BUNASTAREA SOCIALA

O masura agregata a bunastarilor individuale (well-being).

Pentru o evaluare corecta sunt necesare:
1) conceptiile despre bunastare si criteriile pe baza carora au fost elaborate;
) modalitatile! caile prin care se considera ca pot fi conditii de bunastare;
") instrumente de evaluare a efectelor.
#efinitiile bunastarii se evidentiaza in functie de criteriile adoptate.
$n general! e%ista tipuri de criterii:
e%terne
interne
1) daca se utilizeaza criterii e%terne (normative)! atunci bunastarea este definita ca fiin conditia de
viata optima! ideala. #e e%emplu! posedarea unei calitati dorite (succesul) pe baza unor criterii&standarde
care se refera la sistemul de valori al cercetatorului.
) daca se utilizeaza criterii interne (standarde subiective)! atunci bunastarea este definita pe baza
e%perientelor individuale. 'tunci! are dimensini:
i. e%perienta emotional-afectiva (emotii pozitive)
ii. e%perienta cognitiv-evaluativa (satisfactia fata de propria viata ( modul cum individul isi percepe
propria conditie si asteptarilor bine determinate; e%emplu: in raport cu alte persoane sau in raport cu
propria istorie ce a realizat))
#imensiunea psi*ologica a bunastarii
#in aceasta perspectiva au fost identificate + criterii ale bunastarii psi*ologice: (1) acceptare de sine; ()
relatii pozitive cu alte persoane; (") autonomia; (,) stapanirea mediului; (-) stabilirea unui scop in viata;
(+) dezvoltarea personala;
Definitia bunastarii sociale
1. O prima tentativa a fost realizata in 1./ de Pigon. 0l pornea de la premisa cardinalitatii (de e%emplu!
masurarea bunastarii si comparatia interpersonala). 'stfel! alocarea optima la nivel social a resurselor se
realizeaza prin ma%imizarea sumei bunastarilor individuale. 'ceasta perspectiva este contestabila
intrucat! bunastarea nu se poate masura. #e e%emplu! utilitatile individuale pot fi cunoascute doar in
ordinea preferintelor.
1tilitate este definita ca fiind bunastarea! satisfactia individuala.
. 2riteriul Pareto (1.1") vizeaza optimizarea sociala a alocarii resurselor. 'stfel! considerand
bunastarea ca o masura ordinala (preferata)! o stare 3 are o optimizare a bunastarii in raport cu o stare
4! daca prin sc*imbarea lui 4 cu 3! cel putin un individ castiga si nici unul nu pierde. 1n astfel de
criteriu pare imposibil. Poate fi operabil doar in termeni monetari! dar si in acest caz apar frustrarile
(scadem utilitatea individuala). #e e%emplu! daca mie imi creste salariul! iar la tine nu scade! ar trebui sa
fim amandoi multumiti.
". 5unctia bunastarii dupa J. Rals: orice sc*imbare a distributiei resurselor este optima in sensul de
ec*itabila! daca aceasta ma%imizeaza bunastarea celor mai saraci.
,. !asurarea bunastarii:
-ma6oritatea autorilor tind sa operationalizeze bunastarea cu a6utorul utilitatii-incercarea de convertire
monetara a tuturor veniturilor individuale (a autoconsumului! activitatilor gospodaresti).
-alta varianta ( bunastarea7masurarea puterii de cumparare
-alta varianta-bunastarea7masura a capabilitatilor de baza ale indivizilor
STATUL BUNASTARII
"state elfare#
Pierson (1..1) distinge trei tipuri de bunastare.
Conce$tul %e bunastare:
bunastare sociala (social welfare) ( furnizarea&primirea colectiva a bunastarii;
bunastare economica (economic welfare) ( formele de bunastare asigurate prin intermediul pietei
sau economiei oficiale (planificate);
bunastarea de stat (state welfare) ( asigurarea bunastarii sociale prin intermediul statului;
I. I&'orul(originile statului bunastarii
Putem intelege natura si caracteristicile statului bunastarii procedand la identificarea: (a) cronologica a
momentelor care au marcat nasterea si dezvoltarea sau o analiza mai larga care incearca sa identifice (b)
cauzele si conditiile care au facut posibila si necesara aparitia statului bunastarii.
A. 2a denumire! 89 este considerat o creatie politica a perioadei :ordului 9everidge (1;)! perioada
care se refera la ultimii ani din al $$-lea <azboi =ondial si primii ani de dupa. 0%presia este atribuita
ar*iepiscopului >. ?ample care printr-o serie de articole a dorit sa marc*eze diferenta fata de @statul
puteriiA Bermaniei naziste.
B. #intr-o perspectiva istorica mai larga! 89 isi are originile cateva generatii mai inainte de al $$-lea
<azboi =ondial. 'stfel! $mperiul Berman! spre deosebire de cel 9ritanic! apare pe *arta lumii abia dupa
1CDC! ca urmare a succeselor in razboaiele cu 5ranta. $ntarirea statului german era fundamentala pt
afirmarea sa pe scena mondiala. Prin urmare! in 1CDC! guvernul german! condus de cancelarul O.
9ismarcE a initiat o campanie de a limita si distruge miscarile sociale care amenintau unitatea statului!
ceea ce impunea un set de reforme sociale.
$n acest sens! intre 1CD1 si 1C.1! 9ismarcE si ?affe au introdus pt prima data un set de legi de asigurare:
1CD1 ( legea de asigurare pt accidente de munca;
1CC" ( legea asigurarilor de sanatate;
1C.1 ( legea de asigurare a pensiilor;
8e considera ca aceste legi (reforme) reprezinta o inovatie in domeniul securitatii sociale. 8copul acestor
legi nu era motivat moral! ci politic. Fevoia de afirmare a monar*iei prusace-reprezentata de ;aiserul
>il*em al $$-lea! presupunea mobilizarea resurselor interne! in primul rand! promovarea solidaritatii si
coeziunii sociale si nationale. #e aici! legatura cauzala dintre formarea si consolidarea statului national
si promovarea bunastarii ( ca scop general.
$ntarirea loialitatii fata de monar*ie prin introducerea legilor securitatii sociale! a vizat de fapt! crearea
unui sistem de privilegii mai ales pt functionarii de stat si armata ( ceea ce a dus la intarirea autoritatii
centrale ( un fel de stat garnizoana. #ar nu au fost vizate si clasele de 6os (clasele muncitoresti) care
trebuiau stapanite si controlate in pretentiile lor (muncitorii erau vazuti ca niste functionari intr-o
economie ca o armata ( sub autoritatea statului).
2a o consecinta! Bermania (Prusia) a fost infranta in Primul <azboi =ondial; in noiembrie 1.1C a fost
proclamata <epublica de la >eimer! >il*em al $$-lea abdicand. <epublica a rezistat pana in 1.""! cand
la putere a venit Partidul Fational-8ocialist.
?otusi! germanii si-au revendicat mereu pioneratul in domeniul reformelor de politici sociale (
argumentand prin larga raspandire a ideilor privind crearea unui stat al prosperitatii; mai mult! ei doreau
sa demonstreze avanta6ele guvernarii monar*ice centralizate in raport cu guvernarile republicane
(5ranta) sau parlamentare ('nglia). 1n stat puternic centralizat! condus de un monar* luminat este mai
eficient in implementarea unor reforme politice in avanta6ul cetatenilor sai.
Observatie: ideea nationala in traditia germana! este predominanta in raport cu ideea solidaritatii sociale.
C. #in punct de vedere al implicarii statului in furnizarea bunastarii sociale! ma6oritatea autorilor
considera ca aceasta tendinta poate fi identificata cu mult timp in urma! in civilizatiile precrestine ( in
sensul acordarii de a6utoare celor nevoiasi.
$n epoca moderna insa! implicarea statului este marcata de momente:
Legea saracilor (?*e Poor :aw 1+/1! 1;! regina 0lisabeta)
Reformele asigurarilor sociale (Bermania)
8pre deosebire de legislatia asigurarilor in Bermania! :egea saracilor enunta responsabilitatea statului
fata de persoanele dependente. =ai mult! legislatia germana prevedea protectia sociala pe baza
contributiei (fondul fiind administrat de stat)! in timp ce! legea britanica prevedea acordarea de a6utoare
si implicarea saracilor in activitati lucrative pt a impiedica cersitul si comportamentele criminale.
D. 2oncluzie: cert este ca cele momente (sec. 1D si 1.) au marcat si pregatit terenul pt reformele
politice ma6ore din sec. /! care au condus la crearea statului bunastarii.
E. =omentul decisive de formulare a denumirii si institutionalizare a statului bunastarii este perioada
anilor 1.,/-1.-/. ?entative de a urma initiativele germane au fost facute in 'nglia inca de la inceputul
secolului /! odata cu intoarcerea guvernului liberal al lui >. 2*urc*ill (1./+) care a contribuit la
elaborarea legislatiei britanice de asigurari sociale. 'sistat de e%pertul >. 9everidge! 2*urc*ill si :loGd
Beorge au pregatit :egea 'sigurarilor Fationale ce va fi adoptata de Bermania in 1.11.
$n argumentarea sa! 2*urc*ill s-a folosit de e%presii comune cum ar fi @masinaria&mecanismul medieiA
sau @magia medieiA care sa a6ute milioanele de oameni.
1lterior! metafora @asigurariH a fost inlocuita de aceea a @statului bunastariiA- aceasta ca urmare a
faptului ca in urma instaurarii <epublicii de la >eimer! in 2onstitutia de la >eimer au fost incluse
@drepturile socialeA ale cetatenilor.
$nsuccesul guvernarii republicane nu a dus la raspandirea ideii si mai mult! in conte%tual crizei din
1..&1."/ ca urmare a adancirii sociale si a cresterii soma6ului! republica a sucombat.
$n 1;! sindicatele au insistat in prevenirea reducerilor asigurarilor de soma6. =ai mult! sindicatele nu au
putut sa se opuna represiunilor si ascensiunii la putere a partidelor de dreapta&stanga e%tremiste.
2ancelarul von Popen c*iar a criticat ideea statului prosper si a acuzat pe predecesori ca au in*amat
statul cu sarcini care sunt dincolo de capacitatile sale (1.").
Fazistii au desfiintat sindicatele! dar au solutionat problema soma6ului prin initierea industriei de razboi.
). Prin urmare! utilizarea termenului de @stat al bunastariiH revine in centralitate in 1;! incepand cu anul
1.,1! in perioada amenintarii germane.
$n timp ce 2*urc*ill a a6uns sa conduca guvernul de coalitie! ar*iepiscopul ?emple a rostit fraza care
marc*eaza contrastul cu statul puterii. 'stfel! el remarca diferenta privind sustinerea morala si deplina in
perioada de razboi legata de beneficiile sociale pe care o guvernare democratica le ofera odata cu
sfarsitul razboiului.
Odata cu publicarea <aportului 9everidge (1.,) s-a impus ideea statului bunastarii legat de o
guvernare democratica.
?raditia britanica ( in definirea statului bunastarii accentua reticenta fata de sc*imbarile revolutionare.
<aportul 9everidge propunea promovarea solidaritatii prin aducerea institutiilor! indivizilor si statului
intr-o relatie de parteneriat si condamna @scandalul dorintelor (nevoilor) fiziceA. 9averidge a incercat sa
promoveze planul sau ca o incorporare practica a 2artei 'tlantice de eliberare de dorinte&nevoi. #esi a
fost investit cu titlul de @arc*itect sefA al statului bunastarii! l-a refuzat din cauza conotatiilor sale de
@=os 2raciunA. 0l a preferat e%presia de @statul serviciului socialA.
*. #ezbaterile in 6urul problematicii 89 au avut e%tinderea cea mai mare in 'nglia si datorita faptului ca
9everidge a fost in perioada interbelica directorul celebrei :ondon 8c*ool 0conomics and Political
8cience. #in aceasta scoala! ?. =ars*all si <. ?itmuss au argumentat ca dezvoltarea poltica din 'nglia a
facut posibila realizarea cresterii drepturilor cetatenesti (sec. /) care succed universalizarii drepturilor
civile (sec. 1C)! drepturilor politice (sec. 1.).
O contributie ma6ora a lui =ars*all a fost elucidarea legaturii dintre dezvoltarea industriala si
sc*imbarile conceptuale din perioada 1.,/-1.-/. $n 'nglia! in aceasta perioada s-a dezvoltat si intarit
un consens cu privire la aspectele c*eie ale sistemului social (consens care a favorizat cresterea
constiintei colective). $n aceasta perioada! termenul de 89 a luat o forma autentica fata de termenul
@:egea saracilorA ( in care beneficiarii! saracii si-au pierdut libertatea individuala si drepturile politice
(de vot) din cauza dependentei lor sociale! ceea ce a implicat si sacrificarea drepturilor cetatenesti.
8unt relevante aspecte:
- razboiul a creat o solidaritate nationala care a format fundamentul pt noi institutii;
- reformele sociale au fost realizate intr-o perioada de austeritate economica! cand reglementarile publice
si controlul pietelor au fost considerate ca mi6loace acceptabile pt o @impartire corecta&6ustaA a
redistribuirii veniturilor reale;
(aici! apare o legatura intre statul bunastarii-societate austera-societate bogata)
=a6oritatea definitiilor 89 sunt incarcate de forte si circumstante specifice dezvoltarii 'ngliei. 'stfel!
unii analisti considera ca pentru a a6unge la intelegerea mai clara a caracteristicilor si dezvolatarii 89
este necesar sa ne detasam de e%perienta britanica luata ca @prototip al institutiilor bunastarii sub o
guvernare parlamentaraA. :a nivel mondial! e%perienta britanica va aparea ca nereprezentativa.
=asurile de securitate sociala s-au e%tins intre 1./.-1.,+ mai repede decat in alte tari
(Bermania! 8uedia).
=aniera in care a fost promovata legislatia bunastarii a fost legata de dramatismul perioadei de
razboi.
'bilitatea de al restabili pozitia economica si politica internationala a intampinat dificultati fata
de alte perioade si fata de alte natiuni! foste imperii.
2resterea economica a fost cea mai mica in 0uropa.
?oate aceste elemente e%plica de ce 89 din 'nglia a devenit mai vulnerabil decat in alte tari.
Conclu&ie
Pentru a anticipa viitorul si pentru a intelege mai bine trecutul este necesat sa incorporam e%perientele
individuale ale tuturor statelor ( fie ca Bermania! ca inovator! fie ca 'nglia! ca adoptator si propagator.
II. Statul bunastarii ca un ras$uns la $roble+a %e&'oltarii
Putem incerca sa definim esenta 89 si sa delimitam granitele sc*imbatoare! prin cautarea unui raspuns
mai mult sau mai putin reactiv! impulsiv la procesele pe termen lung si la problemele de baza ale
dezvoltarii.
Care sunt aceste probleme si dezvoltari?
:a aceasta intrebare fundamentala a macrosociologiei clasice! noi gasim raspunsuri diferite in lucrarile
lui 'l. de ?ocIueville! >eber! =ar%! #urE*eim. 0i au fost de acord ca! in conte%tual istoriei europene!
cresterea 89 poate fi inteleasa ca un raspuns la dezvoltari fundamentale:
i. 5ormarea statelor nationale si transformarea lor in democratii de masa dupa <evolutia
franceza.
ii. 2resterea capitalismului care a devenit modul dominant de productie dupa <evolutia
industriala.
Preistoria 89! perioada @:egii 8aracilorA! a fost strans legata de primele eforturi de constructie a statului
din sec 1--1+ in 0uropa. 2onsolidarea anterioara a statului absolutist a fost acompaniata de o graduala si
diferentiata nationalizare si o e%tindere a institutiilor bunastarii.
#iferentele nationale din 0uropa in crearea statului absolutist! birocratii puternice si traditii paternaliste
pot e%plica intarzierile in aparitia 89.
$nceputurile reale ale 89 au trebuit sa astepte transformarea statului absolutist intr-o democratie de masa
in a "-a parte a sec 1.! dupa o perioada de democratie liberala definita prin e%istenta unui vot politic
restrans.
:egand astfel! dezvoltarea 89 cu o democratie de masa! se poate interpreta 89 ca un raspuns la cererile
in crestere de egalitate sociala sau ca institutionalizare a drepturilor sociale! relative la dezvoltarea
drepturilor civile si politice.
#ar 89 este mai mult decat un produs al democratiei de masa. 0l implica o transformare de baza a
statului insusi! a structurii! functiilor si legitimitatii sale.
In traditia weberiana! dezvoltarea 8b poate fi inteleasa ca o emergenta graduala a unui sistem nou de
dominatie construit din @distribuirea elitelorA! @serviciilor birocraticeH si a @clientelei socialeA.
Prin transformarea structurala a statului! bazele legitimarii si functiile sale se sc*imba! de asemenea.
Obiectivele intaririi luptei e%terne sau securitatii! libertatea economica interna si egalitatea in fata legii
sunt inlocuite intens de o noua ratiune de a fi: oferirea serviciilor sociale de securitate (asigurare) si
platile de transfer intr-un mod standardizat care nu este limitat (restrans) doar la asistenta de urgenta. $n
acest punct! 89 nu este interpretat in primul rand ca un raspuns la cererea de egalitate socioeconomica!
ci la cererea de securitate.
2ea de-a doua dezvoltare fundamentala din istoria 0uropei moderne este cresterea
capitalismului.
In traditie marxista, 89 este vazut ca incercare de a se ocupa cu problemele dezvoltarii
capitaliste! a conflictelor de clasa si a crizelor economice recurente: masurile de bunastare reprezinta un
efort de integrare a clasei muncitoare fara sc*imbarea fundamentala a distribuirii proprietatii private.
2a si in eforturile de construire a statului! preistoria 89 este legata de emergenta capitalismului
in sec 1.! in 0uropa-cu o crestere a pietei muncii! soma6ului rural si a cresterii demografice.
2a si in cazul transformarii democratice a statului! crearea statului modern a bunastarii nu a fost
precedata de agravarea efectelor ciclului afacerilor si intensificarea conflictelor de clasa organizate in
ultimele decade ale sec 1..
2ele perspective ( aceea a sociologiei politice in traditie weberiana si aceea a economiei
politice in traditie mar%ista ( nu se contrazic in mod necesar si de fapt se pot completa. 0le sunt o
e%presie a constelatiei istorice in care 89 din 0uropa a aparut! o constelatie a cresterii democratiei de
masa si a e%pansiunii economice capitaliste intr-un sistem al suveranitatii statelor nationale.
2ele mai democratice si cele mai capitaliste societati din 0uropa la acea data! nu au pasit primele
in dezvoltarea institutiilor si politicilor 89.
=ai mult! statele fasciste dupa primul razboil mondial nu au sc*imbat complet aceste institutii! ci
le-au dezvoltat si e%tins. $n sfarsit! e%perienta <usiei dupa 1.1D! ilustreaza ca societatile nondemocratice
si noncapitaliste au stabilit institutii foarte asemanatoare.
#eci! 89 pare sa fie! de departe! un fenomen mult mai general al modernizarii si nu e%clusiv
legat de versiunea @democratie-capitalismA.
Beneralitatea acestui fenomen poate fi luminata de ideile si conceptele lui #urE*eim. 1tilizand
perspectiva sa! 89 poate fi inteles ca o tentativa de a crea un nou tip de solidaritate in societatile inalt
diferentiate si ca o incercare de a raspunde la problemele diviziunii muncii ( procesele de baza ale
sc*imbarii structurale in societatile moderne.
#iviziunea muncii slabeste vec*ile asociatii! crescand astfel oportunitatile pt indivizi. Jiata
sociala a fost centralizata. 'ceste procese fundamentale sunt reflectate in institutiile 89; birocratiile
publice preiau ma6oritatea functiilor fostelor unitati sociale mai mici; serviciile lor si transferul de plati
tind sa devina din ce in ce mai individualizate.
$n conceptia lui #urE*eim! integrarea societatilor inalt diferentiate este amenintata de probleme
principale: anomia si inegalitatea.
2onceptual de anomie se refera la lipsa unei reglementari normative sau morale care se
manifesta la nivele:
(1) nivelul relatiilor sociale;
() nivelul personalitatilor individuale;
#urE*eim a aplicat pt prima data acest concept la relatiile socioeconomice nereglementate
produse de cresterea economiei de piata capitaliste care rezulta din instabilitatea economica si
amplificarea conflictului industrial. ' e%tins-o ulterior la definirea dezec*ilibrului dintre nevoile
individuale si dorintele si mi6loacele de a le satisface.
#pv durE*eimian! 89 contemporan reprezinta partial si in mare parte inadecvat! raspunsul la
problemele anomiei. 8tatul democratic al bunastarii a realizat doar cu un succes limitat incercarea de a
institutionaliza relatiile industriale si de a stabiliza pietele. #esi 89 au dezvoltat institutiile de mentinere
a veniturilor si au incercat sa garanteze (asigure) oferirea de servicii specifice! ele raspund in primul
rand la nevoile materiale (au ramas intr-o anumita masura nea6utorate in formare si definirea nevoilor).
'sadar! 89 va reprezenta aici! un raspuns nu la problemele generale ale anomiei din societatile
moderne! ci mai degraba un raspuns la o problema limitata! aceea a insecuritatii sociale.
'ceasta limitare poate e%plica unele din problemele recente ale 89 in crearea sentimentelor de
securitate si satisfactie. 5aptul ca securitatea economica este numita de obicei! securitate sociala! este
poate o aluzie la aceasta dificultate ma6ora.
Pentru #urE*eim! raspunsul la problema anomiei era reglementarea normativa. $n scopul crearii
solidaritatii! o astfel de reglementare trebuia sa fie considerata 6usta! ceea ce pt el insemna egalitatea de
oportunitati si un contract 6ust pe baza unei egalitati a conditiilor de sc*imb.
$n traditia culturala vestica! conceptul egalitatii este mai larg si are sensuri diferite care sunt in
ultima instanta partial contradictorii.
a) Primul este o componenta ma6ora a eticii socialiste! deseori numita egalitatea re&ultatului. 0a
implica o egalizare in dispunerea de resurse (bunuri) si servicii! o redistribuire conform cu nevoile. $n
interpretarea 89 ca un raspuns la cerintele egalitatii de acest tip! trebuie sa se distinga in primul rand!
intre eforturi - a stabili minimul (diminuarea saraciei! venitul minim! educatia obligatorie! servicii
sociale certe) si eforturile de redistribuire intr-un sens strict (ta%area progresiva a veniturilor pt toti).
'ceasta distinctie a avut o mare importanta istorica si are inca consecinte institutionale.
b) 'l doilea sens este o componenta ma6ora a eticii liberale! numita egalitatea %e o$ortunitati!
fiind mult mai relevanta in domeniul educatiei publice. #ezvoltarea unei educatii secundare
cuprinzatoare (pentru toti) va fi un e%emplu de incercare de a realiza acest principiu. 2u accente puse pe
merit! egalitatea de oportunitati legitimeaza inerent inegalitatea! in forma unui venit si status diferentiat.
'ceasta este cel mai evident in programele de asigurari sociale legate de venit si nivele mai
inalte ale finantarii educatiei publice din ta%ele generale.
Securitatea si egalitatea sunt vazute ca doua dimensiuni fundamentale ale SB.
'ceste dimensiuni pot fi reprezentate grafic ca in fig. 1.1. 'ceasta sc*ema nu raspunde
desigur! la intrebari empirice despre importanta relativa a acestor obiective sau gradul in care ele au
fost realizate.
' fost scopul securitatii intotdeauna mai important decat scopul egalitatii) 2are sunt diferentele
de prioritate dintre notiunile vestice si cum s-au sc*imbat ele intre timp) #esigur! ambele obiective pot
interactiona! completantu-se! dar la fel de bine pot sa se contrazica.
'stfel! securitatea sociala se dezvolta intr-o securitate a statusului social! ea contribuind la
stabilizarea inegalitatii. #ar! realizand-o! c*iar o astfel de stabilizare modifica inegalitatea prin faptul ca
partile cele mai sarace ale populatiei au fost de obicei cele mai neasigurate.
0%ista " mi6loace de baza prin care 89 isi impune scopurile:
i. plata directa a beneficiilor in cas*;
ii. oferirea directa a serviciilor in bunuri;
iii. e%tensia indirecta a beneficiilor prin deducerea de ta%e si credite.
K5unctia esentiala a platilor de transfer! primul din aceste mi6loace! este mentinerea venitului pt
fazele tipice ale neanga6arii (soma6ului) in ciclul vietii ( ingri6irea copilului! educatie si instruire!
batranete ( situatii tipice ale incapacitatii de anga6are (imbolnavire! accidente! invaliditate) si soma6ul
fortei de munca active.
$n concluzie! beneficiile in bani si bunuri ca si asistenta publica! pot fi acordate in conditii mai
putin standardizate a nevoilor care nu sunt acoperite prin sc*emele de mentinere a veniturilor. O analiza
a platilor de transfer trebuie sa tina seama de asemenea! de alocatiile familiale si subventiile pt bunuri si
servicii specifice.
KOferata publica directa de servicii si bunuri este al doilea instrument de baza al 89.
$nterpretarea si evaluarea acestui mi6loc! ar trebui sa fie vazut in stransa legatura cu interventia
guvernamentala pe pietele private! cum ar fi piata locuintelor! subventionarea pietei bunurilor (e%. *rana!
alimentele).
'stazi! predomina , astfel de servicii:
educatia
ingri6irea medicala
ingri6irea asistentiala si serviciile de consultanta
locuinta
#esigur! varietatea serviciilor sociale este apreciata diferentiat intre 89 vestice ( sc*imbari
naturale in procesul dezvoltarii economice si politice.
<eglementarea unui suplimment de *rana este o functie esentiala; in viitor! noile servicii! cum ar
fi facilitatile recreative pot fi mai importante.
K$n sfarsit! ta%ele pe credite! a treia metoda! poate servi ca un ec*ivalent de baza pt beneficiile
directe in bani sau bunuri.
#intr-o perspectiva mai generala! mai multe instrumente indirecte de protectie vor trebui
adaugate la cele " de baza ( care de departe! sunt preocupate de securitate si egalitate.
Obiectivele si instrumentele discutate ofera elementele conceptuale si coordonatele pt definirea
Statului Bunastarii. Prin ele insele! nu definesc esenta (nucleul) istoric! al 89 si nu descriu cum s-au
sc*imbat granitele sale in parcursul dezvoltarii.
5ig. 1.1.
<0#$8?<$91$<0
0B':$?'?0
national minim

8021<$?'?0 8O2$':' 8021<$?'?0 ( $F8021<$?'?0 reglementarea pietelor
si
relatiilor-industriale
0B':$?'?0 #0 OPO<?1F$?'?0

$F0B':$?'?0
=0<$?O2<'?$0
#esi a devenit obisnuit sa se identifice inceputul 89 modern cu castigul! institutionalizarea altor
politici sociale! in aceasi perioada! a esuat ( cu privire la legislatia de asigurari sociale: introducerea
ta%ei pe veniturile de nivele mai ridicate; e%tinderea educatiei publice primare in anumite tari si reforma
educatiei secundare in altele. Politicile nationale preocupate de fondul de locuinte si locurile de munca!
nu s-au dezvoltat inainte de primul razboi mondial.
III. Sc,i+barea granitelor statului bunastarii
#ificultatile in definirea granitelor 89 se afla atat in formularea intrebarii! cat si in modul in care
putem interpreta masuratorile care ar oferi un raspuns credibil.
$ntrebarea ar trebui pusa in termenii scopurilor politicilor sociale - realizarea institutiilor
birocratice! marirea bugetelor! sau in termenii grupurilor sociale si a puterii acestora de a indeplini
aceste nevoi.
'ceasta problema a aparut in Bermania-1./! dupa ce au fost stabilite si legitimate principalele
institutii prin includerea drepturilor sociale in 2onstitutia de la >eimer.
$n 1..! la putin timp dupa elaborarea ultimului dintre cele , programe de asigurare sociala! 0d.
Leimann si-a pus intrebarea privitoare la granitele a ceea ce el a numit @politici socialeA. <aspunsul:
astfel de granite nu pot fi definite.
$n general! granitele politicilor sociale pot fi legate doar de granitele politice ale puterii sociale!
dar aceasta afirmatie este in sine tautologica! daca ne referim nu la institutii ca atare! ci la fortele sociale
care opereaza prin acestea.
Pana in 1.1"! fortele sociale cele mai relevante pt dezvoltarea 89 erau clasele muncitoresti. $n
perioada de dupa 1.,-! beneficiarii asigurarilor si serviciilor sociale s-au e%tins tot mai mult la clasa
mi6locie. 'cest fapt s-a realizat prin universalizarea programelor de transfer de venituri si de servicii
publice. Principalele instrumente pt aceasta actiune au fost partidele politice de masa.
=ecanismele de asigurare sociala au fost institutionalizate pana in anii 1.-/ cu spri6inul
sindicatelor! astfel incat! au construit o sfera aparte de institutii capitaliste. #ar includerea in randul
beneficiarilor a clasei de mi6loc! a complicat problema granitelor! mai ales! in ceea ce priveste relatia
dintre programele publice si private.
2lasele de mi6loc mai avute posedau de6a un spri6in de securitate. #e e%emplu! in 81'! unde
ofertantii din clasa de mi6loc erau puternici! procentul din asigurarile de educatie! sanatate si venit
oferite prin organizatiile private a ramas mare.
'cest lucru complica problema granitelor! pt ca dpv functional! structurile similare pot fi
clasificare ca apartinand sau nu 89! in functie de gradul de control public.
$n 1.+1! dupa ce clasa de mi6loc din 1; si din alte tari a devenit beneficiara a 89! abia atunci '.
9iggs a incercat sa defineasca statul bunastarii: @89 este statul in care puterea organizata este folosita in
mod deliberat (prin politica si administratie) in incercarea de a modifica 6ocul fortelor pietii in cel putin
" directii:
i. prin garantarea unui venit minim indivizilor si familiilor! indiferent de valoarea de piata a
proprietatii acestora;
ii. prin reducerea gradului de insecuritate! prin capacitatea indivizilor si familiilor de a face
fata anumitor amenintari sociale (boala! batranete! soma6);
iii. prin asigurarea ca tuturor cetatenilor! indiferent de statut sau clasa sociala! li se ofera cele
mai bune standarde! in raport cu o anumita gama de servicii sociale agreata.
8e creaza o disputa in 6urul ideii de minim si a gamei de servicii.
=inimul se refera la gradul de saracie acceptat. Prin urmare s-au dat definitii ale saraciei: @orice
persoana care nu se poate bucura de standardele clasei de mi6loc se poate considera o persoana saraca si
trebuie prin urmare eliberata din aceasta stare de lipsuri relativeA. 'ceasta definitie face din inegalitate
cauza saraciei. 2ei care ar fi c*emati sa vindece saracia vor face apel la doctrina socialismului
(egalitarismului).
$n ceea priveste gama de servicii publice care ar trebui cuprinsa intr-un 89 a fost abordata de L.
>ilenscEi. 'cesta a afirmat ca esenta 89 consta in asigurarea unor standarde minime de guvern! de
venit! bunuri! locuinta! sanatate si educatie ( trebuie oferite fiecarui cetatean ca drept politic si nu ca gest
caritabil.
'ceasta face distinctia intre programele care sunt orientate spre @egalitate absolutaA de
programele orientate spre @egalitatea de oportunitatiA.
0galitatea de oportunitati se asociaza cu ideea @deveniriiA! de atingere a statutelor pe parcursul
ciclurilor de viata sau de dezvoltare intergenerationala.
0galitatea de rezultate tinde sa reflecte @e%istentaA in termenii masurarii venitului si nivelelor de
trai (viata).
Obser'atii-
.. >ilenscEi considera ca bazele ideologice ale 89 reflecta peste tot o tensiune intre valorile
meritocratiei si valorile egalitarismului. 2ei care presupun ca meritocratia este inevitabila in sistemele
care accentueaza egalitatea de oportunitati! tind sa ignore eforturile de educatie! considerandu-le
nesemnificative. 'ltii percep egalitatea de oportunitati mai mult in termenii depasirii *andicapurilor de
nastere si conditii! astfel ca serviciile de educatie sunt importante pt atingerea scopului egalitatii.
/. Printre problemele intalnite in incercarea de a 6u%tapune masurile privind egalitatea de oportunitati
impotriva egalitatii de rezultate! este aceea ca cele concepte nu sunt ancorate in aceeasi dimensiune in
termeni sociologici.
Inegalitatile asociate cu siste+ul %e clasa sunt ba&ate $e interactiunea a / $rocese sociale0
- unul este alocarea de recompense atasate la diferite pozitii sociale din sistem;
- altul este procesul de recrutare pentru aceste pozitii;
2onceptul de oportunitate este mult mai direct aplicabil la functiile de recrutare si atribuire de rol
si selectie.
2onceptul de rezultate! pe de alta parte! este asociat mai mult cu procesul de alocare decat cu
procesul de recompensare.