Stabilitatea Autovehiculului Mercedes 509 Cdi

STABILITATEA AUTOVEHICULULUI MERCEDES 509 CDI
http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/STABILITATEA-AUTOVEHICULULUI-M45832.php[19.05.2014 7:41:54]
selecteaza
DOCUMENTE SIMILARE
STABILITATEA AUTOVEHICULULUI
MERCEDES 509 CDI
TERMENI importanti pentru acest
document
: stabilitatea longitudinala autovehiculului : stabilitatea
transversala : : stabilitatea autovehiculelor cu roti :

Username / Parola inexistente
Login Register

Home Documente Upload Resurse Alte limbi

CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri
Calculatoare
Casa masina
Didactica pedagogie
Diverse
Educatie
Finante
Geografie
Istorie & politica
Legislatie
Limba
Management
Sanatate
Tehnologie
Aeronautica Comunicatii
Electronica
electricitate
Merceologie
Tehnica
mecanica
Tehnica mecanica
+ Font mai mare | - Font mai mic
Stabilitatea autovehiculului reprezinta capacitatea acestuia de a nu
aluneca, patina, derapa sau rasturna pe drumuri orizontale, cu inclinare
longitudinala sau transversala, in curbe, atat in timpul deplasarii cat si in
repaus.
1. Stabilitatea longitudinala
Piederea stabilitatii longitudinale se manifesta sub forma:
- rasturnarii in raport cu una din puntile autovehiculului;
- alunecarii sau patinarii longitudinale pe suprafata drumului.
Pierderea stabilitatii longitudinale este posibila:
- la urcarea sau coborarea pe drum cu inclinare longitudinala
fata de orizontala sub un unghi mare;
- in timpul demarajului sau franarii;
- la deplasarea pe drum orizontal cu viteza excesiv de mare.
1.1. Stabilitatea longitudinala la alunecare
Se considera un autovehicul cu doua punti, cea din fata motoare,
care are o miscare accelerata pe un drum de calitate buna, cu inclinare
longitudinala a acestuia sub un unghi .
Fig. 1. Schema fortelor ce actioneaza asupra autovehiculului la deplasarea lui pe un
drum cu inclinare longitudinala
Pe baza ecuatiei de momente fata de punctul A, considerand ca autovehiculul se deplaseaza cu viteza redusa si
constanta pe un drum de calitate buna ( ; ; ) si tinand seama de conditia de patinare a
autovehiculului ( ) se obtine unghiul rampei maxime la care incepe alunecarea longitudinala
sau patinarea rotilor motoare:
(1)

Cautare
selecteaza
1.2. Stabilitatea longitudinala la rasturnare
1.2.1.La urcare
Criteriul de stabilitate longitudinala este dat de marimea reactiunilor deoarece rasturnarea se produce in
jurul puntii din spate.
Pe baza ecuatiei de momente fata de punctul de rasturnare B si tinand cont de ipotezele de la paragraful
anterior, prin conditia de mentinere a stabilitatii longitudinale la limita ( ) se obtine unghiul rampei maxime la
care stabilitatea longitudinala este la limita:
(2)
Daca rasturnarea autovehiculului nu este precedata de alunecarea longitudinala a acestuia, atunci trebuie
indeplinita conditia limita de stabilitate la rasturnare:
(3)
1.2.2.La coborare
Criteriul de stabilitate longitudinala este dat de marimea reactiunilor pentru ca rasturnarea se produce in
jurul puntii din fata.
In acest caz unghiul pantei maxime la care stabilitatea longitudinala la rasturnare este la limita, este dat de
relatia:
(4)
Daca rasturnarea autovehiculului nu este precedata de alunecarea longitudinala a acestuia, atunci trebuie
indeplinita conditia limita de stabilitate la rasturnare:
(5)
Daca autovehiculul se deplaseaza pe un drum orizontal, viteza maxima cu care se poate deplasa acesta
(stabilitatea fiind la limita) este:
(6)
Pentru asigurarea sigurantei in circulatie este necesar ca:
(7)
de unde rezulta conditiile pentru care nu este posibila rasturnarea longitudinala, fiind precedata de patinarea rotilor
motoare, la urcare, respectiv la coborare:
(8)
In figurile 2, 3, 4, 5, 6 se va perzenta variatia unghiurilor limita la alunecare si rasturnare si factorii care influenteaza
aceasta variatie.
Fig.2. Variatia unghiului limita la rasturnare in urcare si in coborare in functie de variatia distantei dintre puntea spate
si centrul de greutate.

Se observa ca odata cu repartizarea incarcaturii mai in fata autovehiculul va putea urca o panta cu inclinare
longitudinala mai mare fara a se rasturna in jurul puntii din spate dar in acelas timp i se va reduce posibilitatea de a
cobori pante cu inclinare mare rasturnarea avand loc in jurul puntii fata.
Fig.3. Variatia unghiului limita la rasturnare in urcare si in coborare in functie de variatia inaltimii centrului de greutate.
Se observa ca odata cu incarcarea autovehiculului centrul de greutate va cobori mai jos rezultand o posibilitate
bmai mare de a urca side a cobori panta fara ca rasturnarea sa apara.
Fig.4. Variatia unghiului limita la alunecare pe diferite cartegorii de drum.
Seobserva ca odata cu imbunatatirea starii drumului creste coeficientul de aderenta rezuland posibilitatea de a
urca sau cobori pante cu inclinatii mai mari fara a aluneca

Fig.5. Variatia unghiului limita la alunecare pe diferite cartegorii de drum in functie de variatia distantei dintre puntea
fata si centrul de greutate.
Se observa ca odata cu repatizarea incarcaturii mai mult in spate ungiul limita la alunecare va creste rezultand
posibilitatea de a urca pante mai mari fara ca autovehiculul sa alunece. Invers ca in cazul rasturnarii se intampla si in
cazul in care autovehiculul se incarca inaltimea centrului de greutate scazand va rezulta posibilitatea aparitiei
alunecarii autovehiculului pe pante mai putin inclinate lucru care se observa in figura 6.
Fig.6. Variatia unghiului limita la alunecare pe diferite cartegorii de drum in functie de inaltimea centrului de greutate.
Fig.7. Variatia vitezei critice de deplasare pentru care stabilitatea este la limita in fuctie de incarcarea autovehiculului.
In figura 7 se poate observa ca odata cu crestere incarcarii atovehiculului viteza critica cu care se poate
deplasa autovehiculul fara sa apara pierderea stabilitatii longitudinale pe un drum drept creste iar viteza critica pentru
autovehiculul neincarcat este mult superioara vitezei maxime a autovehiculului
2. Stabilitatea transversala
Pierderea stabilitatii transversale se poate produce:
prin derapare (alunecare laterala);
prin rasturnare laterala, care poate avea loc:
sub actiunea componentei transversale a fortei centrifugale ce apare la deplasarea in viraj;

sub actiunea componentei paralele cu drumul a greutatii autovehiculului la deplasarea lui pe un drum
cu inclinare transversala.
Daca inclinarea transversala a drumului este foarte mare, deraparea sau rasturnarea laterala poate avea loc si
in cazul deplasarii rectilinii a autovehiculului.
In figura 8 reactiunile laterale ale rotilor si echilibreaza forta centrifuga de inertie care ia nastere la
deplasarea autovehiculului in viraj. Momentul de inertie ia nastere la deplasarea curbilinie neuniforma, datorita
masei autovehiculului la rotirea lui in jurul centrului de greutate (se opune virajului).
Fig. 8. Schema fortelor ce actioneaza asupra autovehiculului in viraj,
pe un drum cu inclinare transversala
2.1. Stabilitatea transversala la alunecare
Considerand ca viteza autovehiculului v si raza de viraj R sunt constante, pe baza conditiei de mentinere a
stabilitatii transversale la derapare, avem:
(9)
in care: - este coeficientul de aderenta transversal;
, - reactiunile normale la rotile din stanga, respectiv din dreapta autovehiculului;
- unghiul de bracaj al rotilor de directie fata de puntea spate.
Tinand seama de expresia fortei de inertie se obtine unghiul limita la derapare:
(10)
Viteza limita cu care se poate deplasa autovehiculul in viraj, la limita deraparii este:
(11)
2.2. Stabilitatea transversala la rasturnare
Se considera autovehiculul in viraj pe un drum cu inclinare transversala . Rasturnarea transversala se
produce in raport cu punctul S (Fig.2).
Considerand ca viteza autovehiculului v si raza de viraj R sunt constante, pe baza ecuatiei de momente fata de
punctul de rasturnare S, tinand seama de expresia fortei de inertie , prin conditia de mentinere a stabilitatii
transversale la rasturnare la limita ( ), se obtine unghiul limita de inclinare transversala a drumului , la care
stabilitatea transversala la rasturnare este la limita:
(12)
Viteza limita de deplasare a autovehiculului aflat in viraj pe un drum cu inclinare transversala , la care nu are
loc dar poate incepe rasturnarea laterala, este:
(13)
Rasturnarea transversala este posibila daca nu este precedata de deraparea laterala.
Avand in vedere ca deraparea autovehiculului nu este atat de periculoasa ca si rasturnarea acestuia, se pune
conditia ca alunecarea laterala sa aiba loc inaintea rasturnarii laterale:
, (14)
de unde rezulta:
(15)

Aceasta relatie este intotdeauna adevarata, chiar si la valori mari ale lui . In consecinta pierderea stabilitatii
transversale este caracterizata cel mai frecvent de alunecarea laterala si nu de rasturnarea transversala.
Conditiile de stabilitate aratate mai sus sunt valabile in situatia cand la rotile autovehiculului nu actioneaza si
forte tangentiale de tractiune sau franare. In realitate alunecarea si rasturnarea au loc mai repede decat in conditiile
de mai sus.
Fig. Variatia vitezei critice de derapaj si de rasturnare in functie de raza de viraj.
In figura 9 se observa faptul ca pe diferite categorii de drum autovehiculul va derapa la o viteza mai mica decat
cea la care ar aparea rasturnarea pentru raze de viraj intre 0 si 100 m pentru o inclinare transversala a drumului de
10 grade. De asemenea odata cu cresterea rayei de viraj viteza cu care este posibil virjul fara a se pierde stabilitatea
creste.
Fig. Variatia vitezei critice de derapaj si de rasturnare in functie de ungiul de inclinare transversal al drumului.
In figura 9 pentru o raza de viraj de 100 m lao variatie a unghilul de inclinare transversala a drumului de la 0 la
20 grade se obseva cresterea vitezei critice odata cu cresterea unghiului de inclinare transversala, astfel pentu o
inclinare mica a drumului autovehiculul nu poate efectua virajul cu o viteza mare.
DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Vizualizari: 303
Importanta:
Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru
a putea comenta
Creaza cont nou
Distribuie URL
Adauga cod HTML in site
Termeni si conditii de utilizare | Contact
SCRIGROUP 2014. All rights reserved
http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/STABILITATEA-AUTOVEHICULULUI-M45832.php
<a href="http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/STABILITATEA-AUTOVEHICULULUI-M45832.php" target="_blank" title="STABILITATEA
AUTOVEHICULULUI MERCEDES 509 CDI -
http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/STABILITATEA-AUTOVEHICULULUI-M45832.php">STABILITATEA AUTOVEHICULULUI
MERCEDES 509 CDI</a>

Stabilitatea Autovehiculului Mercedes 509 Cdi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stabilitatea Autovehiculului Mercedes 509 Cdi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STABILITATEA AUTOVEHICULULUI MERCEDES 509 CDI

S-ar putea să vă placă și