Introducere.

Asanarea economiei si mai ales franarea consumului, concomitent cu stimularea

investitiilor publice si private, romanesti sau straine, in vederea realizarii unei productii
competitive pe plan european si international, s-a reflectat pe plan juridic prin adoptarea de acte
normative - legi si ordonante guvernamentale - printre care se afla si reglementarea, pentru prima
data in Romania, a operatiunilor de leasing si a societatilor de leasing.
Leasingul este un pas inainte in finantarea societatilor comerciale care doresc sa isi
achizitioneze utilaje si echipamente, dar care nu au posibilitati financiare.
Aceasta tehnica de finantare - care presupune un risc ridicat - vine sa dea satisfactie
agentilor economici care nu pot sa obtina credite de la banci, ori nu vor sa-si greveze bunurile
mobile si imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri, sarcini de natura a afecta dinamismul
specific domeniului comercial.
Interesul practic al leasingului este de a asigura finantarea integrala prin fonduri
imprumutate a unei investitii fara ca beneficiarul sa constituie masuri asiguratorii; prin aceasta
leasingul se distinge de traditionala creditare a investitiilor, unde intreprinderea beneficiara
suporta o parte din valoarea investitiei.
De aceea leasingul - ca tehnica de finantare - vizeaza, in primul rand, intreprinderile care
urmaresc largirea activitatii si ridicarea performantelor, iar pe plan mai general, asigura
progresul tehnic.

Aspecte generale ale contractului de leasing.

Scurt istoric.
!ermenul leasing provine de la verbul englez to lease, care se traduce prin "a #nchiria$.
Leasingul, ca institu%ie juridic&, a luat na'tere #n Anglia, la mijlocul secolului al (I(-lea, odat&
cu dezvoltarea vertiginoas& a industriei, iar un rol important #n acest sens l-a avut transportul
feroviar. )roprietarii minelor de c&rbune aveau nevoie de vagoane, dar nu dispuneau de resurse
financiare suficiente pentru a le procura, de aceea, au convenit cu produc&torii ca ace'tea s& le
ofere vagoanele anticipat, iar achitarea s& fie efectuat& #n mod treptat, pe m&sura realiz&rii pe
pia%& a c&rbunelui. *ai apoi, leasingul a fost preluat 'i e+tins #n ,tatele -nite ale Americii. )rima
opera%iune de leasing #n ,-A a ap&rut #n anul .//, c0nd societatea "1ell !elephone 2omp$ a
oferit abona%ilor s&i posibilitatea #nchirierii aparatelor telefonice pe termen lung, cu dreptul de a
le procura la finele chiriei. Datorit& acestui curs, ,-A a fost telefonizat& mai rapid dec0t celelalte
state ale lumii.
3n actele normative ale Republicii *oldova termenul de "leasing$ dateaz& cu anul 44
#ns& leasingul a dob0ndit o reglementare proprie tocmai #n anul 445, prin Legea nr./6 cu
privire la leasing 7#n prezent abrogat&8. 9eoficial #ns&, posibilitatea folosirii contractului dat a
e+istat 'i p0n& la apari%ia legii nominalizate, deoarece 2odul civil din 45: permitea #ncheierea
oric&ror contracte, chiar dac& acestea nu erau prev&zute de lege. 3n practic&, un asemenea
contract era calificat ca unul nenumit ori era asimilat cu contractul de #nchiriere.
)ia%a de leasing din Republica *oldova este relativ t0n&r& comparativ c& %&rile din
regiune. )rima companie de leasing ; "*oldLeasing$, a fost fondat& #n anul 4.4 'i avea ca gen
de activitate darea #n chirie a combinelor frigorifice 'i a utilajului agricol. 3ns& majoritatea
companiilor de leasing au intrat pe pia%a moldoveneasc& dup& anul <===, iar #n prezent se afl&
#ntr-o competi%ie direct& cu b&ncile comerciale privind finan%area achizi%ion&rii de automobile.
2onform datelor Biroului Naional de Statistic pentru anul <=, dintre obiectele acordate #n
leasing mijloacele de transport au constituit /4>, #n timp ce ma'ini 'i utilaje ; >, cl&diri 'i
construc%ii speciale ; /> 'i alte mijloace ; 6>. ?aptul c& companiile de leasing din Republica
*oldova #'i limiteaz& activitatea la mijloace de transport se datoreaz& cererii de pia%&, #n timp ce
leasingul altor produse 7de e+emplu, al imobilelor8 este redus fiindc& necesit& resurse financiare
mari de care majoritatea companiilor nu dispun.
Avantajul leasingului se manifest& prin posibilitatea persoanelor fizice 'i juridice de a
primi #n posesie 'i folosin%& autovehicule, terenuri, case, echipamente 'i alte bunuri, iar plata s& o
fac& treptat. De e+emplu, o #ntreprindere de transport #'i poate re#nnoi parcul de autobuze
<
primind #n leasing unit&%i de transport pe care le va antrena la efectuarea rutelor 'i va achita
ratele de leasing #n decursul a cinci ani.
Noiunea contractului de leasing
Leasingul este privit ca o opera%ie juridic& triunghiular& prin care o persoan& cump&r& un
bun spre a-l #nchiria ulterior altei persoane care la finele contractului de loca%iune are dreptul s&
e+ercite o op%iune #ntre trei posibilit&%i, 'i anume@ de a continua raportul juridic de loca%iune; de a
rezilia contractul respectiv ori de a cump&ra bunul ce-i fusese #nchiriat.
2adrul legal al leasingului este oferit de Legea cu privire la leasing 'i 2odul civil. )otrivit
legii, contractul de leasing este contractul #n a c&ruia baz& o parte 7locator8 se oblig&, la cererea
unei alte p&r%i 7locatar8, s& #i asigure posesiunea 'i folosin%a temporar& a unui bun, contra unei
pl&%i periodice 7rat& de leasing8, achizi%ionat sau produs de locator, iar la e+pirarea contractului
s& respecte dreptul de op%iune al locatarului de a cump&ra bunul, de a prelungi contractul de
leasing ori de a face s& #nceteze raporturile contractuale 7art.68. A no%iune asem&n&toare pentru
contractul de leasing este redat& #n 2odul civil, potrivit c&ruia prin contractul de leasing, o parte
7locator8 se oblig&, la cererea unei alte p&r%i 7locatar8, s& asigure posesiune 'i folosin%a temporar&
a unui bun, cump&rat sau produs de locator, contra unei pl&%i periodice 7rate de leasing8 7art.4<6
alin.788.
3n mod schematic, opera%iunea de leasing se prezint& #n felul urm&tor@ persoana fizic& sau
juridic& 7beneficiar8 are nevoie de un bun, dar nu dispune de bani suficien%i pentru a-l procura. 3n
acest scop, el se adreseaz& cu o cerere unei companii de leasing, #n care descrie bunul pe care
vrea s&-l achizi%ioneze. 2ompania de leasing, #nainte de a-'i da acordul, studiaz& dac& afacerea
va fi rentabil& pentru ea. Dac& da, va recurge la #ncheierea contractului de v0nzare-cump&rare cu
produc&torul, iar bunul astfel procurat #l va transmite beneficiarului, #n temeiul unui contract de
loca%iune 7leasing8.
2omparativ cu legisla%ia altor state, defini%ia contractului de leasing prev&zut& de Legea
cu privire la leasing este una dintre cele mai e+acte 'i corecte. )entru compara%ie, defini%iile
contractului de leasing din Legea cu privire la leasing a ?edera%iei Ruse, dar 'i a -crainei, nu
prev&d dreptul de op%iune al locatarului, care, de fapt, ar trebui s& stea la baza oric&rui contract
de leasing.
Caracterele juridice a contractului de leasing
2ontractul de leasing este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, negociat
'i cu e+ecutare succesiv&.
6
3n primul r0nd, contractul este unul consensual. *anifestarea voin%ei p&r%ilor #n forma
cerut& de lege 7forma scris&8 este suficient& pentru ca contractul s& poat& fi considerat #ncheiat.
3n cazul #n care obiect al contractului de leasing #l constituie unul sau mai multe bunuri imobile
7case, terenuri, construc%ii etc.8, al&turi de respectarea formei scrise, contractul va trebui
#nregistrat la oficiul cadastral #n a c&rui raz& de activitate se afl& bunul.
2ontractul de leasing este un contract sinalagmatic, pentru c& ambele p&r%i se oblig&
reciproc 'i cu titlu oneros, fiindc& ambele p&r%i urm&resc realizarea unui profit propriu, profit
evaluat #n bani. Locatorul prime'te ratele de leasing pl&tite periodic de c&tre locatar, din care
ob%ine 'i un venit, iar locatarul beneficiaz& de folosin%a bunului pe perioada derul&rii contractului
'i la sf0r'it, dac& dore'te, poate r&scump&ra bunul. 3n a'a mod, contractul de leasing este 'i un
contractcu executare succesiv, deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derul&rii
contractului 7inclusiv, periodicitatea achit&rii ratelor de leasing8.
3n principiu, te+tul contractului de leasing se negociaz. 2el mai frecvent, p&r%ile
negociaz& asupra elementelor acestuia, cum sunt@ obiectul, termenul, modalitatea achit&rii ratelor
de leasing etc.
Natura juridic a contractului de leasing
Leasingul este o opera%iune comple+&, fiind alc&tuit& din mai multe contracte de drept
civil, precum v0nzarea-cump&rarea, loca%iunea, creditul bancar, asigurarea. De e+emplu, dac&
compania de leasing nu are bani pentru a cump&ra bunul solicitat de c&tre beneficiar, va recurge
la un contract de credit bancar. 3nainte de a fi acordat #n loca%iune 7#n leasing8, bunul este necesar
s& fie asigurat la o companie de asigur&ri.
La baza opera%iunii de leasing stau dou& contracte de baz&, de loca%iune 'i de v0nzare-
cump&rare. 2ontractul de v0nzare-cump&rare se #ncheie #ntre produc&torul bunului 7v0nz&tor8 'i
compania de leasing 7cump&r&tor8, iar contractul de loca%iune ; dintre compania de leasing
7locator8 'i beneficiarul leasingului 7locatar8. A'a cum bine se remarc& #n literatura de
specialitate 7Andrei Bloenco8, #ntre aceste dou& contracte e+ist& o str0ns& leg&tur&, deoarece
locatorul nu va procura bunul dec0t dac& va avea certitudine c&-l va da #n leasing locatarului 'i,
invers, contractul de leasing va fi #ncheiat numai dup& finalizarea tratativelor de procurare a
bunului dintre v0nz&tor 'i locator.
3n literatura de specialitate sunt e+puse diverse puncte de vedere cu privire la natura
juridic& a contractului de leasing. Astfel, unii autorii 7V.Vitreanchii, Iu.Sercova8 demonstreaz& c&
contractul de leasing reprezint& o categorie a contractului de loca%iune. Din contra, mul%i
speciali'ti 7I.Reetnic, Iu.aritonova '.a.8 consider& c& contractul de leasing este un contract de
:
sine st&t&tor. Bi sus%in imposibilitatea de a atribui leasingul la loca%iune, din cauza multiplelor
deosebiri care e+ist& #ntre con%inutul acestor dou& contracte.
,e men%ioneaz& 'i faptul c& contractul de leasing nu trebuie confundat cu contractul de
v0nzare-cump&rare #n rate. 3n cazul v0nz&rii-cump&r&rii #n rate, dreptul de proprietate asupra
bunului trece la cump&r&tor de la data #ncheierii contractului, pe c0nd la momentul #ncheierii
contractului de leasing, locatarului i se transmite doar dreptul de posesie 'i folosin%& temporar& a
bunului transmis, proprietatea fiind transmis& ulterior, dac& locatarul #'i manifest& interesul #n
acest sens.
3n ce ne prive'te,lu0nd #n considera%ie faptul c& leasingul #'i are o reglementare proprie #n
legisla%ia Republicii *oldova, sus%inem opinia potrivit c&reeacontractul de leasing este un
contract de sine st&t&tor 7sui generis8.
Delimitarea contractului de leasing de alte contracte asemntoare.
*ai #nt0i, este necesar s& facem deosebirea dintre opera%iunea de leasing 'i contractul de leasing.
Leasingul nu se limiteaz& la contractul de leasing, ci este alc&tuit din mai multe contracte, motiv
din care poart& denumirea de opera%iune. 2u alte cuvinte, atunci c0nd ne referim la totalitatea
raporturilor juridice, vom avea opera%iunea de leasing, iar atunci c0nd ne referim la actul
#ncheiat #ntre compania de leasing 'i beneficiar, vom folosi no%iunea de contract de leasing. De
cele mai multe ori, la opera%iunea de leasing particip& trei subiec%i@ v0nz&torul bunului
7produc&tor8, compania de leasing 7locator8 'i beneficiarul 7locatar, adic& cel ce preia bunul #n
leasing8.
Delimitarea contractului de leasing de contractul de locaiune. La baza contractului de
leasing st& contractul de loca%iune, fapt confirmat de 2odul civil, care la art.4<6 alin.7:8
stabile'te c& contractului de leasing i se aplic&, #n mod corespunz&tor, dispozi%iile privind
contractul de loca%iune, #n m&sura #n care capitolul dedicat leasingului sau Legea cu privire la
leasing nu prev&d altfel.
3n forma sa de #nceput, leasingul s-a dezvoltat din loca%iune 'i totu'i, s-a ajuns ca ast&zi
cele dou& tipuri de contracte s& fie e+trem de diferen%iate. De'i contractul de leasing are multe
puncte comune cu contractul de loca%iune, #ntre aceste dou& no%iuni e+ist& mai multe deosebiri@3n
leg&tur& cu numrul !artici!anilor la contract, la loca%iune apar doi participan%i ; locatorul 'i
locatarul, pe c0nd #n cazul leasingului apare 'i un al treilea participant ; v0nz&torul 7furnizorul8
.Locatorul 'i locatarul #n cazul contractului de loca%iune pot fi orice persoane fizice 'i
juridice, pe c0nd la raporturile de leasing, compania de leasing trebuie s& dispun& de autoriza%ie
special& de activitate. )otrivit Legii cu privire la leasing, dac& #n cazul contractului de loca%iune
C
locator poate fi orice persoan&, #n cazul contractului de leasing aceast& calitate o poate avea doar
persoana fizic& sau juridic& care e+ercit& din punct de vedere profesional aceast& calitate 7art.C8.
Delimitarea contractului de leasing de vnzarea-cumprarea n rate. 3n cazul v0nz&rii
cu plata pre%ului #n rate transmiterea dre!tului de !ro!rietate 'i a riscurilor se face de la
momentul #ncheierii contractului, cu unele restric%ii ce pot reveni cump&r&torului de a nu
#nstr&ina bunul. 3n cazul leasingului locatorul p&streaz& proprietatea asupra bunului, iar toate
celelalte obliga%ii, inclusiv riscurile, revin locatarului.
Dup& durata pe care se fac pl&%ile, #n cazul v0nz&rii cu plata #n rate durata este de obicei
mult mai scurt&, pentru c& se urm&re'te doar facilitarea achizi%ion&rii bunului de c&tre beneficiar,
iar la opera%iunea de leasing durata este mult mai mare, ideea fiind cea de finan%are a clientului.
Referitor la do"#nd, subliniem c& pentru v0nzarea cu plata #n rate se percepe o dob0nd& mai
mic& comparativ cu leasingul. ,pre regret #ns&, leasingul practicat #n Republica *oldova se
confund& cu v0nzarea-cump&rarea #n rate. 2el mai frecvent, consumatorii merg la o companie de
leasing, #'i aleg automobilul pe care #l doresc din r0ndul celor care e+ist& deja 'i #ncheie cu
compania contractul de leasing. Din punct de vedere juridic, acest contract nu se deosebe'te cu
nimic de contractul de v0nzare-cump&rare a automobilului cu plata pre%ului #n rate. 2orect ar fi
ca consumatorul s& indice 7s& dea comand&8 companiei de leasing de ce bun are nevoie 7p0n& la
cele mai mici detalii8, iar compania de leasing s& achizi%ioneze bunul, #ncheind cu produc&torul
7fabrica8 contract de v0nzare-cump&rare 'i s& predea bunul respectiv consumatorului #n baza
contractului de leasing.
Delimitarea contractului de leasing de contractul de credit bancar. 2hiar dac&
institu%iile financiare au fost autorizate cu dreptul de a acorda credite pentru activitatea de leasing
7art.<5 lit.7g8 al Legii institu%iilor financiare nr.CC=D44C8, totu'i contractul de leasing nu trebuie
asimilat cu contractul de credit. Aceste contracte sunt absolut diferite. De regul& confuzia o fac,
#n mod inten%ionat, economi'tii, care trateaz& leasingul ca o form& a rela%iilor de credit 7pentru
investi%ii8.
La prima vedere, forma clasic& a contractului de leasing se aseam&n& cu contractul de
credit bancar. Din punct de vedere economic, at0t leasingul, c0t 'i creditul bancar presupun un
#mprumut pe termen determinat cu achitarea de c&tre debitor a dob0nzii. Din punct de vedere
juridic #ns&, suntem #n prezen%a a dou& contracte diferite. 3n cazul creditului bancar clientul
prime'te o sum& de bani de la institu%ia financiar&, pe c0nd #n cazul contractului de leasing,
locatorul nu ofer& locatarului bani, ci finan%eaz& cump&rarea unui bun, pe care ulterior #l
transmite locatarului #n posesiune 'i folosin%& temporar&.
Delimitarea contractului de leasing de contractele de comision i agenie. De'i s-ar
p&rea c& e+ist& careva asem&n&ri, aceste contracte sunt diferite. 3n cazul contractului de comision
5
dreptul de proprietatea asupra obiectului contractului apare la comitent, pe c0nd #n contractul de
leasing dreptul de proprietate asupra bunului r&m0ne la locator. 3n baza contractului de comision
comisionarul se oblig& s& #ncheie acte juridice cu ter%ii pe contul comitentului, pe c0nd locatorul
procur& obiectul leasingului din banii proprii sau din banii institu%iilor financiare primi%i #n nume
propriu. *ai mult ca at0t, locatarul recep%ioneaz& #n nume propriu bunul cump&rat pentru
leasing, pe c0nd #n contractul de comision aceast& func%ie este e+ercitat& de comisionar.
Delimitarea contractului de leasing de contractul de antrepriz. Leasingul se confund&
cu antrepriza #n situa%ia #n care locatorul nu cump&r& bunul de la produc&tor, ci #ncearc&, cu for%e
personale, s& produc& acel bun, apoi s&-l dea locatarului #n leasing. De'i legea permite acest
lucru, producerea de c&tre locator a bunului pentru a fi transmis locatarului #n baza unui contract
de leasing reprezint& o obliga%ie improprie leasingului 'i transform& acest raport #ntr-un contract
de antrepriz&.
Clasificarea operaiunilor de leasing
2ontractul de leasing este supus mai multor clasific&ri, principala #n acest sens fiind #n
leasing financiar 'i leasing opera%ional.
$easingul %inanciar este unul dintre cele mai r&sp0ndite tipuri de leasing. ,e
caracterizeaz& prin faptul c& termenul pentru care bunul este transmis #n folosin%& trebuie s& fie
mai mic dec0t perioada de utilizare normal& a sa, iar la e+pirarea contractului de leasing locatarul
trebuie s& procure acel bun. )otrivit Legii cu privire la leasing, leasingul financiar reprezint&
opera%iunea care #ntrune'te cel pu%in una din urm&toarele condi%ii@ a8 riscurile 'i beneficiile
asupra bunului s& fie transferate locatarului din momentul #ncheierii contractului de leasing; b8
suma ratelor de leasing s& reprezinte cel pu%in 4=> din valoarea de intrare a bunului; c8
contractul de leasing s& prevad& e+pres transferul dreptului de proprietate asupra bunului c&tre
locatar la e+pirarea contractului; d8 perioada de leasing s& dep&'easc& /C> din durata de
func%ionare util& a bunului 7art.: alin.788.
A'adar, tr&s&turile specifice leasingului financiar sunt urm&toarele@
locatorul #'i recupereaz& valoarea integral& a bunului oferit #n leasing;
termenul contractului de leasing coincide cu perioada de amortizare a bunului;
#ntre%inerea, repara%ia 'i riscurile sunt pe seama locatarului;
locatarul alege bunul sau d& acordul ca acesta s& fie ales de c&tre locator;
la e+pirarea contractului, bunul trece #n proprietatea locatarului.
$easingul o!eraional. ,pecific pentru leasingul opera%ional este faptul c& locatorul acord&
bunul #n leasing pentru o perioad& scurt& de timp, respectiv durata contractului de leasing este
/
mult mai mic& dec0t termenul de func%ionare util& a bunului. -rm&rind scopul de a-'i recupera
cheltuielile suportate pentru procurarea bunului, locatorul tinde ca bunul s& fie acordat #n leasing
de mai multe ori. !otodat&, locatorul risc& ca bunul #n cauz& s& nu mai fie solicitat. Din acest
considerent, #n cadrul leasingului opera%ional ratele de leasing sunt mai mari dec0t #n cadrul
leasingului financiar.
La leasingul opera%ional toate obliga%iile privind #ntre%inerea 'i repara%ia bunului sunt pe
seama locatorului. De asemenea, riscul pieirii fortuite a bunului acordat #n leasing este suportat
de locator, spre deosebire de leasingul financiar, unde riscul pieirii fortuite a obiectului
leasingului este pe seama locatarului. )rin urmare, putem eviden%ia urm&toarele particularit&%i ale
leasingului opera%ional@
bunul este transmis locatarului pe un termen mai mic dec0t termenul de amortizare;
bunul poate fi transmis #n leasing de mai multe ori;
ratele de leasing achitate de locatar acoper& doar o parte din costul bunului;
pl&%ile de leasing sunt mai ridicate, deoarece e+ist& riscul ca locatorul s& nu-'i poat&
recupera investi%ia #n cazul #n care bunul nu va putea fi oferit din nou #n leasing.
Al&turi de clasific&rile sus-men%ionate, Legea cu privire la leasing mai cunoa'te leasingul
barter, leasingul compensa%ional, lease-bacE-ul, leasingul de consum 'i leasingul direct. Analiza
acestora, #ns&, nu prezint& utilitate deoarece aplicarea lor #n practic& este mai restr0ns&.
Fin0nd cont de faptul c& leasingul se afl& #ntr-o str0ns& leg&tur& cu contabilitatea, poate fi
#nt0lnit& 'i opinia potrivit c&reea orice tip de leasing trebuie e+aminat din punct de vedere al
eviden%ei contabile 'i a legisla%iei fiscale, dar nu a dreptului civil.
Elementele contractului de leasing
.
Prile contractului de leasing
)&r%ile contractului de leasing sunt locatorul 'i locatarul. $ocatorul este persoana fizic&
sau juridic& ce practic& activitatea de #ntreprinz&tor 'i transmite, #n condi%iile contractului de
leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumit& perioad&, dreptul de posesiune 'i
folosin%& asupra unui bun al c&rui proprietar este, cu sau f&r& transmiterea dreptului de
proprietate asupra bunului la e+pirarea contractului 7art.C lit.7a8 Legea nr.C4 din <==C cu privire
la leasing8. ,e desprind urm&toarele caracteristici ale locatorului@ a8 este persoan& fizic& sau
juridic&; b8 desf&'oar& activitate de #ntreprinz&tor; c8 de%ine bunul transmis #n leasing cu drept de
proprietate.
$ocatarul este persoana fizic& sau juridic& ce prime'te #n posesiune 'i folosin%& bunul
specificat #n contract, pentru o anumit& perioad&, #n schimbul achit&rii ratelor de leasing.
Locatarului #i revine un rol activ #n raportul de leasing, fiindc& el alegea v0nz&torul sau bunul
care urmeaz& a fi cump&rat de c&tre locator. Dac& locatar este o persoan& fizic& ce nu desf&'oar&
activitate de #ntreprinz&tor, rela%iile de leasing cad sub inciden%a legisla%iei privind protec%ia
consumatorilor 7art.C lit.7b8 Legea cu privire la leasing8.
3n calitate de subiect al raportului de leasing figureaz& 'i v0nz&torul bunului. G0nz&tor
7furnizor8 poate fi #ntreprinderea produc&toare sau alt comerciant care vinde locatorului un bun
pentru ca acesta s&-l dea #n posesiune 'i folosin%& temporar& locatarului.
Obiectul contractului de leasing
Abiectul contractului de leasing poate fi orice "un mo"il sau imo"il, cu e+cep%ia@ a8
bunurilor scoase din circuitul civil sau a c&ror circula%ie este limitat& prin lege; b8 terenurile
agricole; c8 bunurile consumptibile 'i c8 obiectele propriet&%ii intelectuale care nu pot fi cesionate
7art.: alin.< Legea cu privire la leasing; art.4<C 2od civil8. A'adar, obiect al leasingului pot fi
bunuri foarte diferite, precum utilaje, case de locuit, terenuri, calculatoare, autovehicule, nave
maritime, aeronave etc.
9u pot forma obiectul contractului de leasing bunurilor scoase din circuitul civil, cum
sunt spa%iul aerian, bog&%iile subsolului, apele 'i p&durile folosite #n interes public 7art.<45 2od
civil8, precum 'i bunurile a c&ror circula%ie este limitat& prin lege 7de e+emplu, armele,
substan%ele narcotice 'i psihotrope, medicamentele8. La fel, nu pot fi acordate #n leasing
terenurile agricole. Aceast& restric%ie se e+plic& prin faptul c& p&m0ntul este un bun de
importan%& strategic&, iar statul nostru, prin tradi%ie, este o %ar& preponderent agrar&.
,e interzice acordarea #n leasing a bunurilor consumptibile. Ar, contractul de leasing se
#ncheie pentru o perioad& #ndelungat& de timp, de unde bunul trebuie s& aib& capacitatea de a fi
4
#ntrebuin%at continuu, f&r& a i se consuma substan%a. La e+pirarea termenului stabilit #n contract,
locatarul, opt0nd pentru restituirea bunului, are obliga%ia de a-l #ntoarce #n a'a stare, #nc0t bunul
s& poat& fi utilizat 'i #n continuare 7lu0nd #n considera%ie uzura normal& a bunului8. Din acest
motiv, obiect al leasingului pot fi doar bunurile neconsumptibile.
-n regim specific de transmitere #n leasing au obiectele propriet&%ii intelectuale, #ntruc0t
valoarea acestor categorii de bunuri poate s& creasc& #n timp, #n loc s& scad&. Astfel, dreptul de
autor poate forma obiect al leasingului numai privitor la drepturile patrimoniale, #nstr&inarea
drepturilor nepatrimoniale de autor fiind interzis&. 3n ceea ce prive'te brevetele de inven%ie,
drepturile nepatrimoniale ale inventatorului de asemenea nu pot fi transmise. 2u referire la soft-
uri 7programe de calculator8, se consider&, pe de o parte, c& soft-urile pot avea calitatea de obiect
al leasingului, iar pe de alta, c& obiect al leasingului pot fi numai bunurile corporale. Respectiv,
obiectele propriet&%ii intelectuale fiind bunuri incorporale, nu ar putea forma obiect al
leasingului.
Preul contractului de leasing
)re%ul contractului de leasing se e+prim& #n rate de leasing 7pl&%i periodice8. Galoarea
ratelor de leasing 'i periodicitatea achit&rii acestorao stabilesc p&r%ile, de comun acord. ,pre
regret, legisla%ia Republicii *oldova nu stabile'te cum se determin& ratele de leasing, ce
cheltuieli sau sume ar trebui acestea s& le con%in& 'i care este limita acestor cheltuieli. 3n situa%ia
c0nd contractul de leasing nu prevede la ce intervale de timp urmeaz& a fi pl&tite ratele de
leasing, suma anual& total& se #mparte #n < rate egale, fiecare urm0nd a fi pl&tit& #n prima
decad& a lunii.
,tructural, rata de leasing const& din urm&toarele componente@ a8 suma care reprezint&
valoarea bunului la momentul procur&rii lui; de aceea, #n contract trebuie neap&rat s& fie indicat
costul bunului; b8 suma pl&tit& locatorului pentru rambursarea creditului, dac& acesta a folosit un
credit bancar; c8 comisionul pl&tit locatorului; d8 alte cheltuieli efectuate de locator 'i prev&zute
#n contractul de leasing, precum cheltuieli de asigurare a bunului, de repara%ie 'i #ntre%inere a
acestuia.
Ratele de leasing pot fi stabilite sub form& de@ a8 !li uni%orme, care se achit& periodic pe
#ntreaga durat& a contractului; b8 !li descresctoare, #n care la #nceput pl&%ile de leasing sunt
mari, iar mai apoi, cuantumul lor se mic'oreaz&. Aceast& form& se aplic& frecvent #n situa%ia #n
care locatorul a procurat obiectul leasingului din contul unui credit bancar. 3n prima perioad& a
contractului pl&%ile de leasing sunt mari fiindc& suma creditului luat de la banc& este mare 'i,
respectiv, dob0nda inclus& #n aceste pl&%i este mai sporit&. Adat& cu rambursarea creditului, se
=
mic'oreaz& 'i dob0nda, fapt ce determin& descre'terea m&rimii ratelor de leasing; c8 !li
!rogresive, fiindc& ini%ial se achit& cota%ii mici, #ns& treptat acestea se m&resc, odat& cu ob%inerea
beneficiilor din folosirea bunului. Aceast& modalitate de achitare a ratelor de leasing este
recomandat& antreprenorilor care au ini%iat o afacere cu bani pu%ini.
orma contractului de leasing
2ontractul de leasing trebuie s& fie #ncheiat #nscris 7art.4<: alin.78 2od civil8. ?orma
scris& serve'te ca o condi%ie ad !ro"ationem. Respectiv, trebuie s& fie respectate toate cerin%ele
stabilite de 2odul civil referitoare la #ncheierea, modificarea 'i rezilierea actelor juridice
7art.<=8.
2ontractul de leasing poate fi #ncheiat nu numai sub forma unui document semnat de
p&r%i, ci 'i prin schimb de scrisori, telegrame, telefonograme '.a., care vor fi semnate de c&tre
e+peditor 7ofertant8 'i vor con%ine clauzele esen%iale ale viitorului contract. 2lauze esen%iale ale
contractului sunt acele prevederi f&r& de care contractul nu poate fi considerat valabil #ncheiat.
Astfel, orice contract de leasing trebuie s& con%in&@ a8 pre%ul bunului; b8 suma total&, num&rul 'i
scaden%a ratelor; c8 plata final& 'i metodele calcul&rii ei #n cazul rezilierii contractului 7art.4<:
2od civil8.
De regul&, la momentul #ncheierii contractului de leasing este #ntocmit 'i un grafic de
achitare a ratelor. Hraficul se ane+eaz& la contract 'i face corp comun cu acesta.
!ermenul contractului de leasing
!ermenul contractului de leasing se stabile'te prin acordul p&r%ilor, dar nu !oate %i mai
mic de un an 7art./ alin.768 Legea cu privire la leasing8. Ra%iunea legiuitorului ar fi c& bunurile ce
constituie obiect al leasingului sunt neconsumptibile 'i prin urmare, ele au o durat& #ndelungat&
de utilizare, mai mare de un an. 2redem c& termenul minim de un an a fost inclus 'i pentru a
delimita contractul de leasing de cel de loca%iune, #n care lipsesc termene de utilizare a bunului.
3n general, termenul contractului de leasing trebuie s& includ& deplina amortizare a
bunului, care corespunde cu termenul efectiv de e+ploatare. Dup& e+pirarea termenului
contractului, locatorul este #n drept s& aleag& #ntre a prelungi contractul pe un nou termen, a
procura bunul sau a rezilia contractul.
Coninutul contractului de leasing
Obligaiile locatorului

)e durata contractului, locatorul 'i locatarul au drepturi 'i obliga%ii specifice. 2onform
prevederilor Legii cu privire la leasing, locatorul are urm&toarele obliga%ii@
a8 s& nu intervin& #n alegerea bunului 'i a v0nz&torului pe care o face locatarul. Dat fiind
faptul c& locatarul are dreptul de a alege at0t v0nz&torul, c0t 'i bunul care urmeaz& a fi cump&rat
'i dat #n leasing, beneficiind de acest drept, locatarul pierde dreptul de a mai #nainta preten%ii
locatorului #n cazul nerespect&rii obliga%iilor contractuale de c&tre v0nz&tor 7art.4</ alin.768 2od
civil8.
b8 s& #ncheie, din #ns&rcinarea locatarului, contract de v0nzare-cump&rare. 3nainte de
#ncheierea contractului, locatorul trebuie s&-i ofere locatarului consulta%ia necesar&, s&-i
l&mureasc& cuprinsul contractului 'i caracteristicile economico-tehnice ale bunului.
3n literatura de specialitate se men%ioneaz& c& unele drepturi pe care ar trebuie s& le aib&
locatorul nu sunt consfin%ite #n 2odul civil 'i nici #n Legea cu privire la leasing. 3n acest sens, se
propune ca locatorul s& fie #nzestrat cu func%iile de control 'i inspec%ie #n realizarea contractului
de leasing. Aceste func%ii vor ridica nivelul de garan%ie a locatorului 'i vor acorda posibilitatea de
ac%ionare operativ& #n cazul schimb&rii situa%iei financiar-economice a locatarului.
Obligaiile locatarului
c8 s& transmit& locatarului posesia 'i folosin%a asupra bunului. Dreptul de proprietate #ns&
se men%ine la locator, el fiind proprietar al bunului pe toat& durata contractului de leasing.
d8 s& respecte dreptul locatarului de a opta, la e+pirarea contractului de leasing, #ntre
procurarea bunului, prelungirea contractului ori restituirea bunului.
e8 s& primeasc& bunul dac& locatarul, dup& e+pirarea termenului contractului, nu dore'te
s& procure bunul 'i nici s& prelungeasc& contractul.
La r0ndul s&u, locatarul are urm&toarele obliga%ii@ a8 s& prezinte locatorului informa%iile
cu privire la bun 'i la v0nz&torul lui; b8 s& coordoneze cu locatorul proiectul contractului de
v0nzare-cump&rare; c8 s& foloseasc& bunul, pe toat& durata contractului, conform destina%iei 'i
s&-l men%in& #ntr-o bun& stare de func%ionare. Dac& ulterior se descoper& c& bunul prezint& careva
defecte, ce nu puteau fi observate la momentul prelu&rii #n leasing, locatorul va r&spunde pentru
toate deficien%ele; d8 s& achite pl&%ile de leasing #n modul 'i termenele stabilite #n contract; e8 s&
permit& locatorului verificarea periodic& a st&rii bunului 'i a modului #n care se face e+ploatarea;
f8 la e+pirarea contractului de leasing, s& restituie locatorului bunul, lu0ndu-se #n considerare
uzura normal&. !oate cheltuielile legate de recep%ionarea bunului, precum demontarea,
transportul 'i alte cheltuieli aferente sunt pe seama locatorului. La recep%ionare bunului se
<
recomand& de a #ntocmi un act de predare-primire, care s& confirme starea bunului la momentul
recep%ion&rii.
La e+pirarea termenului contractului, locatorul propune, iar locatarul #'i manifest&
dre!tul de o!iune 7dreptul de a alege8. Dac& locatarul va alege s& procure bunul, atunci va trebui
s& achite banii necesari pentru a acoperi valoarea integral& a costului, primind #n schimb titlu de
proprietate asupra bunului. Alte op%iuni pe care le are locatarul constau #n a prelungi termenul
contractului de leasing ori a restitui bunul. 3n acest ultim caz, bunul se va #ntoarce la locator,
acesta fiind #n drept s& #l dea #n leasing unui alt locatar.
"spunderea prilor.
Din momentul prelu&rii bunului #n leasing, locatarul poart& r&spundere pentru orice
prejudiciu adus locatorului. )e seama locatarului trec toate riscurile legate de distrugerea, pieirea,
deteriorarea, sustragerea, uzura timpurie, instalarea sau e+ploatarea gre'it& a obiectului
leasingului 7art.4 alin.7<8 Legea cu privire la leasing8. De asemenea, locatarul #'i asum& riscurile
pieirii 'i deterior&rii fortuite a bunului, inclusiv cele datorate unei for%e majore 7art.4<. alin.78
2od civil8.
?aptul c& pe seama locatarului trec 'i riscurile de for%& major& reprezint& o derogare de la
principiul general stabilit de 2odul civil, conform c&ruia riscurile pieirii 'i deterior&rii fortuite a
bunului le suport& proprietarul 7art.6.8. Aceast& abatere de la regula general& #'i are e+plica%ia
prin faptul c& locatorul particip& doar #n calitate de finan%ator, neav0nd, de fapt, nevoie de acest
bun, uneori chiar 'i f&r& a-l vedea, legiuitorul d& posibilitatea de a transfera riscurile legate de
pieirea fortuit& a bunului asupra locatarului. 3n consecin%&, locatarul va achita ratele de leasing
chiar dac& bunul a pierit sau a fost deteriorat. *ai mult ca at0t, locatarul va fi obligat la
restituirea #ntregului cost al contractului, inclusiv valoarea rezidual& a bunului, ca 'i cum acesta
ar trece #n proprietatea lui. Desigur, fiind o norm& dispozitiv&, p&r%ile pot prevedea 'i alte condi%ii
de repartizare a r&spunderii.
-n aspect important %ine de asigurarea obiectului leasingului. Dac& bunul este asigurat,
riscul trece asupra companiei de asigur&ri. 3n consecin%&, locatorul, #ncas0nd desp&gubirea de
asigurare nu mai poate ob%ine a doua oar& o desp&gubire pentru acela'i prejudiciu. Legea cu
privire la leasing con%ine norme obligatorii cu privire la asigurarea obiectului leasingului numai
#n cazul c0nd locatarul este consumator 7art./ alin.78 lit.7h88. 3n celelalte cazuri obligativitatea
asigur&rii este decis& de c&tre p&r%i. De aceea, pentru "a se garanta$, #n practic& locatorul asigur&
de fiecare dat& obiectul leasingului, iar valoarea asigur&rii este inclus& #n valoarea ratelor de
leasing.
6
Desfacerea contractului.
!emeiurile de desfacere a contractului de leasing sunt prev&zute #n Legea cu privire la
leasing. ,uplimentar #ns&, p&r%ile pot stabili #n contract 'i alte temeiuri de desfacere.
)otrivit legii, locatorul are dreptul s& rezilieze contractul de leasing dac& locatarul@ a8
#ncalc& grav clauzele contractului, b8 a decis s& se dizolve ori #mpotriva lui este intentat proces
de insolvabilitate 7art.= alin.7<88. A'adar, dac& locatarul #ncalc& grav clauzele contractuale,
locatorul poate cere, la alegere, achitarea integral& 'i #nainte de termen a ratelor de leasing sau
rezilierea contractului #nso%it& de restituirea bunului 'i repararea pagubelor.
De asemenea, locatorul este #n drept de a revendica obiectul leasingului 7n.n. ; adic& s&
refuze de a mai continua raporturile contractuale 'i s& cear& #ntoarcerea imediat& a bunului8 dac&
locatarul@ a8 a #ncetat s& pl&teasc& rata de leasing mai mult de 6= de zile calendaristice; b8
folose'te bunul cu #nc&lcarea prevederilor contractuale sau contrar destina%iei; I8 limiteaz&
accesul locatorului la bun; d8 nu restituie obiectul leasingului dac& acest fapt este prev&zut #n
contract 7art./8. 3n asemenea cazuri revendicarea obiectului leasingului se face doar pe cale
judec&toreasc&, conform procedurii #n ordonan%& 7procedura simplificat&8 reglementat& de 2odul
de procedur& civil&.
Dac& nu restituie obiectul leasingului sau nu l-a restituit la timp, locatarul pl&te'te
locatorului pentru perioada de #nt0rziere, #n m&rime dubl&, toate ratele de leasing. *ai mult ca
at0t, de la locatar vor fi percepute 'i penalit&%i dac& #n contractul de leasing acestea au fost
prev&zute. 3n practic&, neachitarea ratelor de leasing de c&tre locatar este cel mai frecvent risc pe
care 'i-l asum& locatorul #n cadrul unui contract de leasing. *ajoritatea dosarelor aflate pe rol #n
instan%ele judec&tore'ti au la baz& motivul nepl&%ii ratelor de leasing de c&tre locatar.
!emei de reziliere a contractului de leasing serve'te 'i dizolvarea sau #naintarea unui
proces de insolvabilitate fa%& de locatarul persoan& juridic&. ,e consider& ca e+ecutarea #n
continuare a obliga%iilor contractuale #n asemenea situa%ii nu mai poate fi posibil&. Din acest
motiv, legea permite locatorului de a rezilia contractul. !otodat&, #n caz de insolvabilitate a
locatarului, bunurile ce constituie obiect al leasingului nu pot fi urm&rite de creditori, deoarece
dreptul de proprietate asupra bunurilor apar%ine locatorului.
2u referire la locatar, acesta are dreptul s& rezilieze contractul de leasing 'i s& cear&
repararea prejudiciilor dac&@ a8 bunul nu i-a fost furnizat #n termenul stipulat #n contract; b8 bunul
nu corespunde calit&%ii ori condi%iilor de furnizare; c8 locatorul #ncalc& esen%ial clauzele
contractuale.
A situa%ie aparte avem #n cazul #mbun&t&%irilor f&cute de c&tre locatar. Dac& locatorul nu
este de acord s& achite valoarea lor, locatarul va fi nevoit s& le ridice de la bun. 3ns& aici apare
:
problema #mbun&t&%irilor care sunt inseparabile de bun 'i cum ar putea locatarul s& le desprind&
f&r& a comite deterior&riJ Legea nu d& r&spuns la #ntrebarea respectiv&, de aceea, o solu%ie ar fi
trimiterea la normele din 2odul civil dedicate contractului de loca%iune 72apitolul GIII art../C-
4=8, #n care aspectele date au fost reflectate 7art.4=48.
3n afar& de temeiurile sus-men%ionate de reziliere, contractul de leasing mai poate #nceta
#n caz de@ a8 e+pirare; b8 reziliere cu acordul p&r%ilor; c8 alte circumstan%e prev&zute de lege
7art. alin.7<8 Legea cu privire la leasing8.
Conclu#ii $i recomandri
C
Heneraliz0nd cele e+puse, conchidem c& leasingul #n Republica *oldova reprezint& un
contract juridico-civil reglementat de 2odul civil, Legea cu privire la leasing, iar unele prevederi
se con%in 'i #n 2odul naviga%iei maritime comerciale. 3n acela'i timp, leasingul nu trebuie
confundat cu alte opera%iuni juridice asem&n&toare cum sunt loca%iunea 'i v0nzarea-cump&rarea
cu plata pre%ului #n rate.
Din nefericire #ns&, leasingul practicat #n Republica *oldova nu este unul veritabil, #n
sensul c& companiile de leasing aplic& construc%ia juridic& a contractului de v0nzare-cump&rare
cu plata pre%ului #n rate, la care adaug& o dob0nd& e+agerat&. Din acest considerent, beneficiarii
nu remarc& deosebiri #ntre a lua un credit bancar ori a apela la opera%iunea de leasing, fiindc& rata
dob0nzii #n ambele cazuri este aceea'i.
2el mai frecvent leasingul este utilizat de c&tre #ntreprinderile mici 'i mijlocii care
#nt0mpin& dificult&%i la accesarea creditelor de lung& durat&. Deoarece nu dispun de propriet&%i
pentru gajare, aceste #ntreprinderi nu pot ob%ine credite de la institu%iile financiare, astfel #nc0t
singura alternativ& pentru ele r&m0ne a fi leasingul.
2onsider&m c& defini%iile leasingului financiar 'i opera%ional oferite la art.: din Legea cu
privire la leasing sunt formulate nereu'it 'i recomand&m modificarea acestora dup& cum
urmeaz&@ "Leasingul financiar ; opera%iunea de leasing #n care riscurile 'i beneficiile aferente
dreptului de proprietate asupra bunului sunt transferate locatarului$, respectiv "Leasingul
opera%ional ; opera%iunea de leasing #n care riscurile 'i beneficiile aferente dreptului de
proprietate asupra bunului nu sunt transferate locatarului$. !otodat&, recomand&m e+cluderea
celorlalte forme de leasing, cum sunt@ leasingul barter, compensa%ional 'i lease-bacE, deoarece #n
practic& aceste forme nu-'i g&sesc aplicarea.
)ropunem ca la art.C alin.78 lit.7a8 din Legea cu privire la leasing, sintagma "persoana
fizic& sau juridic& ce practic& activitate de #ntreprinz&tor$ s& fie substituit& cu sintagma "banca
sau organiza%ia financiar& nebancar& care, #n conformitate cu legea, are dreptul s& practice
activitatea de leasing$. Ar, #n varianta actual& a Legii se creeaz& impresia c& orice persoan& care
desf&'oar& activitatea de #ntreprinz&tor ar fi #n drept s& practice opera%iuni de leasing.
Reie'ind din faptul c& 2odul civil 'i Legea cu privire la leasing nu prev&d procedura de
notificare a locatarului #n cazul revendic&rii obiectului leasingului, recomand&m modificarea
Legii cu privire la leasing prin completarea art./ cu un nou alineat 7:8@ "9otificarea se
e+pediaz& prin scrisoare recomandat& la adresa locatarului indicat& #n contractul de leasing.
9otificarea este considerat& recep%ionat& dup& e+pirarea a / zile lucr&toare din ziua e+pedierii.
%ibliografie.
5
. !i%a-9icolescu Habriel. Regimul &uridic al o!eraiunilor de leasing. Bditura All 1ecE,
1ucure'ti, <==6, p./.
<. Legea nr./6 din C.=<.45 cu !rivire la leasing, publicat& #n *onitorul Aficial al Republicii
*oldova nr.:4 din <C.=/.445.
6. 2imil Dorin. Analiza &uridico'civil a noilor reglementri (n domeniul leasingului (n
Re!u"lica )oldova, publicat #n Revista 9a%ional& de Drept, <==:, nr.5, p.6.
:. *artin 2ristina. Reglementarea &uridic a leasingului %inanciar (n Re!u"lica )oldova,
publicat #n Revista 9a%ional& de Drept, <==C, nr.<, p.C<.
C. 1lo'enco Andrei. *re!t civil. +artea s!ecial. Note de curs. 2hi'in&u@ 2artdidact, <==6, p.//-
/..
5. *artin 2ristina. Reglementarea &uridic a o!eraiunilor de leasing %inanciar (n Re!u"lica
)oldova ,as!ecte com!arate-. !ez& de doctor #n drept. ,pecialitatea@ <.==.=6. ; drept privat
7drept civil8. 2ond. 'tiin%. G.Golcinschi. 2hi'in&u, <==/, p.4; 2imil Dorin. Analiza &uridico'
civil a noilor reglementri (n domeniul leasingului (n Re!u"lica )oldova, publicat #n Revista
9a%ional& de Drept, <==:, nr.5, p.C.
/. 2locotici H., Hheorghiu Hh. .!eraiunile de leasing. Bditura Lumina Le+, 1ucure'ti, <===,
p.C.
.. 2imil Dorin. Analiza &uridico'civil a noilor reglementri (n domeniul leasingului (n
Re!u"lica )oldova, publicat #n Revista 9a%ional& de Drept, <==:, nr.5, p...
4. 1lo'enco Andrei. *re!t civil. +artea s!ecial. Note de curs. 2hi'in&u@ 2artdidact, <==6,
p./..
=. Legea institu%iilor financiare nr.CC= din <.=/.44C, republicat& #n *onitorul Aficial al
Republicii *oldova nr.=-6D66: din =<.=/.<==.
. 2hibac Hh., 1&ie'u A., Rotari A., Bfrim A. *re!t civil. /ontracte s!eciale. Golumul III.
2hi'in&u@ 2artier, p.4C.
<. *artin 2ristina. +rivire general asu!ra o"iectului contractului de leasing0 realiti i
!ers!ective, publicat #n Revista 9a%ional& de Drept, <==C, nr.:, p.6C.
/
6. 2imil Dorin. /omentariul /odului civil al Re!u"licii )oldova. Golumul II. Bditura AR2,
2hi'in&u, <==5, p.C6C.
:. Kalabudenco Aleg. )suri !rivind stimularea leasing'ului0 as!ecte de dre!t civil, publicat
#n Legea 'i via%a, <==C, nr.C, p.C.
C. Golcinschi Gictor, *artin 2ristina. Rs!underea locatarului (n cadrul contractului de
leasing, publicat #n Revista 9a%ional& de Drept, <==/, nr.:, p.<.
.