TCVI

Ariile acoperirii jurnalistice

1
Ariile acoperirii jurnalistice
O acoperire jurnalistica corecta din puncul de vedere al rigorilor profesionale si al
deontologiei presupune investigarea evenimentului si transmiterea informatiilor atata
timp cat evenimentul se deruleaza. Totodata, o acoperire jurnalistica corecta presupune
o tratare publicistica in concordanta cu importanta faptelor.
Neconcordanta atrage de la caz la caz, subinformarea, pseudoinformarea,
parainformarea, suprainformarea, pana la diversiune, intoxicare, dezinformare.
Aplicatie:
Explicati intelesul cuvintelor cheie din fraza de mai sus:
Institutiile
urnalistii si teoreticienii presei americane grupeaza sub aceasta umbrela
institutii de genul: primarie, politie, justitie, invatamant, sanatate, biserici, parlament,
guvern, presedintie. !am tot ce intra in sfera afacerilor publice. "iecare institutie este un
domeniu reglementat, dupa caz, de constitutie, legislatie, regulamente, in virtutea
carora se deruleaza unele activitati.
#n opinia lui $arcel $athien, sursele institutionale ofera arii tematice dintre cele
mai variate si frecventate de ziaristi. #n context, administratia publica locala reprezinta o
prima arie tematica, nu atat prin senzationalul materialelor publicistice provenite de aici,
cat prin importanta lor, pentru ca faptele si evenimentele care se petrec in aceasta sfera
privesc direct viata zilnica a unei comunitati intregi.
Tintele predilecte de investigat:
%. &ugetul. Aspecte esentiale:
a' constructia bugetara pe surse de venit: taxe si impozite, surse
financiare de la bugetul central, credite angajate de primarie. #n acest cadru, de real
interes vor fi analize privind gradul de indatorare, povara a fiscalitatii pentru cetatean,
analiza conparativa a taxelor si impozitelor intre localitati cu acelasi rang.
b' modul de cheltuire a banului public:
(. )ucrarile edilitare realizate de la buget. Atentia gazetarului se va axa
pe:
a' legalitatea licitatiilor:
b' legalitatea lucrarilor incredintate direct:
c' clauzele contractuale privind lucrarile angajate, controlul
indeplinirii lor la termen si in conditiile mentionate in contract.
*. Aspecte ale dezvoltarii urbanistice +sistematizare'
, aspect arhitectural
, regimul constructiilor
-. "undamentarea organigramei institutionale +schema de personal' in
raport cu cerintele si normativele in materie.
.. "unctionarea consiliului local. Activitatea pe comisii si in plen. #n privinta
functionarii consiliului local, gazetarul va urmari respectarea regulamentelor adoptate, a
TCVI
Ariile acoperirii jurnalistice
2
democratismului dezbaterilor, incarcatura politica si blocajul unor decizii importante
pentru comunitate.
/. 0elatia primarie,cetatean, cu accent pe transparenta decizionala, pe
fenomenele de birocratism.
1. !azuri de coruptie.
2. 3rupuri de presiune +sindicate, vezi modul de respectare a statutului
functionarului public'.
4. 5ituatii de criza
%6. Aspecte de stare civila +nasteri, decese, casatorii, dinamica
populatiei'.
%%. Activitatea asociatiilor de proprietari.
!e presupune o acoperire cuprinzatoare si corecta din punct de vedere
jurnalistic.
%. !unoasterea temeinica, de catre ziaristul acreditat, a aspectelor privind
constructia institutionala.
a' primaria cu serviciile ei
b' consiliul local cu organismele +comisiile' si membri sai +nominal',
apartenenta politica.
(. !unoasterea legilor si regulamentelor in temeiul carora functioneaza
aceste institutii +legea (%.7(66% a administratiei publice locale, codul de conduita a
functionarilor publici, legea %247%444 privind exercitarea initiativei de catre cetateni,
legea (**7(66( privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, legea
.--7(66% privind liberul acces la informatiile de interes public, legea /117(66% privind
protectia datelor cu caracter personal, legea informatiilor clasificate etc'.
*. !unoasterea persoanelor alese, a altor functionari cu competenta de
expertiza in domeniu. Acest aspect este extrem de important pentru configurarea retelei
de surse active si credibile. 5ursele de informare sunt multiple si de importanta inegala.
8entru ziarist, sursa poate fi si portarul si functionarul superior.
-. #n privinta legii .--7(66% este important articolul 2, alineatul ., care se
refera la informatiile transmise7obtinute verbal: informatiile de interes public solicitate
verbal de mijloacele de informare in masa vor fi comunicate de regula imediat sau in cel
mult (- de ore. Articolul %% din aceasi lege abordeaza obligatia institutiilor de a asigura
copii dupa documentele solicitate. Este esentiala cunoasterea competentelor biroului de
presa din institutia respectiva. urnalistul acreditat la primarie trebuie sa,si cultive
relatiile cu purtatorul de cuvant.
!e metode si tehnici de colectare si verificare a informatiei sunt la indemana
jurnalistului. $ulte din evenimentele petrecute in administratia publica sunt previzibile:
, conferinte de presa, dezbateri publice, sedinte ale consiliului local, analize in
comisiile consiliului etc.
9iaristul va apela la toate cele trei metode clasice +documentarea, observatia,
intervievarea'. Natura evenimentului este cea care va dicta preponderenta uneia sau
alteia dintre metode. #mportant e ca ziaristul sa adune cat mai multe surse materiale
care pot constitui la nevoie probe de necontestat.
TCVI
Ariile acoperirii jurnalistice
3
:erificarea incrucisata a informatiei, din cel putin din doua trei surse, devine
obligatorie pentru soliditatea documentarii.
3azetarii cu experienta isi includ in reteaua de surse si experti de la curtea de
conturi, finante, garda financiara, politie, inspectia in constructii, juristi etc.
Politia
#n acest caz apar cel putin trei unghiuri de abordare:
%. )egislatia in domeniu.
(. 8olitistii
*. #nfractorii
#n documentarea efectuata la politie, intra in actiune o serie de norme profesionale
care functioneaza in relatiile jurnalistului cu sursele de informare, dar si cu suspectii,
dintr,o perspectiva dubla: deontologica si juridica.
, respectarea prezumtiei de nevinovatie.
, evitarea detaliilor socante, daca acestea din urma nu contribuie la intelegerea
de catre public a faptelor.
, evitarea incurajarii, fie si discrete, a infractionalitatii.
, pastrarea secretului anchetei, pentru neinfluentarea ei.
urnalistul care are in sarcina politia, este si nu este un detectiv. Este, pentru ca
trebuie sa afle toate datele care ii vor fi folositoare in text: cauzele faptelor, victimele,
modul cum s,a operat, obiectele folosite etc. Nu este, pentru ca nu el trebuie sa rezolve
infractiunea.
;istinctia detectiv,nedetectiv, este de multe ori discutabila. $otiv:
a' politia are nevoie de discretie pentru a,si putea finaliza actiunea.
b' pe de alta parte, jurnalistul este indiscret pentru ca altfel nu,si poate indeplini
misiunea, iar functia de informare a ziarului este in suferinta. 0ostul ziaristului este cel
de <caine de paza=.
urnalistul care este acreditat la politie nu trebuie sa ocoleasca stiriile cu si despre
polististi corupti,cele legate de incarcarea drepturilor omului si a altor legi care asigutra
protectia persoanei,garantarea si respectarea dreptului ei la aparare.
#n instutiile presa judicioa organizate jurnaliosti nu invbestigheaza de la inceputul
carierei si pana la pensie o singura institutie.Aceasta pt ca in timp relatiile inter
personale care se stabilesc intre journalist si sursele sale de informare pot pune in
pericol,acuratetia informarii ,pot aparea si conditii care sa favorizeze conflictul de
interese.#ncreditantearea altor sarcini in alte domenii dupa un timp anume,evita
rudinarea jurnalistului,tocirea simturilor sale profesionale .
8O$8#E0#
#n majoritatea lor ,evenimentele furnizoare de informatii din aceasta zona sunt
neprevazute.!a atare,institutionaliozarea informatiilor se va inscrie in ecuatia
dispecerat,reporter acreditat.Abilitatea reporterului consta in cultivarea relatiilor cu
TCVI
Ariile acoperirii jurnalistice
4
comanda unitatii,cu cadre cu experienta cu dispecerii care afla primii de stituatiile de
urgenta+incendii,accidente,inundatii etc'
8rincipalele tinte de investigat sunt:
%,incendiile>ziaristul va avea in vedere cauzele persoanele
implicate,consecintele,evaluarea pierderilor,efortul pompierilor de a limita pagubele si
da a salva vieti.;emersul journalistic va viza de asemenea operativitatea
interventiei,actele de eroism,etc.?n capitol distinct il prezinta carentele.5osisrea cu
intarzieri nejustificate la un incendiu,starea necorespunzatoare a dotarii,parc
auto,accesorii,scari,materiale de stingere a incendiilor,echipament de
protectie,etc.&locarea cailor de acces,starea hidrantilor.
(,activitatea smurd>
*,prezenta pompierilor la alte sitiuatii de urgenta>inundatii,salvarii de animale etc.
-,aspecte leghate de patrimoniu+distibutia retelei de unitati ale pompierilor' idea este
sa asigura o distributie uniforma.
.,diverse evenimente din viata unitatii>depunerea juramantului
militar@,aniversari,oaspeti,concursuri profesionale
/,relatia comunitate,pompieri.
1,actiunile de control eventiv
$etodele predilecte de colectare a informatiei sunt observatia si intervievarea.#n relatia
sa cu sursele de informare,in buna masura orale+pompieri,personae afectate,martori etc
' reporterul trebuie sa gaseasca momentul prielnic pt dialog,sa speculeze momentele
de respiro din cadrul interventei,sa se asigure ca poate reveni telefonic pt obtinerea
unor date de sinteza.;aca inst.rescpective transmit communicate de presa,grija
ziaristului este de a selecta informatia,relevanta si de a o trata publicistic intr,un limbaj
accesibil cititorilor.
Justitia
#n acest domeniu cunoasterea de catre jurnalist a codului penal a jurisdictiei civile a
legilor de organizare judecatoreasca , a procedurilor este indispensabila
;incolo de aceste reglementari exista , insa , un alt set de principii pe care reporterul
are datoria sa le respecte cu sfintenie : 0espectarea prezunctiei de vinovatie ,
neinfluentarea anchetei si a procesului
Toate aceste reguli se bazeaza pe respectarea unor norme aparent simple : de
exemplu in timpul unui proces , cazierul inculpatului , admitand ca el exista , poate
induce presiuni din partea publicului asuprea completului de judecata . #nculpatul este
nevinovat pana la pronuntarea sentintei definitive . #n aceasta ordine de idei o serie de
termeni incriminatori sau depreciativi se recomanda a fi evitati de catre jurnalist ex:
excroc , contravandist etc.
0egula fundamentala este aceeasi ca in cazul jurnalistului acreditat la politie. Nu
jurnalistul stabileste vinovatiile , ci justitia . 8rincipial , presa ar incalca separatia
puterilor in stat declarand vinovata o persoana sau alta inaintea pronuntarii instantei
TCVI
Ariile acoperirii jurnalistice
5
Tintele jurnalistului care abordeaza justitia sunt : infractiunea , rechizitoriul , probele ,
legile invocate si la ce se refera ele , martorii , apararea , pedeapsa posibila minima ,
maxima
;in perspectiva abordarilor in presa , in legislatiile occidentale , anumite infractiuni si
anumite tipuri de infractori au un regim aparte . #n "ranta , de pilda , pomenirea
cazierului cuiva este calomnie . :ictima unui viol nu este identificata in presa , decat la
cererea scrisa a acesteia , inregistrata la $inisterul de #nterne
$inorii care fug de acasa sau din institutiile pe care ii ingrijesc nu sunt indentificate in
presa decat la cererea scrisa a parintilor , a institutiior care ii ingrijesc sau a ministerului
de interne .
$inorul inculpat si judecat in fata unui tribunal nu este un eveniment pentru presa
Invatamantul
Tintele de investigatie : #nstitutii + $inister , #nspectorate scolare etc ' , gradinite , scoli ,
liceii universitati
)egea invatamantului si impactul altor acte normative +legea salarizarii , codul muncii ' ,
statutul cadrelor didactice , concursuri de ocupare a posturilor , baza materiala ,
acoperirea cu cadre didactice , salarizare , concursurile scolare si extrascolare ,
problema manualelor , planurile si programele de invatamant , raportul invatamnt de
stat A invatamant privat , evolutia sistemului de invatamant in raport cu piata muncii ,
investitiile in invatamant + pentru baza materiala , dotari etc. ' viata campusurilor ,
miscari de protest , greve , revendicari , relatia scoala A parinti , invatamantul
minoritatilor , relatiile invatamant A biserica , relatiile cu instituiile culturale , activitateea
profesional,stiintifica
Sanatatea
Tinte de investigatii : 5pitalele sau sectiile de urgenta , tipuri de accidente , persoane
implicate , cauze , sistemul asigurarilor sociale , sistemul de asigurare a
medicamentelor , interventii chirurgicale spectaculoase , bugetul alocat si utilizarea lui ,
cercetarea medicala , scandaluri in lumea medicala , conditiile de spitalizare , cazuri de
malpraxis , reformele in sanatate
#n abordarea acestui domeniu sunt de subliniat * aspecte :
de regula in aceste institutii sunt acreditati jurnalisti specializati care cunosc
limbajul de specialitate si sunt capabili sa,l traduca intr,un limbaj accesibil
in zona central farmaceutice regula este sa nu dai publicului sperante desarte in
situatii disperate
evitarea publicitatii mascate pentru firme producatoare de medicamente , diverse
unitati spitalicesti , personalitati medicale deosebite
TCVI
Ariile acoperirii jurnalistice
6
?n domeniu special din perspectiva acoperirii jurnalistice il constituie psihiatria :
!el care documenteaza cazul in acel sector trebuie sa fie un bun psiholog .
;ialogul direct cu sursa de informare este vital pentru cel care colecteaza
informatia pentru ca isi poate observa direct interlocutorul : limbajul non,
verbal +tinuta , miscari, mimica , expresia privirii , semne ale starii de spirit ,
ale temperamentului interlocutorului
Aceste observatii il ajuta pe reporter sa,si aleaga tactica adecvata in timpul
dialogului
urnalistul va trebui sa distinga intre treptele afectiunilor psihice , de exemplu,
un sindrom depresiv nu este nebunie
;espre moarte si sinucidere
urnalistul trebuie sa fie extreme de precaut inainte de a lansa ipoteza ca
medical este vinovat de moartea unui pacient
#ntr,o atare sitatie , jurnalistul trebuie sa astepte concluziile colegiului
medicilor si eventual ale justitiei . !at priveste sinuciderea , orice jurnalist
trebuie sa stie ca :
% ' un deces este sinucidere + sau crima ' numai dupa ce apare certificatul
medico,legal
( supravietuitorii trebuie protejati
)ibertatea de a scrie despre asemenea cazuri apare insa in cazul sinuciderii
unor personalitati publice mai ales daca se poate crede ca actul este in
legatura cu activitatea sa politica , financiara , administrative etc.
Religia
#n domeniul religiei , jurnalistul are in vedere relatiile bisericii cu alte sfere ale societatii :
politica , scoala dezbateri publice etc.
O alta abordare se refera la relatiile dintre religii + catolici vs protestanti ' , relatiile dintre
religii si secte , optiunea unor persoane + enoriasi , slujitori ai bisericii etc.'
5e recomanda evitarea unor generalizari eronate , actiunea blamabila a unei singure
persoane nu indica participarea unei singure institutii sau comunitati , manifestari
TCVI
Ariile acoperirii jurnalistice
7
religioase, aspecte de morala privind viata slujitorilor altarelor , invatamantul teologic ,
manifestari stiintifice , aspect care afecteaza patrimoniul
8atriarh A 8rea "ericirea 5a
$itropolit A #nalt 8rea 5fintia 5a
Episcopul A 8rea 5fintia 5a
8rotopopiatul A 8arinte 8rotopop
8reotul 8aroh A 8arinte
Parlamentul
%. "iecare parlamentar trebuie cunoscut din urmatoarea perspectiva: biografie,
cariera politica, convingeri personale, particularitatile circumscriptiei pe care o
reprezinta.
(. 3rupul parlamentar din care face parte.
*. 0elatia grup parlamentar A partid.
-. 0egulamente ale camerelor parlamentului +camera deputatilor A senatul'.
.. !omisiile parlamentare, componenta lor +persoane, partidul din care fac parte,
proportia lor'.
/. )egile care se dezbat si domeniile pe care le reglementeaza.
1. Noile legi, relatia lor de complementaritate cu acelea deja existente.
2. ;eclaratiile politice, interpelarile.
4. ?rmarirea raspunsurilor la interpelari.
%6. !omisiile parlamentare de ancheta.
%%. 0elatiile parlamentului cu celelalte puteri.
%(. )obb@ extern7inter, grupurile de presiune, de interese, care actioneaza
asupra partidelor si grupurilor parlamentare.
%*. 8articiparea in institutii internationale +parlamentul european'.
%-. !ontacte internationale.
%.. Agenda saptamanala.
%/. ;eclaratii de presa, conferinte de presa, comentarii, interventii.
%1. 0etorisme parlamentare: polemici, atacuri, dispute.
%2. #nterventii memorabile.
%4. "isier pentru fiecare parlamentar in legatura cu activitatea sa, foarte utile, mai
ales in situatii in care votul este uninominal.
(6. Activitatile parlamentare in colegii.
Guvernul
TCVI
Ariile acoperirii jurnalistice
8
%. "iecare membru al cabinetului este o personalitate marcanta. !a atare,
biografia si cariera profesionala si politica vor fi domenii de neocolit in culegerea
informatiilor.
(. Activitatile fiecarui minister, respectiv ministru.
*. Agenda internationala.
-. !ontacte, negocieri, acorduri.
.. ?rmarirea aplicarii in practica a hotararii ministerelor.
/. ;eclaratii, interviuri, conferinte de presa.
1. #nitiative legislative. ?n loc privilegiat il ocupa activitatea diplomatica. #n
context, sunt de urmarit: agenda diplomatica, functiile institutiilor si organizatiile
internationale, negocieri, tratate, reprezentarea tarii in manifestarile internationale.
Presedentia
Tintele majore de investigat sunt:
%. 8rerogativele constitutionale si activitatea presedintelui in raport cu acestea.
(. Activitatea diplomatica.
*. #nterventii ale presedintelui in scopul armonizarii functionarii puterilor statului.
-. 8romulgarea legilor.

Partidele politice
Evolutia politica si actiunea puterii politice sunt in primul plan al sumarelor media.
#n acest domeniu, tintele investigarii jurnalistice sunt multiple:
%. 8ersoane, biografii, activitati politice.
(. 5tatutul partidelor.
*. ;octrina.
-. 8rogramul politic.
.. 5tructura interna, functiile partidului.
/. Aliante.
1. !ongrese, conferinte.
2. 3rupurile de interese pe care le reprezinta partidul.
4. ;eclaratia de presa, conferinta de presa, interviul.
%6. )egea partidelor
Campania electorala
0eprezinta momentul cel mai important in viata fiecarui partid.
Tinte de investigat:
%. )egea electorala.
(. 8ersoanele care candideaza.
*. Evaluarea si comentarea sondajelor de opinie.
-. Evaluarea continutului propagandistic in raport cu doctrina partidului si cu
posibilitatea de a realiza practic promisiunile electorale.
.. #nvestigarea surselor de finantare a campaniei electorale sub aspectul
legalitatii.
TCVI
Ariile acoperirii jurnalistice
9
Este interzisa interpretarea faptelor politice din unghiul teoriilor politice preferate.
Sindicatele
!el putin teoretic, acestea reprezinta o contrapondere la putere. #n plan practic,
ele ar trebui sa reprezinte partenerul de dialog, respectiv adversarul guvernului si al
patronatelor.
Tintele de investigatii:
%. )ideri, biografii, cariera profesionala, cariera sindicala.
(. Organizarea, forta sindicatului, confederatiile sindicale.
*. Negocieri cu guvernul, respectiv cu patronatele.
-. #nitiative, propuneri legislative.
.. $anifestatii, mitinguri, greve.
/. ;eclaratii, conferinte de presa, interviuri.
ONG-uri
%. #dentificarea completa a ong,ului: titulatura, domeniul de activitate, locul in
care actioneaza.
(. 5copul actiunilor.
*. #n ce masura ele exercita presiuni asupra altor institutii.
-. 0ezultatele actiunilor, mai ales cele care vizeaza rezolvarea problemelor
comunitatii.
.. $ese rotunde, simpozioane, declaratii, conferinte de presa.
/. )egalitatea actiunilor.
1. )egalitatea sponsorizarilor.
2. )egalitatea folosirii fondurilor.
Institutii culturale
Tinte specifice:
%. Evenimente culturale +lansari de carte, de discuri, premiere, festivaluri,
saloane de arta fotografica, targuri'.
(. :edete.
*. )atura financiar administrativa a functionarii acestui tip de institutie.
-. 5ponsorizari si legalitatea lor.
.. ;eclaratii, interviuri, conferinte de presa.
/. Texte prin care publicul se poate informa din aceste domenii +stiri, relatari,
note de lectura, interviuri, reportaje, etc'.
Afaceri finante
Tinte de investigat:
%. Tipul afacerilor.
(. 0ezultatul negocierilor, contracte, conditii stipulate.
*. $anagementul bancar, politici de creditare.
TCVI
Ariile acoperirii jurnalistice
10
-. Evolutia monetara.
.. #nvestitii.
/. 8roductie, publicitate, vanzare.
1. 8iete +piata muncii, piata de mobila, de confentii'.
2. ;ependente economice.
4. #nstitutii financiare internationale.
%6. !otatii bursiere.
%%. ;inamica inflatiei, pib.
%(. 8roductie7consum.
%*. &alanta export7import.
%-. ;inamica personalului, a fortei de munca.
%.. Tranzactii spectaculoase.
%/. !rize financiare monetare.
%1. $iscarile revendicative.
%2. Tendinte in economie.
%4. Expertii si punctele lor de vedere.
(6. 5candaluri.
(%. !oruptie, contrabanda, evaziune fiscala.
((. ;omeniul concurentei.
Stiinta