1

Universitatea de vest Vasile Goldis Arad

Facultatea de Educatie Fizica , Sport, Stiinte ale Educatiei si Psihologie
An II
Specializare: Psihologie
Disciplina: Psihologia Educatiei






Francis Bacon

Puin tiin deprteaz de Dumnezeu. Mult tiin apropie de Dumnezeu.










Profesor coordonator Nume student
Radiana Marcu Marginean Ana Maria

Arad 2014

2



Francis Bacon (1561-1626)

S-a nscut n 22 ianuarie 1561, fiind cel mai mic dintre cei cinci fii ai lui Sir Nicholas Bacon i a
celei de-a doua soii a acestuia, Anne (Cooke) Bacon, fiica unui remarcat umanist, Anthony
Cooke. Francis Bacon a fost educat ca un adevrat gentleman. Avnd sntatea precar, primii
ani de studiu i-a petrecut acas, avnd ca tutore pe John Walsall, care fusese pregtit la Oxford i
avea nclinaii spre puritanism. A fost considerat parinte al materialismului engelez si al intregii
stiinte experimentale moderne. Un gnditor care a servit cauza unei cunoateri tiinifice
descriptive, una fundamentat pe rolul central al experienei n cunoaterea naturii i a omului. El
considera ca lumea e de natura materiala si ca materia e intr-o continua schimbare. Izvorul
oricarei cunoasteri sunt simturile iar obiectul de cercetare este natura, materia. Omul poate sa
cunoasca natura si s-o supuna numai supunanduse ei, adica calauzindu-se dupa legile ei. Teoria
sa despre sufletul senzitiv, cu tot caracterul ei naiv are meritul de-a concepe omul ca pe o fiinta
materiala, corporala. Traind in epoca marilor descoperiri stiintifice si-a asumat sarcina
elaborarii unei noi metode, care in opozitie cu scolastica sa favorizeaza cercetarile stiintifice,
cunoasterea, dominarea naturii de catre om.
Operele sale au fost cldite astfel ca s serveasc aceast cauz dintr-o perspectiv de gndire
nou. Conceptual n locul lanului silogistic deductiv riguros Bacon a aezat metoda inductiv, o
metod cu nimic mai puin riguroas, dar al crei concluzii permiteau compararea obiectiv a
rezultatelor, fcea posibil aprecierea obiectiv a rezultatelor experieneei - o perspectiv de
neimaginat pentru vechea gndire i mentalitate scolastic. Bacon a fost tot timpul convins c
metoda propus de el, a inductiei, servete cercetarea tiinific, c aceasta are ca scop
cunoaterea mai profund a fenomenelor naturale i a celor sociale, c pe aceast baz
diversitatea manifestrilor fenomenale din natur i societate poate dobndi o finalitate cauzal
determinist. Descrierea metodologiei i a mecansimului logic teoretic al ntregului acest
determinism inductiv nu a mai reuit ns a-l desvri n ntregime, rmnnd doar la nivelul
unei ipoteze strlucitoare. Schia acestei ipoteze s-a dovidit a fi o raz zmbitoare pentru ce va
urma n domeniul cunoaterii tiinifice a naturii i a omului. A fost o perspectiv care pe toi cei
3

care luat cunotin cu ea, i fcea s gndeasc ntr-un fel cauzal nou, unul inconfundabil
diferit. Se ntea modul mecanicist de nelegere a determinismului din natur i societate.
In opera Noul organom opusa Vechiului organom deductiv a lui Aristotel, el a propus bazele
metodelor inductive moderne, caracterizate prin folosirea analizei comparatiei, observatiei si
experimentului. El a cerut eliberarea spiritului uman de sub tirania diverselor erori, prejudecati si
iluzii denumite de el idoli si a format vestitele aforisme.
Stiinta este o putere:
Oamenii nu pot stapanai natura decat supunandu-se legilor ei.
A cunoaste cu adevarat inseamna a cunoaste prin cauze.
Sustine ca simturile nu dau cunostinte certe. Senzatiile si reprezentarile noastre sunt rezultatul
actiunii realitatii obiective asupra organelor de simt. Lumea reala are o existenta obiectiva
independent de constiinta noastra. Nu neaga necesitatea gandirii abstracte in cunoastere dar nu
intelege rolul adevarat al acestei trepte de cunoastere, subapreciind rolul deductiei.
Nu a fost un materialist consecvent pentru ca paralel cu vesnicia naturii admite si existenta lui D-
zeu. Sustine ca adevarul are o dubla intelegere si anume: - de domeniul revelatiei, al credintei
care apartine teologiei si - domeniul cauzalitatii care apartine stiintei. Pornind de la aceasta idee
el vede si in om doua suflete: cel intelectual rational, creat de D-zeu si senzorial, material,
corporal care poate fi cunoscut. Multe din ideile lui au fost aprofundate de Thomas Hobbs.





Bibliografie :
Ardelean Delia, Istoria Psihologiei, 2007, Baia Mare.(note de curs)
Rodica Popa - Istoria Psihologiei, Editura Eurostampa, Timisoara