PROIECTAREA SI CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN

1. REGULI GENERALE
La proiectarea constructiilor din len tre!uie respectate toate cerintele de re"istenta#
sta!ilitate si dura!ilitate# adoptandu$se solutiile constructi%e e&iciente si asurile de
protectie contra putre"irii care sa asi'ure o !una conser%are in tip a aterialului &olosit.
Totodata# tre!uie luate asurile necesare ast&el incat aceste constructii sa &ie &erite de
teperaturi ridicate. Teperatura a(ia a ediului incon)urator in care pot &i
e(ploatate e&icient constructiile din len se liitea"a la *++,C# a%andu$se in %edere si
norele in %i'oare cu pri%ire la preintapinarea pericolului de incendii.
Deaseenea# la ale'erea sisteului constructi% tre!uie sa se tina cont si de calitatea si de
uiditatea aterialului &olosit- in ca"ul in care aterialul lenos are o uiditate are# si
nu e(ista posi!ilitati de uscare in tip util# tre!uie adoptate sistee constructi%e la care
uscarea lenului nu pro%oaca de&oratii periculoase sau e&orturi unitare suplientare.
In ca"ul eleentelor constructi%e e(ecutate din ai ulte piese sau cu sectiune copusa#
i!inarea acestora %a tre!ui sa asi'ure o reparti"are rationala a e&orturilor in toate piesele
coponente. In acest sens# le'aturile utili"ate pentru reali"area i!inarii tre!uie sa &ie de
acelasi tip si cu aceleasi caracteristici 'eoetrice si elastice. Pentru a tine cont de
in&luenta ne'ati%a a e%entualelor de&ecte din "ona i!inarii# tipul si nuarul le'aturilor
se %or sta!ili &olosind principiul &ractionarii. Ast&el# o atentie deose!ita tre!uie acordata
eleentelor intinse. In %ederea e%itarii aparitiei unor solicitari suplientare in i!inare#
e&ortul tre!uie transis centric# conditie o!li'atorie in ca"ul eleentelor intinse.
Dispunerea le'aturilor intr$o i!inare tre!uie sa &ie sietrica in raport cu a(a
eleentului.
In ca"ul constructiilor de len nu se tine cont in calcul de e&orturile suplientare ce iau
nastere din cau"a %ariatiei de teperatura# respecti% in ura uscarii si u&larii lenului.
Se ne'li)ea"a deaseenea in calcul e&ectul &a%ora!il al &ortelor de &recare# luandu$se in
considerare insa e&ectul de&a%ora!il al &recarii care poate duce la aparitia unor e&orturi
suplientare.
.. PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI
Sta!ilirea corecta a diensiunilor eleentelor constructiilor de len supuse la di&erite
solicitari iplica cunoasterea proprietatilor ecanice# respecti% a re"istentelor
aterialului lenos din care sunt reali"ate.
INSERT /ACTORI
Proprietatile ecanice ale lenului se deterina in la!orator prin incercari &acute pe
asini de incercat# in anuite conditii pre%a"ute de nore# pe epru%ete ici# cu
diensiuni standardi"ate si e(ecutate dintr$un len &ara de&ecte.
Re"istentele ast&el deterinate nu pot &i considerate ca %alori reale ale e&orturilor in
di&erite eleente de constructie deoarece acestea contin di&erite de&ecte care reduc
considera!il proprietatile ecanice ale lenului. Diensiunile ari ale sortientului
lenos &olosit in od curent in practica constructiilor din len# in coparatie cu
diensiunile epru%etelor standardi"ate# &ac ca neoo'enitatea aterialului lenos sa se
ani&este ai puternic# &apt care conduce deaseenea la icsorarea re"istentelor.
In aceste conditii %alorile o!tinute in cadrul incercarilor ecanice e&ectuate in conditii de
la!orator pe epru%ete standardi"ate tre!uie corectate cu &actori seni&icati%i.
Intindere
Pentru lenul de rasinoase# incercarile ecanice e&ectuate in conditii de la!orator au
aratat ca %aloarea edie a re"istentei la rupere la intindere in lun'ul &i!relor se situea"a in
)urul a 1000 daN1c
.
# iar %aloarea odulului de elasticitate %aria"a intre 110000daN1c
.

si 120000 daN1c
.
.
Cur!a caracteristica de coportare a lenului la intindere are pe toata lun'iea ei un
caracter cur!iliniu# &apt care deonstrea"a lipsa liitei de proportionalitate 3intre e&orturi
unitare si de&oratii speci&ice4. 5aloarea re"istentei de rupere la intindere centrica
paralela cu &i!rele este seni&icati% icsorata la !arele cu diensiuni ai ari# &ata de
%aloarea o!tinuta pe epru%ete standardi"ate datorita# pe de$o parte unei ani&estari ai
puternice a neoo'enitatii aterialului# iar pe de alta parte# datorita de&ectelor de noduri
si de%ierii &i!relor lenului in re'iunea acestora.
E(perientele de la!orator au aratat ca in ca"ul in care sua diaetrelor nodurilor dintr$o
sectiune a)un'e la 6 din diensiunea laturii piesei intinse 3calitatea I4# re"istenta de
rupere la intindere a acesteia scade pana la 0..7 din %aloarea corespun"atoare o!tinuta pe
epru%ete standardi"ate.
Ruperea epru%etelor solicitate la intindere se produce !rusc# &ara de"%oltare de de&oratii
plastice.
Re"istenta de rupere norala pe directia &i!relor este de .0$.+ ori ai ica decat
re"istenta de rupere la intindere in lun'ul &i!relor.
Compresiune
Cur!a caracteristica de coportare a lenului la copresiune are o cur!ura ai
pronuntata in coparatie cu cea la intindere.
E(periental s$a constatat ca re"istenta de rupere la copresiune in lun'ul &i!relor
depinde de 'rosiea peretilor celulari ai lenului tar"iu. Distru'erea lenului solicitat la
copresiune in lun'ul &i!relor incepe cu &la!a)ul &i!relor ai re"istente si ai ri'ide
ale lenului tar"iu# care de%ia"a lateral spre &i!rele ai oi ale lenului tipuriu#
a)un'andu$se la ai ulte planuri inclinate ce se &orea"a in ura ruperii locale &i!relor.
Curba caracteristica a lemnului
Intindere in lungul fibrelor
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
0 2 4 6 8 10 12 14
e
f
o
r
tu
l u
n
ita
r (d
a
N
/c
m
^
2
)
deformatia specifica (10^-)
Curba caracteristica a lemnului
compresiune in lungul fibrelor
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
0 2 4 6 8 10 12 14
e
f
o
r
tu
l u
n
ita
r (d
a
N
/c
m
^
2
)
deformatia specifica (10^-)
INCO5OIERE
Re"istenta de rupere la inco%oiere se situea"a intre re"istentele la copresiune si
intindere# a%and pentru lenul de rasinoase o %aloare edie de 8 7+0 daN1c
.
.
In&luenta de&ectelor in ca"ul solicitarii la inco%oiere este considera!ila# ai ales daca
acestea sunt situate in "ona intinsa a !arei. E(perientele de la!orator au aratat ca aceasta
in&luenta este ai are la !arele din len ecarisate si ai ica la !arele din len rotund.
In ca"ul in care sua diensiunilor nodurilor repre"inta 119 din latura sectiunii
eleentului din "ona intinsa# re"istenta de rupere la inco%oiere repre"inta doar 0.20$0.+0
pentru len ecarisat si 0.:0$0.;0 pentru len rotund# din %aloarea re"istentei de rupere a
epru%etelor standardi"ate.
Calculul eleentelor solicitate la inco%oiere se !a"ea"a pe o serie de ipote"e
sipli&icatoare# si anue le'ea lui <oo=e si &aptul ca lenul are acelasi odul de
elasticitate E la inco%oiere ca si in ca"ul solicitarii la intindere si copresiune.
E(periental# s$a o!ser%at ca pentru priele trepte de incarcare# raportul dintre %aloarea
a!soluta a de&oratiilor speci&ice din "ona copriata >
c
si respecti% a celor din "ona
intinsa >
t
# este &oarte apropiat de 1# aceasta insenand ca po"itia a(ei neutre coincide cu
centrul de 'reutate al sectiunii. In %ecinatatea ruperii insa# %aloarea raportului dintre
de&oratia speci&ica de copresiune si cea de intindere se reduce pana la 8 0.7+# a(a
neutra incepand sa se deplase"e spre "ona intinsa.
In conclu"ie# in ca"ul solicitarii la inco%oiere# ca urare a de&oratiilor care o insotesc#
distri!utia e&orturilor unitare norale pe inaltiea sectiunii trans%ersale a !arei poate &i
considerata liniara doar in pria &a"a a incarcarii# cand acestea sunt ici.
Odata cu cresterea incarcarii# cresc si e&orturile unitare norale# iar aterialul din "ona
copriata incepe sa treaca in doeniul elasto$plastic# dia'raa e&orturilor unitare
norale de%enind usor cur!ilinie in "ona copriata# dar raanand liniara in "ona
intinsa. Daca incarcarea creste si ai ult# e&orturile unitare norale cresc in continuare#
ast&el ca aterialul din "ona copriata trece in doeniul plastic# iar in "ona intinsa
incepe plasti&icarea 3dia'raa e&orturilor unitare norale de%enind si in aceasta "ona
cur!ilinie4. In stadiul ulti# intrea'a dia'raa este cur!ilinie# cu e(ceptia unei ici "one
in %ecinatatea a(ei neutre care se pastrea"a in doeniul elastic# iar e&orturile unitare
norale la e(treitatile sectiunii atin' %aloarea de rupere.
Ruperea incepe cu &i!rele e(tree din "ona copriata# unde se &orea"a cute
3ondulatii4 care e(plica aparitia de&oratiilor plastice in aceasta "ona# de&oratii ce se
e(tind treptat inspre interiorul sectiunii# deterinand ast&el deplasarea a(ei neutre spre
"ona intinsa si se terina prin ruperea &i!relor din "ona intinsa.
Strivire
Cur!a caracteristica a lenului la copresiune si stri%ire trans%ersal pe &i!re arata ca in
pria parte de incarcare cand ?
s
este ai ica decat ?
p
3liita de proportionalitate4#
peretii celulelor se coporta in conditii !une# de&oratiile sunt elastice si au %alori ici.
Daca liita de proportionalitate este depasita# peretii celulelor se distru'# iar celulele se
turtesc# pro%ocand ast&el de&oratii ari# cu caracter peranent. Dupa turtirea copleta
a peretilor celulari se produce o indesare a acestora# deterinand ast&el reducerea cresterii
de&oratiilor# c@iar la o arire considera!ila a solicitarii.
5aloarea re"istentei la stri%ire ?
s
%aria"a in &unctie de un'@iul pe care il &ace &orta de
stri%ire cu directia &i!relor lenului si creste cu icsorarea acestui un'@i.
Cur!a caracteristica a lenului la copre$
siune si stri%ire perpendiculara pe &i!re
>
>
p
?
s
?
p
?
t9
?
t.
?
t1
?
c1
?
c.
?
c9
Coportarea lenului la inco%oiere in di%erse stadii de lucru
FORFECARE
Tinand cont de po"itia planului de &or&ecare si de directia de e(ercitare a &ortei de
&or&ecare &ata de directia &i!relor se deose!esc trei ca"uri de solicitareA
$ &or&ecare trans%ersala B
t
-
$ &or&ecare paralela B
p
-
$ &or&ecare lon'itudinala perpendiculara B
perp
-
In constructiile de len# solicitarea la &or&ecare cea ai des
intalnita este cea de &or&ecare lon'itudinala
perpendiculara.
In ca"ul aplicarii e(centrice a &ortei de &or&ecare# &or&ecarea poate &i produsa ca urare a
sul'erii norale pe &i!re# deterinata de oentul inco%oietor re"ultat. Prin aceasta#
coportarea lenului la &or&ecare se inrautateste. Reducerea in&luentei ne'ati%e a
e&orturilor de sul'ere asupra lenului la &or&ecare se poate o!tine prin introducerea
unor &orte de apasare pe supra&ata de &or&ecare.