Sunteți pe pagina 1din 2

I Conceptul de securitate alimentara

SA este un concept care comporta


abordari diferite: econ, sociale,
nutritionale si politice
Dupa conferinta mondiala asupra alim
din 1974, conceptul s-a diversificat f
mult. In prez eista peste !"" de def ale
conceptului.
#A$: SA ins asi%urarea accesului fizic si
economic la &rana de baza necesara pt
toata lumea, in orice mom.
'A()A *$(DIA+A: SA ins accesul
tuturor oamenilor in orice mom la &rana
suficienta pt o viata activa si sanatoasa
SA este o situatie in care toti indivizii
unei pop poseda res necesare pt a asi%
accesul la &rana suficienta pt o viata
activa si sanatoasa.
SA este infl de o serie de factori:
*ediul socio-economic si politic
Intr-un mediu socio-econ stabil, accesul
oam la &rana de care au nev, se real usor.
Intr-un mediu s-e instabil, c&iar turbulent,
accesul oamenilor la &rana se real dificil
,rinc cause ale neasi% SA sunt conflictele
militare si civile , situatiile port-conflict
si prob refu%iatiilor.
,erformanta sist a%roalim
-n sist a%r performant este capabil sa
furnizeze pop alimente la preturi reduse.
,rotectia sociala
In unele tari eista pro% prin care se
acorda bonuri valorce pop sarace pt a
ac&iz alimente.
Sanatate si i%iena
.ine de o anum latura a SA si anume
si%uranta alim /aspectul calitativ0
,rinc or%aniz care se ocup de SA
#A$ apreciaza ca in ultimii ani eista
prob asi% SA in 12 de tari, din care 43 din
Africa si !4 Asia
$r%aniz *ond a Sanatatii /45$0
Dept pt A%r al S-A /-SDA0,-6
Alte notiuni SA
Alim adecvata pe termen scurt, este asi%
at cand aportul caloric rasp nev
ener%etice ale indiv in funct de varsta,
efort fizic si intelectual, stare de sanatate
Alim adecv pe term mediu, este asi% daca
nu eista malnutritie proteino-calorica
Alim adecv pe term lun%, este asi% daca
nu eista malnutritie calorico-cronica
SA I(DI7ID-A+A consta in posib indiv
de a avea acces la o alim si%ura si
suficienta dpdv nutritiv
SA A #A*I+I6I , nu este suficienta pt a
asi% sec indiv pt ca &rana nu este repartiz
in mod e%al pe membru de fam.
SA (A.I$(A+A coresp capacitatii unei
tari de a asi% SA indiv si a fam fara a
renunta la alte obiective imp. ,t a cal SA
(A. se estimeaza indicatorul
disponibilitatile ener%etice alim8pers. Se
asi% in primul rand din prod a%r interna.
SA ,9$' :+$'A+A. 6ste o cate%
complea a econ mond care afecteza
direct pe term lun% econ mai multor tari
si a carei rez necesita eforturi din partea
fiecarui stat si a comunitatii internat.
In 1974 au fost luate in consid 1 prob:
pop in crestere, saracia, lipsa &ranei,
ener%ia,epuiz res nat, poluarea med
incon;, comert mond si sist monetar.
In prez sunt 3" prob. )ele mai imp: criza
de mediu, petrol, alimentara, financiara.
CRIZA DE MEDIU discursul si filmul
al lui A+ :$96 pun in evid %eneraliz
fen incalz %lobale si impactul acesteia
asupra SA. Se manif prin: %aze cu ef de
sera, topirea %&etarilor, dez%&etarea
tundrei, epuizarea rez de apa potabila,
desertif anum spatii
CRIZA PETROLULUI
)resterea petrolului in !""1 in tp ce cu
un an in urma era de ",44<8litru. +e%
dintre criza petrolululi si criza de mediu
consta in fol biocombustibililor ca altern
la petrol. Acesta are insa e% cu criza alim
in sensul ca pt obt acestor se utiliz supraf
a%ric. $ sol ar fi fol %azului de sist.
CRIZA ALIM cresterea preturilor si
reducerea cererii. *ai ales in anii a%r
slabi. #oametea este mai mult o cons a
razboaielor si a anar&iei decat a secetei.
)ele mai afectate sunt asia si africa.
)auze: sc&imbari clim, cresterea pretului,
competitii bio-alim, combustibili,
tranzitia nutritionala din tari emer%ente,
speculatii finc dela bursele a%r
)9IA #I(). +uarea in considerarebatat a
fact cantitativ cat a celui cal dat implic
nutritz. Durata de apreciere a subalim
desi o per scurta de tp este %reu de
suportat, totusi fao ia in calc ca dur a
subal de 1 an.
9e%imul alim normo-caloric, conf $*S
si #A$ este cca 3""" cal, 1""% proteina
zilnic8pers, !=-3">%rasimi alim, 11-
13>proteine, ==-2">%lucide.
$menirea se confrunta cu
malnutritie:subalim si supralim.
S-'A+I* se manif printtr-un re% alim
necoresp si neec& dpdv al nev ener%etice
ale or%aniz. ,t acoperirea nez fiziolo%ice,
or% cons din macronutrientii proprii ?@
pierde in %reutat, scaderea rez fizice fata
de a% a%resivi din mediu, tulb
matabolice, endocrine
S-,9AA+I*. $bezitate infantila,
otravirea cu vitamine /AD60 suprasarcina
de minerale.
In 9om ponderea c&elt alim in tot c&elt
este de 3!> fata de media -6 de 12>.
+ocul a%r in ec nat ete dat de un set de
indicatori: ponderea a%r in ,I', pond
importului de prod a%r in totalul
importuri, pond eporturilor, pond pop
active, pond a%r in formarea cap f. ,ond
a%r in ,I': 1,!> -6,S-A,AA,$(IA,
1=,7>I(DIA, 13,= 6:I,.
GRAUL este princ cereala panificabla,
dat val sale nutritive, painea din %rau este
suportul biolo%ic al vietii. 183 din prod a
lumii- europa, prnc tara prod este #9.
Alte:%er, it, sp, pol. -n europa se vb de o
centura a %raului care porn din camp dun
/un%0 si cont in balcani pana in S rusiei.
OREZUL ocupa locul ! in ceea ce priv
supraf e cultivare, reprez &rana de baza a
3mld oameni din centrul si S asiei, 9">
din prod se obt in Asia care si cons 11>,
cea mai mare sufraf-India, cant cea mai
mare rec-c&ina. In ue:it sp. (ec forta de
munca ridicata.
,$9-*'-+: dpdv alim, malaiul are
aceeasi val nutritiva ca faina, malaiul
pre% fiert sau copt este &rana de baza in
rom, meic si it, se cultin in princ in
america de n /I$4A 3= mld &a0si asia, in
africa ar rez prob SA
)A9.$#-+ randament mare la &a, peste
1=t, in lume 19mil&a, din care 1" in asia,
prin stat c&ina, india si rusia, prod proprie
,rinc metode si te&nici de conserv
1 utiliz tem scazute- ! procedee
9efri%erarea intre "-4 %r . are rol mai
mult de pastrare a alim decat de
conservare. ,e term scurt: prod lactate,
carneB pe term lun%:le%, fructe
)on%elarea -11 si -!"%r )
! utiliz tem ridicare
,asteurizare?2"-1= %r) lapte, sucuri din
le%, fructe
Sterilizarea?tratament termic al prod
inc&ise in recipient utiliz temp intre 11=
si 1!= %r ). Se distru% numai microor% ci
si porii acestora, proteina la 11= %r )
Des&idratarea sau uscarea in&iba actv
microor%
-tiliz sarii si a za&arului, se dez&id
treptat, conserv indelun%ata
)onserv prin acidifiere naturala
/murarea0 met bioc&imica-@prod lactate,
iaurt, smantana/bacterii lactice0, murarea
le% si fructelor/sare0
)onserv prin acidifiere artif sau
marinarea. $tet. Acidul acetic care se
form are act bacterio-statica
Afumarea. Des&idratarea, act c&imice ale
fumului /peste !""de astfel de subst0
)onserv cu subst antiseptice :acidul
benzoic-le% si fructe, ac ascorbic si
solvatul de potasiu-lapte, branza topita,
le%, fructe, pasta de tomate, mar%arina, ac
sulfuros si dioid de sulf la le%-fructe.
)lasif aditivi alim: conservanti,
antioidanti, coloranti, aromatizanti,
amelioranti
)onserv alim se adau%a pt a prelun%i
durata de viata a prod: ac benzoic si sarea
lui de sodiu, solvatul de sodiu
Antioidanti se fol pt conserv %rasimii
Aromatizanti
)oloranti:nitrit de sodiu pt carne
Amelioranti pt a acc unele prop psi&o-
senz, eis amelioranti de %ust, de tetura.
De%radarile sunt forme de denaturare a
marfurilor sub act a% biolo%ici,
bioc&imici, fizici si c&imici
De%radari microbiolo%ice-bacteriile,
dro;diile si muce%aiurile-prod enzime
care ataca prod?fermentanti
De%r prov de daunatori-
rozatoare,%ar%arite si moliile-pierdere sau
contaminare
De%r c&imice-in urma act temp sau a
unor catalizatori, rad solare
De%r fizice- sub act temp si umiditatii
aerului-dilatari,topiri, in%&etari, separari
de emulsii.
Def ce pot aparea la conserve de le% si
fructe-%rade dif de maturare
/sub8supramat0, eistenta unor resturi
prov de la curatare
Def la le% si fr con%elate: cristalizarea
za&arului in sirop, modif de cul, %ust,
aroma
Def vinului prov de erori te&nolo%ice sau
pastrare. Se caseaza. 'olile vinului prov
de microor%-aerobe/florarea,otetire0-
anaerobe/fermentatie0