=ste foarte important pentru mantuirea noastra sa intelegem chipul in care Dumne#eu ne graieste! +ltfel nu vom
putea striga niciodata cum a strigat $oma #icand' omnul *eu si umnezeul *eu8 (,oan <E, <F).
.ilmul se adresea#a deci unuia ca $oma, dar si unuia precum tanarul orb despre care am vorbit cu ceva timp in
urma.
.ara "ertfa nu putem sa-L intelegem pe )ristos. /u putem intelege inaltimea si sublimul ,nvierii daca nu ne
imbracam cu )ristos inca de la primul pas spre -olgota. !a intorc la $oma si va intreb' oare ce a #is el inainte de
Patimile Domnului?! ,ata ce a #is' Sa mergem si noi si sa murim cu &l8 (,oan 88, 8D).
1a mergem, asadar, sa murim si sa ,nviem impreuna cu =l! +min.
NOTE:
:8>8;Parintele Lucian -rigore (n. 89DD) este parohul *isericii Domnesti 1fantul -heorghe din Pitesti. 1e imparte
C cum oare?! C intre altar, amvon, administratia parohiala, responsabilitatile de la =piscopie, catedra de la
.acultatea de $eologie, studiile doctorale, revista si cenaclul parohiei, cresterea si educarea celor trei copii si alte
cateva. , se potriveste ca o manusa sintagma cu timp si fara timp (,, $imotei @, <). Parintele Lucian -rigore este un
orator de e&ceptie, iar raspunsurile limpe#i pe care le ofera pe marginea controversatului film Patimile lui )ristos
confirma intru totul acest fapt. ,ata deci un nume de care veti mai au#i! :n.a.;.