Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Drepturile omului si diversitate

culturala
Incalcarea dreptului la viata






Student: Deacanu Ana-Maria, anul III, grupa 1, CONSAS
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

I. Aspecte generale despre drepturile omului

Expresia "drepturile omului evoca drepturile fiintei umane, careia ii sunt
recunoscute drepturile sale naturale, cum este si dreptul la viata , care reprezinta
unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Un rol important l-au avut
declaratiile de drepturi ale omului din secolul XVIII, respectiv Declaratia de
independenta a SUA din 1776, Declaratia de drepturi a statului Virginia din 1776,
Declaratia franceza a drepturilor omului din 1789, precum si cea din 1793.
Inainte de acestea, semnificatie in domeniul analizat au prezentata o serie de
documente engleze printre care "Magna Charta Libertatum(1215), "Petitia
drepturilor(1628), "Habeas corpus(1679), "Declaratia de drepturi din 1689
elaborata in perioada lui Guillaume dOrange.
Drepturile omului joaca un rol foarte important in relatiile dintre cetateni si
stat, deoarece ele controleaza si regleaza exercitarea puterii statului asupra
persoanelor, acorda libertati persoanelor in relatia cu statul si solicita statelor sa
satisfaca necesitatile umane de baza ale populatiilor care se afla in jurisdictia lor.
Aceste drepturi sunt descrise cel mai bine in textele (sau instrumentele)
internationale care au fost acceptate de state si care definesc normele ce trebuie
respectate.
Cel mai cunoscut dintre aceste texte este Declaratia universala a drepturilor
omului, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in 1948. Este o
declaratie de principiu care continua sa exercite o mare influenta in intreaga lume.
Ea nu are forta de lege, dar, conform multor juristi, aceasta a devenit obligatorie in
practica internationala deoarece ea este astazi integrata in constitutiile si
jurisprudentele din foarte multe tari.
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Drepturile omului, democraia i statul de drept reprezint valorile eseniale
ale Consiliului Europei. Consiliul Europei asigur la ora actual cel mai eficient
mecanism de protecie i promovare a drepturilor omului prin intermediul Curii
Europene a Drepturilor Omului, dar i prin identificarea noilor ameninri la adresa
drepturilor omului i demnitii umane, promovarea educaiei i formrii n
domeniul drepturilor omului. (Zlatesc, Demetrescu, 2005)
II. Drepturi si libertati ale omului

Cel mai important drept al omului este dreptul la viata, fiind unul
fundamental , urmat de:
Dreptul la ocrotirea sanatatii;
Dreptul la libertate si la securitatea persoanei sale;(art.3)
Dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale
competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale
ce-i sunt recunoscute prin constitutie sau lege;(art.8)
Dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public
de catre un tribunal independent si impartial care va hotari fie asupra
drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari
in materie penala indreptata impotriva sa., etc ( art. 10)
Dreptul la proprietate, atat singura, cat si in asociatie cu altii. (art.17)
Dreptul la libertatea gindirii, de constiinta si religie; acest drept
include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si
libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau
impreuna cu altii, atat in mod public, cat si privat, prin invatatura,
practici religioase, cult si indeplinirea riturilor.(art 18)
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile
si satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea impotriva
somajului. ( art. 23)
dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei
de munca si la concedii periodice platite. (art. 24)

III. Incalcarea dreptului la viata

Dreptul la viata constituie un atribut inalienabil al persoanei umane si este un
principiu esential in sistemul drepturilor si libertatilor fundamentale aparate prin
Conventia europeana in materie, viata fiind insasi conditia necesara pentru
exercitarea tuturor celorlalte drepturi si libertati.
Prima conditie pentru a detine drepturi este de a fi recunoscut ca om, ca
persoana. (Balahur, 2001) In mod deosebit, problema inceputului protectiei
dreptului la viata este dificila si delicata , deoarece nu exista nicio definitie
stiintific incontestabila cu privire la inceputul vietii.
Din acest punct de vedere, este de retinut ca Articolul 4 din Conventia
Americana a drepturilor omului este mult mai clara, statuand ca dreptul la viata
este protejat in general incepand cu conceptia. (Petrus, 2006)
Argentina, in ceea ce priveste Articolul 1 al Conventiei ONU privind
drepturile copilului, declara, prin reprezentantul prezent la dezbaterile
premergatoare adoptarii Conventiei, ca acesta trebuie interpretat in sensul ca un
copil inseama ca un copil inseamna fiecare om de la momentul conceptiei sale si
pana la varsta de 18 ani . (Balanoiu, 2003)
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

In Anglia, desi jurisprudenta admite avortul pana la limita viabilitatii, fetusul
nu beneficiaza de acelasi statut ca si copilul nascut, stabilindu-se ca viabilitatea, de
care depinde protectia acordata vietii, nu presupune doar posibilitatea de a trai, ci si
pe aceea de a trai independent, fiind admis avortul in cazul in care copilu sufera,
spre exemplu, de o boala severa.(Chirita, 2001).
Se poate remarca faptul ca, de principiu, Curtea Europeana a Drepturilor
Omului omite a se pronunta in abstracto daca o lege nationala asupra avortului este
compatibila cu art. 2 al Conventiei. S-a remarcat ca intr-o cauza recenta contra
Frantei, Curtea Europeana a refuzat sa transeze problema aplicabilitatii art. 2 din
Conventie in cauza fatului. In speta, s-a retinut ca, din cauza unei confuzii,
reclamanta a pierdut, in a 12-a saptamana de sarcina, fatul pe care il purta. Moartea
fatului a fost provocata, din greseala, de medicul reclamantei, printr-o procedura de
extragere a unui sterilet pe care acesta trebuia sa o aplice altei paciente cu un nume
asemanator.
In fata Curtii, reclamanta a sustinut incalcarea art. 2, pe motiv ca in sarcina
medicului nu a fost retinuta infractiunea de ucidere din culpa. Instanta europeana a
fost chemata sa se pronunte daca, prin faptul neincriminarii suprimarii involuntare
a fatului, statul francez isi incalca dreptul de a proteja prin lege, dreptul la viata al
oricarei persoane. Curtea a concluzionta ca statul francez nu si-a incalcat obligatia
pozitiva de a apara dreptul la viata si a considerat, mai departe, ca nu este necesar
sa examineze statutul juridic al fatului, lasand aceasta problema la aprecierea
statelor, cu atat mai mult cuc at in dreptul comparat nu exista o definitie general
acceptata a inceputului vietii.(Jurisprudenta CEDO, cazul Tysiac, 2007)
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

n principiu, aproape toate statele admit existenta unui drept de avort din
partea femeii insarcinate, ca expresie a dreptului acesteia de a dispune de propriu
corp, dar la conceperea copilului particip si tatal. (Chirita, 2008)
In acest sens, fosta Comisie s-a pronuntat n cazul X c/Anglia: reclamantul s-
a plans mpotriva autorizarii date sotiei sale de instantele engleze de a practica o
intrerupere de sarcina fara a i se cere si lui consimtamantul; de asemenea, el a
pretins ca, desi a cerut aceleiasi instante sa dispuna interzicerea practicarii
ntreruperii de sarcin de ctre soia sa, i s-a respins aciunea, cu motivarea c legea
englez nu prevede un asemenea drept soului. Comisia a admis cererea
reclamantului, conferindu-i calitatea de victim deoarece n spe dorina de a
deveni tat i-a fost afectat de autorizarea practicrii avortului. ns examinnd
plngerea pe fond, Comisia a concluzionat c art. 2 al Conveniei nu se aplic
copilului care se va nate.
Totui, de la momentul viabilitii (momentul n care fetusul are capacitatea
de a tri singur), statele limiteaz acest drept.
In ceea ce priveste legislatia romana, modul in care legiutorul roman a
inteles sa incrimineze avortul permite concluzia ca pana la 14-a saptamana viata
potentia nu este protejata.(Codul Penal, art. 185). Aceasta situatie fiind justificata
prin necesitatea unei linii de echilibru intre dreptul la viata al fatului si dreptul la
viata privata a mamei. (Dragan, 2010).
Cu toate acestea, solutia adoptata de legiutor in materia omorului deosebit de
grav, in varianta in care subiectul pasiv este o femeie gravida, este in sensul
recunoasterii tacite a dreptului la viata al copilului nenascut, prin reglementarea
acestei variante alternativ cu omorul comis asupra a doua sau a mai multe
persoane.(Dragan , 2010)
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Bibliografie :
Balahur, D., Protectia drepturilor copilului ca principiu al asistentei sociale,
ed. All Beck, Bucuresti, 2001;
Balanoiu, I., Drepturile copilului si protectia copilului aflat in dificultate,
Teza de doctorat, Sibiu, 2003, pag. 27;
Chirita, R., Dreptul constitutional la viata si dreptul penal, in Studia
Universitatis Babes Bolyai-Iurisprudenta, 2001, pag. 128;
Chirita, R., Conventia europeana a drepturilor omului, Comentarii si
Explicatii, Ed. II, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008;
Codul Penal din 2009. Legea nr 286/2009- Noul Cod Penal;
Conventia Europeana a Drepturilor Omului (C.E.D.O);
Declaratia Universala a Drepturilor Omului;( adoptata de Adunarea
Generala a ONU la 10 septembrie 1948);
Dragan, L., Protectia copilului, Teza de doctorat, Sibiu, 2010, pag. 14;
Petrus, A., Debutul protectiei dreptului la viata in Caiete de drept penal,
2006, pag. 9;
Zlatescu, I. , Demetrescu, R., Drept institutional comunitar si drepturile
omului, Institutul Roman pentru Drepturile Omului, Bucuresti, 2005, pag.
22.
http://www.avocatura.com/academica/dreptul-la-viata-in-practica-c-e-d-o-
.html , 07.05.2014, 14:39.