Recuperare n traumatologie noiuni generale

Recuperarea medical este cea mai nou form de asisten medical aprut n a doua jumtate a
secolului XX, fiind ntr-o continu dezvoltare. Este o activitate complex prin care se urmreste
restabilirea ct mai deplin a capacitilor funcionale reduse sau pierdute de ctre o persoan,
dezvoltarea mecanismelor compensatorii si de adaptare, care s-i asiure n viitor posibilitatea de
autoservire, via activ, independen economic si social.
!up obiectivul spre care tinde sau care poate fi atins, vorbim de"
a. Recuperarea parial, cnd se realizeaz numai reeducarea capacitii de autoservire sau
reeducarea parial a capacitii de munc#
b. Recuperarea total, cnd se realizeaz recstiarea total a capacitii de munc sau
rencadrarea persoanei n activitate profesional cu proram normal.
$n traumatoloie recuperarea medical prin fizioterapie si %inetoterapie- terapie prin miscare,
reprezint problema principal de abordat &i ncepe imediat dup tratamentul ortopedic sau
c'irurical.
n etiologia traumatismelor se ntlnesc"
factori mecanici (traumatisme mecanice), factori fizici(traumatisme fizice),
factori c'imici (traumatisme c'imice),
factori bioloici (traumatisme bioloice).
Factorii mecanici (cderi, lovituri, loviri) produc traumatisme prin obiecte ascuite sau tioase
(cuie, srme, cuite, framente de sticl, de lemn, obiecte contondente de diverse forme
eometrice, pietre, bte, bare, scaune, piese rele, 'iperpresiune). *biectele ascuite si cele tioase
produc pli prin nepare, tiere, iar obiectele contondente produc contuzii, striviri, fracturi, c'iar
amputaii traumatice etc.
Factorii fizici produc leziuni traumatice diverse, bine codificate n raport cu factorul incriminat"
arsuri (cldur, electricitate, raze solare, radiaii), deerturi (fri, zpad etc.), electrocutare,
iradiere
(diferite forme de radiaii).
Factorii chimici produc leziuni traumatice numite coroziuni prin aciunea unor acizi si baze de
diferite concentraii, sub forma unor alimente si medicamente.
Factorii biologici produc leziuni traumatice prin nepturi, pli prin nepare, muscare, strivire
+i leziuni produse de diferite bacterii si ciuperci etc.
n funcie de integritatea esuturilor, traumatismele se clasific n" nchise si deschise.
,ele nc'ise au ca si caracteristic pstrarea interitii teumentului" contuzie, ruptur, entors,
fractur nc'is, luxaie si cele combinate prin triade si pentade traumatice.
,ele desc'ise sunt caracterizate prin ntreruperea sub o form sau alta a interitii teumentului"
pla desc'is, contuzie desc'is, fractur desc'is, luxaie desc'is.
Examenul clinic al traumatismului are n vedere urmtoarele elemente"
localizare# form# dimensiune# direcie# aspectul privind culoarea, relieful, profunzimea# prezena
+i tipul 'emoraiei# prezena eventualilor corpi strini# alte particulariti specifice n raport cu
felul traumatismului.
*ranismul rspunde la aciunea aentului traumatic prin manifestri locale +i enerale n care
este implicat n primul rnd sistemul nervos.
Manifestarea general cea mai important este socul traumatic de o anumit intensitate.
-e plan local, prin acela+i mecanism reflex se produc primele modificri neurovasculare"
o zon de vasoconstricie la periferia zonei traumatizate la delimitarea zonei de necroz si
n afara acesteia o zon de vasodilataie, care nlesneste resorbia si eliminarea esuturilor
necrozate +i a eventualilor corpi strini.
$n eneral, manifestarea local comun este necroza tisular, care este rezultatul aciunii directe a
aentului traumatic asupra celulelor, pe de o parte, si rezultatul isc'emiei tisulare prin distruerea
capilarelor intercelulare, pe de alt parte. .ecroza tisular este urmat de 'iperemie local, edem,
exudat +i infiltrat celular.
/eziunile histologice posttraumatice variaz n raport cu structura oricrui esut" teument, esut
subcutanat, musc'i si tendoane, vase sanuine si limfatice, nervi, articulaii si oase.
0odificrile locale dup traumatism parcur trei etape succesive"
12etapa nti 3 se elimin esuturile necrozate#
12etapa a doua 3 se formeaz esuturi de ranulaie#
12etapa a treia 3 are loc vindecarea, cicatricizarea si epidermizarea plii.
Recuperarea afeciunilor traumatice pe regiuni
-entru o anumit sistematizare a acestui material, vom realiza o sc'em eneral de abordare n
care vom lua n considerare principalele tipuri lezionale pe regiuni (n funcie de frecvena
apariiei lor)# obiectivele enerale de recuperare, a reiunii respective (netratnd obiectivele de
scurt durat sau cele specifice unui anumit tip de leziune)# mijloacele %inetoterapeutice si
fizioterapeutice utilizate n recuperare, precum si alte precizri necesare pentru o neleere ct
mai exact a celor expuse.
Umrul posttraumatic 3 prezint anumite particulariti de recuperare, datorit faptului c este
cea mai mobil articulaie si n acelasi timp trebuie s prezinte si un anumit rad de stabilitate
pentru a permite sementelor distale s fie poziionate n anumite direcii necesare activitilor
desfsurate n cursul zilei.
-rincipalele leziuni traumatice ntlnite la nivelul umrului sunt" contuziile# luxaiile# fracturile#
plile tiate sau nepate# arsurile.
4ec'elaritatea posttraumatic afecteaz aproape identic umrul ca si periartrita scapulo'umeral
(-45) si ca urmare putem spune c la nivelul umrului posttraumatic avem cele cinci forme
clinico 3anatomo 3 funcionale bine determinate"
126mr dureros posttraumatic simplu#
126mr dureros posttraumatic blocat#
126mr mixt#
126mr pseudoparalitic#
126mr inflamat posttraumatic acut.
!iectivele si mi"loacele #inetice vor fi orientate dup particularitile formelor clinice de mai
sus dar avnd ca si linii comune urmtoarele"
7. 8meliorarea durerii prin" posturri si poziionri nc din perioada de imobilizare# folosirea
imnasticii vasculare -'9lc'en si 09ber a :erapi 0astersului , usor de tip efleuraj#
termoterapie cald si rece #
;. 0eninerea funciei centurii scapulare prin"
controlul staticii +i dinamicii tului, umerilor, toracelui, coloanei cervicale +i cervico 3
dorsale#
executarea de miscri lobale a sementului scapulo 3 toracic#
prevenirea atitudinilor deficiente secundare (cifotice si scoliotice) dup afeciunile
traumatice#
tonizarea prin contracii izometrice a musculaturii cervico 3 scapulo 3 'umerale n
situaiile permise#
<. Recuperarea mobilitii articulare prin"
iniierea miscrilor pentru asuplizarea muscular (activ asistat, activ, utilizarea te'nicilor =.- si
diaonalele din metoda 5. >abat, pentru promovarea mobilitii la un'iuri maxime posibile si n
toate axele +i planurile permise. =r miscri pasive mai ales n cazul luxaiilor, fracturilor de
clavicul si fr miscri cu contrarezisten, fr te'nici de decoaptare si traciuni axiale n cazul
fracturilor sau dup subluxaii si luxaii.
4e va folosi telescoparea si a metoda >lapp pentru o mai bun exersare n lan cinematic nc'is )#
?. Rearmonizarea mecanic a umrului privind att mobilitatea, ct si stabilitatea prin"
corectarea +i prevenirea dezaxrii capului 'umeral realizat prin anumite posturi, decoaptri,
te'nica ,odmann, ntinderi musculare - stretc'inul prelunit# pstrarea ec'ilibrului ideal ntre
rupele musculare aonist antaonist si anume deltoidul, coracobra'ialul, bicepsul , trapezul pe de
o parte, si supraspinos, subscapular +i subspinos pe de alt parte#
@. Recuperarea mobilitii controlate a umrului la un'iuri funcionale +i treptat pe ntreaa
amplitudine.
$otul posttraumatic - traumatismele cotului pot determina ca tip de leziuni" contuzii, pli,
scalpuri, arsuri# entorse# luxaii# fracturi# leziuni de nervi si vase.
8ceste leziuni las o lar varietate de sec'ele, care pot fi sistematizate astfel"
a. 4ec'ele mai ales de tip mecanic articular, determinnd limitarea, mai mult sau mai puin rav
a miscrilor cotului prin" oranizare colaenic ntre planurile de miscare si alunecare# retracii
musculotendocapsulare# frament osos intraarticular# calus vicios# osteom periarticular. Exist
posibilitatea, desi mai rar, ca depunerile calcare s se produc n rosimea capsulei articulare,
blocnduse
miscarea" artrit posttraumatic si cicatrice retractil.
b. 0ai puin frecvent, pot exista deviaii axiale (cubitus varus si cubitus valus), retracii
isc'emice ale flexorilor, cot balant.
c. 0usc'ii efectori ai miscrii cotului pot rmne deficitari prin" atrofia de imobilizare# ruptura
tendinomuscular# miozitele calcare.
d. -araliziile nervilor periferici ai membrelor superioare sunt destul de frecvente si trebuie cutate
ntotdeauna#
e. Asc'emia structurilor antebraului, ce duce la retracia Bol%man sau necroze#
n perioada de imobilizare a cotului proramele %inetice de recuperare ncep prin utilizarea unor
mijloace fizioterapeutice si %inetoterapeutice avnd urmtoarele obiective si mijloace "
7.0eninerea troficitii esuturilor prin." aplicarea undelor electromanetice de nalt frecven, a
fototerapiei , a luminii polarizate ( Cioptron), pentru rbirea consolodrii fracturii, cicatrizrii
plilor, pentru cresterea circulaiei si a resorbiei 'ematoamelor, la nceput n aplicaii zilnice,
apoi de dou, trei ori pe sptmn# masajul minii si a antebraului# aniomat# posturarea
antidecliv si imnastica 09ber n scopul ndeprtrii edemului#
;. 0eninerea mobilitii articulaiilor neafectate, att a celor distale, ct si a umrului prin
exerciii %inetice active n toate planurile.
!urata imobilizrii cotului este variabil n funcie de tipul lezional, cu ct aceasta este mai de
durat, cu att problemele de recuperare sunt mai anevoioase si reu de realizat.
-rincipalele obiective si mijloace dup imobilizare sunt"
7.,ombaterea durerii reprezentnd la cot un obiectiv primordial, deoarece cotul este o articulaie
ce dezvolt foarte usor redori strnse, muli pacieni pierzndu-si mobilitatea mai ales dup
deipsare. $n aceast perioad, mijloacele de combatere a durerii sunt mai ales medicaia +i terapia
fizical antialic#
;.,ombaterea inflamaiei si a tulburrilor
circulatorii foarte frecvente prin" repaus si postur articular relaxant# folosirea :erapii
0astersului, a balansrilor -olc'en, a imnasticii 09ber, a aplicaiilor de termoterapie
reci(crioterapie), care determin o 'iperemie activ, scade viteza de conducere pe nerv, scade
activitatea receptorilor cutanai, scade spasmul muscular (compresa cu ap rece, compresa cu
'ea, masajul cu 'ea, de ; 3 < ori pe zi)#
<.Recstiarea forei si mobilitii articulare simultane se realizeaz prin"te'nicile =.- (,R, 'old
relax, AR, A/*,RR,) miscri autopasive cu ajutorul scripeilor,:erapii 0asters, acestea fiind de
altfel sinurele miscri pasive permise deoarece celelalte tipuri de mobilizri pasive pot determina
mici rupturi ale esutului periarticular cu formare de 'ematoame si implicit cu depuneri calcare
ducnd n final la o reducere drastic a mobilitii cotului putndu-se mere pn la anc'iloz#
4e recomand cu prioritate miscri active, att n ap ('idrobalneo%inetoterapia) ct si pe uscat,
exerciii de facilitare neuroproprioceptiv# cldur local (n momentul n care nu avem
inflamaie)# ultrasunet la nivelul tendonului si a jonciunii tendino3musculare# masajul pe inseria
tendoanelor efectuat profund# terapia ocupaional la Dplaca canadianD etc.
%na posttraumatic 3 0na reprezint sediul frecvent al multor traumatisme, recuperarea sa
implicnd probleme deosebite din mai multe puncte de vedere $n primul rnd mna este implicat
n
marea majoritate a activitilor pe care le desfsurm zilnic si ca atare De indispensabilE# n al
doilea rnd
este oranul pre'ensiunii si a celei mai importante sensibiliti discriminative, al personalitii
umane, a
expresivitii si a profesionalitii celei mai elaborate# n al treilea si nu n ultimul rnd mna
suport reu
imobilizarea c'iar de scurt durat, redorile si retracturile devenind ulterior foarte reu
reductibile.
-rincipalele leziuni ntlnite la nivelul minii sunt" luxaiile si fracturile, leziunile de tendon,
paraliziile nervilor periferici, mna riid# amputaiile.
!iectivele ma"ore ale recuperrii sec'elelor posttraumatice ale minii sunt" 7.,ombaterea
durerii si a procesului inflamator, prin mijloace %inetice si fizicale# ;.-revenirea si corectarea
diformitilor si a deviaiilor n cazul afectrii nervilor periferici# <.Recstiarea amplitudinii de
miscare
si cresterea forei musculaturii afectate cu meninerea forei musculaturii neafectate#
?.8meliorarea
circulaiei si troficitii locale# @.Reeducarea funciei senzitive# F.Refacerea abilitii miscrilor#
G.Reeducarea funcional a pre'ensiunii.
$n ceea ce priveste %inetoterapia acestui sement de membru superior, aceasta se poate realiza
prin"
a. te'nici ana%inetice de posturarea care au valoare deosebit, la fel ca si mobilizrile de tip
0aine, motiv pentru care %inetoterapeutul trebuie s le acorde toat atenia. -rincipalele tipuri de
posturi
utilizate pentru recuperarea minii sunt" posturile antideclive realizate liber de ctre pacient sau cu
ajutorul unor esarfe sau dispozitive speciale, posturile seriate n atele utilizate pentru meninerea
unei
poziii funcionale cstiate sau pentru corectarea unei diformiti sau deviaii, posturile de repaus,
utilizate mai ales pe timpul nopii, posturi de prevenire a deviaiilor, utilizate n cadrul recuperrii
paraliziilor de nervi periferici si orteze de diferite tipuri#
b. 0anipulrile" sunt utilizate n sec'elele posttraumatice de la nivelul pumnului acestea fiind
mobilizarea radiocarpian, flexia radiocarpian si extensia radiocarpian. 0iscrile pasive sunt
ntotdeauna precedate de masaj si cldur. 8mplitudinea miscrilor creste proresiv n timpul unei
sedine, atinnd ntotdeauna maximul posibil, moment n care se transform practic n ntinderi#
c. 0obilizrile pasivo 3 active" fac trecerea spre mobilizrile active, active cu rezisten si se
utilizeaz cnd fora muscular are valori ntre ; si <, neputnd asiura miscarea pe ntreaa
amplitudine#
d. 0obilizrile active" reprezint baza recuperrii minii, realizndu-se n toate articulaiile
(pumnului, minii, deetelor si policelui ), pe toate direciile posibile, att analitic, ct mai ales
lobal.
=olosim n special" exerciiile activ libere la placa canadian si cu rezisten# exerciii de facilitare
neuroproprioceptiv# terapia ocupaional.
=izioterapia adjuvant preteste fiecare proram %inetic prin (masajul, termoterapia cald sau
rece, fototerapia Cioptron, , stimulrile electrice, electroterapia, acupunctura etc.).
4oldul posttraumatic 3 $n ultimul timp, la nivelul soldului se dezvolt o nou cateorie de
Dleziuni traumaticeE si anume soldul operat. ,resterea vertiinoas a numrului de intervenii
ortopedo 3
c'iruricale a fcut ca dup fracturi s aib cea mai mare inciden. $ns oricare ar fi sec'ela
posttraumatic, ea se exprim clinic prin urmtorele semne clinice capitale" durere# deficit de
stabilitate#
deficit de mobilitate, deficit de locomoie.
7@?
8cestea reprezint de altfel si o!iectivele recuperrii soldului posttraumatic, n ordinea
enumerat"
7.,ombaterea durerii" este obliatorie, deoarece face imposibil ortostatismul si mersul, alturi de
care poate duce la instalarea unor poziii vicioase, n special coxa flexa dar si atitudini scolioze si
implicit afectarea mai mult sau mai puin a coloanei vertebrale. /a nivelul soldului, durerea poate
avea
oriini multiple, de la os (prin 'iperemia de staz), articulaie (prin cresterea presiunii
intraarticulare) si
pn la afectri periarticulare prin tensiunea edemului posttraumatic si a 'ematoamelor musculare
sau
prin lezarea periostului, etc.
-utem interveni pentru a combate durerea prin" medicaie antiinflamatorie, antalic si sedativ#
infiltraii periarticulare# electroterapie antalic (diadinamici, :rabert, medie frecven, joas
frecven)#
masaj dup termoterapie (parafin, solux, Cioptron,)# %inetoterapie iniial fr ncrcare cu repaus
la pat,
imnastica CHrer, traciuni n ax continue sau discontinue pentru a scdea presiunea
intraarticular.
-entru a combate edemul ne folosim de posturi antideclive, mobilizri active ale piciorului si
enunc'iului si pasive ale soldului, cureni excitomotori, masaj, ciorapi si mansete pneumatice
pentru
amb si coaps#
;.4tabilitatea membrului inferior, este asiurat de factori ososi, factori liamentari (n special
liamentul iliofemural) si factori musculari care asiur att stabilitatea pasiv (mai ales
posterioar), ct
si pe cea dinamic din timpul mersului sau aleratului. Recstiarea stabilitii soldului se face
prin"
te'nici ana%inetice si te'nici =.- folosiind " posturi libere (pentru combaterea flexumului, a
derotaiei
externe, etc.), posturi fixate (montaje cu scripei sau contrareuti, atele sc'imbate proresiv)#
manipulrile mai ales prin traciune# mobilizrile active# diaonalele 5. >abat si miscrile pasive
prin
suspensoterapie sau :erapie 0asters etc., corectarea poziiei trunc'iului si bazinului (tonifierea
musculaturii abdominale si paravertebrale)# cresterea forei musculaturii pelvitro'anterienilor, a
fesierului
mijlociu si a cvadricepsului#
<.0obilitatea soldului este important de cstiat mai ales pe un'iurile funcionale minime (@;I
pe miscrile de flexie 3 extensie, 7;I pentru abducie 3 adducie si 7?I pe rotaie intern 3 rotaie
extern). /imitarea mobilitii soldului poate fi dat de factori irreductibili (pensare articular,
calus
vicios, imperfeciuni de conruen articular, etc.) sau reductibili (contracturi musculare,
retractur
limitat capsular, edem oranizat ntre palnurile de alunecare, etc.).
$n ceea ce privesc mi"loacele pentru recuperarea mo!ilitii soldului, acestea trebuie utilizate
nc din perioada de imobilizare si constau n" posturarea membrului afectat pentru a evita
instalarea
atitudinilor vicioase si pentru a facilita circulaia de ntoarcere# posturarea alternant a trunc'iului
pentru
a asiura drenajul bronsic, a evita apariia escarelor# masajul eneral si al membrului afectat
pentru
activare circulatorie, decontracturare, sedare , etc.# meninerea troficitii si forei musculaturii
soldului si
coapsei prin contracii izometrice, cureni excitomotori, masaj.
!up perioada de imobilizare se recure la mobilizri pasive prin suspensoterapie, activo3pasive,
'idro%inetoterapie, mobilizri active libere pe toate direciile de miscare, exerciii de facilitare,
exerciii
de pedalaj, terapie ocupaional.
?.Reeducarea mersului este bine s se fac n bazine iniial cu scderea nivelului apei treptat si
trecerea la variante de mers cu diferite aparate ajuttoare finaliznd cu mers liber la nceput cu
spatele si
lateral pentru evitarea sc'iopatrii si urcat - cobort scri.
&enunchiul posttraumatic 3 la nivelul acestei structuri anatomice pot fi ntlnite toate tipurile de
traumatisme cum ar fi"
12/eziuni ale prilor moi" teumente si esut celular subcutanat (contuzii, pli, arsuri),
liamentele si tendon, musc'i ( ntinderi, rupturi, secionri, dezinserii), vase si nervi (rupturi,
secionri)#
12/eziuni osoase ale epifizelor (tibiale, femurale, peroniere) si rotulei#
12/eziuni articulare (pli articulare nc'ise sau desc'ise, rupturi liamentare, entorse,
luxaii, leziuni meniscale).
-rin poziia sa de articulaie intermediar la nivelul membrului inferior, are rol dublu n mers si
anume de a asiura statica printr-o mare stabilitate n timpul sprijinului pe de o parte si de a
asiura
elevaia piciorului pentru orientarea acestuia n funcie de denivelrile terenului n momentul de
balans pe
de alt parte.
Jenunc'iul are ca si particularitate prezena meniscurilor cu scopul stabilirii conruenei
articulare ntre femur si oasele ambei. :ocmai datorit acestei particulariti vom descrie n
cteva
cuvinte modul de dianosticare a leziunilor de menisc( testele din fisa Koli)"
- ruptura meniscului intern - debutul fenomenelor se face prin apariia unui blocaj articular tipic,
n poziie de flexie, urmnd unei miscri bruste de rotaie a ambei - cu durere vie si senzaie de
trosnitur. !e obicei blocajul este reductibil, spontan, alte ori el rmne n poziia de flexie.
8lteori este
prezent doar o 'idartroz si durere la nivelul interliniei articulare interne. ,ercetarea atent a
unor semne
poate evidenia nu numai ruptura de menisc dar si sediul ei, fie pe cornul anterior al meniscului,
fie pe
cornul posterior#
- ruptura meniscului extern - ntmpin mai multe reuti de dianostic clinic deoarece prezint
numeroase variaii morfoloice. 8ccidentul iniial lipseste de cele mai multe ori, blocajele sunt
mai rare,
incomplete si mai dese n extensie dect n flexie. !urerea este localizat de obicei n exterior da
nu este
exclus s fie si n zona intern. !e asemenea si n aceast situaie exist si o serie de semne care
localizeaz leziunea fie la nivelul cornului anterior al meniscului, fie leziunea cornului posterior al
lui.
'rincipalele obiective de atins n recuperarea genunchiului sunt" 7. combaterea durerii si a
procesului inflamator# ;. prevenirea si combaterea tulburrilor vasculare si a circulaiei# <.
prevenirea si
combaterea poziiilor vicioase, realinierea articular# ?. ameliorarea tonusului muscular# @.
recuperarea
forei musculare si a stabilitii articulare# F. asuplizarea esuturilor moi si mobilitii articulare#
G.recstiarea stabilitii bipodale si unipodale si siuranei n mers# L. respectarea reulii de
iien ale
enunc'iului.
Mijloacele care se utilizeaz pentru atinerea acestor obiective, pot fi sistematizate astfel"
-entru combaterea durerii si a procesului inflamator"
12repaus articular 3 se obine n poziia de decubit dorsal enunc'iul flectat usor (;@I- <@I)
susinut de o pern. $n aceast poziie capsula articular si liamentele sunt relaxate, iar presiunea
intraarticular scade#
12medicaie antialic si antiinflamatorie" se poate administra local prin infiltraii intra 3 si
periarticulare, unuente, comprese#
12fizioterapie prin formele de termoterapie rece (crioterapia)" masaj cu 'ea# comprese cu
'ea# :ermoterapia" cu efect sedativ, spasmolitic# aplicare local, sub form de cataplasme cu
parafin
de ?MI, timp de ;M minute# aplicare eneral sub form de bi la temperatura de <GI,.
=izioterapia prin
procede de electroterapie vor fii" cureni alvanici 3 se pot aplica lonitudinal sau transversal#
:E.4 3
utilizeaz cureni cu impulsuri dreptun'iulare de joase frecven cu parametri relabili 3 efect
antialic#
cureni :rNbert 3 cureni de joas frecven (7@M 5z) 3 cu efect analetic si 'iperemiant# cureni
diadinamici" cu efecte analetice, 'iperemiante, dinamoene, cu mai multe forme" 0=, !=, -4,
-/, R4,
care se aplic latero- lateral la nivelul enunc'iului# curenii interfereniali cu efecte"
decontracturant,
analetic, vasculotrofic, 'iperemiant, resorbtiv# ultrasunete cu efect caloric profund, micromasaj
tisular#
manetodiaflux" - cmpuri manetice de joas frecven n administrare continu sau ntrerupt,
ritmic
sau aritmic.
12'idro%inetoterapia n van trefl, bazine pentru efectul analetic, vasodilatator, relaxant 3
prin cresterea aportului de sne n musculatur# pentru reluarea mersului prin descrcarea
reutii
corpului datorit efectului 'idrostatic si anivelului apei n care se realizeaz# creste elasticitatea
esuturilor
moi.
7@F
12masajul" prin frmntare se obine ameliorarea circulaiei snelui, creste elasticitatea
liamentelor si a musc'ilor# tapotamentul , cernutul, rulatul, vibraia 3 ajut la reducerea
edemului.
-entru realizarea stabilitii membrului inferior"
-stabilitatea pasiva" te'nicile =.- si exerciii de tonizare si crestere de for a musculaturii
stabilizatoare a enunc'iului ( a celorEpatru faeteE# traciuni blnde sau telescopri repetate
pentru
cresterea rezistenei liamentelor# respectarea reulilor de iien a enunc'iului, scderea
reutii
corporale, evitarea mersului pe teren cu denivelri, folosirea bastonului n timpul mersului, s nu
se
pstreze o poziie ce flexia puternic a enunc'iului#
- stabilitatea activare" exerciii de crestere a forei tuturor musc'ilor ce particip la stabilizarea
enunc'iului prin" ex. izometrice, izotonice, exerciii cu rezisten, !8-RE, tonizarea
isc'ioambierilor
prin" exerciii izometrice, exerciii cu rezisten# tonizarea tricepsului sural prin" exerciii
izometrice,
exerciii cu rezisten# tonizarea tensorului fasciei lata" exerciii cu rezisten, din decubit
'eterolateral#
exerciii pe suport oscilant.
-entru creserea amplitudinii articulare 80. (mobilitate)" cu aparatele >inetec% dup inervenii
c'iruricale, mobilizri ale rotulei n sens lonitudinal si transversal# exerciii pasive 3 active si
active
ajutate# tipurile de stretc'in adecvat cazului# exerciii active# exerciii estice" psit peste
obstacole,
urcat- cobort trepte.
-entru antrenarea forei" exerciii active, active cu rezisten, izometrice din diferite poziii#
exerciii cu ajutorul scripeilor # exerciii cu benzi elastice# exerciii active asistate, exerciii
rezistive-
!8-RE, etc.
'iciorul posttraumatic 3 !esi n cele mai multe din articulaiile sale miscrile sunt foarte reduse,
n totalitatea sa, piciorul, se poate misca n toate sensurile, lucru important, innd cont si de faptul
c
principalul su rol este de a putea asiura mersul pe orice teren n condiiile n care acest complex
articular susine ntreaa reutate corporal.
:ipurile lezionale ale traumatismelor piciorului sunt cele obisnuite" pli, contuzii, entorse,
luxaii, fracturi, care pot interesa toate structurile anatomice" piele, liamente, musc'i, tendoane,
articulaii, os, vase si nervi.
Programele hidrokinetoterapie si kinetoterapie pot fi orientate spre urmtoarele obiective
specifice"
7. ,ombaterea durerii#
;. ,resterea forei musculaturii peroniere#
<. Ec'ilibrare funcional si corectarea lunimilor musculare#
?. -revenirea dar si tratarea dezec'ilibrelor musculare aonistantaonist
prin te'nica binecunoscut de ntindere muscular 3 stretc'in efectuat pe muscualtura
flexoare 3 extensoare, dar si pe inversori-eversori#
@. ,orectarea mersului#
F. ,orectarea plasamentului centrului de reutate#
G. 4cderea solicitrii leznei.
-roramele de %inetoterapie si 'idro%inetoterapie n traumatismele piciorului, leznei se
stabilesc n funcie de dianostic si severitatea acestuia.
:ratamentul va fi funcional si va ncepe cu ana%inezia, cu o scurt perioad de protecie articular
si astfel si liamentar, tendinoas, muscular. Amobilizarea n diferite aparate de contenie
realizeaz o securitate a pacientului prin stabilizarea articiulaiei leznei si scderea solicitrii
mecanice, avnd prin acesta valene antialice, antiinflamatorii. $ns lipsa de miscare de solicitare
neuromuscular favorizezaz formare aderenelor, a stiffnesului, redorii articulare, contracturii
musculare si atrofiei muscular.
Mijloacele sunt" te'nici si metode pentru cresere a forei si amplitudinii de miscare specific
rupelor si lanurilor musculare afectate si o remobilizare articular prin te'nicile =...- ,
manipulrile 0aine, n final exerciii de ncrcare proresiv activ si contra rezistena minii
%inetoterapeutului sau cu diferite aparate moderne.
:erapia postural zilnic, de mai multe ori aplicnd te'nica prin imnastica CHrer si prorame
de 'idro si 'idro%inetoterapie ca" baia O'irpool, cea ascendent si descendent.
:e'nicile de crestere a forei vor finaliza tratamentul prin exerciiile izometrice si izotonice,
izo%inetice la si cu diferite aparate modern pentru cresterea forei musculaturii extensoare si a
dorsiflexiei treptat.
4unt recomandate stimularile proprioceptive de tip =reeman.
$notul terapeutic si mersul n ap n special cu spatele si lateral (pentru combaterea sc'ioptrii)
dup aceea reluarea mersului nainte, mers pe vrfuri si clci, urcat - cobort plan nclinat,
biciclet
erometric cu ncrctur bine dozat, reluarea aleratului pe teren mai siur dar nu prea tare sau
prea moale, sau denivelat. /a nceput dozajul poate fi de <-@ minute si creste treptat pn la ;M 3
<M de minute.
(!ordarea specific a traumatismelor n activitatea sportiv si incidena lor pe ramuri
de sport
Recuperarea %inetic a sportivului se realizeaz identic cu cea din traumatoloia omului de rnd,
doar c se ine cont de capacitatea crescut de efort a oranismului acestuia si necesitatea revenirii
nactivitatea competiional . ,a atare recuperarea %inetic implic volum, intensitate,
complexitate mai mare a mijloacelor utilizate si bineneles personalizarea proramelor %inetice.
-ersonalizarea proramelor va ine cont si de particularitile traumatismului, a efortului n
diferite ramuri de sport.
-atoloia traumatic la sportivi poate fi sistematizat, dup B. Aliescu, .. 4tnescu si A. !ran,
astfel"
12 le)iuni hiperfuncionale 3 sunt modificri de ordin enzimatic bioc'imic si 'istoc'imic,
localizate la nivelul unor formaii anatomice, elementul traumatic neexistnd
12 le)iuni microtraumatice (distrofice) 3 sunt traumatisme de intensitate minor, dar
permanent repetate n cadrul unor miscri monotipe specifice probei sportive, produc modificri
de tip
distrofic, putnd enera astfel substratul microscopic al unor leziuni macrotraumatice secundare
(miozite,
mioentezite, tendinite, tenosinovite, sinovite, bursite, periostite, epifizite, apofizite, capsulite,
periartrite).
12 le)iunile macrotraumatice 3 sunt leziuni traumatice pure acute si cronice, consecin
direct a microtraumatismelor repetate, pe de o parte, cronicizarea celor acute (insuficient,
superficial si
necalificat tratate, refacere incorect, reluare prematur a activitii sportive), pe de alt parte,
instalarea
brusc si precis, ntr-un anumit moment al probei sau antrenamentului aentului traumatic intern
sau
extern. 8cestea pot fi axiale, interesnd capul (craniocerebrale), trunc'iul (toracice, abdominale,
dorsolombare) sau radiare, interesnd membrele si centurile.
$au)ele care produc accidentele prin traumatisme ale aparatului locomotor cuprind dou rupe
etioloice principale"extrinseci 3 care fac parte din cadrul traumatoloiei pure si intrinseci 3 n
care sunt
nlobate leziunile specifice din sport ce nu necesit nici o intervenie din exterior.
Factorii extrinseci sunt"
(. Erorile programului de antrenament" oboseal treptat acumulat, refacerea spontan si dirijat
neadecvat folosit, intensiti si dozaj eronat, repetiii prea frecvente, teren de alerare neadecvat
3
te'nic de lucru deficitar, nclzire insuficient, depsirea reutii corporale normale, carene
alimentare, reluarea activitii sportive 3 intrarea n competiii nainte de vindecarea complet,
scderea
reflexelor musculare prin dopin, existena unor leziuni anterioare netratate 3 control si
autocontrol
medical insuficient, rezistena eneral sczut prin lips de antrenament# condiiile ambientului
si
condiii variate de mediu# echipamentul sportiv; via nesportiv.
Factorii intrinseci sunt"dezanilierea segmentelor care produc modificri de static ale aparatului
locomotor" deviaii de enunc'i, de coxofemural, de cot, de picior, bazin, coloan vertebral,
laxitate
articular, dezechilibre musculare prin cresterea sau scderea exaerat a forei unor lanuri
musculare,
picior plat, abdomen aton, amiotrofiile, limitri ale amplitudinii de miscare articulare (mobilitii
articulare) care pot fi cu mult sub sau peste limitele normale" laxitatea articular conenital,
artrite,
artroze, inegaliti n dezvoltarea armonioas fizic asociate cu inegaliti de membre si alte
segmente
ale corpului# tehnici sportive eronat nsusite! deprinderi si automatisme motrice gresit aplicate.
4porturile si n special ramurile sportive pot fi rupate n trei cateorii, dup aspectul de
periculozitate"
7@L
- nepericuloase 3 care nu produc accidente, leziuni nsemnate sau afeciunile se ncadreaz n
cateoria celor foarte usoare si usoare (de exemplu, navo- si aeromodelism, sa', popice, not, tras
cu arcul
etc.)#
- puin periculoase 3 cele care determin traumatism sau accidente ce duc la pierderi temporare
ale
capacitii psi'omotrice si fizice a sportivului (de exemplu, tenis de mas, badminton, volei,
patinaj,
atletism, tenis de cmp, ia'tin etc.)#
- periculoase sau foarte periculoase 3 cele cu posibilitate de a produce accidente si traumatisme de
o ravitate medie, rav c'iar invalidant, cu ntreruperea c'iar a activitii sportive (cum sunt,
ciclismul,
bobul, sc'iul, automobilismul 3 motociclismul, rubi, 'altere, parasutism, 'oc'ei, box, %ic%box
etc.).
Obiectivul principal se ndreapt spre urmtorul scop " s faciliteze vindecarea printr#un
tratamnet complex si activ! constientizat prin" 7. pstrarea interitii funcionale la valori
normale a
prilor neafectate (sntoase) dup traumatism si dup eventualele intervenii ortopedico-
c'iruricale#
;.facilitarea reenerrii esuturilor afectate de traumatism (osos, muscular, cutanat, liamentar,
tendinos,
capsular, vascular etc)# <.rentoarcerea la funcionarea lobal a corpului, a membrelor afectate#
?.renceperea antrenamentelor si competiiilor pe baza urmtoarelor criterii"s revin cu seria
comlet de
miscri dup leziunile vertebrele cervicale si lombare, respectiv LMP din seria de miscri n
leziunile
membrelor# fora muscular de cel puin LMP din fora muscular a membrului opus sntos,
absena
proceselor inflamaorii, a durerii fr consum de medicamente antialice si antiinflamatoare# s nu
prezinte instabilitate articular# abilitatea de a alera fr dureri si ciclic# examen neuroloic
normal#
4portivul trebuie s cunoasc noiuni privind rolul si importana nclzirii, adaptrii la efort,
despre proramului de stretc'in pentru flexibilitate, relaxare si amplitudine de miscare, formele
de
refacere spontan si dirijat, folosirea personal a crioterapiei, a ortezelor si bandajelor, a
%ineziotapinului. El este constient s informeze despre orice accentuare a durerilor, inflamaiei,
apariia
contracturilor musculare, sau a eventualelor recidive, leziuni sau disfuncii. 8re proram
obliatoriu de
%inetoterapie, sau fitness pentru revenirea proresiv la forma anterioar.
-entru obinerea acestor obiective, are de realizat urmtoarele sarcini "
*eoria tratamentului activ
+ funcional complex
Esena tratamentului activ complex si funcional se foloseste de arumente, c reenerarea de
esut are la baz excitaia proprie, specific, funcional adic"
120usc'i QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ contracia
12*s QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ ncrcarea, apsarea, telescoparea
12/iamente, tendoane QQQQQQQQQQQQ tensionarea
120eniscuri, discuri QQQQQQQQQQQQQQ presiunea
8cestea sunt denumii excitani, stimuleni specifici de reenerare. 4timulii exoeni si endoeni,
activi duc la aceea complexitate a tratamentului care trebuie bine planificat, neleas apoi
implementat
cu dozaj n team Ror%.
,orma sau regula (rndt+-chut) privind folosirea, aplicare stimulilor, excitani pentru
tratamentul activ funcional este cel mai acceptat n lumea mondial a recuperrii.
12Excitant sub limit de pra (mic)QQQQQQQQQQQQQQQQQ nici un rezultat#
12Excitant mic (la limit de pra)QQQQQQQQQQQQQQQQQQ rezultate minore#
12Excitant mediu ( G@PQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQrezultat optim#
12Excitant cu mult peste pra(foarte mare)QQQQQQQQQQQQrezultate duntoare.
(!ordarea pe ramuri sportive a traumatismelor.
(tletismul cu probele sportive ca" marsul, alerrile, sriturile, aruncrile si probele combinate si
maratonul domin prin afeciunile musculare, liamentare, tendinoase, a fasciilor si aponevrozelor
(entezite, miozite, bursite, sinovite, tendinite, rupturi musculare si tendinoase), uzura articular
(cotul arunctorului de suli, epicondilit tip atletic), c'iar fracturile de stress, finaliznduse cu
artroze cronice reumatismale. /a atlei predomin o afeciune comun mai multor ramuri si probe
sportive" acesta fiind durerea piciorului cauzat de o reacie inflamatorie a aponevrozei plantare.
!urerea plantar se poate dezvolta prin afectri variate, avnd o etioloie si o toporafie relativ
bine clasificat de specialisti.
Recuperarea si %inetoterapia este specific traumatismelor pe reiuni .
.aschet / avem cu predominan traumatisme de contact si toat ama de traumatisme a prilor
moi, n special al aparatului propulsor, reprezentat de lab, calcaneu, tricepsul sural, tendonul
ac'ilian si enunc'iul.
.oxul comport un bilan traumatic extrem de boat. 4e descriu leziuni ale extremitii cefalice,
cap, barb, pomei, nas, trunc'i, fracturi ale oaselor nazale, a cartilajului septal, cartilajelor
aripilor nasului. :oate acestea duc la formarea nasului n sa. :raumatismele repetate pe maseter
pot provoca trimus si pareza faciale, nevralii. 0embrele superioare sufer diferite afeciuni ca"
(entorse, luxaii, fractura tip Cenett la falane, fracturi a primului metacarpian, fractura de scafoid,
decolri ale metacarpienelor, entorse de pumn, etc.).
$anota", #aiac + canoe, schiff etc.
4e remarc n special traumatismele la nivelul spatelui adic a coloanei vertebrale sub form de
lombalii, discopatii, sindroame miofaciale , radiculopatii, 'ernie de disc. 8lte forme de leziuni se
formeaz la nivelul plmilor - 'iper%eratozice palmare, datorate iritrii mecanice prelunite prin
contactul palmar cu rama. 0anifestri artrozice la nivelul articulaiei scapulo'umerale, cot, pumn,
enunc'i.
$iclismul este unul din sporturile foarte periculoase, competiiile se desfsoar att n sli, pe
sosele, n circuit, cross, montenbaic% etc. ,ele mai specifice, sunt cderile si urmrile acestora"
luxaii,
fracturi ale claviculei , ale membrelor superioare si c'iar inferioare, eroziuni din zona perineal si
a tenosinovitelor de amb, traumatismele craniocerebrale care duc si la deces. :raumatismele
vertebromedulare sunt la fel de maxim ravitate n special la nivel coloanei cervicale si duc la
tetrapleii .
0a gimnastic se semnaleaz de la banalele leziuni musculare, tendinoase, pn la traumatisme la
nivelul toracelui, perineale, dar si mai ravele traumatisme cranio cerebrale sau fracturi ale
coloanei vertebrale, prin aterizri resite, lovire de aparat, reseli n te'nic.
1ot!alul + membrul inferior este zona cea mai expus afeciunilor de diferite nivele si rade, n
special enunc'iul si lezna" entorse, luxaii, ntinderi si rupturi de liamente si musculare.
8feciunile 'iperfuncionale de suprasolicitare ale aparatului locomotor sunt miozita, tendinita
liamentita, meniscita, capsulita, aponevrozita, iar n cazul afectrii concomitente a mai multor
esuturi 'istoloice apar forme anatomo-clinice combinate# mioentezita, tenosinovita si altele.
2alterele, sport tot mai rspndit si n rndurile femeilor n care leziunile traumatice se produc
att la ridicarea ct si la coborrea reutilor. 4e descriu de exemplu, rupturi ale bicepsului
bra'ial la ridicarea 'alterei, rupturi ale musculaturii spatelui, discopatii si 'ernii de disc sau
sciatic. Rupturi ale vaselor mici la nivelul oranelor enitale la brbai, fracturi de stern, fracturi
ale oaselor antebraului si a pumnului, luxaii ale pumnului, cotului.
2and!alul este un sport de contact si n ultimul timp provoac toat ama de traumatisme si la
toate nivelele aparatului locomotor. 4unt frecvente entorsele la nivelul minii, deetelor, leznei,
enunc'iului, leziunile musculo-tendinoase, leziunile de menisc .
2ipismul contribuie la afeciuni specifice cum ar fi" fracturile de clavicul, dislocarea
acromioclavicular, luxaii metatarso-falaniene, luxaii ale piciorului n ariculaia ,'opard, prin
rmnerea piciorului clreului n scri. !intre leziunile cronice amintim, osteomul
adductorilor, contuzii abdominale. 4e pot produce accidente mai rave" fracturi ale coloanei
veretebrale la diferite nivele, fracturi toracale, ale coastelor, rupturi sau contuzii de splin,
fracturile de bazin.
3oleiul nu furnizeaz accidente rave, ns aparatul propulsor si membrele superioare sufer
microtraumatisme repetate de suprasolicitare, care duc la leziuni ale musc'ilor, dezinseriile
extensorilor la nivelul deetelor piciorului, contuzii, bursite ale coatelor, enunc'ilor, umrului,
entorse ale leznelor, fracturi maleolare n special cea peronier, -45 (periartrita
scapulo'umeral ) ale umrului cronic de voleibalist .
*enisul de cmp, prezint o leziune caracteristic, care creeaz serioase neplceri sportivilor asa
zisul cot al tenismanului (tenis elboR), prin epicodilita si epitro'leita la nivelul articulaiei cotului.
-rocesul se caracterizeaz prin dureri continue pe partea antero-extern a antebraului si cotului
care se acccentueaz la presiune ntr-un punct fix, situat supraepicondilian.
(utomo!ilism si motociclism - traumatismele specifice, depind de nivelul de pretire, a
pilotului, de calitatea ec'ipamentului a curse, a competiiei de caracteristicile masinii sau a
motocicletelor si uneori de factorul ntmplare, soart. 8vem de a face cu traumatisme cum sunt
fracturile de la nivelul membrelor superioare si inferioare, arsuri, discopatiile, traumatisme ale
coloanei vertebrale provocnd para sau tetrapleii si traumatisme craniocerebrale .
notul, polo, sriturile n ap+ 4intre cele mai specifice afeciuni amintim, afeciunile *R/, ale
cilor respiratorii, oftamoloice, prin conjunctivite iritative, sau alerice la apa clorinat sau
necurat, cele virale, afeciuni dermatoloice specifice nottorilor (micoze stafilococice,
streptococice, pitiriazisul versicol etc.). Jsim si afeciuni ale aparatului locomotor (leziuni de
suprasolicitare, 'iperfuncionale cum este umrul nottorului sau enunc'iul brasistului,
periartrita scapulo'umeral, spatele dureros al nottorului de fluture, tendinita coiful rotatorilor,
tendinita de supraspinos, deltoid sau leziuni coracoacromiale).
'olo pe ap + afeciunile sunt asemntoare celor din nataie, completndu-se cu traumatisme ca
pli frontale, arcade sparte si snernd, artrozele si afeciunile de suprasolicitare a umrului,
spate dureros n special coloana lombosacrat, lovituri la nivelul scrotului, epicondilita .
-porturile de contact / lupte 5 greco romane, li!ere 6 "udo, etc., fac parte din sporturile
aciclice, se ncadreaz n rupa sporturilor mixte aero - anaerobe. ,ele mai frecvente afeciuni cu
o amprent specific sunt, traumatismele directe si indirecte. 5ematoamele, care se formeaz n
urma repetatelor lovituri aplicate zonei urec'ii de ctre capul adversarului, antebraul, cotul
adversarului, constituie prin deformarea pavilionului urec'ii un semn specific, urec'ea de
lupttor. 8lte forme mai usoare de traumatisme pot fii pli la nivelul feei , arcad, barb, frunte,
bursite la nivelul olecranului, disjuncii condrocostale, epicondilite, entorse si luxaii sau
subluxaii la nivelul ariculaiilor acromioclaviculare, scapulo'umerale, enunc'i , cot, etc.
-porturi de iarn - toate sunt caracteristice printr-un efort complex (unele ciclice altele aciclice),
cu predominan metabolic anaerob de intensitate mare n condiii atmosferice speciale (vnt,
fri, temperatur sczut, umezeal , zpad). :raumatismele mbrac forme foarte variate si sunt
cauzate de" starea te'nic necorespunztoare a ec'ipamentului, impruden, indisciplin, duritatea
adversarilor, condiii nefavorabile de mediu, oboseala, deficien n pretire, msuri de refacere
resite sau deloc, reec'ilibrarea termic, alimentaia caloric, arbitrajul. 0icrotraumatismele sunt
predominante, din rupajul celor de suprasolicitare, create de trepidaii, denivelri, ciocniri,
czturi, socuri, sc'imbri de ritm. ,ele mai specifice sunt" musculo-liamentare sau
osteomusculoconjunctivale care cedeaz n timpul efortului prelunit, la aterizri, sc'imbri de
direcii etc. 8vem ns si situaii rave traumatice ca" afectarea cranian prin lovire, cztur,
afectarea coloanei vertebrale soldate cu com, seciune de mduv sau cu final letal .
4ah - sportul minii, este un sport cu efort neuro-psi'ic, solicit atenia, memoria ndirea,
personalitatea, temperamentul. 4a'istii sunt destul de refractari la controalele medicale periodice.
Este necesar o refacere farmacoloic, metabolic, psi'oloic, prin formele specifice de
refacere..erespectarea acesteia duce la sindromul de suprasolicitare, de fatiabilitate matinal de
concurs, irascibilitatea, lesin, scderea luciditii etc.
*enis de mas este un sport cu efort cu eneroenez mixt, aerob-anaerob, ce reclam o bun
reactivitate, abilitate, atenie concentrat, rezisten la stres si o bun capacitate de refacere
neuromuscular si neuropsi'ic. :raumatismele sunt cele 'iperfuncionale musculare,
liamentare, articulare de suprasolicitare, cu predomina la nivelul membrelor inferioare si la
membrul superior care ine paleta.
-entru a avea un control mai bun n prevenirea traumatismele si a obine rezultate bune n
refacerea si recuperarea sportivilor atasm si o fis de evaluare propus si folosit de noi.
174S 8907: 4E E3(0U(RE ;7,E**ER('EU*7$S
, (1E$T7U,70E *R(U%(*7$E -'R*73E
.umele"
-renumele"
Brsta"
4exul"
4portul -racticat" ,ateoria 4portiv"
8ntecedente -ersonale"
8ntecedente 4portive"
4tarea !e 4ntate -rezent"
!ianostic 0edico-4portiv /a :rimitere"
Andici 0orfoloici 4i =uncionali"
J. :alia Cust ,B -uls (clino-orto-efort) :8 (clino-orto-efort)
0surtori n (cm)"
4ement
,ircumferinU /unimi
.eoperat
-ostoperator Anternare Externare
,oaps
Jenunc'i
Jamb
Jlezn
Cra
8ntebra
Jtul minii
-erimetrul toracic
8nverura
/unime membre
inferioare
/unime membre
superioare
0obilitate articular
=or pe rupe
musculare afectate
valori M 3 @
:emperatura local"
cald (inflamaie)
faz acut
faz subacut reacutizare faz cronic
!urere (scala 7 3
7M)"
4oc rotulian"
5idratroz"
$omplicaii posttraumatice" pseudartroze# osteoporoz de imobilizareU post 4.8...!.# osificri
'eterotrrope# redori articulare (8.0.) 3 stiffness, tixotropie# retracie isc'emic Bol%man# laxitate
articular# atrofie muscular
7ntervenie chirurgical rezolvat cu" forme de microtraumatisme suferite# forme
macrotraumatice suferite# osteosinteze 3 tij, cerclaj etc.# folosirea de orteze# aplicaii de
%ineziotapin#
altele.
1is de autocontrol si de nutriie
0iotonometrie, valori"
!inamometrie pentru" for centur scapulo-'umeral# for lombar# for palmar- stna 3
!dreapta. Andice de refacere (A. !9r9)"
:este funcionale cardiorespiratorii"
spirometrie#
proba 0artinet#
steptestul 0aster#
testul >arvonen#
testul ,ooper,
testul -itteloud,
testul 4arent,
testul Jeorescu"
E3(0U(RE 'E RE&7U,7 *'&R(17$E
$oloana verte!ral /
testul >endall si 0c ,rearV# testul ridicrii active a ambelor membre inferioare din !.B.# semnul
/aseWue
Umrul / manevra 8ddison, faza 7 si ;# testul sindromului costoclavicular# testul 'iperabduciei #
4lump :est (testul tensiunii neuromenineale)# testul biceps (instabilitatea tendonului bicepsului)#
testul Xerason (durere pe tendonul bicepsului)# testul Coot' si 0arvel# testul /ippman# testul
/udinton# testul 5aR%ins si >ennedV - semnul speed# testul /as mna (coiful rotatorilor)# testul
.eer si Oels'# tesul 0aitland Yuadrant si /oc%in
$otul / testul ,ozen# testul cotul juctorului de tenis# testul cotul juctorului de olf# semnul
:imel# testul -inc'
%n 'olice / semnul =roment, testul =in%eistein# testul Cunnel 3 /ittler# testul D*E# prize
(tripulpar, un'ial, policelaterodiital, sferic, ciliondric, crli etc.)
4old 'elvis/ testul :'omas# testul *ber# testul sacroiliac (Jaenslen)#
testul -atric% si =aber# *estul 1(.ER (lexion F ducerea $b E xternal otation %& este un test
pentru dovezi ale patoloiei n sacroiliace +i U sau articulaiilor +oldului. -atoloii ca
sacroiliitis o inflamatie a comune sacroiliace . 8cest test este similar +i, adesea, realizat n
colaborare cu -atric% de testare .
0etoda"
7. ,ere pacientul s se ntind culcat pe spate pe masa de examen.
;. -lasai laba piciorului de partea afectata pe enunc'i opus.
<. !ureri n zona in'inal indic o problem cu +old +i nu la nivelul coloanei vertebrale.
?. 8psai n jos u+or, dar ferm pe enunc'i flexat si opus anterior superioare creasta iliaca.
@. !ureri n zona sacroiliac indic o problem cu articulatiilor sacroiliace.
sindromul 'amstrin (-uranen si *rana)#
testul ElV

&enunchiul posttraumatic / testul /ac'mann# testul 4c'ubladen (testul sertarului)" Z Q < pn la
@ mm ZZ Q pn la 7M mm ZZZ Q peste 7M mm# testul 4locum si /arson# scorul /Vs'olm# sistemul
de cotare a laxitii enunc'iului dup 0ic'on# testul 0c. 0urraV# testul 8pleV# testul medial
Ulateral (varus - valus)# testul sc'imbrii pivotului# testul ,ross-*ver# testul Oipe# testul
fluctuaiei (socul rotulian)# testul -atellar tap# testul valus (/.,. 0.)# testul varus (/.,. 0.)
12 -cala de insta!ilitate articular/
M rade Q nu se desc'ide articulaia
radul 7Z Q desc'iderea e mai mic de M,@ cm
radul ;Z Q o desc'idere ntre M,@ pn la 7cm
radul <Z Q o desc'idere mai mare de 7 cm
12testul msurrii un'iului DYE privind aliniamentul patelei
12st pe scaun la un'iuri funcionale, coxofemural 3 enunc'i 3 lezn
&le)na / manevra de traciune anterioar# testul inversrii stresului# testul instabilitii
liamentare" mediale, laterale# testul 0c. ,on%eV si .ic'olas (radul 7, ;, <)# testul :'omson
0a! haluce/ linia =eiss# un'iul n articulaia talocrural# testul [udet 3 CenassV (tendonul
ac'ilian)
%ersul n ap fr sprijin cu baston bare nerealizabil
%ersul pe uscat fr sprijin cu baston crji nerealizabil
*estul de ncrcare cu cntarul"
8ciunea -rocente 0. A. stn 0. A. drept
fr ncrcarea 0A M P
atine cu vrful piciorului
si ncarc ;M P din
reutate
;M P
suport parial propria
reutate
;MP - @MP
suport propria reutate,
tolernd-o
@MP - 7MMP
suport n totalitate
propria reutate suport
7MMP
n totalitate propria
reutate
-taiunea unipodal/ posibil imposibil
Urc, co!oar scrile/ usor dificil imposibil
$riterii de revenire n antrenament si competiie (cel mai lar acceptate)"
examen neuroloic normal#
lipsa inflamaiei persistente#
fr consum de medicamente antiinflamatoare si antialice#
s nu prezinte instabilitate articular, cu blocaj#
abilitate de a alera fr jen (ciclic)#
fora muscular de cel puin LM P-L@ P din fora muscular a membrului opus#
testele de efort la valori cel puin medii.
.i!liografie
7.!ran, A.# (7\\?)- Medicin sportiv aplicat! Editura Editis, Cucuresti#
;.>iss [.,(;MM;) Fiziokinetoterapia si recuperarea medical! Ed. 0edical Cucuresti#
<.-anait, J'., ( ;MM;) -'rtopedie (raumatologie practic! Editura -ublistar Cucuresti#
?.-]sztai,K., (;MM7) 3 )inetoterapia n recuperarea funcional a aparatului locomotor, Ed.
6niversitii din *radea#
@.-]sztai,K.,-]sztai,Elisabeta, -]sztai,8ndrea, (;MM7)-(erapii#tehnici#metode complementare de
relaxare! decontracturare folosite n kinetoterapie, Ed. /oos, Jalai#
F.-oienariu,!., -etrescu, -. si colaboratorii (7\L7) - (raumatoiogie si recuperare funcional la
sportivi! Editura =lacra- :imisoara#
G.4ben'e :, (7\L7), %ecuperarea medical a sechelelor posttraumatice ale membrelor; Ed.
0edical Cucursti
4uestii
</=> (dugai la 2o? to stretch the 'iriformis de la jdcc<<Bideoclip
special7;<,;<G (de) vizionri
</@@ (dugai la 1(.ER *est de la ,R:ec'noloiesL,<L< (de)
vizionri
</@< (dugai la &aenslens *est de la jsc'uber7G,@GL (de) vizionri
</=@ (dugai la !ers *est de la jsc'uber;@,7L@ (de) vizionri
</=@ (dugai la 'iriformis *est de la jsc'uber7FM,GG\ (de) vizionri
</@@ (dugai la *rendelen!urg -pecial *est de la jsc'uber@?,@<G (de)
vizionri
</A= (dugai la -acroiliac Boint %anipulation de la m'%dc;?M,@G@ (de)
vizionri
@/@< (dugai la %ennel differentiel diagnose test + English ver... de la
/asotaM;<7;?,<;M (de) vizionri
</=C (dugai la %c%urraDs test de la reesmd7M7;G?,\7M (de)
vizionri
E/>= (dugai la .ac# -tretches de la notaditdot7M;,M<@ (de) vizionri
</@C (dugai la %c%urraDFs -pecial *est de la jsc'uber;G,GG; (de)
vizionri
G/H< (dugai la (dvanced %usculos#eletal Exam 5pt. = of E6 de la
jmunozL@;L,\?@ (de) vizionri
>/<G (dugai la 2ip H + %ove + *homasF *est de la a%uesL;F7,F7@ (de)
vizionri
</>E (dugai la 'elvic $ompression *est de la jsc'uber;7,<G< (de)
vizionri
</@A (dugai la ;ernigFs -ign de la jsc'uberFM,M\< (de) vizionri
</@A (dugai la (pleD $ompression *est de la jsc'uber;@,M;@ (de)
vizionri
@/HH (dugai la (dvanced %usculos#eletal Exam 5pt. H of E6 de la
jmunozL@7?,;@M (de) vizionri
</AC (dugai la !erFs *est de la biesor@?,LL< (de) vizionri
</@< (dugai la *homas -pecial *est de la jsc'uber;7,GG@ (de)
vizionri
C/=A (dugai la -acroiliac and 0o? .ac# 'ain de la /inda'n?L,GF; (de)
vizionri