Sociologia opiniei publice 2

Potenialul de vulnerabilitate a opiniei publice

Vincent Price mentioneaza o serie de probleme care, de-a lungul timpului, au
cauzat temeri in legatura cu opinia publica, stimuland preocuparile de a studia
indeaproape acest fenomen. Lipsa competentei si lipsa resurselor, in principal, alcatuiesc
ceea ce am putea numi potentialul de vulnerabilitate a opiniei. Alte slabiciuni sunt:
a) Lipsa competenei. Abilitatea publicului larg de a ghida problemele de natura
politica a fost pusa la indoiala de Platon, si aceasta ingriorare a capatat proportii in
perioada moderna. !piniile ar trebui sa se bazeze pe cunoasterea temeinica a problemelor
politice, cunoastere pe care nu o putem pretinde cetateanului obisnuit. Acesta nu se afla
in contact direct cu evenimentele, isi formeaza ideile pe baza unor relatari incomplete,
asa cum apar ele in presa. "ste punctul in care V. Price il citeaza larg pe #alter
Lippmann, inclusiv ideea acestuia privind crearea unor organizatii independente de
e$perti, de specialisti in stiinte politice, care sa le prezinte celor care au puterea de decizie
%faptele nevazute intr-o forma inteligibila si care sa organizeze opinia publica pentru
presa. Aceste oficii ar trebui sa fie finantate de surse independente si sa aiba acces
nelimitat la fapte.
b) Lipsa resurselor &ohn 'e(e) considera ca nu lipsa competentei unei parti a
publicului este problema, ci faptul ca miloacele pentru comunicarea publica sunt
insuficiente. *ntemeietorul pragmatismului american nu propune crearea unui sistem de
colectare si prelucrare a informatiilor la cel mai inalt nivel, ci imagineaza consolidarea
unei stiinte sociale care sa aiba radacinile in comunitate si care sa transmita publicului
prezentari mestesugite ale propriilor interpretari prin intermediul presei. +u alte cuvinte,
%nevoia de baz este imbuntirea metodelor i a condiiilor in care au loc dezbaterea,
discuia, persuasiunea ,citat in V. Price, Public Opinion, p. -./.
Problemele reale in legatura cu opinia publica nu se datoreaza publicului ca atare, ci mai
ales premisei ceteanului omnicompetent, care sta la baza teoriei clasice a democratiei.
0u este vorba despre o lipsa de interes din partea cetatenilor, pentru ca, atunci cand simt
ca interesele le sunt in oc, ei se implica in mod natural in problemele politice. +eea ce le
trebuie cetatenilor este un sistem politic competitiv, cu lideri puternici, care sa prezinte
alternative si sa fie deschis dezbaterii. *n aceasta perspectiva, vina pentru lipsa de
functionalitate a guvernamantului nu mai apartine publicului, ci mai degraba celor care se
afla in posesia resurselor, presei sau reprezentantilor puterii.
c) Tirania majoritii 1n alt pericol care pandeste opinia publica este ca, sub
presiunea maoritatii, ea tinde sa devina mediocra, pornind de la tendinta de a aunge la
cel mai mic numitor comun. Atunci cand se confrunta cu opinia maoritara, punctele de
vedere minoritare, chiar daca au valabilitate, nu mai sunt sustinute cu atata entuziasm.
2oc3ueville avertizase ca, intr-o societate in care primeaza egalitatea, indivizii aflati in
minoritate raman singuri si fara nici o protectie in fata maoritatii dominante. Problema
alinierii la opinia maoritara a stat la baza articularii teoriei spiralei tacerii ,de care ne
vom ocupa mai tarziu/. &ames 4r)ce avertizase si el ca, in timp, puterea maoritatii
devine problematica: %+u cat conteaza mai mult opinia publica, cu atat mai intransigenta
este autoritatea maoritatii, cu atat mai improbabila ascensiunea unor minoritati energice
si cu atat mai mare preocuparea politicienilor nu de a forma opinia, ci de a i se supune
imediat ,V. Price, op. cit., p. 56/. 7olutia pentru a rezolva problema vulnerabilitatii
minoritatii in fata maoritatii consta, potrivit lui &. 4r)ce, in socializarea si dezvoltarea
unei educatii autentice. ! democratie trebuie sa cultive sentimentul individualitatii.
d) Vulnerabilitatea la persuasiune !pinia publica este susceptibila de a ceda
persuasiunii, mai ales tehnicilor care se bazeaza pe o reactie emotionala, irationala.
*ngriorarea fata de vulnerabilitatea opiniei publice in aceasta privinta a fost sporita si de
ascensiunea regimurilor fasciste in perioada interbelica. +a urmare a constientizarii
acestei slabiciuni, interesul pentru opinia publica a mers mana in mana cu interesul pentru
persuasiunea prin intermediul miloacelor de comunicare in masa. Pana in anii 896,
lucrari fundamentale despre opinia publica aveau in titlu si cuvantul %propaganda.
e) Dominarea de ctre elite. +ontrar temerii ca publicul se afla in posesia unei
puteri prea mari, cu care nu stie ce sa faca, e$ista si perspectiva ca puterea pe care o
detine este de fapt prea mica. Problema principala din aceasta perspectiva este pasivitatea
din ce in ce mai accentuata din partea publicului, %domesticirea credintei populare, care
are ca rezultat dominarea de catre guvernanti si de catre elite. 4enamin :insberg ,in V.
Price, op. cit., p. 5-/ mentioneaza anumite forme de dominare de catre elite. ! data cu
aparitia democratiei electorale, relatia traditionala, in care guvernantii si cetatenii se aflau
pe pozitii adverse, a fost inlocuita treptat de o relatie de dependenta. +etatenii devin
dependenti de serviciile oferite de stat, ceea ce ii determina sa-i spriine actiunile: %atunci
cand cetatenii vad in stat o sursa de beneficii, opinia nu mai este atat de ostila autoritatii
centrale ;<= >egimurile occidentale au transformat opinia maselor dintr-o forta ostila,
imprevizibila, deseori distructiva, intr-un fenomen mult mai previzibil si mai putin
periculos. >olul central in acest proces de %imblanzire a opiniei este ucat, in conceptia
acestui autor, de industria sondaelor.