ISMM 6

Influenta mass-media si teoria glonului magic

Teoria glontului magic (a injectiei hipodermice, a curelei de transmisie) are, fara
indoiala, o valoare de sine statatoare: este prima incercare de a oferi o viziune inchegata, o
interpretare coerenta a impactului mass media. In acelasi timp, ea mai are o semnificatie care nu
ar trebui sa scape: constructiile teoretice ulterioare vor reprezenta epresiile unor eforturi de a
inlocui postulatele acestei teorii, in acord cu evolutiile din societate. !hiar daca acum apare
depasita, fiind uneori considerata o simpla curiozitate intelectuala, aceasta teorie era in
concordanta cu viziunile sociologice si psihologice ale epocii. "e masura ce psihologii si
sociologii s#au indepartat de o anumita conceptie asupra naturii umane si a ordinii sociale, au
aparut si noi modalitati de a eplica procesul si efectele comunicarii de masa. $ste de mentionat
ca teoria era in concordanta cu opinia dominanta chiar la nivelul oamenilor obisnuiti, care
creditau mass media cu puteri nelimitate.
%ai mult o teorie implicita, teoria glontului magic nu a cunoscut o forma sistematizata
si nu a fost insotita de cercetari empirice care sa o intemeieze (nu este un caz singular in aceasta
privinta& au eistat si alte teorii care au eprimat preocupari ale momentului, dar sinteza lor a fost
facuta de autori contemporani, pentru a ilustra ce s#a intamplat intr#o perioada anume). $presia
injectie hipodermica ii apartine lui 'ass(ell, care dorea in acest fel sa sugereze ca mass media
are un efect sau impact nediferentiat asupra indivizilor atomizati. "rincipalele postulate ale teoriei
sunt:
a) %embrii societatii de masa duc vieti izolate din punct de vedere social, eercita control social
minim unul asupra celuilalt deoarece au origini sociale diferite si nu impartasesc un set comun de
norme, valori si credinte.
b) "recum animalele, oamenii sunt inzestrati din nastere cu un set uniform de instincte care le
ghideaza modalitatile de raspuns la stimuli din lumea inconjuratoare.
c) )in moment ce actiunile umane sunt ghidate de instincte identice si de conditii sociale
caracterizate prin izolare, indivizii percep si interpreteaza evenimentele in mod similar&
d) %esajele media pot fi concepute ca gloante simbolice, care lovesc fiecare ochi si fiecare
ureche, iar efectele asupra gandirii si comportamentului sunt directe, imediate, uniforme si
puternice. %esajul media este primit separat si nu este filtrat de catre individ, care reactioneaza
aproape ca la o injectie, mecanic, independent de altii. *elatia dintre individ si mesajul media
fiind una de stimul#raspuns, mass media sunt direct responsabile pentru schimbarea valorilor,
ideilor, atitudinilor, opiniilor, comportamentelor. In primele scrieri despre mass media ('ass(ell,
'ippmann, )oob), audienta era considerata captiva, membrii sai usor de pacalit, lipiti de radio,
victime neajutorate.
Invazia de pe Marte studiu de caz pentru teoria glontului magic
Evenimentul radiofonic care a provocat prima analiza a comportamentului de panica
indus de un mijloc de comunicare in masa este, poate, unul dintre cele mai remarcabile
evenimente mediatice ale tuturor timpurilor. $ste, asa cum am afirmat, un caz atipic, dar el releva
si anumite trasaturi tipice ale audientei radio din +merica interbelica si, in general, trasaturi ale
societatii americane din acea vreme. )upa cum afirma chiar ,adle- !antril, in ciuda conditiilor
unice care au dus la raspandirea panicii, cercetarea a urmarit sa surprinda anumite regularitati, o
structura care, din punct de vedere psihologic, poate fi considerata prototipul oricarei situatii de
panica (,. !antril, The Invasion from %ars, in .. /chramm, The Process and Effects of Mass
Communication, pp. 011#020).
In producerea acestui eveniment unic se intalnesc doua caracteristici ale momentului.
$ste vorba, mai intai, de etinderea si popularitatea radioului: faptul ca panica a fost creata in
urma unei emisiuni radiofonice nu a fost intamplator. *apiditatea cu care a fost adoptat radioul
este impresionanta si va fi intrecuta doar de ritmul in care societatea americana va deveni, dupa
cel de#al )oilea *azboi %ondial, o societate a televiziunii. 3umarul de aparate de radio detinute
de americani se dubla la fiecare 4 ani (vezi tabelul de mai jos). In felul acesta, radioul batuse orice
record, in comparatie cu numarul detinatorilor de telefoane, de automobile, sau cu tirajele ziarelor
si a revistelor. *adioul constituia deja un important mijloc al comunicarii politice, *oosevelt fiind
primul presedinte american care eploateaza avantajele sale pentru a obtine sprijinul opiniei
publice si al !ongresului american.
In al doilea rand, in societatea americana, starea de spirit care domnea dupa anii de
serioasa depresiune economica era una de nesiguranta, teama, vulnerabilitate. )e remarcat ca, asa
cum arata si datele cu privire la numarul de aparate detinute de americani, criza economica nu a
afectat raspandirea si frecventarea radioului: situatie care nu se repeta in cazul cinematografului,
afectat de criza. +mericanii ajunsi la limita resurselor financiare erau in stare sa inapoieze mobila
pentru care plateau rata, sa nu mai achite chiria proprietarului, dar nu renuntau la aparatul de
radio. !ontetul international premergator izbucnirii celui de#al )oilea *azboi %ondial amplifica
acest climat de incertitudine. )e aceea, momentul de raspandire a panicii printre ascultatorii
americani a fost interpretat drept un fenomen atipic, dar nu intamplator.
!are sunt factorii care i#au conferit caracter unic acestui eveniment5 "e 67 octombrie
1869 (deci chiar inainte de ,allo(een), o mare parte a audientei de : milioane de ascultatori ai
postului de radio !;/ asculta drama radiofonica reprezentand o adaptare a romanului /< War of
the Worlds, in care ,. =. .ells descria o invazie pe pamant a martienilor. +daptarea, in care rolul
principal era interpretat de >rson .elles, a fost considerata absolut plictisitoare& au eistat chiar
propuneri ca programul sa fie schimbat, dar nu s#a gasit nici o alternativa viabila. In timpul
introducerii, care stabilea caracterul de pura fictiune al programului radiofonic, cei mai multi
dintre ascultatori urmareau alt program, unde ascultau doua staruri radiofonice ale momentului.
$act in acea seara, programul lui $dgar ;ergen, una dintre personalitatile radioului american
interbelic, a fost unul mai slab, cu un invitat plictisitor& acesta a avut prima interventie in timp ce
pe !;/ se anunta ca urmeaza o adaptare a romanului lui ,. =. .ells. +stfel ca ascultatorii au
schimbat canalul si au nimerit in mijlocul stirilor despre invazia martienilor. "anica a luat
nastere si s#a raspandit cu repeziciune: oamenii au inceput sa#si paraseasca locuintele. +lte
coincidente care au amplificat senzatia de relatare a unui fapt real si efectul de panica: in timpul
sho(#ului a fost interceptat mesajul unui amator, 22l cheama !?, e cineva pe receptie, nu
raspunde nimeni& in orasul !oncrete din statul .ashington, concomitent cu programul
radiofonic, s#a produs o pana de curent, ceea ce se suprapunea perfect pe ceea ce era relatat in
legatura cu intentiile martienilor. )upa eveniment au fost inregistrate numeroase reclamatii la
adresa postului de radio. !;/ a scapat doar cu scuze publice si nu s#a ajuns la proces. !omisia
<ederala pentru !omunicatii a interzis programele de radio in timpul carora sa fie simulate
jurnale de actualitati sau in care adaptari dupa romane sau alte opere de fictiune sa fie prezentate
cu aerul de reale.