1.

Piramida lui Keops

Istoric
MAREA PIRAMIDA DE LA GISEH

Piramidele din Egipt au fost ntodeauna, nca de la nceput, trecute
printre Cele Sapte Minuni ale Lumii Antice, nsa de fapt Marea Piramida de
la Giseh a fost n centrul atentiei si n fruntea listei. Este singura din Cele
Sapte Minuni care mai exista nca ntr-o forma aproape complecta si usor
de recunoscut, ea fiind si cea mai eche. Construita pentru faraonul
!eops, din dinastia a-"#-a, n $urul anului %&'( .e.n. piramida repre)inta
cea mai nalta reali)are a constuctorilor de piramide din *egatul #echi al
Egiptului.

+n mod curios n ciuda dimensiunilor si a importantei Marii Piramide,
a a$uns la noi o singura repre)entare completa a creatorului ei, !eops.
Este or,a despre o minuscula statuieta din fildes a faraonului, gasita n
-../, de catre Petrie, n fundatile templului nchinat )eului 0siris de la
A,1dos. 2araonul este ase)at tin3nd n m3na dreapta un m,laciu, si
purt3nd Coroana *osie a Egiptului de 4os.+n fata tronului pe care sta, este
scris numele sau, ase)at ntr-un chenar regal. +n ciuda dimensiunii mici si
a materialului, este un portret cu tasaturi puternice. Exista c3tea portrete
super,e ale altor constructori de la Giseh, remarc3ndu-se n mod deose,it
statuia din diorit a lui !efren, n po)itia ase)at, si n seria de placi triptice
din arde)ie , precum si statuile lui M15erinos.

+nainte de nceperea actiitatii propiu-)ise de constructie, era
necesar sa fie pregatit terenul tre,uia nielat si laturile sa fie orientate cu
multa gri$a fata de punctele cardinale. 6ielarea care pro,a,il era
efectuata prin marcarea )onei respectie cu o serie de patru aluri $oase
de argila. Spatiul era apoi umplut cu apa. +n mod firesc suprafata era
perfect plana. Se sapau n continuare o serie de santuri n roca de pe
fundul apei, astfel nc3t ,a)a acestora sa pastre)e o distanta egala fata de
nielul apei. Atunci c3nd se sapa suficient pentru marcarea )onei, apa
eara eacuata, iar stanca dintre santuri era sapata n continuare,
pastr3ndu-se acelasi niel. +n ca)ul Marii Piramide s-a facut nsa o
exceptie. +n cadrul )onei propuse pentru constructie a fost lasata o
portiune de roca nedislocata.

6u se stie c3t de mare a fost initial, desi parti din ea pot fii a)ute n
ntreaga structura a piramidei.

0rientarea exacta a laturilior piramidei se o,tinea prin o,serarea
stelelor, deoarece n acea reme nu era cunoscut nici un tip de ,usola.
Putem $udeca preci)ia cu care masurau echii egipteni prin aceea ca
eroarea de ase)are a celor patru laturi este de doar c3tea fractiuni de
grad. 7iferenta de lungime dintre cea mai lunga si cea mai scurta dintre
cele patru laturi este mai mica de %( cm. Acest din urma fapt este
incredi,il daca tinem seama de doua lucruri8 n primul r3nd toate
masuratorile se efectuau dea-lungul laturilor, nefiind posi,il sa se trase)e
diagonale, datorita portiunii de st3nca ramase n mi$loc, si, n al doilea
r3nd, toate masuratorile se efectuau cu a$utorul fr3nghiilor sau a sforilor
facute din fi,re de palmier sau de in, care se ntindeau si si puteau
modifica dimensiunile n functie de temperatura.

7upa ce se ncheiau aceste pregatiri, initiale, putea ncepa ntr-
adear munca de constructie, care pune nca n fata egiptologilor o serie
de pro,leme, greu de re)olat.

+n ciuda faptului ca putem studia piramida nsasi, care se nalta mai
$os de Cairo, pe platoul de la Giseh, si cum toate teoriile formulate p3na
acum, nu se stie exact cum a fost construita piramida. 9re,uie sa amintim
ca egiptenii nu cunosteau nici macar scripetele, sau sistemul de scripeti
p3na n remea ocupatiei romane, la peste %&(( de ani de la construirea
Marii Piramide. Singurele instrumente disponi,ile erau taalugele sau
rolele si p3rghile. Cu a$utorul acestor elemente primitie au fost naltate
statuietele si o,eliscurile din Egiptul Antic.

Exista doua teorii importante priind modul cum au fost construite
piramidele8 una , folosind rampe care ncon$urau constructia pe masura ce
aceasta se nalta, cealalta mpiedic3nd edificarea unei rampe ce s-ar fi
ntins n desert, nalt3nu-se si lungindu-se at3t c3t era neoie, o data cu
naltarea piramidei. 7ar, nici una dintre aceste doua explicatii nu este pe
deplin satisfacatoare. 0 a treia alternatia care ne poate enii n g3nd este
utili)area unor schele care sa poata ridica ,locurile de piatra cu a$utorul
roa,elor, asa cum au fost naltate lespe)ile ori)ontale care formea)a
trilitonii de la Stonehenge. Acest lucru nu ar fi fost posi,il din doua
motie8 lemnul era un material rar si scump n Egiptul Antic, neexist3nd
copaci cu diametrul necesar, nici cantitatea enorma de care ar fi fost
neoie. 7e asemenea, dimensiunile foarte mari si mai ales greutatea
,locurilor ar fi mpiedicat acest procedeu.

"deea rampei care ar fi ncon$urat piramida are nsa mai multe
elemente lauda,ile. *ampe de carami)i de lut s-ar fi naltat n $urul celor
patru laturi ale piramidei, pe masura ce aceasta se nalta, ,locurile uriase
din piatra fiind urcate paalugi sau role. "mediat ce ,locul trecea de
ultimele role, acestea eli,er3ndu-se eli,era de greutate, puteau fi mutate
n fata, iar ,locul era tras nainte, si mai sus de grupuri de oameni, cu
a$utorul fr3nghiilor. 7aca din punct de edere teoretic lucrurile par
reali)a,ile, :exista un model reusit al acestei metode la mu)eul Stiintei din
;oston<, din punct de edere practic el lasa mult de dorit. 0 panta cu
nclinatie mica ceruta de greutatea ,locurilor de piatra, care sa nalte din
toate partile ar fi creat doua pro,leme ma$ore8 prima, cea a grupului de
oameni care tre,uiau sa ai,a gri$a de colturi si care sa pastre)e ,locurile
n echili,ru pe role= a doua, este pro,lema ridicari din ce n ce mai sus a
,locurilor n $urul structurii, pentru a a$unge n cele din urma la nielele
superioare. Acest procedeu ar fi nsemnat o forta de munca impresionanta
si personal pentru conducerea si controlul numeroaselor grupuri de
oameni, care ar fi ridicat ,locurile de la diferite niele, cu a$utorul
planurilor nclinate. Este greu de imaginat multimea celor care ar fi tre,uit
sa urce.

Exista si a treia teorie priind construirea Marii Piramide. Ea afost
formulata de Peter >odges, un maiestru constructor ,ritanic, care era
interasat n mod practic de pro,lemele transportilui pe ori)ontala si a
ridicarii unor greutati enorme doar cu a$utorul p3rghiei si rolelor. El a
reusit sa demonstre)e ca doi oameni puteau ridica o greutate de doua
tone cu p3rghii lungi care aeau la capete un piciorius cu un anumit unghi
si prote$at de o ,ucata de metal. Prin introducerea acestui cap su, ,locul
de piatra si folosirea a doua astfel de p3rghii, sau mai multe, n functie de
greutate si marime, un capat al ,locului putea fi ridicat, ase)3ndu-se su,
el proptele. Procesul se repeta si la celalalt capat si deplasarea continua
mai sus folosindu-se proptele sau alte forme de sustinere. +n acest fel un
,loc de piatra putea fi ridicat relati usor la o naltime re)ona,ila.
Consructia piramidei s-a reali)at pe niele, fiecare treapta fiind destul de
lata si, n medie mai nalta de un metru. Principiul lui >odges ar fi permis
c3tora grupuri de oameni sa ridice ,locuri de piatra, pe toate cele patru
laturi n acelasi timp, numarul lor micsor3ndu-se, o data cu scurtarea
laturilor si cu naltarea ntregii piramide. +n momentul n care fiecare ,loc
de piatra ar fi a$uns la nielul potriit, el ar fi fost deplasat ori)ontal pe
role, p3na la locul unde tre,uia sa fie deplasat definiti.

0data consructia de ,a)a terminata, piramida tre,uia acoperita sau
m,racata cu ,locuri de calcar al,, stralucitor de 9ura, aduse din carierele
aflate pe 7ealurile Mo??atam, la est de orasul modern, Cairo.
+m,racamintea exterioara se reali)a de la 3rf n $os, ,locurile de calcar,
fiind ase)ate pe trepte, si umpl3ndu-le apoi erau taiate si slefuite n $os,
pentru a se reali)a unghiul potriit si aspectul stralucitor. 9oate
piramidele, cu exceptia Piramidei n 9repte, au fost acoperite sau slefuite
cu placi de calcar.

+nainte de a merge mai departe si de a descrie structura interna a
Marii Piramide , ar fi potriit sa pre)int dimensiunile sale esentiale. @nghiul
de nclinatie a laturilor este de &A de grade si &A de minute. +naltimea sa
era de -A&,B& de metri, dar si-a pierdut 3rful cu naltimea de -( metri,
fiind trunchiata, dar acest amanunt nu este o,serat de la distanta.
Laturile au fiecare %%. metri, cu o difernta mai mica de %( de centmetri,
nre cea mai lunga si cea mai scurta latura. Piramida acopera o suprafata
de &,/B hectare. Priind ,locurile de piatra pot spune ca sunt aproximati
%./((.(((. cu o greutate cuprinsa nre %--& tone.

2acea parte din cerintele religioase ca intrarea n piramida sa fie
locali)ata n partea nordica, ndreptata spre steaua polara. 9oate
piramidele s-au conformat acestei cerinte, singura ariatie fiind la
Piramida lui !efren care are doua intrari pe latura nordica.

Piramida lui !eops nu face exceptie si are o intrare $oasa de circa -B
metri naltime pe latura nordica si B,& metri spre est de punctul central.
Aceasta are A ,locuri mari de piatra dispuse piramidal doua c3te doua,
ase)ate deasupra inrtari, pentru a prelua din greutatea ,locurilor de
deasupra.

Examinarea sectiunii n Marea Piramida arata ca a fost supusa la cel
putin / schim,ari de plan n timpul constructiei. Are mai multe coridoare
interne dec3t toate piramidele construite n *egatul #echi. Planul principal
pare sa fi cuprins un coridor descendent, de la intrare n camera mortuara,
situata n centru si mai $os de nielul solului. 9otusi camera mortuara a
ramas neterminata si a mai fost construit un coridor ascendent alternati,
n centrul piramidei. Si aceasta camera a ramas neterminata, fiind
cunoscuta n mod gresit, n li,a$ul o,isnuit su, numele deC Camera
*egineiC. A treia modificare a planului a implicat o schema mai
grandioasa. +ncepe cu edificarea unei noi galerii ascendente n mie)ul
piramidei, de la capatul Coridorului Ascendent si $onctiunea care ducea
catre camera reginei. Aceasta e cunoscuta su, numele de Marea Galerie.
Ea are AB metri si nalta de D,& metri. Peretii ei de calcar slefuit urca
ertical % metri, urmatoarele B niele deplas3nu-se treptat catre interior
pentru a a$unge sa forme)e o ,olta consolidata.Este acoperita de o
singura lespede de piatra n latime, de peste - metru.

La capatul Marii Galerii se afla un coridor scurt si $os cu / deschidrei
taiate n acopris. La sf3rsitul estic al Camerei Mortuare, st3nd pe
podeaua plata si putin departat de perete, se afla un sarcofag mare, din
granit negru, a3nd o portiune mare lipsa n coltul sud-estic. Aceasta a
fost taiat si sco,it dintr-un singur ,loc de granit , urmele fierastraului mai
a)3ndu-se nca. +n ciuda sparturii de la coltul sau el nca mai produce un
sunet asemanator cu cel al unui clopot loit.+n anii -DD(--DD% Perie a
descoperit ca sarcofagul era cu circa %,& cm mai lat dec3t intrarea n
Coridorul Ascendent, deci nu a fost introdus n camera mortuara prin
coridor, ci tre,uie sa se fi introdus acolo n timp ce se construia piramida,
nainte de montarea taanului si a acoperisului Camerei *egelui.
Sarcofagul poate fi considerat singurul mo,iler CncorporatC din lume.

Alte trasaturi ale camerei mortuare sunt doua mici Ccanale de
aerisireC care apar pe peretii din nord si sud ai piramidei. Scopul lor exact
nu este cunoscut, desi s-a sugerat ca erau la origine orientate dupa stelele
polare, un aspect esential al religiei *egatului #echi, si pentru ca acum nu
mai sunt orientate astfel nseamna ca axa Pam3ntului tre,uie sa se fi
modificat de la construirea piramidei p3na asta)i. Acest lucru nu a putut fi
demonsrat din punct de edere astronomic, si functia lor reala nu este
cunoscuta nca.

Am mentionat mai sus faptul ca Marea Galerie a aut si o functie
secundara. Acolo se afla locul unde erau tinute ,locurile mari de granit
folosite pentru nchiderea Coridorului Ascendent dupa terminarea
nmorm3ntarii. Aceste ,locuri erau mult prea mari pentru a aea loc n
alta parte a piramidei. Exista doada ca erau spri$inite pe grin)i de lemn
montate n cruce, suficient de sus fata de podeaua Galeriei astfel nc3t
cortegiul sa poata trece pe su, ele n timpul nmorm3mtarii. 7upa aceea
peretii se retrageau si lasau n urma lor un grup de lucratori care scoteau
grin)ile din lemn , las3nd ,locurile de granit sa nchida Coridorul
Ascendent.

Proced3nd astfel ei ram3neau ,locati n interiorul piramidei, n
spatele ,locurilor de piatra , n parte dinspre camera mortuara. Ei aeau
totusi o camera de iesire, deoarece nu exista n remea *egatului #echi
o,iceiul de a ngropa si muncitorui odata cu faraonul. Calea de iesire era
printr-un culoar foarte ngust ce ducea de su, o piatra din coridorul
superior, de la capatul Marii Galerii, merg3nd n $os prin corpul piramidei,
pentru a iesi mai $os de coridoril inferior. "esind muncitorii ,locau acest
culoar c3t si culoarul care ducea catre suprafata exterioara si intrare. Este
deose,it de interesanta referirea la o usa plata care putea sa fie ridicata.
Se pare ca intrarea originala prin m,racamintea sa, din calcar de 9ura,
fusese camuflata pentru a nu se deose,i de restul suprafetei piramidei.

Marea Piramida mai are nca un secret, dar acesta se afla n afara ei.
+n -.&A un t3nar arheolog egiptean, !ama al-Mmalla5h, a primit sarcina
de nlatura fragmentele de pietre de pe latura sudica a piramide. El a gasit
o serie de A- de ,locuri de calcar de 9ura, care ramasesera m,inate
perfect. Acestea acopereu un put de /( metri, lungime, sapat n roca de la
,a)a piramidei. Putul aea o margine tencuita astfel nc3t ,locurile de
calcar l nchideau etans.+n interiorul putului a fost gasita o ,arca
egipteana antica perfect pastrata si compusa din -%BA de piese de lemn,
nea3nd nici macar un cui de metal. ;arcile constituiau o componenta
importana a ritialului funerear si erau considerate drept necesare faraonlui
mort, pe lumea cealalta. Erau numite fie ,arci funerare, fie ,arci solare,
consider3ndu-se ca cel putin doua dintre ele ar seri faraonului pentru
calatoria dea-lungul )ilei cu )eul- soare pe aceasta lume, si n timpul noptii
pe su, pam3nt.

Mai exista re-un secret nedescoperit al Marii PiramideE "mediat n
spate si dincolo de putul unde era gasita prima ,arca se afla o serie de
,locuri de piatra, deasupra unui alt put .Exista motie sa credem ca acolo
se afla ngropata o ,arca asemanatoare.

Marea Piramida este una dintre Cele B Minuni ale Lumii-cea mai
eche si singura care a supraietuit aproape n ntrgime si care a aut
ntodeuna un efect i),itor asupra mintii omenesti.
2. Gradinile suspendate ale Semiramidei
Istoric


"Gradinile suspendate ale Semiramidei" - o expresie de partu termeni continand
doua inadvertente: gradinile palatului din Babilon nu erau suspendate, iar
Semiramida nu putea sa le construiasca fiindca n-a existat... Legenda atat de
frumoasei si energicei Semiramida (care a inspirat, de-a lungul anilor, scriitori ca
Voltaire si Crbillon, compo!itori ca "ossini si foarte multi artisti plastici# intemeierea
orasului Babilon si initiativa unor lucrari ar$itectonice monumentale% unii istorici mai
vec$i (&erodot# si mai noi au incercat s-o identifice cu Sammuramat care (intre '()-
'(* i.e.n.# a guvernat Babilonul ca regenta pentru fiul ei, regele asirian +ded-,irairi
---. .ricum, c$iar admitand identitatea Semiramida-Sammuramat (deloc certa#,
celebrele gradini nu-i pot fi atribuite, fiind construite cu peste doua veacuri mai tar!iu,
de ar$itectii regelui ,abucodonosor -- (cca. *(/-/*0 i.e.n.#, mai putin cunoscut in
calitatea sa de ctitor al unor monumente remarcabile, cat prin faptele sale de arme,
printre care cucerirea -erusalimului.
Legenda relatea!a ca regele ,inus, casatorit cu Semiramida, vrand sa-i alunge
frumoasei regine plictisul si sa-i ofere un mediu mai atragator si mai potrivit cu
peisa1ul asirian cu care era obisnuita, a poruncit sa se inalte gradinile suspendate.
2e fapt, ele nu erau "suspendate", ci dispuse in terase care se inaltau in trepte,
formand un fel de scara uriasa, sub terase aflandu-se incaperi de locuit. 2aca luam
in consideratie suprafata imensa a gradinilor (cca. 3/((( m.p. dupa cele mai
plau!ibile evaluari#, precum si faptul ca ar$itectii babilonieni ai vremii nu cunosteau
nici c$eia de bolta, nici arcul si ca de grin!i metalice nici nu putea fi inca vorba, unicul
material de constructie fiind piatra, este limpede ca gradinile "suspendate" se
odi$neau pe o adevarata padure de cloane.
Cum a fost re!olvata problema foarte dificila a impermeabilitatii teraselor aflam din
textul lui 2iodor: "Aceste blocuri erau acoperite cu un strat de trestii imbibate in
asfalt; pe acest strat urma un rand dublu de caramizi arse legate cu asfalt; la randul
lor, acestea erau acoperite cu foi de porumb pentru a impiedica infiltrarea apei si
patrunderea ei in fundatii. Pe acest strat se gasea o masa de pamant vegetal
suficienta pentru ca arbori cei mai mari sa prinda radacini. AScest sol artificial era
plin de arbori de toate speciile, in stare de a fermeca privirea prin marimea si
frumusetea lor".
-n privinta irigarii gradinilor, 2iodor este destul de sumar: "Coloanele se ridicau
treptat lasand sa patrunda lumina printre spatiile dintre ele [...]. Una singura dintre
aceste coloane era goala de la varf pana la baza; ea continea masini idraulice care
pompau din fluviu o mare cantitate de apa, fara ca nimeni sa vada ceva din e!terior".
+r$eologul german "obert 4olde5e6, care a intreprins sapaturi la Babilon in al doilea
deceniu al veacului nostru, vorbeste de "... trei puturi sitate alaturat, in serie" unul
central, cu sectiune patrata, alte doua, cu sectiune ovala. Pentru aceasta dispozitie
nu se poate gasi alta e!plicatie decat ca este vorba de o masina idraulica
functionand pe acelasi principiu ca un aparat cu galeti, cu lant". +ceste doua
mentiuni (intre care s-au scurs peste doua milenii# sunt departe de a ne oferi o
imagine cat mai cuprin!atoare a sistemului de irigare a gradinilor babiloniene -
reali!are inginereasca de prim rang.
+sta!i, pe locul gradinilor nu se mai afla decat un singur arbore - un #amaris
orientalis (soi inrudit cu catina de prin partile noastre# - ultim martor solitar al
vegetatiei bogate de mult. 7impul, necrutator, a distrus totul% si nu numai timpul, ci si
oamenii: cu multi ani in urma, carami!ile si coloanele de piatra au fost utili!ate la
construirea unui dig de-a lungul 8ufratului. 2ar nu se cuvine sa-i 1udecam pe oameni
cu prea mare asprime: gradinile erau menite sa-i desfete pe regi, pe cand stavilirea
apelor ii ocroteste si-i $raneste pe cei multi...
3. Statuia lui Zeus
Istoric



In Grecia continentala (Thessalia), la poalele muntelui Cronion, nu departe de tarmul Marii
Ionice, se afla Olimpia - asezare vestita in toata lumea helenica nu prin proportiile sau
potentialul ei militar, ci pentru faptul ca era principalul centru inchinat cultului lui Zeus si
locul desfasurarii jocurilor olimpice !apte drumuri duceau spre Olimpia, intre care calea
sacra, lun"a de zece #ilometri, le"and tarmul marii de sanctuar - drum lun", strajuit de o parte
si de alta de temple, altare, statui $reme de peste un mileniu, in perioada desfasurarii
solemnitatilor si intrecerilor prilejuite de jocurile olimpice, "reci din %uropa si &sia Mica,
prieteni sau dusmani, uitau rivalitatile si suspendau conflictele, indreptandu-se spre sanctuarul
lui Zeus, incarcati cu daruri, pre"atiti sa asiste la ceremonii intr-un spirit de solidaritate
panhelenica
Templul lui Zeus, a carui constructie a fost terminata in anul '() ien, avea, dupa toate
pro*a*ilitatile, +' de metri lun"ime si aproape ,- de metri latime Constructia a fost
incredintata lui .i*on din %leea, decorarea frontului anterior (reprezentand lupta lui /elops cu
Oenomaos) lui /aconios din Mendes, iar a frontului posterior (lupta centaurilor cu lapitii) lui
&lcamenes
&ici, in acest impresionant edificiu, a fost asezata statuia lui Zeus, pe care sculptorul 0idias
l-a reprezentat cu sprancenele incruntate - caci Zeus manuia si ful"erele (mai tarziu, romanii il
vor numi 1upiter Tonans) 0idias a fost, fara indoiala, cel mai pretuit dintre sculptorii vremii -
mai cele*ru decat contemporanii sai Miron (2Discobolul2) si /oliclet (2Doryphor2)3 s-a nascut
intre '45-'4( ien si pro*a*il ce era atenian de vreme ce /ericle o*isnuia sa-i ceara sfatul in
le"atura cu tre*urile Cetatii3 cunoastem numele tatalui sau, caci (dupa cum ne relateaza
/ausanias) pe soclul statuii lui Zeus se afla "ravata inscriptia 2Fidias Atenianul, fiul lui
Charmidas, m-a creat23 de asemenea cunoastem trei dintre operele sale cele mai insemnate,
doua statui ale &tenei, una criselefantina (din aur si fildes) si una din *ronz, precum si statuia
lui Zeus Olimpicul3 in sfarsit, stim ca a murit in jurul anului '67 ien, informatie care ne
ajuta sa sta*ilim cu oarecare apro8imatie anul inau"urarii statuii din Olimpia, trecuta printre
Cele sapte minuni ale lumii vechi.
9aca pornim, asadar, de la faptul ca 0idias si-a petrecut ultimii ani ai vietii la Olimpia si ca
lucrarea sa anterioara, statuia &tenei /arthenos, a fost inau"urata in '6- ien, ne ramane,
pentru statuia lui Zeus Olimpicul, intervalul '6)-'67 ien %ste, desi"ur, o ipoteza *azata pe
conjuncturi (foarte pro*a*ila de altfel) in lipsa unor informatii e8acte3 !tra*on si /ausanias
ne-au lasat descrieri amanuntite ale impunatoarei statui, despre care vor*esc cu admiratie si
respect, dar nu mentioneaza nicaieri anul inau"urarii - lucru firesc daca tinem cont ca !tra*on
si-a redactat Geo"rafia cu peste patru veacuri mai tarziu, iar 29escrierea %ladei2 a lui
/ausanias dateaza din secolul II en
Infatisarea statuii ne este cunoscuta astazi - mai *ine cunoscuta decat a celorlalte 2minuni2
(*ineinteles cu e8ceptia Marii /iramide, care a rezistat pana in zilele noastre) - din descrierile
autorilor pomeniti mai sus si din ima"ini pastrate pe alte monumente si pe cateva monezi
!tatuia, inalta de 7( metri il infatisa pe Zeus sezand pe un tron si (ne spune !tra*on) 2aproape
ca atingea plafonul cu capul si vazandu-l nu te puteai impiedica sa gandesti ca, daca s-ar
ridica in toata inaltimea sa, ar ridica acoperisul edificiului2 Tronul, din a*anos si *ronz, cu
*ratele sustinute dse sfincsi, era *o"at impodo*it cu fildes, aur si pietre pretioase Trupul
zeului era din lemn de a*anos, acoperit cu fildes, pe portiunile reprezentand pielea, iar
im*racamintea si incaltarile turnate cu aur3 pe cap, o coroana din frunze de maslin, in mana
dreapta o statuie reprezentand-o pe :i#;, zeita $ictoriei, iar in cea stan"a un sceptru pe care
se afla un vultur
0aptul ca 0idias a ales materialele tehnicii criselefantine - lemn im*racat in fildes si aur -
ridica unele nedumeriri, stiut find ca aceste materiale sunt mai fra"ile ca marmura si mult mai
fra"ile ca *ronzul3 *a mai mult< marmura si *ronzul sunt infinit mai potrivite conceptiei
artistice "recesti dominata de simplitate si sinceritate O e8plicatie ne propun G si T
Chitulescu (in !apte monumente cele*re ale antichitatii, %ditura tehnica, =ucuresti, 74+4)<
20olosirea tehnicii criselefantine era foarte rara si (aplicata) numai atunci cand oamenii
doreau sa ofere zeilor o marturie e8ceptionala a pietatii, recunostintei sau, poate mai omenesc,
a vanitatii lor Caci si aceasta minune a lumii antice, ca si celelalte, s-a nascut mai putin din
intentia unui oma"iu pios decat din dorinta de a uimi, de a minuna>2
:u se cunosc imprejurarile in care a disparut statuia, dar nici in aceasta privinta nu lipsesc
ipotezele Mai intai, decaderea Olimpiei ca urmare a edictului imprial din 646, care interzicea
ceremoniile (si jocurile olimpice)3 doi ani mai tarziu, e8peditiile de prada ale "otilor, mari
amatori de aur (nu stim ce cantitate de metal pretios a folosit 0idias la statuia lui Zeus, dar
avem o cifra e8acta pentru cea a &tenei /arthenos, 77(, #ilo"rame de aur, iar Zeus Olimpicul
avea dimensiuni mai mari si podoa*e mai *o"ate)3 in sfarsit, nu tre*uie sa uitam decretul din
',+ en al imparatului Teodosie II prin care se poruncea distru"erea lacaselor de cult pa"ane -
decret care venea sa se adau"e edictului imperial din 646 &lte ipoteze nu e8clud pieirea
statuii in incendiul care a mistuit templul in '5- sau in incendiul care a distrus, in ')(, o *una
parte din Constantinopol, unde ar fi fost transportata din ordinul imparatului
9ar toate acestea sunt numai ipoteze, deocamdata neverificate prin te8te sau pe alta cale
Cercetari intreprinse la Olimpia (de en"lezul !pencer !tanhope, francezul ?uatremere de
?uinc@, "ermanul %rnest Curtius si multi altii) au scos inca in cursul veacului trecut la lumina
mii de o*iecte - intre care peste o suta de statui si *asoreliefuri, din *ronz, marmura si piatra -
dar nici urma a statuii lui Zeus Olimpicul Ceea ce este iarasi in masura sa ne starneasca unele
(amare) reflectii in le"atura cu distru"atoarea sete de aur, careia vreme de veacuri omenirea i-
a platit "reu tri*ut si care a marit considera*il fra"ilitatea materialelor tehnicii criselefantine
atat de a"reata de neintrecutul 0idias
. !emplul lui Artemis
Istoric
In &sia Mica, la %fes, patria filosofului Aeraclit , se afla templul &rtemisei (9iana la
romani), zeita naturii, ocrotitoarea vanatorilor si pastorilor, iar mai tarziu a oraselor si navelor
avantate pe mareConstruirea unui sanctuar de proportii aprecia*ile in aceasta re"iune
z"altaita frecvent de cutremure a pus unele pro*leme, rezolvate prin ale"erea unui tern
mlastinos peste care s-au asezat straturi de car*une de lemn si saci cu pietre3 se pare ca
aceasta solutie s-a dovedit eficace< nu cutremurele au distrus impunatorul edificiu de-a lun"ul
veacurilor, ci raz*oaiele, jaful, intoleranta reli"ioasa si furia unui ne*un o*sedat de
cele*ritate
9aca in cazul "radinilor *a*iloniene nu cunoastem numele nici unuia dintre arhitectii si
in"inerii constructori, in cel al templului din %fes - al &rtemisionului - numele (mentionate de
Aerodot $itruviu si altii) a*unda< /i8odarus, cio*anul care a dscoperit din intamplare
depozitul de marmura al*a3 Chersiphron, Meta"ene si /acanius care au ima"inat sisteme
in"enioase pentru transportul "relelor coloane monolite si arhitravelor masive ce inconjurau
capitelurile3 arhitectii /aeonios si 9emetrios au terminat constructia, care (dupa cum ne spune
/liniu cel =atran), a durat ,,5 de ani3 a inceput in preajma anului +(5 ien, templul a fost
inau"urat in '65 ien Cresus, re"ele .idiei si cuceritorul %fesului, a pus la dispozitie fonduri
enorme tre*uitoare constructiei, si nu numai Cresus< sirul du*lu de 7,) de coloane de
marmura al*a inalt de 7- metri care inconjurau altarul cu statuia zeitei tre*uiau sa aminteasca
(spune le"enda) de cei 7,) de principi care s-au ruinat pentru a ridica templul
In prima sa forma templul artemisei n-a rezistat decat trei sferturi de veac< in 6(+ ien, un
incendiu l-a distrus complet Bn autor mai nou (G =uscher in Ma"azin Istoric, nr +-C74),)
ne propune o e8plicatie verosimila< 2...marmura nu forma decat scheletul, toti peretii subtiri
fiind din lemn. Tocmai despartiturile interioare au fost cele mistuite de foc. La randul ei, sub
actiunea caldurii degaate de incndiu, marmura !care nu este altceva decat un carbonat de
calciu pur" s-a degradat, pierzand acidul carbonic, nemairamanand din ea decat calciul,
care s-a spulberat la prima ploaie2
Incendiul - care conform le"endei s-ar fi produs chiar in noaptea nasterii lui &le8andru cel
Mare (,7 iulie 6(+ ien), fiul re"elui 0ilip al Macedoniei - a fost provocat in mod intentionat
de un anume Aerostrat, care astfel vroia sa intre in istorie, facandu-si numele nemuritor Trei
decenii mai tirziu, &le8andru - cuceritor al unei mari parti a .umii $echi, inclusiv a %fesului -
s-a oferit sa suporte toate cheltuielie de refacere a templului3 efesienii au refuzat cu politete si
mult tact "eneroasa oferta, au incredintat - in anul 6(5 ien - lucrarile de reconstruire
arhitectului 9einocrates din %"ipt, devenit ulterior arhitectul lui &le8andru cel Mare si autorul
planului orasului &le8andria, si sculptorului !copas, fondurile friind procurate tot din danii
ale re"ilor si principilor locali, din vinzarea coloanelor vechiului templu si (dupa cum ne
informeaza !tra*on) din aurul *ijuteriilor daruite de femeile din %fes
:oua constructie era si mai impunatoare, podoa*ele si mai *o"ate 9e-a lun"ul veacurilor,
&rtemisionul a fost nu numai centrul spiritual al cultului 9ianei, ci a devenit un adevarat
muzeu al artelor plastice, cum am spune astazi3 sculpturilor lui !copas li s-au adau"at cele ale
lui /ra8iteles si opere ale unor pictori cele*ri, ca &pelles (ori"inar chiar din %fes), autorul
unui ta*lou infatisandu-l pe &le8andru calare - ta*lou pentru care a primit douazeci talanti de
aur (circa (55 #" de aur >)
De"ii cuceritori ai %fesului, ori"inari fie din &sia Mica (.idia, /er"a), fie din Grecia
continentala (Macedonia, au respectat intotdeauna lacasul inchinat &rtemisei, *a de multe ori
au contri*uit la impodo*irea lui :u tot asa au procedat "otii care, navalind in &sia Mia,
jefuiesc (in ,+, en) %fesul, despind artemisionul de toate podoa*ele lui Defacut cu "reu si in
conditii de saracie, sanctuarul este definitiv parasit dupa edictul din anul 64, prin care
imparatul Teodosie I hotara inchiderea tuturor edificiilor de cult pa"ane de pe teritoriul
imperiului roman 1aful care a urmat a durat peste un mileniu3 in (6,-(6), &nthemios din
Tralles si Isidor din Milet, cu sprijinul imparatului 1ustinian, reusesc sa transporte opt coloane
de marmura verde la =izant, folosindu-le la construirea *isericii !f !ofia3 alte materiale au
fost utilizate la construirea *azilicii !f Ioan din %fes si a unei citadele - desi, dupa cum se
stie, marmura este un material foarte putin potrivit lucrarilor de fortificatii3 urme au lasat si
trecerea ara*ilor (cca )55 en), apoi ocupatia %fesului de catre turcii sel"iucizi (dupa 7545) si
lun"a perioada de lupte dintre cruciati si musulmani, care a durat aproape doua veacuri !i
iata-i pe arheolo"ii si arhitectii din zilele noastre incercand sa reconstituie artemisionul dupa
coloanele aflate la !f !ofia (astazi Muzeul &@asof@a) cu ajutorul celor doua capiteluri ionice
(si alte fra"mente de la =ritish Museum din .ondra) al materialelor dez"ropate la fata locului
de en"lezii 1 T Eood si 9 G Ao"arth, al fra"mantelor "asite la temeliile caselor din &@a-
!olu# - modesta asezare situata pe o colina din apropierea fostului sanctuar 9intre aceste
incercari de reconstituire, cea mai verosimila pare cea produsa de & % Aenderson
In sfarsit, un fapt ale carui aspecte tin deopotriva de *izar si de "rotesc< Aerostrat, cel care a
incendiat &rtemisionul ca sa devina cele*ru - senatul efesian emises un decret prin care
interzicea, su* pedeapsa cu moartea, pronuntarea numelui *lestemat - fi"ureaza astazi in
numeroase enciclopedii si diferite lucrari (nici cea de fatza, dupa cum vedem, nu face
e8cceptie), *ucurandu-se asfel de o anume (trista si falsa) cele*ritate
( Colosul din Dodos
Istori"
#olosul din Rodos
-nsula "odos, ase!ata la numai 0/ 9m de coasta +siei :ici, era una dintre verigile lantului care,
trecand prin Creta, lega +sia de 8uropa.
-n antic$itate, locuitorii insulei "odos au dorit sa devina comercianti independenti. S-au straduit
sa ramana neutri, sa nu se ra!boiasca cu alte popoare, cu toate ca au fost de multe ori atacati si
cuceriti.
Se !ice ca expeditia lui 2emetrios contra "odosului era alcatuita din ;<( corabii, ce transpotrau
numeroase masini de asediu si peste =(.((( de ostasi, mai mult decat toata populatia "odosului.
-n fata acestei teribile amenintari locuitorii din "odos s-au pregatit de asediu si au infruntat eroic
pe 2emetrios, reusind sa re!iste aproape 30 luni. Locuitorii -nsulei "odos au reusit sa respinga
ostirea lui 2emetrios, a1utati fiind, in final, de catre >tolemeu.
+mintirea acestui eveniment trebuia imortali!ata intr-o forma grandioasa, care sa arate si sa
povesteasca intregii lumi si posteritatii re!istenta eroica a poporului. + fost construita o statuie
uriasa, in cinstea protectorului cetatii - !eul Soarelui, &elios - simbol maret al eliberarii lor.
+ceasta gigantica lucrare i-a fost incredintata sculptorului C$ares, care utili!and metalul re!ultat
din topirea masinilor de ra!boi parasite de 2emetrios, a ridicat, in decurs de 30 ani (0)0-0'(#
i.&r. celebra statuie numita Colosul din "odos.
Statuia a fost amplasata la intrarea intr-unul din porturi, dar nu se stie exact care dintre ele.
Stratul exterior din bron! a fost fixat pe un suport din metal. :ontarea statuii, goale pe dinauntru,
a fost inceputa de pe sol, iar pe masura ce lucrarile inaintau ineriorul era umplut cu pietre, pentru
a asigura a mai mare stabilitate.
2in nefericire, dupa numai /* de ani de triumfala dominatie asupra orasului si marii, Colosul s-a
prabusit in urma unui mare cutremur, in anul 00= i.e.n.
Cu toate eforturile depuse, statuia n-a mai putut fi refacuta. Locuitorii "odosului au fost sfatuiti de
un oracol sa nu refaca statuia deoarece ar fi de rau augur pentru oras, asa ca aceasta a ramas in
po!itia in care ca!use.
-n anul */* e.n., un calif a vandut unui negustor din 8mesa cantitatea de bron! provenind din
imensul Colos. -mpresionant este faptul ca imensa cantitate de bro! a fost transportata cu
a1utorul a )(( de camile, a1ungandu-se la conclu!ia ca statuia continea in 1ur de ;(( de tone de
bron!.
-n ceea ce priveste inaltimea statuii, ma1oritatea autorilor care au descris-o au aratat ca aceasta
avea intre ;(-;= m. -n afara de scopul sau memorabil, s-a presupus ca statuia servea si pentru a
calau!i corabiile, presupunandu-se ca intr-o mana colosul tinea o torta in care focul ardea
continuu.

Celebra statuie din $odos n%a dainuit decat &' de ani, ea fiind distrusa de un puternic cutremur.
Superstitia oamenilor vremii a facut ca imensa statuie sa nu fie reasezata pe soclul ei triumfal.
(ai mult, dupa noua secole, a sosit un negustor cu un sir de camile, pe care a incarcat bronzul,
astfel ca orice urma a veciului Colos a fost stearsa.
$. %arul din Ale&andria
Istoric
& fost considerat ultima dintre cele sapte minuni ale lumii antice Constructia 0arului, care a
folosit drept "hid marinarilor timp de aproape 7) secole (sec al III-lea iCh - secolul al FI$-
lea dCh), ar fi inceput prin anul ,4) iCh si a durat 7( ani .ucrarile au fost initiate de
/tolemeu I care se stin"e inainte de terminarea lor !tafeta e preluata de fiul sau, /tolemeu II
.ocul ales pentru ridicarea farului e insula /haros, in locul actualului 0ort ?uat*a@, care
dateaza de la sfarsitul secolului al F$-lea si care a fost construit, partial, cu *locuri de piatra
provenind din far
:umeroasele cutremure de pamant care au avut loc in re"iune intre secolele al I$-lea si al
FI$-lea au su*rezit 0arul, distrus aproape in intre"ime in 7656 In 76'4, I*n =attGta, relata si
el despre starea su*reda a 0arului
In secolul al F$-lea e construita in insula o citadela pentru a proteja orasul de amenintarea
Imperiului otoman 0arul nu a fost construit doar pentru a-i proteja pe marinarii aflati in lar"ul
coastelor &le8andriei, ci si ca mijloc de propa"anda, monumentul fiind un sim*ol al orasului
%8istau aici o serie de constructii la fel de cele*re precum 0arul dar acesta le-a surclasat prin
forta sim*olica pe care si-a pastrat-o si azi
Geo"raful "rec !tra*on mentiona faptul ca 0arul a fost construit din piatra al*a (un calcar
local) care are particularitatea de a deveni dura in contact cu apa O parte din constructie a
fost insa realizata cu "ranit din &ssuan !tudiul documentelor, al mozaicurilor, al monezilor
*atute in &le8andria intre secolul I iCh si sec al II-lea dCh si al unui mormant antic (sec al
II-lea dCh) din Taposiris Ma"na, aflat la '5 #m de &le8andria, mai e8act a unei copii reduse
a 0arului aflat pe acest mormant, au dus la o serie de concluzii
0arul a fost o constructie cu 6 etaje, cu o inaltime de 76( de metri, avand o *aza patrata, o
coloana octo"onala si un mic turn rotund montat pe o statuie !e presupune ca raza sa de
vizi*ilitate era de apro8imativ (5 de #m (5 de incaperi erau destinate pentru personalul de
intretinere si pentru depozitarea com*usti*ilului
Camerele pentru depozitarea com*usti*ilului erau amenajate in jurul unei rampe interioare
suficient de lar"a pentru a permite trecerea animalelor de povara incarcate cu com*usti*ilul
aferent si care avea acces la o terasa inconjurata de patru tritoni sufland in cornuri %tajul al
II-lea era de forma octo"onala si masura 6' metri inaltime si 7-,65 metri lar"ime, fiind
prevazut cu o scara interioara care urca la cel de-al III-lea etaj &cesta era de forma rotunda si
avea 4 metri inaltime, fiind prevazut cu o scara cu 7-5 trepte
In varful 0arului se afla o statuie, pro*a*il a lui Zeus, /oseidon sau Aelios % posi*il sa fi
e8istat toate aceste trei reprezentari care au fost inlocuite pe rand In apa marii din fata fortului
?uat*ai au fost descoperite doua statui colosale Cea a lui /tolemeu II in ipostaza de faraon
iar cea de-a doua, o statuie a zeitei Isis, care au fost instalate in fata 0arului, fiind vizi*ile de
navi"atorii care intrau in port
!apaturile arheolo"ice in situl ?uat*ai au devenit sistematice in a doua jumatate a
secolului al FF-lea =locurile de piatra aflate pe fundul apelor au fost studiate incepand cu
anul 74+5 Ima"inile mai mult sau mai putin realiste ale 0arului inainte de 74+5 au fost
realizate in special pe *aza te8telor antice si a le"endelor Coro*orarea tuturor surselor de
informatie e8istente a fost facuta prima oara dupa 74+5 iar in 74)( a fost pu*licat primul
articol stiintific asupra acestui sit antic In 744' au fost recenzate peste 6555 de *locuri de
piatra si numeroase fra"mente de coloane
7. Mausoleul din Halicarnas
"Am descoperit in Halicarnassus un monument gigant, cum nu a
avut nici un om mort, impodobit extrem de fin cu statui
reprezentand cai si oameni, sculpturi realistice din cea mai buna
marmura." [Regele Maussollos in "Dialogurile celor morti" ale lui
ucian!
&semanator marii piramide, vizitam, acum, locul de inmormantare al unui re"e
antic Totusi, mausoleul este diferit - atat de diferit de piramida incat si-a casti"at o
reputatie - si un loc in lista minunilor lumii - dar pentru alte motive 9in punct de
vedere "eo"rafic este aproape de Templul lui &rtemis Iar ce-i fascina pe vizitatori
era frumusetea sa, nu dimensiunile
Lo"atie
In orasul =odrum (in antichitate - Aalicarnassus) lan"a Marea %"ee, in sud-vestul
Turciei
Istorie
Cand persii si-au e8tins re"atul ajun"and in Mesopotamia, nordul Indiei, !iria,
%"ipt, si &sia Mica, re"ele nu putea sa controleze vastul sau imperiu fara ajutorul
"uvernatorilor locali .a fel ca alte provincii, re"atul Caria din vestul &siei Mici era
atat de departe de capitala /ersiei incat era, practic, autonom 9in 6)) pana in 6(6
iAr a domnit re"ele Mausollos, care a mutat capitala la Aalicarnassus :imic nu
este mai interesant despre viata Mausoleului decat constructia sa /roiectul a fost
conceput de sotia si de sora sa, &rtemisia, iar constructia cladirii este posi*il sa fi
inceput in timpul vietii re"elui Mausoleul a fost terminat in jurul anului 6(5 iAr,
la 6 ani dupa moartea lui Maussollos, si la un an dupa cea a surorii sale &rtemisia
Timp de 7+ secole, mausoleul a ramas in conditii *une, pana cand un cutremur a
cauzat niste stricaciuni la acoperis si la coloane .a inceputul secolului F$,
Cavalerii !f Ion din Malta au invadat re"iunea si au construit un mare castel pentru
cruciati Cand au decis sa-l fortifice in 7'4', ei au folosit pietrele mausoleului /ana
in 7(,,, aproape fiecare piatra din mausoleu a fost folosita pentru constructii
C&stazi, marele castel e8ista inca in =odrum, iar piatra fina si *locurile de marmura
se pot vedea in zidurile sale Bnele dintre sculpturi au supravietuit, iar astazi sunt
e8puse la =ritish Museum, in .ondra !culpturile reprezinta *ataliile dintre "reci si
amazoane .a locul mausoleului nu a ramas decat temelia a ceea ce a fost una din
Marile Minuni lae .umii &ntice
Des"riere
Cladire avea forma dreptun"hiulara, cu dimensiunea de apro8imativ '5 m pe 65 m
9easupra temeliei era un podium cu trepte pe la carui fete erau diferite sculpturi
Camera mortuara si sarcofa"ul din ala*astru al*, decorate cu aur, erau pe podium,
inconjuratede coloane in stil ionic
Inca din secolul FIF au avut loc e8cavatii arheolo"ice la locul Mausoleului &ceste
e8cavatii, impreuna cu descrierile detaliate ale istoricilor "reci din antichitate, ne
dau o idee destul de *una despre forma si aspectul sau O reconstituire a partii mai
scurte a mausoleului ilustreaza natura lacoma a artei si arhitecturii sale o cladire
pentru un re"e a carui nume este sar*atorit in toate marile morminte din ziua de azi
-- mausoleurile