CURS 1

Pruncuciderea = fapta penala produsa de mama naturala, care inseamna uciderea fatului
imediat dupa nastere, dat unor tulburari generate de nastere. Def de pruncucidere este
particulara Rom, in rest infanticid (def: omor agravant de la caz la caz).
Pentru a putea proba fapta penala e nevoie de o epertizare a mamei si o epertiza
!.". asupra fatului. Dificultatea acestor demersuri isi are baza in urmatoarele motivatii:
#biective m.l. la :
$mama: %identificarea mamei& % eaminarea situatiei fiziologica: secretie lactata, le'uzie&
% epertiza m.l. psi'iatrica.
$fat: %impune autopsie m.l. , tr sa raspunda la mai multe intrebari: fat la termen(, fat
viu(, fat viabil la momentul nasterii( .
%dimensiunea fatului, varsta sarcinii se poate aprecia pe mai multe coordonate (lungimea
fatului inmultit cu ),* = varsta intrauterina). De e: )+cm ),* = ,-sapt& luni lunare
,-zile, luni calendaristice= .+,./ zile.
%cordonul ombilical ("=)+ cm), la o nastere neasistata e rupt din placenta, la capatul
marginal sangele se coaguleaza.
%semne de violenta (sufocare, sugrumare)
%se analizeaza plamanii sa vada daca a fost viu la nastere sau nu.
%tr sa vedem daca fatul a fost viabil (posibilitatea lui de a trai dupa nastere).
%ce a generat decesul: %moarte violenta, asfiie mecanica, sugrumare, strangulare.
0sfiiile mecanice:
% deriva de la cuv grecesc a sfigmos (lipsa de puls)&
% acest termen denumeste o serie de sindroame m.l. ce implica tulburari acute ale
metabolismului gazos carac prin privarea brusca de #, si cresterea consecutiva de
1#,. D213: % asfiiile mecanice% lipsa acuta de #,% 'ipoie sau anoie.
4unt clasificate:
asfiie mecanica de cauza violenta (include asfiiile mecanice prin comprimare si
prin ocluzia arborelui respirator la dif sale nivele)
asfiie mecanica de cauza neviolenta
%din et sa produs 'ipoia = aport insuf de aer
%patologic (ruperea unui c'ist 'idatic, a unui anevrism 55dilatarea patologica a peretilor
unui vas sangvin66 de aorta in caile aeriene cu asfiie consecutiva).
4e mai pot clasifica in :
$asfiii mecanice de aport: % prin lipsa oigenului in aerul inspirat (ca in inlocuirile lui
prin gaze inerte, aer rarefiat, etc)
$asfiii de transport (imposibilitatea de a transporta #, odata gasit, bloc'eaza
'emoglobina in cazul asfiiei cu #,.)
$asfiii de utilizare: prin blocarea fermentilor respiratori la niv celular, ca in intoicatiile
cu cianuri&
$asfiii generate de compresiunea toraco%abdominala.
/
Spanzurarea e def ca o comprimare progresiva a partilor moi ale gatului de catre un lat
produsa de propria greutate. 4emnul carac: santul de spanzurare carac: % orientarea lui (de
regula antero%posterior, e intrerupt prin interpunerea nodului latului).& %adancime si
lungime&
%dupa pozitia nodului sunt doua variante: $ tipica(nodul se afla in regiunea occipitala, iar
corpul e suspendat) si $atipica (nodul e lateral sau submandibular, iar corpul se afla in
contact cu solul, fie numai cu varful picioarelor, fie in pozitie culcat).
7ipul si felul santului de spanzurare e f important pt ca poti eclude din start daca este vb
de spanzurare sau strangulare. "atul traumatic daca este dur va lasa un sant profund, iar
cand este din material moale va produce un sant abia vizibil, iar in situatia spanzurarii
unui cadavru vor lipsi reactiile locale vitale.
4panzurarea poate fi cauzata si de oprirea fluului sangvin sau de o etensie brusca si
fortata a coloanei cervicale(cele mai rapide morti).
0utopsia m.l. pune in evidenta infiltratul cervical, santul de spanzurare precum si carac
ale plamanului, sub pleura viscerala sunt niste subfusiuni intre lobii pulmonari.
Strangularea tot comprimarea patlor moi ale gatului de catre un lat sau mai multe cu
niste particularitati: santul e continuu in 8urul gatului, %dispus orizontal, %e facuta de o alta
persoana iar spanzurarea e de obicei sinucidere.
"a autopsie tot infiltrat si subfuziuni pe diafragma ca la spanzurat.
Sugrumarea =comprimarea partilor moi cu mana sau cu mainile de fiecare data de o
alta persoana. "a autopsie acelasi tipar infilrate , infuziuni sangvine.
Comprimarea toraco-abdominala asfiie mecanica survine atunci cand mecanismul de
producere din sist diafragm e blocat. 4unt mai rare urm situatii: accidente de munca,
pamant peste el, la sportivi.
Curs 2 Asfixiile mecanice (continuare)
#cluziile cailor respiratorii cele mai frecventesubmersii care au si frecventa, submersii in
apa si submersii in lic'ide petroliere.
2lem carac submersiilor:
/.1iuperca inecatilor: o spuma la niv orificiului nasului si gurii, aceasta spuma e
rezultatul frecarii apei de mucoasa arborelui bronsic.
,.!ana de spalatoreasa (incretirea dermului). 0utopsia pune in evidenta: % plamanul de
aspect buretos imbibat in apa sau lic'id si eistenta subfuziunilor pulmonare& % apa in
stomac. 4tatistic: submersiile in apa nu constituie cauza de sinucidere, f rar intalnim acest
gest. 9iciodata un cadavru nu ramane in apa pt ca dupa un interval de timp aerul rezultat
in timpul putrefactiei ridica cadavrul la suprafata .
7raumatismele fizice fac parte: variatiile de temperatura, de presiune, radiatiile
ionizante si lectricitatea.
/.ariatiile de temperatura : $ temp ridicata produce arsuri de gr /,,,.,:. arsura de ;r /
produce un eritem, cu o animita simptomatologie, cefalee, greturi, varsaturi, dispar intr%
un interval de timp, nu se evidentiaza la decedati (e bronzarea).& arsura de ;r ,: eista
papule cu lic'id serocitric in interior& arsura de ;r . este mai profunda& arsura de ;r ::
,
carbonizarea: pozitia de boeor, din contractia puternica a bratelor (a musc'ilor bicepsi).
Regula de apreciere a arsurilor: % fata si spate: sunt impartite in < suprafete si fiecare e
cotata cu // = si /= zona genitala. # arsura pe cel putin :)= din totalitatea corpului
poate duce la decesul persoanei& decesul unei persoane care a fost victima eista un
principiu generat de un soc 'ipotermic si mai eista la . zile de la internare ceva ce duce
la o complicatie in bloca8ul de substante, alta cumpana la . sapt: complicatia pulmonara
care se face.
$ 'ipotermia are : coordonate (degeraturile) tot de : grade: ;r
/: vasoconstrictia& ;r,: aparitia papulelor& ;r.: distrugerea tesuturilor& ;r :: sunt distruse
toate straturile de tesut moale, iar in multe cazuri sunt afectate oasele si articulatiile.
>onele afectate de pe corp au un colorit cianotic, prezinta edem, iar temperatura pielii
este scazuta. 1auza de moarte in caz indelungat: socul 'ipotermic.
2!ariatiile de presiune: 'iperpresiune si 'ipotensiune.
?iperpresiunea o intalnim in apa, la scafandri, incepand cu /+ m adancime, iar pericolul
cel mai mare este dizolvarea oligoelementelor din organism si pot duce la embolii
gazoase si bloc'eaza circulatia.
?ipopresiunea% betia de altitudine, presiunea mai scazuta, simptomatologie migranoasa,m
greturi. ?ipobarism @ adaptare a abordarii inaltimilor. #rganismul se adapteaza dat
poliglobuliei.
Radiatiile ionizante: boli profesionale, in activitati nucleare provoaca mutatii
genetice, provoaca radionecroza, se poate sc'imba profilul 0D9.
1urentul electric ca ag mecanic e accidental, accident de munca. 0ccidentele pot
fi cu supravietuitori sau mortale, depinde de puterea curentului, durata
contactului. "ocul contactului e o arsura concava care distruge celulele tisulare.
1auze de mortalitate: curentul electric atmosferic (trasnet)& trasnet=are loc intre
un om si un corp fi de pe pamant iar fulgerul= are loc intre , nori. "ocul de
impact: la niv cranian, la niv umerilor, eista zonal o arsura, se supravietuieste f
rar.
0genti traumatici biologici:
7raumatisme biologice: % muscaturile animalelor se vindeca f greu&
%impunsaturile cu cornulAcoarnele&
%le pesti comestibili sau necomestibili (macroul si tonul se consuma doar congelat
niciodata in stare proaspata).
.
CURS " Agenti toxici
#rice subst eogena indiferent de calea de patrundere in organism poate fi un agent toic.
7oicitatea subs eogene ca sa devina toice au nevoie de urmatoarele: felul agentului
toic:% primitor (org care consuma substante)& % particularitati ale org:% struct c'imica,
fizica, cale de patrundere. # anumita concentratie din organism poate produce B
intoicatiaB (conditii c'imice). Primul care a facut un tratat c'imic 4tefan /-<C.
4ubstante toice: % provoaca boala sau deces. 1ele mai folosite: alcoolul etilic, care poate
deveni toic in fct de doza, se absoarbe in organismul uman doar pe cale digestiva (cav
bucala si se termina in 8e8un). !etabolizarea lui se face in proportie de -+= in ficat dat
enzimei alcool de 'idrogenat, absortie pe nemancate :)min, iar pe mancate /' si putin.
4ubst care contin alcool sunt grupate in fct de tarie:
intoicatia ccu alcool etilic are . faze : %faza euforica:+,C%+,-gD (limita maima
apoi fapta e penala), devine vorbaret, placut. %faza +,-%cca/,)g D starea ebrioasa&
%intoicatia acuta /,)g%, si ceva D.
4e metabolizeaza: +,/+g DA' o cutie de bere )++ml,la volan dupa : ore. /++!l
E'isFeG=+,)g D. Hicatul e stimulat de glucide in metabolizarea alcoolului. 1afeaua nu
metabolizeaza alcoolul.
3ntoicatia cu alcool metilic: consumul care simuleaza aceleasi etape, f greu de
diferentiat. 0lcoolul metilic produce orbire, bloca8 renal si de aceea se da alcool
etilic.
0lte substante toice:
$substante 'emoglobizante: %subst eogene (care patrund prin respiratie) acestea sunt:
monoidul de carbon. "ao intoicatie de peste :+= sansele de supravietuire sunt minime.
%subst cu cale de patrundere digestive: intoicatia de cele mai multe ori e profesionala.
1uloarea rosie a carnii e generata de nitrati. & %pesticidele& %alte subst care pot produce
intoicatii: subst care se gasesc in ciupercile necomestibile.
Drogurile, narcitice: %opium provine din late, originea in 0sia,descoperit i.?r, s%
a eportat in 1'ina. 3n /*++:paracelsius. !orfinaIan'idrina='eroina.
Drogurile sunt clasificate in : cat: /:de mare risc: "4D,ecstasG& , cu risc mai mic:
morfina& .,: sunt folosite si medical: codeina, se dau pe retete speciale.
Jiolul:
Hapta penala, care prin constrangerea unei persoane de o alta persoana impotriva
vointei sale se produce un act seual rezulta , componente:
%contrangerea pers care nu doreste: eaminarea pers si semne de violenta specifice pe
coapse, sani la niv gatului.
%actul seual: se poate dovedi prin control ginecologic. 2aminarea genitala poate
evidentia : in cazul virginelor deflorare recenta (cel mult /+ zile+ cu prezenta
spermatozoizilor& Bact seual incompletB :penetratie completa, lipsa de spematozoizi.
:
Curs # $xpertiza %& psi'iatrica privind amanarea pedepsei pe motive medicale, este
reglementata in 1.P.P si face parte din eaminarile !".
0ceasta epertiza se face pt a putea vedea daF condamnatul prin afectiunea de care
sufera, poate merge sau nu la penitenciar sau poate beneficia de tratament in reteaua
civila de sanatate
3n cadrul 09P eista: $o directie generala de asist med& $asist med in cabinete medicale
in penitenciare si spitalele penitenciarelor.
Procedura standard este urmatoarea: $in baza unei 'otarari de instanta(instanta ia act in
scris d anumite afectiuni pe care inculpatul le are)& $solicitarea din partea familiei sau a
avocatului& $inculpatul dupa finalizarea apararii poate acuza ceva
7ermenul de suport de detentie are in vedere afectiunea de care sufera o persoana
condamnata, apoi se comuniF institutiilor !" din teritoriul respectiv si se pune in vedere.
2aminarea are . componente: $prezentarea la seful comisiei(medicul legist) si la
reprezentantul national al anp& $ urmeaza un interviu in care inculpatul este intervievat
despre afectiunea sa apoi decid cauzele si se tine cont de referatul medical de la anp(cei ,
decid eaminarile)& $eaminarile de specialitate se fac de catre personalul anp, apoi
rezultatele vin in comisia de ansamnlu(med legis, medicul d la anp, alti medici de
specialitate) sunt semnate si parafate d med legist, se trag concluziile afectiunilor pt a
avea , variante: daca afectiunile pot fi tratate sau nu pot fi tratate in reteaua anp sau nu
pot fi tratate decat prin intreruperea eecutarii pedepsei (/%.luni) de cel mult , ori, in
acest caz se recomanda instantei trat pt afectiunea respectiva in sectiile de specialitate. 3n
total aceasta intrerupere poate dura teoretic *luni, peste * luni , comisii nationale de ml
ce pot dispune prelungirea intreruperii pedepsei cu tratament in reteaua ml. 4ituatie
particulara Fnd invinuitii in faza d urmarire penala ce refuza sa se prezinte la actul penal
p motive medicale.
1omisia de epertiza ml e singura comisie ce da un verdict cert privind starea de
discernamant a unei persoane. Daca psi'iatrii si psi'ologii se pronunta ansamblul decide
privind discernamantul unei persoane sau la solocitarea persoanelor fizice (incepand cu
varsta a . a). cand persoana doreste sa instraineze un bun si sa nu fie atacat postmortem.
1omisia de epertiza ml psi'iatrica este formata din un med primar legist care este si
presedintele comisiei., , medici primari psi'iatrii precum si in anumite situatii un
psi'olog sau un medic psi'iatru cu profilul de pediatri. 2pertiza psi' ml se efectueaza
tinand cont d Fteva reguli:$eaminarea datelor din dosarul cauzei(medicale, penale,
sociale, mobilul si impre8urarile in care s a savarsit infractiunea)&$investigatii clinice si
paraclinice, daca este cazul c'iar in conditii de internare a invinuitului& $eamen psi'ic
efectuat care ar trb s se efectueze Ft mai aproapre de momentul infractiunii. 4tarea de
vinovatie presupune prezenta discernamantului in mom savarsirii faptei.
Discernamantul reprz rezultatul sintezei dintre personalitate si constiinta ce are loc in
momentele indeplinirii unei actiuni sau inactiuni.este capacitatea unui individ de a
delibera asupra actiunii sau inactiunii sale, precum si asupra consecintelor acestora,
organizandu si motivat demersul. 3ntegritatea discernamantului implica nealterarea
functiilor cognitive precum si a constiintei etico%morale.
1oncluziile ml redau afect psi'ice p care eaminatul le are: discernamant prezent
conform varstei, diminuat, abolit. 0)Discernamant prezent si abolit: Daca sufera de
anumite afectiuniIdiscernamant afectat pac este obligat la trat med. se instiinteaza D4P si
)
"4! in vederea eaminarilor periodice. K) discernamant abolit%persoana trb dusa la
spitale specializate eritorial.e, este permanent pazit si sub tratament(regim special). 1) in
cazul minorilor solicitantul intreaba ce sugereaza comisia privind tratm copiilor.
Hiliatia este descendenta fireasca si naturala a progeniturilor rezultati dintr o mama si un
tata de care se ocupa genetica si ereditatea, 'ereditas= a mosteni si gennao =a da nastere.
;enele sunt unitati genetice situate pe cromzomi, pozitia ocupata de o gena p cromozom
se numeste locus. ;enomul=totalitatea elementelor, gene eistente ale speciei umane.
;enotipul=totaliatea genelor unui individ care alcatuiesc un program genetic unicat adiF
modul propriu in care este structurata memoria sa genetica, a fost decriptat in anul ,+++.
Henotipul= modul de comportament al genotipului(al structurii genetice individuale in
populatie)
4eualitatea umana este singura functie fizilogica care se consuma in ,. are rol biologic
legat de functia de reproducere cu transmiterea patrimoniului genetic, psi'ologic cu
anga8area afectivitatii si social privind comportamentul seual. "a baiat dupa terminarea
pubertatii poate incepe viata seuala, trebuie sa aiba organele genitale bine dezvoltate,
cele , testicule formeaza un sistem bine controlat de sist 'ipotalamo%'ipofizar, creeaza
spermatozoizi ce se afla in lic'idul seminal (epididim intre prostata si vezica). "a fata se
poate incepe activitatea seuala odata cu prima menstruatie, cele , ovare etraperitoneale
care in perioada vietii fertile dezvolta o data p luna ovulul. #vulele sunt captate de
trompele uterine, neofiziologic pot ambele ovare sa arunce , ovule si se dezvolta sarcina
gemelara bivitelina. #ul se dezvlt in uter, devine in apro a * a luna de sarcina de /*++%
/-++g, sarcina la termen este socotita la ,-+ zile, de la * luni d zile d viata intrauterina
ftul este creat in totalitate morfologic, pana la varsta de < luni isi dubleaza greutatea si se
defineste structral si functional. Dpdv ml orice nastere prematura sub intervalul de ,-+ d
zile este considerata avort si nu sarcina prematura.
2upareumia este definita ca o seualitate normala fiziologica. 0pareumia= atunci Fnd
lipseste vaginul sau este stenozat. Dispareumiile=dificuFtati de populatie si apare in cazul
unui 'imen dureros, in cazul nevralgiilor perifine, in cazul contracturilor spastice sau
reflee ale vaginului facand intromisiunea dificila.
4eualitatea aberanta este o deviatie, o nerespectare a lumii fiziologice, apana8ul lumii
mondene. Prozenitismul= ademenirea unei persoane la acte de 'omo.. incestul=raport
seual intre rude p linie directa. 1lasificarea in functie de seul si modul de producere a
actului seual astfel: sodomia de mod(act 'eteroseual aberant precum masturbarea
reciproF, coit oral, coit anal), sodomia de se(intre pers de acelasi se), sodomia de
specie(raport seual cu animale), perversiunea mi8loacelor(sadismul sau masoc'ismul),
perversiuni diverse(narcisism, necrofilia,gerontofilia).
*
1urs )
Raportul de cauzalitate in !" presupune eplicarea corelatiei dintre traumatism, traume
atat la pers in viata Ft si la cele decedate si tanatogeneza. 3ntrebarea la care trb s raspunda
ml este daF leziunea traumatica are cauzalitate intre felul mortii si mecanismele
tanatogene. 1auzalitatea poate fi de mai multe feluri: /) 10L>0"37072 D3R2170
cand eista un eveniment traumatic si consecintele ce urmeaza de indata, stabilirea
legaturiloe intre traumatisme si efectele acestora raportate la o cauza primara care
presupune realitatea traumatismului. "eziunile traumatice evidente pot conduce la deces
precum in8ug'ierea sau accid rutier.,) 10L>0"37072 39D3R2170=legatura
secundara intre traumatism si efectele acestuia in care se interpun diverse complicatii
aparute in evolutia tr suferit.2: victima ce a prezentat inaintea tr diverse afectiuni
patologice iar dupa acesta desi minor se prezinta efecte ma8ore. 3n stabilirea legaturilor
dintre traumatisme si efectele acestora eista o legatura directa neconditionata atunci Fnd
sunt evidentiate suferinte preeistente si o legatura conditionata datorata eclusiv
factorilor intrinseci patologici eistenti(lovit, internat, complicatii deces).
4imulare si disimulare
4imularea e o fapta a unei persoane care minimalizeaza, eagereaza, inventeaza constient
sau premeditat cu un orecare interes privind o anumita simptomatologie a bolii
traumatice. 4imularea este de , feluri subiectiva(atunci Fnd intervine un eveniment
medical care ii poate confirma situatia) si obiectiva(atunci Fnd anamneza se bazeaza
numai pe datele spuse de pacient). Disimularea este opusa simularii si presupune
ascunderea simptomelor unor boli renale in scopul obtinerii de avanta8e(sau s a impFt cu
autorul sau minimalizeaza)
Responsabilitatea medicala=6 ca responsabilitate in eercitarea meseriei noastre se
impun . coordonate: lat penala, lat administrativa si lat deontologica.
!edicul este liberal si umanitar in practicarea meseriei sale Fnd practica actul medical si
functionar public cand face inscrisuri si parafeaza acte(Fnd emite retete parafate,concediu
medical)=6creeaza efecte 8uridice.
Pacientul in mom in care intra in dialog cu cadrele medicale trebuie sa ia la cunostinta
credinta medicala dupa care trb sa semneze un accept sau Mconsimtamant informat al
pacientului.. acesta trebuie s fie in detaliu elaborat pt a nu crea incidente 8uridice.
1onsimtamantul s a introd in /<<C in roman in /<<-.
3nfractiunea contra sanatatii publice:
% >adarnicirea combaterii bolilor(molipsitoare) prin lipsa de pe piata a vaccinurilor
ceea ce a dus la aparitia epidemiilor
% 1ontaminarea venerica si transmiterea 'iv(fol instrmentarului contaminat se ped
penal)
% Divulgarea secretului profesional conform cp este legat de eercitarea profesiei
daca este divulgat fara acordul partii sau instantei
% Determinarea sau inlesnirea sinuciderii%anumite manopere, atitudini ce determina
sau inlesnesc sinuciderea
% 0buzul in seviciu(isi depaseste atributiile)
% 9egli8enta in serviciu%superficialitatea din nestiinta in apliFrea ei sau din nestiinta
in adevaratul sens al cuvantului
C
% "uarea de mita=indeplinirea unui act medical pt care este platiG sa l faca as med
dar acesta il face conditionat& % darea de mita pedepsita in acelasi mod dar este
depistata mai rar pt F se transf in autodenunt.
% Primirea de foloase necuvenite
% Rele tratamente apliFte minorilor& % lasarea fara a8utor(omisiunea de a da a8utor
medical necesar)
Prais=stiinta aplicarii profesiei sau apliFrea deontologiei medicale&
malprais=neprofesionist, iesirea din limitele praisului,reprezinta apana8ul colegiului
medicilor. Hisa postului trb s cuprinda responsabilitati si din partea anga8atorului si
din partea anga8atului. 1ulpa medicala este definita F o fapta prin care cel care o face
este constient de consecintele p care aceasta le are dar aceste fapte sunt efectuate
superficial prin omisiune sau promisiune. 2ista .teze de culpa:/)teza rigorista @
indiferent de rezultatul activitatii medicale la un pac(compliFtii, evolut nefavorabila)
de fiecare data Mpac este vinovat&,)teza imunitatii%pac este ca un diplomat , are
imunitate si orice i%ai face daF se compliF sau decedeaza cadrul med este d
vina&.)teza greselii%delimitarea acestei responsab medicale. Culpa medical poate
avea mai multe forme: culpa comisivN (nepricepere, nepNsare), culpa omisivN
(indiferenON, negli8enON), culpa in eligendo (prin delegarea responsabilitNOii), culpa in
vigilendo (prin PncNlcarea unei datorii de cofraternitate, precum refuzul unui consult
interdisciplinar).culpa F fapta penala se deosebeste de culpa med care este investigata
d colegiul med ea fiind apana8ul eclusiv al ml.
Curs ( )ertilizare in itro
3nsemninarea se face in lab (in eprubeta). /<:) Jaticanul interzicea fertilizarea in vitro.
Dupa prelevarea ovulelor se mentin in incinte speciale. #vulul e mai rezistent decat
spermatozoidul. !ama :naturala de unde s%a fecundat ovulul& surogat (purtatoare)
Clonarea: obtinerea din profilul 0D9 a unor celule, tesuturi sau c'iar organisme
identice ca profilul 0D9. 4e va face numai in scop medical.
$utanasierea : moartea linistita, blanda. 0re mai multe variante: activa, pasiva,
voluntara, involuntara.
4uicidul: dorinta de a se sinucide pe sine. 1ea mai folosita e suicidul asistat (cadrul
medical) de , feluri: %activ: iti cere sa ii faci o in8ectie letala& %pasiv:il scoti de la
aparate&nu ii mai faci tratamentul.
4uicidul asistat in 2lvetia, 0ustralia de 9, cateva state din 4L0.
Qenir Qion% fondatorul scolii de 4uicid asistat. 1ontra: biserica, cadrul medical poarta
'alat alb pt a salva nu pt a ucide. Pro: moarte demna.
#rice boala este curabila, dar poate fi nevindecabila.
Reactia vitala: un raspuns pe care organismul il poate da la un stimul intern sau ete
-
<