Sunteți pe pagina 1din 3

CURS 8 07.12.

2010
Oculoguttae (picaturi pentru ochi)
Definitie: Sunt preparate farmaceutice sterile sub forma de solutii sau suspensii folosite in tratamentul si
diagnosticarea bolilor de ochi.
Picaturile pentru ochi se mai pot prezenta, in special in industrie, si sub forma de pulberi sterile care se
dizolva / suspenda inainte de folosire intr-un vehicol (solvent) steril.
Ca mod de preparare picaturile pentru ochi se prepara prin metode care sa le asigure sterilitatea si care sa
permita evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme.
Uneori picaturile pentru ochi trebuiesc si filtrate printr-o metoda care sa le asigure sterilitatea.
Ca vehicoli folosim apa proaspat fiarta si racita, apa pentru prepararea solutiilor injectabile si etrem de rar
folosim uleiul de floarea soarelui neutralizat (fara acizi grasi).
Picaturile pentru ochi pot fi unidoza si multidoza (pot contine conservanti antimicrobieni! boratul de
fenilmercur " fenosept, clorura de benzalconiu, diacetat de clorheidin). #u se admit conservanti antimicrobieni
pentru picaturile de ochi unidoze.
Picaturile pentru ochi trebuie sa fie limpezi, fara impuritati mecanice.
Picaturile pentru ochi care se prezinta / se prepara sub forma de suspensii pot prezenta un sediment, dar care
la o simpla agitare devine redispersabil imediat. Ca atare, suspensia (particulele de substanta solida nedizolvata)
este alcatuita dintr-o pulbere fina, gradul de maruntire este foarte ridicat.
Picaturile pentru ochi se conserva in flacoane foarte mici ($% ml), inchise etans si pastrate de obicei la loc
racoros. &mbalajul este prevazut de cele mai multe ori cu sistem picurator (instilator).
'armacopeea prevede monografie generala pentru picaturile pentru ochi si monografii speciale! picaturi
pentru ochi cu sulfat de atropina $ ( ()CU*)+U,,&- &,.)P/#/ 0U*'&,/0 $(), picaturi de ochi cu nitrat de
pilocarpina 1 ( ()CU*)+U,,&- P/*)C&.P/#/ #/,.&,/0 1() si picaturi de ochi cu resorcinol $(
()CU*)+U,,&- .-0).C/#)*/ $( ).
&tentie la culoarea ambalajului pentru ca rezorcina poate suferi modificari sub actiunea luminii.
Unele farmacopei straine prevad ca si solvent pe langa apa o solutie de acid boric $,2 ( denumit solvens
pro solutiones oftalmica. 'armacopeea elvetiana foloseste si solutii tampon (acid boric - bora, acid boric - acetat
de #a).
0ubstante active! substante chimioterapice, antibiotice, vasoconstrictoare, vasodilatatoare sau vitamine.
/ndustria farmaceutica romana nu prepara o gama larga de solutii pentru ochi care sa satisfaca cerintele
pacientilor. &cest lucru este motivat de producatori prin faptul ca picaturile pentru ochi pot contine o serie de
substante a caror conservabilitate este foarte redusa (eista o perioada limitata, scurta, de a se pastra propietatile
farmacologice ale solutiei). 3otiv pentru care farmacistii sunt obligati sa prepare aceste forme farmaceutice, dar
tinand cont de cerintele din 'armacopee (de a asigura o stabilitate produsului preparat in conditii sterile).
-ste important ca pentru indepartarea eventualelor impuritati mecanice sa facem o filtrare cat mai buna,
pentru ca preparam o mica cantitate de produs si nu trebuie sa ne fie indiferenta calitatea si modul de filtrare a
solutiei. 'iltrarea trebuie sa se faca cat mai rapid pentru ca solutia sa vina in contact cu mediul eterior pentru o
perioada cat mai scurta.
,oate ustensilele trebuiesc sa fie sterile de aceea legislatia in vigoare a limitat prepararea solutiilor pentru
ochi numai pentru acele farmacii care au boa sterila la prepararea lor.
Picaturile pentru ochi trebuie sa corespunda unor cerinte, unor conditii!
- sa aiba o tolerabilitate fiziologica care depinde de natura substantelor active folosite
- sterilitate si conservabilitate
- izotonie si izotitrie
- stabilitate fizico-chimica (in functie de ea putem discuta despre o actiune farmacologica dorita la nivel maim)
- sa corespunda din punct de vedere al finetei, al marimii particulelor substantei active in cazul suspensiei
-ista conditii etrem de greu de realizat. 'armacistul este obligat sa asigure cat mai multe conditii si cat
mai elastic.
Solutii extractive apoase
(Solutiones extractivae aquosae)
Definitie: Solutiile extractive apoase sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea
infu!area sau decoctia produselor vegetale cu apa.
/n functie de modul de preparare vom avea! macerate, infuzii sau decocturi. /n general, dar nu este o regula
stricta, raportul dintre produsul vegetal si solvent este de 4 (, dar uneori el poate fi mai mic in functie de principiul
activ din produsul vegetal.
e! pentru frunzele de digitala (5/+/,&*/0 PU.PU.-&- ')*/U3) acest raport este de %,6(, pentru
radacina de ipeca (/P-C&CU&#7&- .7&5/8) este de %,16(, iar pentru radacina de odolean, ciubotica cucului si
floarea de musetel raportul este de 9(
3aceratele, infuzarile, decocturile se etrag din droguri vegetale.
Produsul vegetal trebuie adus la gradul de maruntire prevazut in 'armacopee (farmacopeea prevede
eistenta a 2 site, care se deosebesc prin numarul de ochiuri pe cm1). Pentru frunze, pentru flori gradul de maruntire
este cel care se poate trece prin sita $. Pentru radacini si pentru scoarta folosim sita 1, pentru fructe si seminte
folosim sita :, iar pentru drogurile cu continut in alcaloizi folosim sita 6.
". #acerarea este procedeul de obtinere a mucilagiiilor din produsele vegetale.
Peste produsul vegetal. adus la gradul de maruntire prevazut in monografia din 'armacopee, dupa ce se
spala cu un jet de apa, se adauga cantitatea de apa prevazuta in reteta (4!$%%, 6!;%) la temperatura camerei si se lasa
timp de aproimativ 9% minute, perioada in care se agita de 6-$% ori. 5upa cele 9% de minute lichidul se decanteaza
si se filtreaza prin vata. 'iltratul se completeaza la masa prevazuta spre spalarea reziduu-lui fara a se stoarce vata.
(e! &*,7-&- .&5/8 4/$% - nalba de mare). *a cantitatile peste $%% ml, dar si la cele sub $%% ml e nevoie sa se
adauge conservanti de genul nip < nip (nipagin < nipasol =6( - 16(, 9!$).
&ceste produse macerate se folosesc in general in afectiunile copiiilor.
$. %nfu!area este metoda care se foloseste la etragerea principiiilor active din produse vegetale, pricipii
active care se afla in tesuturi friabile (usoare de rupt) " frunze, flori, ierburi.
Produsul vegetal. adus la gradul de maruntire prevazut in monografia din 'armacopee. este trecut prin sita
$. >om umecta produsul vegetal, astfel ca pentru fiecare gram de produs vom lua 9 ml apa cu eceptia produselor
vegetale care contin uleiuri volatile cand vom umecta cu %,6 ml alcool diluat pentru fiecare gram de produs. 5upa
aproimativ 6 minute se adauga masa de apa prevazuta, incalzita la fierbere, si se lasa in contact cu drogul
aproimativ 9% de minute. &poi se filtreaza prin vata, iar solutia se completeaza la masa prevazuta prin spalare sau
prin stoarcerea reziduu-lui.
/nfuziile beneficiaza si ele de conservanti! nip < nip.
/nfuzia " ceai.
&. 'ecoctia este procedeul de etragere a principiiilor active din produsele vegetale care contin tesuturi
lemnoase (radacini, scoarte, fructe).
Produsul vegetal. adus la gradul de maruntire prevazut in monografia din 'armacopee. se umecteaza cu 9 ml
de apa pentru $ gram de produs vegetal. 0e lasa in repaus 6 minute. &poi adaugam apa prevazuta, la fierbere, si se
tine pe baia de apa aproimativ 9% de minute. 0olutia fierbinte se filtreaza si se completeaza la masa prevazuta prin
spalare sau prin stoarcerea reziduu-lui.
Peste produsele vegetale care contin alcaloizi se adauga apa acidulata (cu acizi slabi) cu acid tartric / citric /
clorhidric (mai rar), in parti egale cu continutul in alcaloizi din produsul vegetal. 5ecocturile obtinute astfel sunt
lichide limpezi sau slab opalescente avand mirosul, culoarea si gustul specifice produsului vegetal.
5ecocturile se pastreaza la loc racoros in prezenta conservantilor.
&ceste preparate farmaceutice datorita conservarii lor destul de anevoioase se prepara in cantitati mici
pastrandu-se la temperatura de %? < ;? C.
&ceste procedee de etragere se deosebesc prin drogul la care se refera si prin tipul solventului folosit (apa,
apa acidulata, alcool diluat).
(incturi ((%)C(UR*+)
Definitie: Sunt preparate lichide sub forma de solutii alcoolice hidroalcoolice eteroalcoolice obtinute
prin extractie din produsele vegetale.
Produsul vegetal. adus la gradul de maruntire prevazut in monografia din 'armacopee, este supus unei
prealabile degresari.
Prepararea tincturilor se poate face prin macerare, macerare repetata sau prin percolare.
,incturile au o stabilitate redusa si ele se mai pot prepara si prin dizolvarea etractelor uscate sau prin
diluarea etractelor moi, fluide.
0olventul in cazul prepararii tincturilor este in general alcoolul diluat si uneori alcoolul acidulat. .ealitatea
este ca se pot folosi diferite concentratii de alcool, dar se pot folosi si in amestec cu alti solventi. .aportul intre
masa produsului vegetal si solventul de etractie este de $!$% pentru produsele vegetale care contin substante
puternic active si de $!6 pentru produsele vegetale obisnuite.
1. Macerarea se face astfel! peste produsul vegetal. adus la gradul de maruntire prevazut in monografia din
'armacopee, se adauga solventul / amestecul de solventi prevazuti, in vase bine inchise. 0e tine la temperatura
camerei timp de aproimativ $% zile agitand zilnic de 9-: ori. *ichidul se decanteaza si se preseaza. *ichidul
decantat si cel obtinut prin presare se unesc. 0e lasa impreuna o saptamana la o temperatura in jur de 6? -$%? C
pentru a sedimenta eventual compusii din solutia etractiva dupa care se filtreaza completand cu solvent
eventualele pierderi prin evaporarea eventuala a alcoolului.
2. Macerarea repetata! peste produsul vegetal. adus la gradul de maruntire prevazut in monografia din
'armacopee, se adauga succesiv parti egale din volumul total de solvent prevazut. 0e tine la temperatura camerei,
intr-un vas bine inchis. *ichidul se separa, se preseaza reziduu-ul, dupa care adaugam o alta parte de solvent.
*ichidele astfel obtinute se unesc, se omogenizeaza, se lasa timp de o saptamana, se filtreaza si se completeaza
eventualele pierderi datorate evaporarii.
3. Percolarea (se foloseste in general pentru prepararea tincturilor)! produsul vegetal. adus la gradul de
maruntire prevazut in monografia din 'armacopee, se umecteaza luand pentru fiecare gram de proedus vegetal %,6
ml din solventul prevazut, se amesteca drogul si se pune intr-un vas inchis lasandu-se la temperatura camerei
aporimativ 9 ore. 5upa aceasta perioada se trece prin sita $ si se pune in percolator presand usor. 0e adauga apoi
treptat solventul pana cand acesta incepe sa curga prin robinetul inferior lasat deschis, iar pe deasupra amestecului
se mai afla un strat de lichid. 0e inchide robinetul si se lasa in repaus 1: de ore dupa care incepe percolarea propiu-
zisa. >iteza de percolare trebuie astfel reglata incat in 1: de ore sa se obtina $,6 g solutie etractiva pentru fiecare
gram de produs vegetal. Pe toata perioada etragerii produsul vegetal trebuie sa fie acoperit cu solventul. Percolarea
se efectueaza pana se obtine masa de tinctura prevazuta in monografia respectiva. 0e lasa la 6?-$%? C aporimativ o
saptamana dupa care se filtreaza.
,incturile sunt lichide limpezi, colorate avand mirosul si gustul caracteristic componentelor din care s-a
preparat.
5iluarea tincturilor cu apa produce o usoara opalescenta.
,incturile se conserva in recipiente de capacitate relativ mica, bine inchise si ferite de lumina, desi normal
avand ca solvent alcoolul tincturile nu ar trebui sa aiba conservanti, dar la cantitati mai mari se adauga conservanti
si temperatura nu trebuie sa depaseasca $6? -1%? C.
/n timp tincturile depun un sediment, iar lichidul deasupra sedimentului va fi cel care va fi folosit, cu
conditia ca acest lichid sa corespunda prevederilor din monografie privind calitatea.
0e foloseste tinctura de opiu, care se incadreaza legislatiei privind stupefiantele (se elibereaza pana la $,6 g
fara reteta).
,incturile au in 'armacopee monografie aparte, dar si monografii speciale! (%)C(UR* *CO)%(% ,
tinctura de omag
(%)C(UR* *)(%C-O.+R%)* , tinctura anticolerina / tinctura 'avilla
(%)C(UR* *UR*)(%% 0+R%C*R0%% , tinctura de coa1a de portocale
(%)C(UR* 2*.S*#% (O.U(*)% , tinctura de balsam de (olu
(%)C(UR* 2+..*'O))*+ , tinctura de matraguna
(%)C(UR* +UC*.30(% , tinctura de eucalipt
(%)C(UR* 4+)(%*)*+ , tinctura de ghintura (gentiana)
(%)C(UR* #+)(-*+ , tinctura de i!ma buna (menta)
(%)C(UR* O0%% , tinctura de opiu
(%)C(UR* R*(*)-%*+ , tinctura de ratania
(%)C(UR* 5*.+R%*)*+ , tinctura de odolean