1.

Metodologia identificarii criminalistice

Identificarea criminalistica poate fi definita ca un proces de constatare a identitatii unei persoane,
obiecte sau fenomene aflate in legatura cauzala cu fapta ilicita, prin metode stiitifice criminalistice,
in scopul stabilirii adevarului in procesul judiciar.
Obiectul material al identificarii poate fi orice pers, fiinta sau lucru, orice el al lumii materiale,
susceptibil de a fi identificat dupa urmele create in campul infractional.
Obiectul identificarii este un obiect concret, nu numai prin natura sa, ci si prin insusi raportul cauzal
cu fapta cercetata.
Clasificarea ob identificarii:
Criteriu:
scop: obiecte scop si obiecte mijloc de identificare;
cautarii si identificarii: ob. cautate si ob. verificate (includ numai ob suspecte, mai putin
urmele create in campul infractional).
Principii: identitatii, delimitarii ob identificarii criminalistice in ob scop si ob mijloc de identificare,
stabilirii relative a caracteristicilor de identificare, dinamicitatii caracteristicilor de identificare.
etoda princp la care se recurge in identificarea criminalista a unei persoane, ob sau
fenomen aflat in legatura cu un fapt juridic este e!aminarea comparativa. Compararea el
caracteristice reflectate in urma descoperita la fata locului cu el caracteristice ale pers sau ob
cuprinse in sfera cercetarii face necesara in prealabil o analiza si sinteza a acestora.
"aze: delimitarea grupului persoanelor sau ob suspectate, determinarea ob concret,
identificarea p#z a ob scop.
2. Metode de examinare microscopica
area majoritate a investigatiilor criminalistice de laborator impun folosirea de metode sau
mijloace te$nico stiitifice necesare revelarii unor detalii caracteristice pe baza carora se poate
desfasura procesul de identificare a persoanelor si obiectelor, cat si efectuarii determinarilor
calitative si cantitative. %sfel este necesar sa se apeleze la instrumente optice sau electronice de
e!aminare.
&ipuri de microscoape optice: stereomicroscopul, microscopul comparator, microscopul de
polarizare, etc...
Microscopul comparator: are sistemul optic format din ' obiective si un singur ocular, impartit in
' campuri. Imaginile celor ' obiecte comparate sunt alaturate printr#un sistem de prisme in ocularul
microscopului, compararea realizandu#se prin stabilirea continuitatii lineare.
(eguli:
)ste necesar ca cele ' obiective sa aiba caracteristici identice;
Obiectele cercetate sa fie asezate in aceeasi pozitie;
Iluminarea sa se realizeze cu surse de lumina de acelasi tip si de intensitate egala.
Initial folosit pt compararea proiectilelor, acum nu numai in domeniul traseologiei, ci si in
cercetarea unor urme materiale: fir de par, resturi de imbracaminte.
MEB este un alt tip de microscop care foloseste vizualizarea specimenului pe o placa fotografica
gratie emisiei de electroni secundari care sunt realizati prin bombardarea primara cu electroni emisi
de catod deasupra specimenului care in prealabil a fost acoperit cu metal pe suport de grafit.
Concomitent cu bombardarea de electroni primari a suprafetei metalizate secundar se smulg alti
electroni din structura metalului. %cestia ajung pe pelicula fotografica si avem desenul
specimenului care se analizeaza de e!. firul de par. Puterea de marire este de *++.+++!. imaginea se
face prin scanare adica ,maturare- (imaginea apare punct de punct si se misca), imaginea este
bidimensionala sau pseudodimensionala
3. Metode de analiza spectrala
%paratele spectrale se impart in: spectrale cu prisma(se bazeaza pe fen de dispersie a luminii) si cu
retea (pe dispersia de catre o retea de defractie).
Componente mai importante: o sursa de lumina si un dispozitiv de observare si inregistrare a
spectrului.
Avantajele analizelor spectrale:
%naliza spectroc$imica se caract. prin precizie, sensibilitate si rapiditate;
Pt efectuarea ei nu sunt necesare cantitati mari de substante, uneori c$iar sunt de ajuns
cantitati infime;
%naliza spectrala este indispensabila in numeroase domenii ale criminalisticii: cercetarea
urmelor materie (organica, anorganica) sau a resturilor de materiale intalnite in incendii,
accidente de circulatie, in cercetare urmelor tragerilor cu armele de foc, a falsurilor, etc.
Precautii:
%naliza spectrala prin emisie are caracter distructiv, se apeleaza la ac metoda d. nu este alta
posibil de investigare stiitifica.
%naliza spectrala prin absorbtie este indispensabila in analiza lic$idelor, insa e!ista
posibilitatea producerii unor erori in analiza din cauza proceselor fizico#c$imice ce au loc in
probe sau aparaturii.
. Procedee de fotografiere la fata locului
!otografia judiciara reprezinta un procedeu important de fi!are a rezultatelor cercetarii. Cercetarii
la fata locului i se adauga in cazul savarsirii unor infractiuni ca omor, accidente de circulatie,
navale, aeriene, e!plozii soldate cu victime omenesti, tal$arii, etc filmarea sau inregistrarea pe
banda videomagnetica.
Procedeele de fotografiere la fata locului includ : fotografia de orientare, fotografia sc$ita,
fotografia obiectelor principale, fotografia de detaliu, fotografia urmelor si masuratorilor
fotografice.
1. !"#"$%A!&A 'E "%&E(#A%E
/erveste la fi!area imaginii intregului loc al faptei in scopul identificarii zonei in care a fost
savarsita infractiunea.
0e asemenea, se urmareste surprinderea acelor aspecte care pot oferi o anumita imagine asupra
raportului dintre locul faptei si zona inconjuratoare.
In ceea ce priveste fotografiile e!ecutate in locuri desc$ise punctele de orientare pot fi cladiri,
poduri, diverse indicatoare, borne .ilometrice, in general orice element cu o prezenta si infatisare
stabila in zona.
In ceea ce priveste locurile inc$ise, fotografia de orientare va cuprinde e!teriorul cladirii, cu
diverse puncte de reper si anume partticularitatile strazii, cladirilor invecinate, etc.
2. !"#"$%A!&A )*+&#A
)ste e!ecutata in vederea redarii, in e!clusivitate a intregului loc al faptei, cu toate
caracteristicile lui.
%vem urmatoarele tipuri de fotografie sc$ita:
- fotografia sc$ita unitara# unde se reda totalitatea locului faptei intr#un singur
cadru. ;
- fotografia sc$ita panoramica 1 este e!ecutata in situatia in care locul faptei ocupa
o suprafata mai mare si este imposibil de redat intr#o singura fotografie. 2a randul
ei aceasta se imparte in fotografia panoramica liniara unde aparatul se deplaseaza
paralel cu locul faptei, fotografia panoramica circulara care se realizeaza prin
luarea de imagini prin rotirea aparatului situat intr#un punct central.
- fotografia sc$ita pe sectoare 1 in care se reda pe portiuni locul faptei. /e e!ecuta
acolo unde nu se poate e!ecuta o fotografie unita de e!emplu apartamente.
- fotografia sc$ita incrucisata 1 aparatul este situat succesiv in puncte diferite in
scopul evitarii asa#numitelor 3 zone oarbe 4.
3. !"#"$%A!&A "B&E*#E,"% P%&(*&PA,E
odalitatea fotografierii obiectelor principale consta in consta in fi!area imaginilor acelor
obiecte care sunt in legatura sau care reflecta urmele si rezultatele actului infractional.
0in grupa obiectelor importante pot face parte; corpul victimei, armele si instrumentele folosite
la savarsirea infractiunii, obiectele care poarta urme, urmele ca atare, etc.
"otografia obiectului principal va fi dublata de o fotografie ce va reda pozitia acestui obiect in
campul infractional cat si in raport de pozitia fata de celelalte obiecte.
Obiectele sunt fotografiate astfel incat sa se redea elementele si detaliile sale caracteristice de
identificare.
. !"#"$%A!&A 'E 'E#A,&-
)ste specifica fazei dinamice a cercetarii la fata locului cand este permisa deplasarea si
modificarea pozitiei obiectelor in vederea punerii in evidenta a detaliilor caracteristice, a urmelor si
identificarii lor pe suprafata obiectului.
0etaliile sunt fotografiate din apropiere, la scara mare, cu surse de lumina laterale.
Procedee speciale de fotografiere
Procedeele speciale includ mai multe categorii de fotografii si anume:
- procedeele de fotografiere a urmelor de maini, picioare, etc;
- procedeele de fotograiere a armelor, instrumentelor de spargere si a urmelor lor.
Pentru e!ecutarea fotografiei urmelor trebuie respectate anumite conditii te$nice. "otografierea se
va face dupa revelarea urmelor, in primul rand a celor latente, dar si a celor a caror nuanta nu se
distinge de culoarea fondului.
Procedee de fotografiere a cadavrelor
Indiferent de cauza mortii 1 omucidere, sinucidere, accident 1 este necesar a se efectua fotografii
pentru redarea pozitiei corpului, a starii imbracamintei, a leziunilor vizibile in acel moment, a
distantei si raportului cu obiectele din apropiere.
(egula generala este aceea potrivit careia in ipoteza mortii violente cadavrele sa fie fotografiate in
pozitia si in starea in care au fost gasite, nu este permisa nici o modificare.
In functie de specificul situatiei, trebuie avute in vedere pe langa regula generala si urmatoarele
aspecte:
- cadavrele dezmembrate vor fi fotografiate in ' etape si anume: se fotografiaza fiecare
parte in locul si pozitia in care se afla si ulterior se fotografiaza intregul corp refacut;
- cadavrele inecatilor vor fi fotografiate in apa daca asa au fost gasite si ulterior dupa
scoatere, pentru a nu risca instalarea putrefactiei;
- cadavrele spanzurate sau in pozitia sezand vor fi fotografiate din fata, spate si lateral;
- cadavrele carbonizate vor fi fotografiate in starea in care au fost gasite iar ulterior vor fi
asezate pe o suprafata alba 1 $artie, cearceaf 1 pentru a se obtine suficient contrast si vor
fi fotografiate cu ajutorul unei lumini puternice;
- cadavrele ing$etate vor fi fotografiate in starea initiala precum si dupa dezg$etare la
temperatura camerei.
Masuratori fotografice: cu ajutorul rigle gradate sau fotografia bidimensionala fol in det
dimensiunilor lineare ale urmelor si obiectelor, masur. fotogr. cu ajutorul benzii gradate fol in C"2
pt det distantei dintre obiecte in profunzime sau urme mai mari, masur. tridimensionale prin fol
unor plansete speciale.
.. !otografierea in radiatii vizi/ile
!otografia judiciara de examinare reprezinta un ansamblu de procedee destinate cercetarii, in
conditii de laborator, a mijloacelor materiale de proba, precum si fi!arii rezultatelor investigarii
te$nico#stiintifice a corpurilor delicte sau a urmelor ridicate de la fata locului.
"otografia judiciara de e!aminare se poate clasifica in:
- fotografia de e!aminare in radiatii vizibile: fotografia de ilustrare, de comparare, de
umbre, de refle!e, de contrast, de separare a culorilor, microfotografia.
- "otografia de e!aminare in radiatii invizibile: ultraviolete, infrarosii, roentgen, gamma si
beta, radiatii neutronice si $olografia.
!otografia de ilustrare 1 scopul sau consta in fi!area imaginii initiale a obiectului ce urmeaza a fi
e!aminat, a caracteristicilor si dimensiunilor sale.
0omeniile in care se aplica frecvent procedeul fotografiei de ilustrare sunt: cercetarea te$nica a
inscrisurilor care sunt presupuse a fi falsificate sau contrafacute, cercetarea unor mijloace de proba
cu suprafata plana, e!pertiza unor corpuri delicte, de genul armelor sau instrumentelor de spargere.
!otografia de comparare 1 una dintre metodele cele mai importante si mai frecvent intrebuintate
in e!aminarile de laborator, in special in traseologie, in balistica judiciara, in e!pertiza inscrisurilor,
in orice imprejurare in care se solicita efectuarea unui e!amen comparativ de natura optica.
%vem trei variante ale fotografiei de comparare si anume:
- fotografia de comparare prin confruntare 1 procedeul se bazeaza pe confruntare a '
imagini dintre care una reprezinta urma sau mulajul ridicat de la locul faptei iar alta
impresiunea sau mulajul creat e!perimental in laborator cu obiectul cercetat. Procedeul se
aplica in vederea identificarii persoanelor dupa semnalmentele e!terioare;
- fotografia de comparare prin suprapunere 1 consta in suprapunerea a ' imagini dintre
care cel putin una este fi!at pe un suport transparent. /e determina astfel fie coincidenta,
fie divergenta detaliilor ori trasaturilor caracteristice ceea ce conduce la stabilirea
identitatii sau la e!cluderea din sfera cercetarii a obiectului suspect. etoda este utilizata
in traseologie pentru identificarea persoanei sau obiectului creator de urma, in e!pertiza
bancnotelor, a stampilelor, ilustrarea falsului, identificarea cadavrelor necunoscute, etc;
- fotografia de comparare prin sta/ilirea continuitatii liniare sau numai prin
juxtapunere 0 serveste la stabilirea identitatii unei persoane sau unui obiect ca urmare a
determinarii continuitatii elementelor caracteristice reflectate in urma si modelul tip
(impresiune) obtinut pe cale e!perimentala.
!otografia de um/re 1 este destinata scoaterii in evidenta a caracteristicilor de relief. /e aplica
inclusiv in fotografiile de detaliu e!ecutate la fata locului, in cazul urmelor de adancime de maini si
de picioare ori al urmelor unor instrumente de spargere.
!otografia de reflexe 1 are ca destinatie punerea in evidenta a urmelor de suprafata greu sesizabile
la o prima vedere 1 de e! urmele papilare.
!otografia separatoare de culori 1 serveste la revelarea petelor, a urmelor, a modificarilor te!tului
unui inscris, etc, greu vizibile cu oc$iul liber datorita nuantelor de culoare apropiate de culoarea
suportului. 5n e!emplu tipic il constituie petele de sange pe care autorul unui omor a incercat sa le
inlature de pe $aine sau modificarile aduse unui inscris prin adaugarea sau inlaturarea de te!t, etc.
1. !otografia de examinare in radiatii invizi/ile 2doar -3 si &%4
(adiatiile electromagnetice invizibile de tipul ultravioletelor, infrarosiilor, radiatiilor 6 si gama au
devenit indispensabile e!aminarii stiintifice a probelor materiale, a urmelor in general.
!otografia de examinare in radiatii ultraviolete 1 face parte dintre metodele stiintifice de
investigare folosit in mod curent in laboratoarele criminalistice si in cercetarile la fata locului pentru
descoperirea urmelor de maini, a urmelor biologice, etc.
Executarea fotografiei: este nevoie de: surse de radiatii, filtre de selectare a radiatiilor, materiale
fotosensibile, aparate de fotografiat.
Principalele variante ale fotografiei in -3: fotogr. in ultravioletul reflectat si fotogr.
fluorescentei.
'omeniile de folosire a radiatiilor ultraviolete in Criminalistica sunt:
# traseologia 1 revelarea si cercetarea de identificare a urmelor, printre care mai importante
sunt urmele de maini, urmele biologice, alte urme organice, si anume cele care contin proteine,
$idrocarburi, etc.
# balistica judiciara 1 pentru descoperirea urmelor suplimentare ale tragerii cu armele de foc;
# cercetarea te$nica a inscrisurilor 1 descoperirea falsului prin inlaturare de te!t, descoperirea
unor falsuri in documente cu caracter financiar, etc, cercetarea operelor de arta, in special a
picturilor.
# efectuarea de fotografii in cadrul unor activitati de urmarire penala printre care se pot
numara descoperirea sau prevenirea furturilor, prinderea in flagrant delict a persoanelor care
savarsesc infractiuni de genul luarii sau darii de mita.
!otografia de examinare in radiatii infrarosii 1 isi gasesc numeroase aplicatii in cadrul cercetarii
infractiunilor, incepand cu fotografierea la locul faptei sau cu aceea de urmarire si terminand cu
efectuarea unor investigatii de laborator in cercetarea falsurilor ori in balistica judiciara.
Printre proprietatile principale ale radiatiilor infrarosii se numara capacitatea de a strabate anumite
corpuri si de a fi retinute de altele. 0e retinut faptul ca ele nu sunt influentate de elemente poluante
din atmosfera si anume fum, praf, ceata.
0omeniile de folosire a radiatiilor infrarosii in Criminalistica sunt:
- cercetarea te$nica a inscrisurilor;
- cercetarea unor valori sau opere de arta;
- descoperirea urmelor suplimentare ale tragerilor cu armele de foc;
- efectuarea unor fotografii judiciare cu caracter operativ.
5. *riterii de clasificare a urmelor infractiunii
(otiunea de urma a infractiunii 1 orice actiune a oamenilor se reflecta prin transformarile
produse in mediul in care se desfasoara la fel cum orice fapta ilicita produce transformari obiective,
sub raport criminalistic, in urme ale infractiunii.
Prin urma a infractiunii intelegem orice modificare materiala intervenita in conditiile savarsirii
unei fapte penale, intre fapta si modificarea produsa e!istand un raport de cauzalitate.
Clasificarea urmelor in fucntie de diferite criterii are drept scop cresterea gradului de precizie si
claritate al formularii concluziilor cercetarilor criminalistice in solutionarea cauzelor penale.
*riterii:
*. "actorul creator de urma 1 factorii care au determinat aparitia urmei pot fi diversi: corpul
omului, obiecte sau instrumente, animale, fenomene cum sunt incediul, e!plozia.
'. &ipul sau natura armei 1 avem: urme care reproduc forma suprafetei de contact a
obiectului creator, de e! urmele de maini, de picioare, urmele instrumentelor de
spargere, etc; urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice
inclusive resturi sau fragmente de obiecte ce sunt denumite generic si urme materiale
(petele de sange, firul de par, praful, ciobul, pilitura, pelicula de vopsea, resturi vegetale,
etc.); urme sonore vocea, vorbirea, zgomotele obiectelor, care sunt conditionate de
prezenta la locul faptei de un mijloc de inregistrare sau un martor de auditu capabil sa
retina anumite caracteristici ale vocii sau ale modului de vorbire, situatie in care nu mai
putem vorbi de urme; urme vizibile si urme latente ultimile invizibile cu oc$iul liber sau
foarte putin vizibile, ceea ce impune revelarea lor prin diferite metode; macro si
microurmele.
7. odul de formare a urmelor 1 avem in vedere raportul de miscare in care se afla la un
moment dat obiectul creator si obiectul primitor de urma, iar pe de alta parte, locul in
care se fi!eaza urma pe obiectul primitor (la suprafata sau in adancime). 0in acest punct
de vedere deosebim: urme statice create prin atingere, apasare sau lovire, fara ca
suprafetele de contact sa se afle in miscare una fata de cealalta in momentul contactului
(urmele de maini, buze, picioare,etc); urme dinamice formate ca rezultat al miscarii de
translatie, de alunecare a unei suprafete una peste alta. 5n e!emplu tipic il constituie
urma de franare a unui autove$icul sau urma lasata de un cleste in momentul taierii unui
belciug; urme de suprafata- de e! atingerea cu mana a unei suprafete prafuite, etc; urme
de adancime specifice suporturilor sau obiectelor primitoare de urma cu un anumit
grad de plasticitate, in care se imprima suprafata obiectului ce a format urma (urma de
picior in pamantul moale).
6. *ercetarea la fata locului a urmelor de maini
5rma papilara a degetelor, a palmei sau a intregii maini se formeaza prin contactul direct al
acesteia cu o suprafata sau un obiect oarecare.
In functie de modul de formare se pot imparti astfel:
- urme de maini statice sau dinamice 0 valoarea cea mai mare pentru identificare o au
urmele de maini statice deoarece redau cu claritate desenul papilar si detaliile sale
caracteristice. 5rmele dinamice care se prezinta sub forma unor manjituri pot servi la o
identificare generica.
- -rme de suprafata sau de adancime 0 in functie de plasticitatea suportului primitor de
urma. 5rmele formate pe suprafete tip plastilina, c$it moale, vopsea neuscata se formeaza in
adancime spre deosebire de urmele lasate pe o suprafata dura, de tipul sticlei care sunt urme
de suprafata. 5rmele de suprafata se pot forma prin stratificare datorita depunerii de
substanta aflata pe mana (sudoare,vopsea, grasime, sange, etc.) pe suprafata atinsa precum si
prin destratificare datorita ridicarii substantei e!istente anterior pe obiect (praf, vopsea);
- -rme de maini vizi/ile sau latente 0 urmele latente se formeaza prin depunerea unui strat
foarte subtire de substanta, capabila sa redea cu fidelitate detaliile caracteristice ale crestelor
papilare si c$iar al porilor. 5rmele de maini latente contrar aparentelor sunt in majoritatea
cazurilor de o calitate mai buna decat urmele vizibile. Cu toata valoarea redusa de
identificare a urmelor vizibile ele servesc la constatarea imprejurarilor in care a fost
savarsita infractiunea.
'escoperirea urmelor de maini
Presupune in primul rand o cautare sistematica a lor in functie de natura locului si de modul
de savarsire a faptei.
Cautarea urmelor papilare poate incepe din locul in care se presupune ca a intrat infractorul,
prin cercetarea clantelor usii, a incuietorilor, comutatorului, etc. 0aca s#a patruns prin spargerea
geamului cioburile acestuia pastreaza in conditii bune urmele crestelor papilare. 0e asemenea,
obiectele de portelan si sticla, suprafetele metalice, mobilier, suprafete relative zgrunturoase,
gulerele, mansetele de camasi pot retine urme in conditii bune.
In situatia in care infractorul a folosit manusi, trebuie sa retinem faptul ca insesi aceste
manusi pot crea urme specifice.
)ta/ilirea vec7imii urmelor de maini
(eprezinta o probleme importanta de care se tine seama atat in procesul descoperirii cat si in
cel al revelarii urmelor crestelor papilare.
/tabilirea vec$imii se face in functie de factori variati si este uneori relativa. %stfel, urmele
de portelan, sticla, suprafete netede, lustruite sau lacuite pot fi pastrate c$iar ani de zile, in vreme ce
$artia le pastreaza cateva ore in functie de calitatea ei.
In primele momente ale cercetarii stabilirea vec$imii urmelor este absolute necesara pentru
alegerea mijloacelor adecvate de revelare 1 de e! revelarea unei urme proaspete de circa o ora, prin
prafuire, poate sa conduca la alterarea urmei datorita imbacsirii.
Procedee de revelare a urmelor de maini:
Metode fizice: constau in pulverizarea e prafuri sau pudre cu granulatie f fina pe obiectul
sau suprafetele purtatoare de urme; conditii pt substante: sa fie in contrast de culoare, sa
prezinte o aderenta selectiva (ceruza, pulbere de aluminiu, o!idiul de cupru, praful de
!ero!...); urme papilare pe suprafete multicolore: se fol substante fluorescente; indepartatrea
pudrei se face cu o pensula fina din par de veverita sau cu un pulverizator special;
Metode c7imice: revelarea cu vapori de iod (aburire) prin aparitia unei coloratii specifice,
revelarea e de scurta durata, insa poate fi repetata; revelarea cu reactivi c7imici : urme pe
$artie 1 reactiv pe baza de nin$idrina, nitratul de argint sau rodamina 8;
Metode optice: radiatia de tip laser este proiectat lateral oblic (9:; det aparitia unei
fluorescente specifice, procedeul nu este distructiv, putand fi reluat de mai multe ori,
permiote relevari de urme vec$i de < ani aflate pe filele unei carti; dispersia luminoasa a
unei raze de lumina incidenta proiectat spre suprafetele purtatoare de urma, imaginea se
obtine prin intermediul unor filtre electronice, nu este distructiv si permite fi!area imediata
prin fotografiere sau banda videomagnetica.
!ixarea urmelor de maini
0in punct de vedere procedural principalul mijloc de fi!are a urmelor il reprezinta procesul-
verbal. "i!area in acest document presupune consemnarea e!acta, precisa si detaliata a metodelor
de revelare intrebuintate, a locului in care au fost descoperite si a raportului de pozitie fata de
obiectele principale
0in punct de vedere te$nic 1 criminalistic fi!area presupune in primul rand fotografierea
urmelor atat in cadrul general a locului faptei cat si in calitatea lor de obiecte principale.
"otografiile se e!ecuta dupa revelarea urmelor latente, cateodata c$iar inainte, daca e!ista
pericolul degradarii.
Printre procedeele de fi!are a urmelor se mai numara schitele si desenele intocmite la fata
locului si care se ane!eaza procesului#verbal.
%idicarea urmelor de maini
/e poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala, fie prin efectuarea unui
mulaj.
*. Transferarea pe pelicula adeziva denumita folio se face dupa revelarea si fotografierea
urmelor. "oliile adezive pot fi transparente, albe sau negre, alegerea lor fiind in functie de
culoarea urmei.
'. Ridicarea cu ajutorul mulajelor se realizeaza in cazul urmelor de adancime, dupa
fotografierea prealabila a lor;
7. Transportarea obiectelor putatoare de urma impune respectarea unor cerinte de manipulare
si ambalare vizand prevenirea distrugerii sau alterarii urmelor.
8. *ercetarea urmelor lasate de picioare
/unt folosite destul de rar in activitatea de identificare, considerandu#se ca au mai putine
posibilitati de individualizare datorita numarului relative redus de elemente caracteristice, cu
e!ceptia celor specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului.
0in categoria urmelor de picioare fac parte:
- urmele plantei piciorului 1 ale piciorului gol;
- urmele piciorului semi#incaltat;
- urmele de ciorapi sau de incaltaminte.
5rmele plantei piciorului si anume cele formate de piciorul gol sunt cele mai valoroase
pentru individualizare, deoarece amprenta plantara (amprenta talpii piciorului) poate servi la o
identificare certa a individului, ec$ivalenta cu identificarea bazata pe amprentele digitale.
5rmele piciorului semiincaltat sau ale ciorapilor reproduce forma generala a plantei
piciorului, a regiunilor sale si a tesaturii.
5rmele de incaltaminte daca sunt formate in conditii corespunzatoare (de e!. urme statice in
pamantul moale) pot reflecta elemente caracteristice utile identificarii.
In legatura cu urmele de nu trebuie sa confundam o urma dinamica (prin e!celenta o urma de
alunecare) cu urma create de piciorul aflat in mers, urma de natura statica.
'escoperirea urmelor de picioare:
Presupune cercetarea suprafetelor pe care este posibil sa se calce, poate fi asociata cu cautarea si
prelucrarea urmelor de miros de catre cainele de urmarire. Piciorul gol la fel ca la descop urmelor
de maini, la urmele de incaltaminte 1 dispozitive pe baza electricitatii statice. " imp este
conservarea urmelor supuse act unor factori de natura sa le distruga (ploaie, vant, etc). 0upa
descoperire si revelare este obligatorie masurarea urmelor.
%idicarea prin mulaj a urmei in adancime se desfasoara imediat dupa fotografierea sau
desenarea urmei pe o coala de calc, asezata pe o bucata de geam deasupra urmei. /ubstante de
mulare: g$ips, plastilina, parafina, late!ul, etc. /e impune o pregatire speciala a urmei si mulajului
mai ales in conditiile formarii acestora in nisip, pamant zgrunturos sau moale, in zapada, etc.
&nterpretarea elementelor cararii de urma
Cararea de urme constituie obiectul cercetarii atente la "2 dat reflectarii unor caracteristici
individuale ale persoanei care pot oferi indicii pretioase. )lemente care caracterizeaza o carare de
urme:
directia de miscare sau a!a cararii de urme este linia mediana ce trece prin intervalul cuprins
intre ' siruri de pasi, indicand directia de deplasare;
linia mersului 1 o linie franta formata din segmentele care unesc intre ele partile din spate
ale fiecarei urme;
latimea pasului luandu#se in calcul e!tremitatea interioara a calcaiului;
ungiul de mers masurat intre a!a cararii de urme si a!a longitudinala a talpii.
Cararea de urme contine date ref la directia de deplasare, caracteristicile mersului, eventuale defecte
anatomice, inaltime, starea psi$ofizica (lung. pasului barbati mai mare cu '+ cm femei).
=eregularitatile aparute in mers pot indica nu numai o anumita strare psi$ica sau patologica, dar
c$iar si incercari de derutare a cercetarilor (mersul cu spatele, cararea in spate a unei persoane ori a
unei greutati), se mai poate stab daca pers cunostea locul, daca a fol lumina pe timpul noptii, daca a
stat la panda, etc.
19. *ercetarea urmelor de sange
5rmele de sange detin o pondere particulara in cadrul investigarii criminalistice.
/angele detine aproape *>*7 din greutatea unei persoane si se compune din ' parti
principale: plasma si elementele celulare formate din globule rosii# $ematii, globule albe 1 leucocite
si trombocite.
2a fata locului urmele de sange se prezinta sub forma de picaturi, stropi, dare, si sunt
consecinta unei actiuni violente e!ercitate asupra corpului persoanei, de natura sa determine, direct
sau indirect, leziuni ale vaselor sanguine.
Culoarea urmelor de sange difera in functie de vec$imea, cantitatea, natura suportului si
factorii care actioneaza asupra lor: temperature, lumina, agenti fizici si c$imici. O urma proaspata
are o culoare rosu#stacojiu si un luciu caracteristic. Cu timpul luciul dispare iar culoarea se
transforma in maroniu si negru.
O influenta importanta asupra urmelor de sange o au actiounile e!ercitate de om, respective
de persoana care cauta sa indeparteze pata prin razuire, spalare sau prin distrugerea suportului sau a
portiunii sale care contine urma, cum ar fi de pilda arderea prosopului, a batistei, decuparea unei
portiuni din material, etc.
)!pertiza urmelor de sange incadrata in categoria mai larga a e!pertizelor biocriminalistice
este destinata sa ofere clarificari la numeroasele intrebari formulate de organele judiciare si anume
daca urma este sau nu este sange, daca este de natura umana sau animala, caror grupe din sistemul
%8+, serice, enzimatice sau limfocitare apartine sangele, care este organul din care provine, daca
contine alcool sau elemente de natura to!ica, sangele apartine unui barbat sau unei femei, care este
vec$imea apro!imativa a urmei, etc.
'escoperirea urmelor sangvinolente
Cautarea urmelor de sange se efectueaza potrivit particularitatilor locului sau suportului cercetat, ea
fiind orientata in cateva directii principale:
imbracamintea si corpul persoanelor antrenate in infractiune, urmele pot ramane in
profunzimea tesaturii, la cusaturi, in mansete, pe rama pantofului, sub ung$ii, in par, etc.
Portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii infractiunii sau in locul in care a fost
gasit cadavrul (covoare, dusumea, ziduri, usi, etc);
Instrumentele folosite in savarsirea infractiunii (cutite, topoare, etc)
Instalatii sanitare, vasele alte obiecte ce ar fi putut servi la inlaturarea urmelor sau la
transportul cadavrului.
0epistarea petelor suspecte se face cu surse de lumina care dispun de filtre de culoare (rosii>verzi)
capabile sa scoata mai bine in evidenta urma.
Primele reactii la care se apeleaza au un caracter orientativ sau de probabilitate, pe baza de apa
o!igenata sau luminol, reactivul edinger sau %dler. &b sa se faca cu prudenta pt a lasa desc$isa
posib e!aminarii comple!e a urmelor in conditii de laborator.
"i!area: prin descriere in P#?, fotografiere. Precautii pt prevenirea contaminarii urmelor si de aici
anularea posib de investigare genetica.
%idicarea urmelor de sange
Pete uscate 0 razui sau racla impreuna cu o parte din suport (urme pe ob care nu pot fi transp).
Balti 1 absorbi cu pipeta sau $artia de filtru, insa vor tb e!aminate cu ma! urgenta.
Pe zapada 0 prin introducerea sub ac a unei $artii>tifon
Crengile, frunzele se taie, pamantul, nisipul se ridica cu totul.
=u se ambaleaza ob purtatoare de urme de sange in stare uda si mai ales in material plastic.
Expertiza /iocriminalistica a urmelor de sange
)!pertiza urmelor de sange incadrata in categoria mai larga a e!pertizelor biocriminalistice este
destinata sa ofere clarificari la numeroasele intrebari formulate de organele judiciare si anume daca
urma este sau nu este sange, daca este de natura umana sau animala, caror grupe din sistemul %8+,
serice, enzimatice sau limfocitare apartine sangele, care este organul din care provine, daca contine
alcool sau elemente de natura to!ica, sangele apartine unui barbat sau unei femei, care este
vec$imea apro!imativa a urmei, in ce conditii este posibil sa se fi format urma, careia dintre pers
indicate in actul de dispunere a e!pertizei i#ar putea apartine sangele, etc.
11. *ercetarea urmelor seminale
Pr. rezolvate de expertiza /iocriminalistica
5rmele de sperma 1 sau urmele seminale. Prezenta lor este caracteristica savarsirii de
infractiuni de un grad de periculozitate deosebit sau al caror mod de savarsire prezinta anumite
particularitati. /i anume omorul, infractiunile privitoare la viata se!uala.
"ormarea urmelor de sperma are loc prin depunere pe diverse suporturi a lic$idului
spermatic ejaculat, prezinta contur neregulat, culoare gri#albicioasa, aspre la pipait.
(idicarea: intregul obiect sau se taie portiunea cuprinzand pata fara a se indoi., ambalaraea
in stare uscata, ferit de lumina si caldura.
)!pertiza biocriminalistica a urmelor seminale este destinata stabilirii faptului daca urma
este de sperma si daca aceasta este de origine umana sau animala, determinarea caracterului de
secretor sau nesecretor a individului, grupei sanguine, vec$imii petei, substantelor straine prezente
in urma si a eventualelor boli venerice.
Posibilitatile de e!aminare a urmelor de sperma fata de alte urme biologice sunt amplificate
de capacitatea de supravietuire a spermatozoizilor. %stfel, la o femeie in viata, spermatozoizii
supravietuiesc intravaginal circa 9@ ore, iar la un cadavru ei se pot conserva un timp mai
indelungat, mergand pana la *< zile, in ipoteza cadavrelor ing$etate.
O particularitate o repr posib individualizarii persoanei a carei spermatozoizi au fost
descoperiti; la fiecare individ e!ista si spermatozoizi cu forme deosebite sau anormale, aceste tipuri
alcatuiesc o mare varietate de combinatii, se considera imposibil ca ' barbati sa prezinte acelasi
procentaj de celule atipice, ele insa variaza in cursul vietii, de aceea concluziile de identitate tb
privite cu prudenta.
12. #ipologia investigarii A'(
0escoperirea acidului dezo!iribonucleic (%0=) a condus la intelegearea conceptului de ereditate si
ulterior la identificare prin decodarea informatiilor genetice pe care molecula de %0= le are in
componenta; are structura moleculara si este continuta de toate celulele vii ale organismelor
(singurele celule fara %0= sunt globulele rosii).
/ub raportul valorii de identificare, specialistii geneticieni clasifica urmele biologice in ' categ:
Probe cu inalt grad de precizie in identificarea profilului %0=: sangele, lic$idul seminal,
saliva;
Probe cu potential in definirea profilului %0=: fluidul vaginal, secretiile nazale, parul (cu
bulb), bucati de carne, celule ale pielii, urina, parti de corp, oase (maduva osoasa c$iar si in
cazuri de descompunere avansata).
Probe cu potential a analizele %0= mitocondrial.
Particularitati ale cercetarii la fata locului
Cercetarea urmelor apte sa serveasca la identificari genetice parcurge aceleasi etape te$nice, tipice
urmelor biologice de la descoperire, la fi!are fotografica si ridicare, se impun insa precautii
suplimentare. Ob sau suporturile purtatoare de urme biologice care se ridica in vdr analizarii %0=
cor fi verificate pt a fi puse in evidenta alte urme imp, de e! urmele papilare. Pt fiecare proba se va
fol un tip special de recipient care sa ofereo conservare optima si un transport sigur. /angele lic$id,
tesuturile, organele sau oasele se containerizeaza si se refrigereaza in vdr trasportarii in conditii
optime. Petele de sange aflate pe ob vor fi uscate inainte de impac$etare. Parul tr colectat cu grija pt
a evita ruperea tijei sau atingerea radacinii. /e fol manusi si pensete adecvate, instrumentajul se
curata cu alcool dupa ridicare fiecarui obiect. /e recomanda purtarea de masti (evita stropii de
saliva in caz de stranut, tusit).
13. Expertiza urmelor de natura piloasa
"irele de par uman alcatuiesc o categorie aparte de urme biologice denumite si urme de natura
piloasa. 1 prin care se obtin date importante cu privire la personae si la imprejurarile faptei. In
esenta se pot obtine date despre natura, originea, caracteristicile de se!, varsta, regiunea corporala
din care provine, pigmentatia, diverse particularitati morfologice ale firului de par, etc.
In general unui fir de par ii este caracteristica o anumita lungime, grosime, pigmentatie,
ondulatie precum si unele degradari, toate raportate la varsta si se!ul persoanei, la regiunea corpului
din care provine, la starile fiziopatologice si la influenta unor factori de mediu.
)!pertiza firelor de par este consacrata pe de o parte cercetarii structurii intime a parului, cu
elementele sale caracteristice iar pe de alta parte , analizei suprafetei acestuia a diverselor particule
aderente, urme ale materiei in care a fost descoperit.
)!pertiza va trata anumite aspecte:
- natura si originea umana sau animala a firului de par;
- modul de detasare a firelor de par;
- se!ul, varsta apro!imativa si rasa persoanei;
- eventualele alterari produse de diverse boli;
- natura depunerilor de pe suprafata firului de par.;
- identificarea persoanei pe baza profilului %0=.
)ste posibila identificarea grupei sanguine a persoanei datorita prezentei antigenelor specifice
sistemului %,8, O.
1. &dentificare dupa semnalmente exterioare : metoda portretului vor/it
Pentru ca o persoana sa poata fi deosebita de o alta sub raport criminalistic si identificata
este necesar ca descrierea caracteristicilor sale anatomice sa se faca dupa metode riguros stiintifice.
0escrierea semnalmentelor 1 cunoscuta in literature de specialitate sub denumirea de metoda
portretului vorbit 1 are in vedere caracteristicile intregului corp, accentul fiind pus pe
particularitatile anatomice ale fetei.
In esenta, identificarea se face cu ajutorul unor metode si te$nici specializate, in cadrul unor
activitati de urmarire penala desfasurate potrivit unor reguli tactice specifice ascultarii martorilor
sau victimilor infractiunii.
)&O0% PO(&()&525I ?O(8I&
Porteretul vorbit este o metoda stiintifica care seveste la identificarea persoanelor pe baza
descrierii semnalmentelor e!terioare ale acestora de catre o alta persoana.
0)/C(I)()% "O()2O( /&%&IC) vizeaza elemente caracteristice privind talia, constitutia
fizica sub aspectul general al perosanei, forma capului si a fetei, eventuale infirmitati, etc.
&alia poate fi scunda, mijlocie si inalta. In acest sens avem 7 gradatii: *A+ cm pentru talia
scunda, *A+#*B: cm pentru talia mijlocie si peste *B: cm pentru talia inalta, urmand ca aceste
aprecieri sa se modifice avand in vedere conditiile de crestere a mediei inaltimii.
Constitutia fizica sau corpolenta este apreciata ca robusta sau solida, mijlocie, slaba sau
uscativa, in functie de marimea sistemului osos si de masa musculara a individului. 0e asemenea,
intereseaza si forma umerilor, lungimea gatului, particularitati ale mainilor si picioarelor, etc.
%spectul general sau tinuta unei persoane poate fi evaluata ca sportiva, eleganta, atletica,
greoaie, ori asociata unor profesiuni cum ar fi cele de ofiter, balerin, functionar, marinar,
intellectual, student, etc.
C%P52 P)(/O%=)I 1 detine locul principal in descrierea portretului vorbit, astfel:
- forma capului 1 privit din fata poate fi alungita, ovala, dreptung$iulara, triung$iulara, cu
baza in sus sau in jos, patrata, colturoasa, romboidala. 0in profil capul poate avea un contur
normal sau regulat, tuguiat, etc. "orma capului trebuie raportata la conturul fetei si la
conturul profilului;
- fata se imparte de regula in 7 zone ; frontala, nazala si bucala. Cona frontala cuprinde
regiunea dintre baza nasului si baza acestuia; zona bucala cuprinde regiunea dintre baza
nasului si varful acestuia;
- fiecare element component al fetei se descrie separate astfel:
- P%(52 se descrie dupa culoare, forma carliiontata, intins, ondulat, calvitie, lungime, mod
de pieptanare;
- "(5=&)% se descrie dupa inaltime, latime, contur, inclinare, particularitati, mod de ridare;
- OCDII se descriu dupa forma, pozitie, culoare, spatiu interocular, particularitatile
pleoapelor, genelor, adancimea in orbite, etc;
- =%/52 are caracteristica radacina, linia dorsala sau muc$ia, inaltimea, latimea, baza,
conformatia narilor, culoarea;
- E5(% /I 85C)2) se descriu dupa marime, contur, culoare, pozitie, grosime, proeminenta;
- 8%(8I% se descrie potrivit profilului ei, latimii, inaltimii, particularitatilor sale si anume
plata, ascutita, ingropata, 8arbie dubla, etc;
- 5()CD)% intereseaza atat in privinta aspectului general, pozitia fata de cap cat si sub
aspectul elemntelor sale componente 1 lob, tragus, antetragus, $elis, etc;
- (I05(I2) sunt apreciate in functie de zona in care se gasesc , dupa forma si numarul lor.
- /)=)2) P%(&IC52%() fac parte din elementele pretioase pentru identificarea
persoanelor si cadavrelor. &atuajul ocupa un loc important in suita semnelor particulare; el
poate fi gasit pe toata suprafata corpului cu e!ceptia palmelor, talpilor si pielii de pe cap, de
regula pentru tatuajul ornamental se prefera pieptul, spetele si bratele. 0aca eventual s#a
incercat inlaturarea lui c$irurgicala, cu ajutorul fotografiei sub radiatii infrarosii i se poate
observa forma initiala, datorita resturilor de pigment ramase in tesut.
0)/C(I)()% "O()2O( 0I=%IC)
0enumite si functionale se refera in special la tinuta corpului, felul mersului, mimica,
privirea, diferite forme de manifestare, etc.
ersul unei personae poate fi normal, degajat, suplu, sportiv, greoi, ezitant, cu pasi mari sau
mici, saltaret, cu alte particularitati date de morfologia piciorului, de anumite infirmitati, si de starea
de sanatate.
odul de manifestare se intelege gestica, vorbirea care sunt in functie de personalitatea si
temperamental individului.
?orbirea trebuie inclusa in conturarea portretului vorbit, prin particularitatile de genul vorbirii
normale,precipitate, balbaite, organizate precum si timbrului, accentului, etc.
1.. Metode te7nice de identificare dupa semnalmente exterioare
Portretul sc7itat 0 sau sc$ita de porter consta in sc$itarea unui portret dupa descrierea martorului
sau a victimei, de catre un desenator cu calitati plastice foarte bune.
!otoro/otul 0 este o metoda de identificare cu ajutorul unui colaj fotografic de elemente faciale
preluate din fotografii ale semnalmentelor unor personae diferite.
&denti:;it:ul si p7oto:identi:;it:ul 1 la dispozitia martorului ori victimei este pus un album ce
contine zeci de variante ale el faciale, se alege o anumita varianta caracteristica a fiecarui el facial,
se scot peliculele corespondente acesteia si sunt asezate pe prin suprapunere pe un suport special cu
geam mat iluminat de jos.
Mimicompozitorul si sintetizorul fotografic se apropie de metoda Identi#.it#ului, cu ac principii
de compunere a imaginii, mai perfectionate insa.
Portretul ro/ot computerizat : av: e!ploatarea mai eficienta a datelor furnizate de martor si
utuilizarea acestor date, stocate in fisiere criminalistice (te$nici de calcul /IE%, %CI=&O/D
P25/, I8).
11. #e7nici de identificare a cadavrelor
Procedeele criminalsitice de identificare a persoanelor dupa seemnalmente e!terioare pot fi utile si
in cazul identificarii cadavrelor necunoscute insa aplicabilitatea lor este limitata de transformarile
firesti prin care trece corpul uman ca urmare a anumitor fenomene cadaverice, procesul de
putrefactie, etc.
etodele criminalistice de identificare a cadavrelor utilizate mai frecvent in practica sunt:
Metoda supraproiectiei 1 consta in proiectarea sau suprapunerea imaginii craniului necunoscut
peste imaginea fotografica a persoanei disparute, careia se presupune ca i#a apartinut craniul. Cele '
imagini negative sunt proiectate pe un ecran in vederea stabilirii coincidentei sau necoincidentei
elementelor anatomice si antropometrice appreciate ca puncte de reper.
/uparpunerea electronica a imaginilor este o varianta perfectioanta a supraproiectiei.
%econstituirea fizionomiei dupa craniu 1 mai este denumita si metoda ED)(%/IO? 1
(I/C5&I% dupa numele celor ' care s#au ocupat de aceasta metoda in (usia si in (omania.
etoda consta in reconstituirea plastica si grafica a tesuturilor moi ale capului, potrivit unor
standarde de grosime determinate stiintific. Intreaga operatie se e!ecuta pe craniul cadavrului
caruia se incearca sa i se determine identitatea
&dentificarea dupa resturile osoase 1 e!pertiza criminalsitica osteologica este efectuata de
specialistul antropolog care este in masura sa determine daca urmele osteologice sunt sau nu de
natura umana, daca ne aflam in prezenta unui sc$elet intreg sau daca oasele apartin mai multor
personae.
0e asemenea se pot obtine informatii referitoare la se!, varsta, talie si eventualele boli de care a
suferit personae ain timpul vietii.
&dentificarea dupa sistemul dentar si lucrarile stomatologice 1 este valoaroasa datorita
elementelor specifice de individualizare pe care le prezinta in mod natural dantura unei personae.
Practica demonstreaza ca in anumite situatii si anume e!plozii, incendii, catastrop$e, accidente,
distrugerea premeditate a corpului victimei prin diverse modalitati printre foarte putinele elemente
care mai pot oferi date cu privire la personae, mergandu#se pana la identificare, sunt cele ale
sistemului dentar
&dentificarea prin expertiza fotografiei de portret 1 este un procedeu frecvent aplicat de
organelle judiciare in stabilirea identitatii unui cadavru caruia I se poate face o fotografie a
semnalmentelor dupa efectuarea toaletei sale. 2a aceasta se adauga identificarea unei personae
amnezice sau care isi ascunde identitatea. etoda consta in compararea unei fotografii cat mai
recente a persoanei disparate cu fotografia semnalmentelor cadavrului.
15. &dentificarea persoanelor dupa voce si vor/ire
etoda moderna in slujba aflarii adevarului si descoperirii autorului infractiunii.
Individualitatea vocii si vorbirii determinate de diverse particularitati anatomice si fiziologice
permite identificarea neta a unei perosane de alta pe baza unor caracteristici de natura diferita.
Pentru a putea initia un astfel de proces de identificare este necesara descoperirea de urme specifice
respective cele denumite urme sonore ale vocii si vorbirii a caror e!istenta este determinate de
raspandirea pe scara larga a mijloacelor electronice de inregistrare fonica.
Particularitatile care determina individualitatea vocii fiecarei persoane sunt urmatoarele:
- particularitatile de constructie ale aparatului fonorespirator ale fiecaruia dintre
componentele sale (plamiani, tra$ee, laringe, coarde vocale, cavitate bucala, etc) servesc la
diferentierea neta a unei personae de alta.
- Particularitatile functiei fonatorii determinate de fiziologia specifica a actului respirator si de
modul de comportare a coardelor vocale. %ceste particularitati se reflecta in cele 7
caracteristici principale ale vocii: timbru, frecventa, intensitate, unde primele ' sunt foarte
importante pentru identificarea persoanei deoarece scapa controlului constient al acesteia;
- Particularitati determinate de modificari ale aparatului fonorespirator aparute ca urmare a
unor maladii.
0e remarcat ca vocea prezinta o alta proprietate esentiala si anume stabilitatea. 0in momentul
sc$imbarii vocii la pubertate aceasta ramane relative stabile pe intreaga durata a vietii.
)!pertiza criminalistica a vocii si vorbirii
)a nu se rezuma numai la identificarea persoanei, ea incearca sa resolve si probleme cum ar fi:
- stabilirea autenticitatii fonogramei in litigiu;
- identificarea persoanei vorbitorului ;
- stabilirea eventualei deg$izari a vocii si vorbirii;
16. Metode /iometrice de identificare
*. Identificarea pe baza fotografiei semnalmentelor
(eprezentare grafica a unei fizionomii sau a unor trasaturi specifice,realizata la un moment dat, in
conditii de iluminare specifice, fotografia este deocamdata cea mai utilizata metoda biometrica. /e
recomanda masurarea distantei dintre orbite, a grosimii nasului, a formei pometilor, a grosimii
buzelor. O metoda de identificare mai sigura este folosirea $ologramei.
'. &e$nici antropometrice
Presupune masurarea unor parti ale corpului uman in vederea reconstituirii dimesiunilor acestuia
pornind de la cele cateva fragmente de sc$elet descoperit. %lta te$nica apeleaza la dispozitive
electronice care permit masurarea parametrilor antropologici ai mainilor, respectiv a geometriei
mainii.
7. (ecunoasterea retinei
Consta in determinarea aspectului si marimii vaselor de sange care provin de la nervul optic si sut
dispersate in retina.Investigarea reperezinta o sursa de informatii biometrice datorita celor trei
proprietati importante ale retinei: anatomia,unicitatea si topografia dispunerii vaselor de sange.
9. (ecunoastere irisului
Permite prelucrarea corecta a imaginii irisului, c$iar daca persoana respectiva poarta oc$elari sau
lentile de contact.(ecunoasterea irisului este e!trem de eficienta, fiind considerata mai performanta
decat recunoasterea bazata pe amprente si mult mai e!act decat amprenta de %0=.
:. &ermograma faciala
)ste o fotografie a temperaturii fetei unei persoane. )a este obtinuta prin e!plorarea fetei cu un
detector sensibil la radiatii infrarosii. &ermograma captureaza o imagine a emisiilor faciale in
infrarosu, obtinuta numai prin metode pasive, fara a fi emise nici un fel de radiatii daunatoare.
18. -rmelor formate prin folosirea armelor de foc
A. -mele formate de arma pe cartus
*.5rmele de pe tub se formeaza in 7 etape succesive:
*.* in momentul incarcarii se formeazaurme dinamice longitudinale pe peretii laterali ai
tubului, prin impingerea cartusului in camera de detonare. /e formeaza si urma g$earei e!tractoare
care prinde rozeta sau gulerul tubului, in vedrea e!tragerii sale.
*.' in momentul tragerii sau al decalnsarii focului apar urmele percutorului si aleperetului
frontal al inc$izatorului.
*.7 in momentul e!tragerii tubului se imprima pe rigola sau marginea anterioara a rozetei
urmele g$earei e!tractoare, iar pe fundul tubului urmele pargului aruncator.
'.5rmele de pe glont au un carcater dinamic si reflecta caracteristicile constructiei interioare a tevii
g$inutuite. %stfel, laarmele cu teava g$intuita raman, sub forma de striatii, urma ale plinurilor, ale
flancurilor g$intuite. Pot aparea deformari ale glontului daca acesta are un calibru mai mare decat
al armei cu care a fost tras, deformari constand de regula in alungirea sa.
B. -rmele de impuscare
*. 5rmele principale sunt rezultatul actiunii directe e!ercitate. /unt de 7 feluri:
a) urme de perforare in situatia in care proiectilul a traversat intreg corpul.%u trei
elemente: orificiul de intrare si iesire ce se deosebesc intre ele prin anumite carcatersitici pe baza
carora se stabileste directia din care a patruns proiectilul. Pe corpul uman, orificiul de intrare se
caract. prin lipsa de tesut , diametrul sau fiind apropiat de cel al proiectilului. Orificiul de iesire nu
prezinta lipsa de tesut. Pe imbracaminte, orificiul de intrare este mai mic decat cel de iesire, de
regula constandu#se si un raport de fibre spre interior. In cazul unor obiecte lipsite de elasticitate:
din lemn diametrul orificiilor corespunde cu cel al proiectilului; la geamuri perforarea capata forma
unui trunc$i de con cu baza mare in directia de inaintare a proiectilului, astfel ca orificiul de intrare
este maimic decat cel de iesire.: in tabliile metalice marginile orificiilor foarmate sunt indreptate in
directia de inaintare a proiectilului.
b) urme de patrundere sau canale oarbe cand glontul patrunde in corp fara a mai iesi
c) urme de ricosare cand glontul este deviat de obiect, in functie de energia cinetica a
proiectilului, de densitatea obiectului si de ung$iul de lovire# adancituri sau zgarieturi in functie de
ung$iul de lovire si de natura obstacolului.
'. 5rmele secundare sunt rezultatul actiunii unor factori suplimentari ai tragerii, altii decat cei
specifici proiectilului./e impart in:
a) urme secundare formate indiferent de distanta de tragere
# inelul de frecare sau de stergere creat prin depunerea pe marginea orificiului de
intrare a unor particule de unsoare , praf, rugina sau oricare alta substanta aflata pesuprafata
proiectilului.
# inelul de metalizare depuneri de particule metalice desprinse de pe suprafata
proiectilului, in mom. perforarii unor obiecte cu un anumit grad de densitate
b) urmele secundare formate la tragerile cu teava armei lipita de corp sau de la mica
distanta
# rupturile provocate de gaze 1 forme stelare
# urmele gurii tevii
# arsurile
# urmele de funingine
# tatuajul 1 patrundere in pile a resturilor de de pulbere neagra sau arsa incomplet
#urmele de unsoare
29. &dentificarea armelor de foc dupa urmele formate pe glont si pe tu/
Procesul de identificare consta in e!aminarea comparativa a gloantelor, a tuburilor descoperite in
corpul vicitmei sau la fata locului, cu gloantele trase e!perimental cu arma gasita in campul
infractional ori ridicata de la persoana suspecta.
&dentificarea armei dupa urmele formate pe glont
Presupune in faza initiala o delimitare a cercului armelor suspecte,prin e!cluderea din sfera
cercetarii a armelor ale caror caracteristicigenerale nu corespund carcatersiticilor reflectate de glont;
pentru aceasta se iau in considerare nr. Eolurilor si plinurilor g$inturilor,latimea acestora, ung$iul si
sensul de rasucire , calibrul.
Pt. obtinerea modelelor de omparatie se efectueaza trageri e!perimentale cu armele e!aminate. Pt.
&rageri se apeleaza la munitie cu caracteristici asemantoare celei descoperite la fata
locului.&ragerile se efectueaza in dispozitive speciale , denumite captatoare de proiectile, care pot fi
de mai multe tipuri : cutii sau lazi lungi dreptung$iulare umplute cu vata, tuburi de circa 9 m cu apa.
0intre te$nicile de e!aminare comprataiva menttinam e!aminarea la microscopul comparator. /au
compararea mulajelor. (ezultatele e!aminarii pot fi cert pozitive sau negative dar si de
probabilitate, sunt fi!ate prin fotografiere.
&dentificarea armelor dupa urmele lasate pe tu/ul cartusului
Prezinta un avantaj fata de identificarea dupa urmele e!istente pe proiectil, tubul ramanand intact in
marea majoritate a cazurilor de trageri, spre deosebire de poiectil, care se poate deforma in impactul
cu obiectele mai dure.&ubul permite si identificarea armelor a caror teava nu contine suficiente
caracterisitici individuale, in special tevile lise. 0in aceasta categ. fac parte si armele de vanatoare.
ijlocul te$nic pe baza caruia se e!amineaza il reprezinta microscopul comparator, caruia i se
poate adauga compararea de microfotograme e!ecutate separat penru tubul in litigiu si cel tras
e!perimental. 0e asemenea se poate face si pe baza mulajelor obtinute dupa interiorul camerei de
detonare, compararea realizandu#se intre tubul cartusului in litigiu si mulajul e!perimental.
21. )ta/ilirea autenticitatii si vec7imii inscrisurilor
/tabilirea autenticitatii 1doc sau buletinelor de identitae,acte de stare civila
Principalele elemente comune avute in vedere la stabilirea autenticitatii unui inscris sau document
sunt urmatoarele:
a) indeplinirea cerintelor legale privind forma si continutul actului scris 1 trebuind sa fie datat,
semnat, stampilat, inregistrat
b) aflarea actului in termenul de valabilitate
c) corespondenta intre infatisarea persoanei si fotografia de pe legitimatie sau inscrisul pe care
aceasta si#l atribuie
d)e!istenta elementelor de protectie sau de securitate , destinate sa ateste autenticitatea unui
document si saprevina falsificarea sau contrafacerea sa.
Principalele masuri de securitate:
a) /ecuritatea $artiei
# pasiva prin modificari ale compozitiei pastei $artiei si prin filigranare
# activa prin incoporarea in masa $artiei a unor fibre colorate, pastile fluorescente tipice
cecurilor de calatorie ori a unor fire de securitate, inclusiv asigurarea unui fond de protectie
b) Imprimarea de securitate conceputa in functie de natura imprimarii si prin grafica elementelor
imprimate
c) Perfectionarea elementelor succesorii de identificare# sistemul de laminare intr#o folie de plastic,
sub vid; benzi si cerneala magnetica
)!pertul trebuie sa acorde atentie starii generale a inscrisului, e!istentei unor eventuale urme de
alterare, modificare,inlocuire a fotografiei.
/tabilirea vec$imii unui inscris
a) =econcordnta dintre data care se pretinde ca o are documentul si vec$imea reala a inscrisului, cu
alte cuvinte orice anacronism desprins din studiul elementelor ( ortografia folosita de autor,
denumirea unor strazi, localitati). "orma si continutul te!tului, caracteristicile de fabricatie ale
$artiei si cernelii, precum si gradul lor de imbatranire sunt elemente semnificatice ale unui inscris,
asupra carora e!pertul trebuie sa#si concentreze atentia, pentru stabilirea vec$imii acestuia.
b) ?ec$imea unui inscris poate fi determinata si prin e!aminarea caracteristicilor $artiei si a
gradului ei de imbatranire.
c) In acelasi scop se procedeaza la e!aminarea cernelurilor, ele oferind posibilitatea stabilirii
vec$imii inscrisului, ca urmare a proceselor fizico#c$imice pe care le parcurge.
#gradul de o!idare raportat la conditiile de pastrare ale inscrisului
# gradul de migrare, de patrundere in masa $artiei a componenetelor de clor si sulf
din cerneala
d)intersectarea trasaturilor de cerneala indica diferente de vec$ime
e)tipul de instrument scriptural ofera elemente de stabilire a vec$imii
22.*aracteristici de identificare a scrisului de mana
Caracteristicile unui scris,pe baza carora este posibila identificarea persoanei scriptorului, sunt
prezente mai ales in:
- limbajul specific scriptorului
- modul de amplasare a te!tului
- forma sau aspectul general al scrisului
- particularitatile de constructie a semnelor grafice
In vederea identificarii scrisului se ia in calcul dispunerea si combinarea particularitatilor intrucat o
anume caracteristica poate fi intalnita in maimultescrisuri, aidoma detaliilor caracteristice intr#un
desen papilar.
a) Caracteristicile e!primarii in scris 1 sunt de natura e!tragrafica. /ervesc la restrangerea cercului
de persoane suspecte. =ecesita e!aminarea continutului inscrisului, urmarindu#se vocabularul
folosit de autor, modul in care acesta respecta regulile de ortografie si punctuatie, clatritatea stilului.
Principalele date ce se pot desprinde dintr#o asemenea analiza privesc, de regula, nivelul general de
cultura, profesia, varsta si eventual posibile dizarmonii psi$ice.
b) Caracteristicile topografice ale scrisului# vizeaza modul de dispunere, amplasare a unui te!t peo
foaie de $artiesau pe un alt suport.
#marginea lasata de scriptor
# marimea alineatelor
# distanta dintre randuri
# amplasarea diverselor mentiuni
c) Caracteristicile generale(dominantele grafice) ale scrisului de mana. 0ominantele grafice sunt
constituite din acele particularitati soecifice aspectului general al unui scris, formei acestuia.
%cestea sunt elemente valoroase in descoperirea unui fals prin imitare sau deg$izare, in care autorul
se concentreaza mai mult asupra modului de constructie a literelor scapand din vedere
caracteristicile sale generale proprii, care ii divulga identitatea.
# gradul de evolutie a scrisului 1 inferior
# mediu
# superior 1 grad accentuat de coordonare si viteza
mare de e!ecutie. Pers. Cu scris superior pot imita cu usurinta un scris inferior sau mediocru.
# forma scrisului este determ. de gradul de evolutie, de modul de e!ecutare a
literelor, atat in cazul literelor cursive cat si in cazul scrisurilor de tipar. Printre formele mai imp. /e
desting: formele arcadate, g$irlandate, rotunjite si ung$iulare( colturoase). "orma scrisului mai este
apreciata din punct de vedere al al gradului de simplificare a scrisului: scrisuri simplem simplificate
si complicate.
# dimensiunea scrisului poate fi mare, mijlocie sau mica
# inclinarea scrisului sau a literelor 1scrisuri drepte, inclinate spre drepata sau stanga
si scrisuri neregulate
# coeziunea sau continuitatea scrisului
# viteza scrisului
# presiunea scrisului
# forma liniei de baza a randurilor
d) Caracteristicile particulare ale scrisului sau indicii de grafote$nica a semnelor grafice se
constituie ca un grup de elemente foarte valoroase in identificare, ele refelctand modul in care
fiecare persoana s#a desprins sa e!ecute un anumit semn sau grup de semne grafice. &rasaturile de
baza din constructia unei litere dispuse in plan vertical se numesc grame iar in plan orizontal ducte.
Potrivit modelul caligrafic, o litera poate fi constuita dintr#o singura trasatura(c, l, e, o) din doua
trasaturi ( a, b, d, n) din trei ( m, %, 8) si patru ( , F).
Caracteristicile speciale de grafote$nica alaturi de directia miscarii sereflecta in:
- modalitatea de incepere a e!ecutiei
- finalizarea semnului grafic
- legatura dintre grame
- modul de e!ecutare a depasanatelor
- miscarile de scriere in plan vertical
23. Efectuarea expertizei grafoscopice
*. Cercetarea prealabila 1 a materialelor, necesara cunoasterii obiectului e!pertizei si stabilirii
calitatii si cantitatii modelelor de comparatie, urmata de analiza separata a scrisului in litigiu si a
celor de referinta, prin care sunt puse in evidenta caracteristicile generale si particulare, urmarindu#
se totodata daca nu este vorba de un fals prin imitare sau prin deg$izare, inclusiv un fals prin
alterarea mecanica sau c$imica a te!tului.
'. )!aminarea comparativa conduce la stabilirea asemanarilor si deosebirilor dintre scrisul in litigiu
si cel de comparatie. )!aminarea se face direct pe scrisurile comparate,insa cel mai adesea se
apeleaza la fotografii ale semnelor grafice, sau ale unor grupuri de semne sau la tabele sinoptice.
5n loc aparte il constituie , idiotisme grafice- sau , ticuri ale scrisului-.
(ezultatul unei e!pertize grafice reprezinta rodul unei e!aminari calitative a caracteristicilor cu
valoare de identificare, prin care s#a ajuns fie la o concluzie certa privind identitatea sau
neindenditatea persoanei, fie la o concluzie cu caracter de probabilitate.

2. *ercetarea falsului prin inlaturarea de text
Inlaturarea sau stergerea de te!t se realizeaza pe cale mecanica sau c$imica, fiind deseori urmata de
adaugarea altui te!t, situatie in care ne aflam in prezenta unui fals prin substituire. Cercetarea
inlaturarii propriu#zise are de solutionat o serie de probleme privin in special modul in care s#aoerat.
%stfel:
a. Inlaturarea mecanica efectuata prin razuirea te!tului cu o lama sau radiera sa cu o guma.
b. inlaturarea c$imica prin corodarea sau spalarea cu anumite substante c$imice a unui te!t, in
intregime sau partial, avand ca rezultat decolorarea sa si uneori c$iar inlaturarea definitiva a
te!tului.
c. acoperirea unuio te!t sau semne grafice prin $asurarea sau prin patarea cu diverse substante de
scriere ori de alta natura.
)!aminarea criminalistica a te!telor sterse se desf. In doua faze:
*. )ta/ilirea locului alterarii. In cazurile simple este suficienta iluminarea documentului sub un
ung$i anumit sau observarea prin transparenta. In alte imprejurari se impun metode speciale: mai
intai se proc. la e!aminarea optica la stereomicroscop; identificarea portiunii alterate este posibila
prin favorizarea cu iod a inscrisului locul razuit colorandu#se intr#o nuanta galbuie; se mai poate
apela la pudrarea $artiei cu grafit; alta masura este turnarea uneipicaturi de benzinalanga locul
razuit. Portiunea din care a fost inlaturat te!tul, mai ales in cazutrile de spalare c$imica, poate fi
depistata cu ajutorul radiatiilor ultraviolete, fluorescnta $artiei modificandu#se in portiunuile
alterate.
'. %efacerea textului inlaturat este in functie de natura materialului de scriere ( cerneala, tus,
creion) si apoi de cea a suportului pe care s#a scris, inclusiv de vec$imea scrisului si de conditiile in
care a fost pastrat.%plicarea de metode fizice si c$imice cu caracter distrcutiv se face numai dupa
fotografierea prealabila a inscrisului in litigiu si dupa ce s#a constatat ca procedeel nedistructive nu
au condus la nici un rezultat.
a) etodele fizice au la baza radiatiile invizibile atat cele ultraviolete cat si cele infrarosii sau
radiatiile roentgen.
b) etodele c$imice au la baza reactia dintre diversi reactivi c$imici si componentele cernelii sau
creionului, patrunse in masa $artiei,care in functie de natura lor, vor intra in reactie cu solutiile de
revelare.
0intre numeroasele metode de refacere c$imica a te!tului, amintim reactia nitratului de argint cu
clorurile sau sulfurile din cerneala, tratarea cu vapori sulfocianici de polisulfat de amoniu ori cu o
solutie clor$idrica de ferocianura.
(efacerea te!telor scrise cu stiloul cu bila ori cu creionul este este posibila ci prin punerea in
evidenta a urmelor de presiune formate in masa $artiei cu ajutorul fotografiei de umbre, vaporizarii
cu iod si obtinerii de mulaje cu materiale termoplastice.
3.%efacerea textelor acoperite in falsul realizat prin acoperirea te!tului sau a unor semne grafice
fie prin $asurare cu cerneala,creion sau tsu, fie prin pete de cerneala sau cu alte substante, pentru
revelarea te!tului se recurge la metode specifice. (evelarea se poate face prin e!aminarea prin
transparenat, intr#o lumina puternica, deseori se folosesc radiatiile infrarosii sau radiatiile roentgen,
se mai folosesc metodele difuzocopiative, revelarea urmelor prin presiune sau aparatura de tip
, video spectral comparator-.
2.. *ercetarea falsului prin adaugare de text
)ste tipic pentru falsurile partiale. %ceasta categorie de fals poate fi e!ecutata prin simpla
modificare a unei litere sau cifre, din adaugari de cifre, de cuvinte, ajungandu#se la randuri intregi.
0intre variantele falsului prin adaugare freceventa este aceea a transferului de litere, cuvinte sau
cifre, eventual randuri intregi, dupa un inscris autentic. Poate fi efectuat atat de persoana care a
intocmit initial inscrisul, ori de catre o alta persoana, falsificatorul apeland la un instrument
scriptural similar celui folosit initial sau la altul, precum si la unele cerneluri asemanatoare sau
diferite.
%ceste gen de fals este deseori precedat de inalturarea de te!t.
1. *ercetarea caracteristicilor grafice 1continuitatea logica a scrisului, distanta dintre randuri si
dintre cuvinte si caractersiticile grafice particulare. Printre elementele grafice de natura sa indice
falsul prin adaugare de te!t , se numara:
a4ingramadirea ori prescurtarea nefireasca
/4micsorarea distantei dintre randuri
c4modificarea sau orientarea diferita a liniei de /aza a randurilor
%laturi de diferentele de ordin grafic, apar si modificari detereminate de sc$imbarea suportului pe
care a fost asezat inscrisul. 0e asemenea, sc$imbarea instrumentului scriptural, precum si a
conditiilor concrete de scris.
2. *ercetarea materialului de scriere 1 e!aminarea fizico#c$imica a materialuluicu care s#a
scris( cerneala, tus, creion)
3. )tudierea modului de intersectare a trasaturilor depistarea falsului prin adaugare de te!t mai
poate fi posibila pe baza datelor desprinse din e!aminarea trasaturilor intersectate. 0e regula,
trasaturile e!ecutate ulterior se suprapun peste trasaturile e!ecutate anterior, dupa cum traseeel
randurilor inferioare le intersecteaza pe cele superioare. /c$imbarea ordinii aceste succesiuni indica
prezenta adaugirii. /e folosesc e!aminarile stereomicroscopice cu iluminare in contrast de culoare,
studierea fluorescentei ultraviolete ori a luminescentei infrarosii, e!aminarea in microscopie
electronica cu baleiaj.
21. *ercetarea falsului prin imitare
Imitarea poate fi libera sau servila.
1. !alsul prin imitare li/era 1 se e!ecuta in majoritatea cazurilor cu modelul in fata dar si dupa
memorie. Imitarea devina oarecum usoara in cazul scrirelior cu un grad de evolutie inferior scrisului
falsificatorului, precum si in cazul semnaturilor simplificate.
0epistarea falsului prin imitare este posibila datorita mai multor indicii:
a) prezenta caracteristicilor propriului scris al cartografului
b) ignorarea modului de e!ecutare si de dispunere a semnelor diacritice si de punctuatie
atentia plastografului fiind concentrata asupra e!ecutarii lieterelor sau cifrelor.
c) depsitarea unor caracteristici de ordin particular cum ar fi orientarea miscarilor, modul de
legare a literelor, prsiunea scrisului sau viteza mai scazuta de e!ecutie.
2. !alsul prin imitare servila 1 se e!ecuta prin urmarirea stricta de plastrograf a modelului scrierii
originale, pe care acesta il are in fata. "alsificareamai poate fi facuta prin copiera directa a te!tului
sau semnaturii. 0epistarea falsului prin imitare servila este posibila datorita unor elemene specifice
revelatoare ale acestui gen de plastografiere grosiera:
a) lipsa de spontaneitate in e!ecutarea gramelor, nesiguranta traseuluisi intreruperile care nu
sunt specifice scrisului original
b) grosimea uniforma a trasaturilor precum si presiunea de asemenea uniforma
c) viteza scazuta de scriere, reluarile sau retusarile de trasee pentru rectificarea formai
gramelor
Imitarea servila este precedata,uneori,deo e!ecutare a scrisului cu creionul, dupa care se procedeaza
la repasarea sa cu cerneala, aspect relevat lafotografierea sub radiatii infrarosi, prin punerea in
evidenta a trasaturilor de grafit.
3. !alsificarea de semnaturi cele mai frecvente categorii de falsuri. 5nii autori recurg la imitarea
acesteia prin proiectie. Indicii de falsificare a semnaturii sunt aceleasi ca sila plastografierea
scrisului obisnuit, indeosebi in cazul imitarii servile sau copierii: nesiguranta trasaturilor, intreruperi
nefiresti, grosimea uniforma a traseului, reluari, rectificari etc.
In prezent de norietate este falsificarea prin scanare.
25. *adrul tactic general al cercetarii la fata locului
Cercetarea propriu#zisa la fata locului presupune respectarea unor reguli tactice cu caracter general,
aplicabile in intreaga cercetare, astfel incat sa se ajunga lascopul propus. Principalele elemente
tactice, de natura sa orienteze activitatea ec$ipei de cercetare la fata locului sunt:
A. *ercetarea la fata locului se efectueaza cu maxima urgenta 1 practic imediat dupa ce organul
de urmarire penala a fost sesizat despre savarsirea unei infractiuni. %ceasta cerinta este obligatorie
sub ' aspecte:
a4 prin scurgerea timpului e!ista pericolul producerii unor modificari la locul faptei si al
disparitiei sau degradarii urmelor. Pot fi determinate nu numai de actiunea autorului ci si de
actiunea unor factori neutri : conditiile meteorologice, carcaterul perisabil al unor urme cum sunt
cele biologice.
/) prin prezenta imediata a organului de urmarire penala la fata locului se creeaza
posibilitatea identificarii unor martori, fara a se e!clude c$iar surprinderea autorului la locul
infractiunii.
# se reflecta princ. operativitatii
B. *ercetarea la fata locului se efectueaza complet si detaliat 1 aceasta cerinta trebuie dublata de
obiectivitate si constiinciozitate, astfel incat locul faptei sa fie cercetat sub toate aspectele indiferent
de versiunea pe care ec$ipa de cercetare este tentata sa o atribuie evenimentului cercetat. &rebuie
sase acorde atentie fiecarui detaliu prin cercetarea minutioasa a intregului loc al faptei. )c$ipa de
cercetare trebuie sa#si focalizeze atentie in ' directii:
a) descoperirea si cercetarea minutioasa a urmelor 1urme latente, microurme, urme
biologice
b) clarificarea imprejurarilor negative 1 a neconcordantei dintre starea locului faptei si fapte
ori imprejurarile ca atare.
*. *onducerea si organizarea competenta a cercetarii la fata locului 1 se materializeaza prin:
# cercetarea in ec$ipa presupune in primul rand o conducere unica, o conlucrare fara rezerve
intre membrii ec$ipei petoate planurile si informarea permanenta a conducatorului cercetarii.
# organizarea activitatii este privita sub dublu aspect:*) fiecare dintre mebrii ec$ipei de
cercetare va avea deindeplinit sarcini concrete si precise,potrivit atributiilor sale in cadrul ec$ipei.
') organizarea desfasurarii activitatilor de investigare trebuie sa se faca intr#o ordine bine
stabilita,intr#o succesiune fireasca.
# luarea unor masuri de ordina la fata locului 1 pentru reusita cercetarii locului faptei, este
deosebit deimportant ca ec$ipa de cercetare, conducatorul acesteia, safie lasati sa actioneze in
linsite, fara a se interveni din afara, decat daca este absolut necesar si, mai ales, oportun.
# evitarea patrunderii la locul faptei a persoanelor neautorizate sau neavenite 1 reprezentantii
presei sau televiziunii pot sa asiste dar in afara perimetrului scenei infractiunii.
'. "ixarea integrala si o/iectiva a rezultatelor cercetarii 1 dupa efectuarea cercetarii la fata
locului se inc$eie un proces verbal# acesta constituie principalul mijloc proceduralde fi!are a celor
constatate de catre organul judiciar. /e vor folosi formulari clare,precise,concise din care sarezulte
ca nu a fost omis nici un amanunt, nici un element util stabilirii adevarului evitandu#se e!presiile
ambigue.
Consemnarile se vor limita strict la constatarile facute directde organul de urmarire penala. =u este
permisa consemnarea unor stari de fapt ine!istente in mom. cercetarii. odalitatile te$nice de fi!are
sunt: e!ecutarea de sc$ite, fotografii, deinregistrari pe banda video#magnetica,modalitati care sunt
menite sa asigure evidenta probatorie si saconfere un plus de obiectivitate cercetarilor la fata
locului.
26. Masuri preliminare ale cercetarii la fata locului
asurile preliminare sunt luate de politistii care se deplaseaza la fata locului inaintea ec$ipei de
cercetare, formata din organul de urmarire penala competent in cauza, din spoecialisti criminalisti
etc.%cestia sunt obligati sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare, c$iar daca privesc o
cauza care nu este de ompetenta lor si sa ia masurile ce se dovedesc absolut necesare.
1. 'eterminarea locului savarsirii faptei< punerea lui su/ paza si protejarea urmelor 1
mentinerea aspectului initial al locului faptei precum si conservarea urmelor este o masura esentiala
pentru evitarea unei posibile actiuni distrcutive a persoanelor curioase. Prin stabilirea e!acta a
perimetrului scenei infractiunii se previna o eventuala incercare a autorului faptei de a sterge urmele
infractiunii.
2. !ixarea tuturor imprejurarilor care< cu timpul< se pot modifica sau pot disparea 1 ora
e!acta a sosirii organelor de cercetare penala; pozitia si starea usilor, ferestrelor si perdelelor,
prezenta unor mirosuri deosebite, starea in care se gasea lumina( aprinsa, stinsa); functionarea unor
aparate sau instrumente casnice.
3. Acordarea primului ajutor victimei 1 daca trebuie dusa la spital, va fi fi!ata pozitia initiala a
acesteia prin desenarea cu creta precum si pozitia obiectelor din apropriere.
. Prevenirea sau inlaturarea unor pericole iminente e!: incendiile, e!ploziile,inundatiile. /e
apeleaza la fotografieri sau inregistrari video.
.. &dentificarea martorilor si retinerea eventualelor persoane suspecte # martorii care au
perceput direct un anumit act infractional le sunt inca foarte proaspete in memorie o serie de date ce
pot fi redate cu destula e!actitate, nefiind alterate decisiv de diversi factori subiectivi sau obiectivi.

28. %eguli tactice aplicate in dispunerea constatarilor te7nico:stiintifice
si a expertizelor criminalistice
*. Oportunitatea e!pertizei
In functie de probele, datele sau materialele e!istente in cauza, este necesar sa se aprecieze daca si
in ce masura o e!pertiza este utila, astfel incat nici sa nu se intarzie efectuarea unei e!pertize
indispensabile solutionarii cazului. Oportunitatea e!pertizei se raporteaza si la momentul dispunerii
acesteia, mai ales in ideea cao dispunere prematura, ca si intarzierea acesteia, pot avea consecinte
negative asupra solutionarii cauzei. In prima ipoteza, obiectele sau materialele trimise e!pertului pot
suferi modificari, degradari etc iar in a doua ipoteza, datele sau urmele sunt insuficiente pentru
realizarea cercetarii.
'. /tabilirea corecta a obiectului e!pertizei 1 consta in lamurirea unor sau imprejurari de fapt ce
reclama cunostinte speciale in diverse domenii.Organele judiciare au datoria sa veg$eze la
respectarea cerintei de limitare a obiectului e!pertizei criminalistice, in e!clusivitate, la ceea ce
legea defineste generic ,fapte sau imprejurari-, nu laproblemele de drept, cum ar fi stabilirea
vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane.
7. "ormularea clara a intrebarilor adresate e!pertului 1 acestea vor trebui formulate cu claritate,
concis si precis, evitandu#se e!primarile generale, ec$ivoce, confuze, gresite, care ii determina pe
unii e!perti sa procedeze la reformulari, cu riscul aparitiei de neconcordante intre ceea ce a urmarit
organul judiciar si ceea ce a inteles e!pertul din intrebare, sau la ridicarea unor obiectii alepartilor,
pe considerentul ca nu s#a dat raspuns intrebarilor din ordonanta sau inc$eiere.
9. %sigurarea calitatii materialelor trimise spre e!pertiza 1 reprezinta premisa de baza a obtinerii
rezultatelor scontate prin administraea acestui mijloc de proba.
a) Prima cerinta pe care trebuie sao indeplineasca aceste materiale este aceea a cunoasterii
cu certitudine a provenientei lor.
b) a doua cerinta importanta se refera la calitatea pe care trebuie sa o prezinte materialele in
sensul ca ele trebuie sa contina sau sa reflecte suficiente elemente caracterstice pe baza carora sa se
faca identificarea. )ste necesar ca urmele, mijloacele materiale de proba sa fie insotite de
impresiunile, modelele de comparatie sau de obiectele presupuse a fi format urmele la fata locului.
)!pertului i se va mentiona carei categorii ii apartine fiecare obiect( litigiul sau comparatia) si care
este apartenenta sa.
39. )tructura si continutul planului de urmarire penala
%. /tructura planului de urmarire penala 1 structura unitara de elemente componente, menite sa
confere eficienta activitatii de urmarire penala.
Sub raport tactic 1 principalele elemente constitutive ale planului de urmarire penala sunt
versiunile, problemele ce se cer rezolvate in verificarea fiecarei versiuni, precum si activitatile
desfasurate pe baza metodelor stiintifice criminalistice cu ajutorul carora se rezolva aceste
probleme. In plan mai sunt precizate termenele de rezolvare a problemelor, si implicit, de verificare
a versiunilor, precum si persoanele care urmeaza sa participe la solutionarea lor.
Momentul elaborarii unui plan de ancheta 1 se impune a fi ales incat sa nu fie conceput nici
prematur si nici tardiv fata de mersul anc$etei. Ointocmire prematura, inr#un moment in care nu se
detin decat date sumare cu privire la fapta, poate conduce cercetarile pe opista falsa, intarziind
solutionarea cauzei.
Planul de urmarire penala capata forma scrisa, deoarece numai in acest mod pot fi fi!ate toate
elementele, toate amanuntele a caror omisiune poate aduce prejudicii desfasurarii ulterioare a
cercetarilor./unt si situatii in care nu este absolut necesar sa se elaboreze un plan scris de urmarire
penala:prinderii in flagrant a $otului de buzunare.
8.Continutul planului de urmarire penala 1 este determinat de problemele pe care le are de clarificat
o anc$eta intr#un moment sau altul.
Formula celor intrebari are ca dstinatie sa clarifice urmatoarele aspecte:
- ce fapta s#a comis si care este natura eiG
- unde s#a comis fapta cercetataG
- Cand a fost savarsitaG
- Cine este autorul eiG
- Cum, in ce mod a savarsit#oG
- Cu ajutorul cuiG
- In ce scop a fost comisaG
Formula celor ! intrebari delimiteaza mai clar continutul infractiunii, serveste la elucidarea
problemelor unei cauze penale plecand de la elementele constitutive ale acesteia.
- determinarea obiectului infractiunii, respectiv a relatiei sociale lezate prin sav. faptei penale.
- /tabilirea laturii obiective a infractiunii# a act. /au inact incriminate de lege, a raportului de
cauzalitate, si urmarile faptei, precum si a locului, timpului, modului, a altor circumstante in
care a fost sav fapta
- Identificarea subiectului activ al infract, al tutror participnatilor ca si identificarea sub
pasival faptei penale.
- 0eterminarea laturii subiective a infract, prin stabilirea formei vinovatiei ca si a mobilului
faptei.
31. #actica ela/orarii versiunilor de urmarire penala
Pentru elaborarea unor versiuni care sa serveasca pe deplin aflarii adevarului sub raport tactic, este
necesar sa fie intrunite mai multe conditii, printre cele mai imp numarandu#se:
1. 'etinerea unor date sau informatii despre fapta cercetata< corespunzatoare su/ raport
calitativ si cantitativ< pe /aza carora sa fie ela/orate versiunile
a) sub aspect cantitativ 1 un minimum de date este absolut necesar pentru formularea
versiunilor, fie ele referitoare la natura faptei.2ipsa de date sau cantitatea insuficienta a acestora
ec$ivaleaza cu o infinitate de versiuni ori cu formularea de versiuni ce pot conduce cercetarile pe
piste false, cu c$ inutile de energie umana si materiala.
b) 0in punct de vedere calitativ 1 informatiile ce stau la baza versiunilor, trebuie sa fie
precise si concrete.simplele supozitii saupresupuneri lipsite de un suport real nu fac decat sa creeze
dificultati in desfasurarea anc$etei.
2. *onceperea unor versiuni apropiate de realitate solicita pregatirea multilaterala<
experienta si intuitia organului de urmarire penalaH elaborarea versiunilor cu profesionalis
a)pregatirea multilaterala, e!perienta si intuitia organului de urmarire penala 1 cond imp in
realizarea unei versiunicare sa se apropie cat maimult de ralitatea infractionala
b)pregatirea comple!a 1 presupune nu numai stapanirea cunostiintelor penale si
criminalistice si si cunostiinte in alte domenii
c) e!perienta reprezinta un element de siguranta si precizie in investigare
d) intuitia reflecta capacitatea organului de urmarire pealade a descoperi side a ajunge cu
rapiditate la sensul,la e!plicarea unor fapte sau imprejurari.
3. !olosirea unor forme logice de rationament< detipul rationamentelor deductive si inductive<
ca si a rationamentului prin analogie 1 versiuni elaborate nu numai pe date concrete ci si pe baza
unui proces judicios de gandire
a) rationamentul deductiv 1 operatie logica, in care se porneste de la general, de la premisele
problemei, pentru a se ajunge, printr#o inlantuire de judecati, la particular, deci la o anumita
concluzie ce va servi laelaborarea versiunii
b) rationamentul inductiv 1 inversa rat. deductiv, inlantuirea de judecati avand drept punct
de plecare elementele particulare ale cauzei, pentru a se ajunge in final,la aspectele esentiale.
c) rationamentul prin analogie consta intr#o opertaie logica in care concluzia este trasa pe
baza asemanarii dintre elementele caracterstice unui fapt cunoscut si cele ale faptului sau
evenimentului aflat in curs de cunoastere.
In elaborarea versiunilor se impune respectarea urmatoarelor reguli tactice:
- versiunile de urmarire penala sa fie elaborate numai pentru faptele sau imprejurarile ce pot
avea mai multe e!plicatii, cauzele cu o e!plicatie in mod cert unica neimpunand o asemenea
operatie
- elaborarea datelor sa se faca,in principiu, pe baza datelor de naturaprocesuala, completata, in
caz de nevoie, cu date sau informatii obtinute pe cai e!traprocesuale, darcare sa capete
ulterior caracter procesual
- temeiul versiunilor sa il constituie numai datele concrete, date care indeplinesc cerintele de
ordin calitataic si cantitativ
- versiunile sa fie elaborate in legatura cu toate e!plicatiile posibile care pot fi date in cauza
cercetata
- versiunile trebuie sa fie bine construite din punct de vedere logic, iar problemele fiecareia
dintre ele, clar si precis formulate
32. Principalele cauze ale relativitatii marturiei
*. Imperfectiunea organelor de simt 1 impreuna cu o serie de factori obiectivi sau subiectivi
influeanteaza nu numai perceptia, dar si procesul de memorare sau redare a celor percepute.
'. Procese psi$ice distorsionate 1 predominante: subiectivismul, selectivitatea psi$ica si
constructivismul psi$ic
7. Convingerea cvasi#generala 1ca declaratia martorului trebuie sa fie o reproducere absolut fidela,
lucru greu de realizat in practica
9. Particularitatile psi$ologiei organului judiciar 1 marturia reprezinta o trecerea a relitatii prin
filtrul subiectivitatii martorului dar si prin cel al organului judiciar care apreciaza valoarea probanta
a declaratiei martorului. Organele judiciare trebuie sa stapanesca cele mai adecvate reguli tactice
criminalistice de ascultare prin care proba testimoniala sa fie apropiata cat mai mult de realitate, de
adevar. /e rezolva in acest mod doua problemeesentiale:
# stabilirea sinceritati martorului, a bunei sale credinte
# determinarea veridicitatii marturiei, respectiv a masurii in care depozitiile corespund
realitatii obiective
%stfel , magistratul are posibilitatea sa se intemeieze motivat pe o delcaratie confirmata si de alte
probe e!istente in cauza c$iar daca aceasta contrazice odepozitie anterioara.
33. %eceptia faptelor si imprejurarilor de catre martori
%eceptia senzoriala, elementele care o definesc contureaza un proces psi$ic de cunoastere care
parcurge mai multe etape:
a) senzatia este cea mai simpla forma de reflectare senzoriala a insusirilor izolate ale obiectelor
sau persoanelor, prin intermediul unui organ de simt. %paritia acestora depinde de
intensitatea stimulilor care actioneaza asupra analizatorului. %nalizatorH aparatul
organismului uman , alcatiut din organe de simt, cai nervoase de transmitere, centri
corespunzatori de pe scoarta cerebrala. /enzatia se naste doar atunci cand stimulul atinge un
prag minim, de asemenea e!ista si o intensitate ma!ima dincolo de care nu se mai produc
senzatii. %ceste praguri ale senzatiei difera de la o persoana la alta.
b) Perceptia, consecinta unei reflectari mai comple!e care conduce la constientizare, la
identificarea obiectelor si fenomenelor. Procesul de pecetie este astfel definit ca in cat de
organizare asenzatiilor, informatiilor pe care un morator le#a receptat. Perceptia este
diferentiata de la o persoana la alta, de asemenea in functie de elementele supuse perceptiei,
cauzele fiind dentre cele mai diferite: e! cunoasterea persoanei, obiectului.
!actori de distorsiune, au influenta directa asupra modului de receptionare. )!emple de factori:
a) modul de organizare a informatiilor la nivelul conte!tului, ce permite persoanei sa perceapa
intregul inaintea partilor componente. (apiditatea cu care sunt sesizate elementele
componenet difera de la o persoana la alta.
b) Constanta perceptiei, reprezinta procesul de asezare in pozitie normala a unei imagini care in
retina noastra aopare rasturnata potrivit legilor opticii geometrice.
c) "enomenul de iluzie, conduce la perceptii eronate, prin deformarea subiectiva a realitatii.
Cele mai frecvente sunt cele optico# geometrice
d) "enomenul de e!pectanta, prin care este pregatita sa recptioneze anumiti stimuli filtrandu#i
pa altii
e) )fectul I$alo-, fenomen ce ne determina sa e!tindem necritic un detaliu asupra intregului
"actori obiectivi, determinati de imprejurarile in care are loc perceptia.
a) vizibilitatea , poate fi redusa de distanta, conditiile meteorologice, de iluminare etc.
b) %udibilitatea, influentata de distanta, e!istenta unor surse sonore, factori meteorologic, etc.
c) 0urata perceptiei, depinde de perioada in care se desfasoara actiunea, de viteza de deplasare
apersoanei, obiectului perceput, sau al celui care il percepe.
d) 5nii dintre acesti facori pot influenta si perceptia tactila sau olfactiva
e) 0isimularea infatisarii, determinta de persoana autorului infractiunii, apeland la deg$izari,
actionand cu rapidutate etc.
"actori subiectivi, reprezentati de totalitatea particularitatilor psi$o#fiziologicesi de
personalitatea individului.
a) calitatea organelor de simt
b) personalitatea si gradul de intruire a individului
c) varsta si inteligenta
d) temperamentul si gradul de mobilitate al proceselor de gandire
e) starile de oboseala
f) starile afective
g) atentia, in functie de tipurile acesteia voluntara sau involutara.
$) &ipul perceptiv
3. Pregatirea ascultarii martorilor
Presupune:
*) studierea dosarului cauzei, ce are ca scop stabilirea faptelor si imprejurarilor ce pot fi
clarificate pe baza declaratiilor martorilor, si a cercului de persoane care cunosc aceste fatpe
din cadrul carora vor fi selectionati martorii
# stabilirea martorilor care pot fi audiati pe baza criteriilor procesul# penale si criminalistice.
a) se identifica persoanele care au avut posibilitatea sa perceapa direct faptele si imprejurarile
cauzei dar si a celor care detin in mod indirect informatii. 0in randul acestora se vor
selectiona cei care pot depune marturie
b) dc e!ista un nr. mare de persoane care detin informatii e posibila o selectare a martorilo pe
baza calitatii datelor pe care le detin
c) clarificarea naturii relatiilor acestora cu persoanele implicate in savarsirea infractiunii
') cunoasterea personalitatii martorilor, necesara pentru eficienta ascultarii, presupune
aflarea datelor referitoare la profilul psi$ologic, pregatire profesionala, ocupatie etc.
7) elemente tactice aplicate in pregatirea ascultarii martorilor, se va face in functie de
obiectivele anc$etei ssi activitatile destinate solutionarii lor
a. determinarea ordinii de audiere, amrtorii principali se asculta de regula inaintea celor
secundari. Ordinea se stabileste de asemenea in functie de relatia dintre martor si partile din
proces ca si de pozitia lor fata de cauza. /e poate realiza fie inainte fie dupa ascultarea
invinuitului sau a persoanei vatamate.
9) sta/ilirea momentului audierii, in functie de mai multi factori
# evitarea posibilei intelegiri intre martori, precum si a influentarii acestuia de catre alte
persoane interesate in cauza. e necesar ca citarea sa se faca de urgenta, la ore>zile diferite
pentru a se evita posibilitatea intalnirii acestora.
# &rebuie avut in vedere programul de activitate si profesia persoanei
# 2ocul de audiere, nu e indicat e!pres de lege, de obicei la sediul organului judiciar
:) pregatirea audierii, uneori e necesar un plan de ascultare, vor fi pregatite inscrisuri,fotografii,
mijloace materiale de proba pt al ajuta pe martor sa isi aminteasca cele petrecute.
3.. #actica ascultarii propriu:zise a martorilor
*onduita tactica in etapa de identificare a martorului 1 este prima etapa din cele 7 care
trebuiesc parcurse in procesula scultarii martorilor. 0aca in etapa etapa identificarii martorului, in
care se include si depunerea juramantului e!ista vreo indoiala in privinta identitatii acestuia, se va
stabili prin orice mijloace de proba. Organul judiciar trebuies sa se conduca dupa anumite reguli
tactice, proprii debutului audierii:
Primirea matorului intr#o maniera corecta (necesara eviatrea contcatului dintre martori sau
cu alte aprti din proces);
Crearea unui cadru de asculatre sobru (seriozitatea, lipsa de factori stresanti);
Comportarea organului judiciar intr#un mod calm, incurajator
&oate aceste reguli duc la carearea unui climat psihologic favorabil confesiunii "discutii libere prin
care se poate cunoaste mai bine personalitatea martorului#.
*onduita tactica in momentul relatarii li/ere a martorlui : a doua etapa; dupa crearea cadrului
psi$ologic favorabil obtinerii unor declaratii decalaratii sincere, i s face cunoscut obiectul cauzei si i
s arata faptele si imprejurarile pt dovedirea carora a fost propus ca martor cerandu#i#se sa declare tot
ce stie cu privire la acestea. %vantajul sponteneitatii relatarii libere si prezinta garantia unei mari
fidelitati daca martorul nu are nimic de ascuns sau pe cinvea de protejat. Conduita magistratului treb
sa se g$ideze dupa:
%scultarea martorului cu rabdare si calm, fara a#l intrerupe (c$iar daca faptele sunt relatate
cu lu! de amanunte);
)vitarea oricarui gest, reactie sau e!presie, mai ales ironica (aborbare sau dezabrobarea
afirmatiilor martorului);
%jutarea cu tact a martorului (fara a#i sugestiona);
(eorientarea relatarii spre obietul marturiei (daca martorul se pierde in amanunte sau se
abate de la subiect);
Poate nota aspecte mai seminificative fara a proceda cu ostentatie (fara intreruprea
martorului);
%eguli tactice aplicate in etapa formularii intre/arilor 1 nu are acracter obligatoriu. /unt de
natura sa limpezeasca relatarile martorului sau sa le verifice. ai este numita si $%nterogarea
martorului, $Relatarea ghidata&, $'ispozitie-interogatoriu&. Intrebarile sunt necesare intrucat
depozitia martorului poate contine denaturari, frecvente fiind:
0enaturarea prin adaugare (e!agerare sau nascocire de fapte imagianre);
0enaturarea prin omisiune (caracter incompleta ca si urmare a unei rele#credinte);
0enaturarea prin substituire (faptele, obiectele, persoanele reale sunt substituite cu altele
percepute anterior ca urmare a asemanarilor e!istente);
0enaturare prin transformare (modificrea succesiunii faptelor, locul unor detalii in timp si
saptiu).
Pentru inalturarea acestora se intervine cu intrebari.
Clasificare din perespectiva tacticii criminalistice:
(. %ntrabari de completare "pt aspectele omise#)
*. %ntrebari de precizare "determinarea cu e+actitate a unor circumstante#)
,. %ntrebari ajutatoare "reactivarii memoriei, inlaturarii denaturarilor#)
!. %ntrebari de control "verificarii afirmatiilor#.
In privinta respectarii clasificarii de mai sus trebuie sa se respecte urmatorele reguli:
Intrebarile sa fie clare, precise, concise si e!primate intr#o forma accesibila persoanei
ascultate;
Intrebarile sa vizeze strict faptele percepute de martor;
/a nu contina elemente de inditimdare;
=u trebuie, in nici un caz, sa se sugereze raspunsul.
&rebuia luata in calcul si sugestabilitatea de statut, care ii poate influenta pe cei de conditie social#
culturala redusa, raportat la pozitia magistratului.
In functie de gardul lor de sugestibilitate pot fi:
*. Intrebari determinative (lipsite de elemente de sugestibilitate);
'. Intrabari incomplet sau complet disjunctive (grad mic de sugerabilitate; martorul este pus sa
aleaga intre doua raspunsuri);
7. Intrebari implicative (cu mare grad de sugerabilitate).
odelarea si tonul vocii pot constituii un factor de sugestie.
31. Particularitati ale psi7ologiei victimei
Primul moment al formarii declaratiilor victimei il prezinta receptia in momentul in care este supusa
unei agresiuni. /ituatia de victima se asociaza cu ideea de suferinta fizica si morala. In legatura cu
receptia auditiva sublinima faptul ca omul este capabil sa perceapa dintr#o infinitate de nuante, o
multitudine de fenomene sonore ce insotesc obligatoriu sau intamplator savarsirea unei infractiuni.
Prezinta interes determinarea urmatoarelor imrpejurari:
0istanta dintre sursa sonora si organul receptor (in functie de intensitatea undelor sonore);
0irectia de propagare a fenomenelor sonore (poate avea certitudine cand este intemeiata pe
senzatii auditive si vizuale);
0eterminarea>identificarea fenomenelor acustice (omu intelege sunetele pe care le percepe).
Iluziile acustice pot influenta prin distorsionare receptia fenomenelor sonore.
Receptia vizuala - : doar undele electromagentice de lungimea de unda cuprinsa intre 7<A si BA+
milimicroni (intre violet si rosu) pot provoca senzatii vizuale. Oc$iul e!pus la intuneric, supus
cateva momente luminii mai intense, isi reduce cpacitatea de adaptare. %lte probleme ce pot aparea:
Imagini consecutive (persistarea acestora dupa ce stimulul incepe sa actioneze, in culori
normale sau inversate, negative);
Contratului simultan (obiectele tinda sa ia nuanta culorii complementare fondului).
Receptia cutanata - 7 categorii de senzatii:
*. /enzatii tactile (atingere, presiune);
'. /enzatii termice (sub actiunea unui stimul cu temperatura mai mare sau mai mica pielii);
7. /enzatii de durere (orice stimul mai intens care duce la vatamarea tesutului).
Receptia oflactiva 1 stimularea de catre substante care se gasesc in stare gazoasa sau sub forma de
vapori. (elativitatea receptiei poate fi intalnita in situatii de genul:
=edeterminarea unor caracteristici generale ale mirosului;
/tabilirea directiei din care provine mirosul;
"alse identificari ale caracteristicilor olfactive determinate de tensiunea emotionala;
%lta categorie de senzatii, mai rar intalnite in practica: senzatii interne sau organice (sete, greata,
foame, etc), senzatii -inestetice sau de miscare si senzatii de echilibru.
!actori de distorsiune:o/iectivi si su/iectivi: ai receptiei senzoriale a victimei.
"actori de natura obiectiva:
Conditiile de iluminare;
Conditiile meteorologice;
0istanta mare si diversele obstacole
)!istenta unor surse sonore;
0urata perceptiei;
0isimularea infatisarii;
Comple!iatea fenomenului perceput;
"actori de natura subiectiva:
Calitatea organelor de simt;
?arsta si se!ul persoanei vatamate(femeile descriu cu o fidelitate mai mare);
Personalitatea si gradul de instruire;
&emperamentul si gradul de mobilitate;
/tarile de oboseala;
/tarile afective;
%tentia;
&rebuie avut in vedere si tipul perceptiv specific ficarei persoane (tipul analitic retine mai multe
amanunte pe cand cel sintetic care retine intregul, caracteristicile generale).
35. #actica ascultarii propriu:zise a persoanei vatamate
#actica audierii in faza relatarii li/ere: reprezinta primul moment al audierii propriu#zise.
Persoanei vatamate i s face cunoscut obiectul cauzei si i s arata faptele si imprejurarilein legatura cu
care va fi ascutata, posibilitatea de a se constitui parte vatamata, parte civila, de a renunta la acest
drept si de a fia scultata in calitate de martor.
Conduita tactica in momentul ascultarii libere; magistratului treb sa se g$ideze dupa:
%scultarea persoanei vatamate cu rabdare si calm, fara a#l intrerupe (c$iar daca faptele sunt
relatate cu lu! de amanunte);
)vitarea oricarui gest, reactie sau e!presie, mai ales ironica (aborbare sau dezabrobarea
afirmatiilor);
%jutarea cu mult tact fara a sugestiona sub nici o forma;
(eorientarea relatarii spre obietul marturiei (daca martorul se pierde in amanunte sau se
abate de la subiect);
Poate nota aspecte mai seminificative fara a proceda cu ostentatie ;
(elatarea spontana prezinta unele avantaje:
Persoana vatamata poate relata imprejurari necunoscute de organul de urmarie penala pana
la acea data;
Pot aparea date din care sa rezulte savarsirea altor fapte penale de catre invinuit sau inculpat;
Organul de urmarire penala are posibilitatea sa studieze modul in care victima isi
formuleaza declaratiile;
Pot fi evaluate sinceritatea si buna#credinta a victimei sau dorinta de razbunare.
*onduita tactica in momentul formularii intre/arilor 1 nu are acracter obligatoriu. /unt de
natura sa limpezeasca relatarile partii vatamate sau sa le verifice.Pentru inalturarea acestora se
intervine cu intrebari.
Clasificare din perespectiva tacticii criminalistice:
.. %ntrabari de completare "relateaza mai putin decat a perceput in mod real#)
/. %ntrebari de precizare "determinarea cu e+actitate a unor circumstante#)
. %ntrebari ajutatoare "reactivarii memoriei, inlaturarii denaturarilor#)
0. %ntrebari de control "verificarii afirmatiilor#.
In privinta respectarii clasificarii de mai sus trebuie sa se respecte urmatorele reguli:
Intrebarile sa fie clare, precise, concise si e!primate intr#o forma accesibila persoanei
ascultate;
Intrebarile sa vizeze strict faptele percepute de martor;
/a nu contina elemente de inditimdare;
=u trebuie, in nici un caz, sa se sugereze raspunsul.
&rebuia luata in calcul si sugestabilitatea de statut, care ii poate influenta pe cei de conditie social#
culturala redusa, raportat la pozitia magistratului.
In functie de gardul lor de sugestibilitate pot fi:
9. Intrebari determinative (lipsite de elemente de sugestibilitate);
:. Intrabari incomplet sau complet disjunctive (grad mic de sugerabilitate; martorul este pus sa
aleaga intre doua raspunsuri);
A. Intrebari implicative (cu mare grad de sugerabilitate).
odelarea si tonul vocii pot constituii un factor de sugestie.
(espectarea unei conduite specifice pentru ascultartea raspunsurilor la intrebari este impusa:
%scultarea victimei cu atentie si seriozitate;
)vitarea reactiilor bruste la contradictii, incoerente, stari de agitatie, fara e!teriorizarea
surprinderii saua nemultumirii anc$etatorului;
Observarea cu atentie a modului de reactionare la intrebarile asociate cu posibili indicii de
nesinceritate.
?erificarea declaratiilor partii vatamate se face prin compararea declaratiilor acesteia cu celelalte
mijloace de proba administrate in cauza.
36. Particularitati ale psi7ologiei invinuitului sau inculpatului
Invinuitul este persoana stabilita deseori dintr#un cerc de suspecti, fata de care se efectueaza
urmarirea peneala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa. O data pusa in
miscare actiunea penala invinuitul capata calitatea de inculpat.
ecanismele psi$ologice ale faptuitorului trebuie raportate la 7 etape:
- Conceperea activitatii infractionale si rezolutiei infractionale, infractiuni savarsite cu
intentie;
- 0esfasurarea activitatii infractionale, faza actelor pregatitoare, de e!ecutare si de
urmarire;
- Postinfractionala (incercarile de simulare, de disimulare si minciuna).
Psi7ologia invinuitului sau inculpatului in momentul interogatorului 1 simularea, disimularea si
minciuna mijloace pt a evita tragerea la raspundere penala.
'epistarea prezentei starii de emotie are specifice o serie de manifestari viscerale si somatice:::
- %ccerelarea si dereglarea ritmului respiartiei, dereglarea emisei vocale (ragusire),
scaderea salivatiei;
- Cresterea presiunii sanguine si accelerarea batailor inimii;
- Contractarea musc$ilor sc$eletici (crispare si blocarea functiilor motrice);
- /c$imbarea mimicii si pantomimicii (miscari si gesturi ce nu corespund in mod
normal comportamentului individului);
- odificarea timpului de reactie sau de latenta (intarzierea raspunsului la intrebari ce
contin cuvinte critice).
%ncercarile satrii de simulare sau disimulare (se pot depista cu poligraful). 5rmatoarele sunt mai
des intalnite:
a. (efuzul de a vorbi sau de a recunoaste fapta care i se imputa;
b. Invocarea imosibilitatii de a#si aminti;
c. Prezentarea de alibii;
d. (ecunoasterea unor fapte minore in scopul disimularii celor importante;
e. otivarea faptului ca infractiunea este consecinta provocarii sau a unui ,moment de
ratacire-
f. /imularea nebuniei sau atulburarii functiilor unor organe de simt;
g. Incercari de sinucidere sau de automutilare.
0eseori in fata organului de urmarire penala, inculpatul isi retrage declaratiile facute anterior pe
motiv ca au fost obtinute prin presiuni sau intimidare.
odurile de manifestare mentionate pot fi uneori realmente sincere si intru totul justificate.
38. #rasaturi de personalitate ale celui care efectueaza anc7eta penala
Pe parcursul investigatiei unei fapte penale, anc$etatorul este obligat sa dea dovada de
corectitudine, rabdare, deminitate, intelegere. &rebuie sa aiba puterea sa recunoasca si sa#si
controleze anumite trasaturi ale personalitatii de natura sa se repercuteze negativ asupra cercetarilor.
*. )fectul ,Ealatea- 1 incredere in sine, organizarea, depasirii propriilor limite, prin
cunoasterea lor;
'. )fectul ,PJgmalion- 1 ec$ilibru intre pretentiile pe acre le avem de la ceilalti si pe care altii
le au de la noi.
Calitatile care se cer persoanei care infaptuieste justitita:
Creativitate in gandire;
Capacitate de prelucarare cu obiectivitate;
Capacitate de stabilire a contactului psi$ologic;
)vitarea e!agerarilor in interpretarea declaratiilor;
Controlarea sentimentelor de simpatie si antipatie;
Precizari referitoare la calitatile mai sus mentioante:
Capacitatea de evitare a deformarii profesionale
Controlarea sentimentelor de simpatie;
%plelarea la elementele de permisivitate.
Cel care conduce anc$eta trebuie sa se lase cat mai putin studiat de invinuit.
Pe langa o serioasa pregatire juridica, constiinciozitate si perseverenta, trebuie sa fie si abil in
privinta abordarii tuturor aspectelor care concura la aflarea adevarului.
9. Pregatirea ascultarii invinuitului sau inculpatului
)tudierea materialelor sau datelor existente in cauza 0 presupune cunoasterea datelor referitoare
la modul si imprejurarile in care s#a savarsit fapta, la probele e!istente in acel moment la dosar, la
participanti, martori, persoana vatamata, date care urmeaza sa fie completate, confirmate sau
verificate si prin declaratiile invinuitului sau inculpatului. %cest lucru se face cu ma!ima urgenta si
operativitate.
*unoasterea personalitatii invinuitului sau inculpatului 1 principalele elemente de natura sa
conduca la definirea personalitaii unui individ:
- &rasaturile ps$ice:
- 1aracterul (defineste manifestarile de conduita cu semnificatie morala pozitiva sau
negative;
- Temperamentul "determina diferentele psi$ice ale indivizilor in functie de capacit energetica
si dinamica a comportamentului#sanguinic, coleric, flegmatic si melancolic);
- 2ptitudinile (unele cu sens general, altele cu sens special).
- "actori care au influentat sau conditionat conduita somato#psi$ica:
*. ediul familial sau social in care a evoluat si s#a format;
'. Cercul de prieteni;
7. =ivelul de inteligenta;
9. )ventualele antecedente penale.
"rganizarea modului de desfasurare a ascultarii 0 presupune:
/tabilirea cu precizie a problemelor ce urmeaza sa fie clarificate cu ocazia ascultarii;
Pregatirea materialului probator ce va fi folosit;
0eterminarea ordinii in acre se va face ascultarea;
/tabilirea modalitatii de citare.
)ste indicat ca invinuitul sau inculpatul sa se citeze in dimineata in care va avea loc ascultarea, la
ore relativ apropiate si in incaperi diferite.
Planificarea ascultarii 0 plan de ascultare intocmit pt fiecare inculpat sau invinuit in parte. Planul
trebuie sa aiba un caracter fle!ibil pt a se putea adapta, modifica sau adauga noi intrebari rederitoare
la fapta cercetata. Pt fapte mai simple se pot intocmi si sc$ite de paln.
1. Ascultarea propriu:zisa a inculpatului sau a invinuitului
/e desfasoara in 7 etape principale:
*. Crearea unei atmosfere favorabile (ascultarea se desf in prezenta aparatorului, intr#un
cadru sobru);
'. %daptarea de catre magistrat sau politist a unei atitudini demne;
7. Crearea unei atmosfere propice confesiunii, marturisirii (atitudine pozitiva).
Modalitati tactice de ascultare in faza relatarii li/ere 0 dupa ce i se aduce la cunostinta
invinuitului sau inculpatului la cunostinta obiectul cauzei si al ascultarii este lasat sa faca o relatare
lobera, cerandu#i#se sa dea o declaratie scrisa personal cu privire la invinuirea care i se aduce.
"iecare invinuit sau inculpat este ascultat separat;
Invinuitul sau inculpatul trebuie lasat sa declare liber tot ce stie despre cauza, nu va putea fi
intrerupt;
%scultarea nu poate incepe cu citirea sau reamintirea unor eventuale declaratii date anterior;
=u se va admite folosirea de violenta;
3ste interzisa obtinerea cu orice pret a recunoasterii invinuirii.
*onduita organelor judiciare:
- ?a fi impusa o atmosfera de calm si rabdare;
- ?a fi urmarit cu atentie comportamentul, privirea celui ascultat pt a sesizarea starilor de
neliniste, deruta, etc;
- ?or fi evitate, pe intreaga durata a ascutarii, e!presiile de suparare, de nemultumire si de
enervare.
Avantajele nota/ile ale relatarii li/ere:
- Posibilitatea cunoasterii sau verificarii cu e!actitate a modului in care s#a savarsit
infractiunea si a mobilului acesteia;
- Obtinerea de date despre faptele si imprejurarile cauzei, depsre participanti pe care organul
judiciar nu le detinea;
- Posibilitatea studierii si cunoasterii invinuitului sau a incullpatului, a pozitiei acestuia fata de
fapta comisa.
Invinuitul sau inculpatul poate transmite informatii pe cale nonverbala constand in imposibilitatea
controlarii constiente a reactiilor de natura sa transmita involuntar informatii.
#actica asultarii in faza adresarii de intre/ari 0 ultima etapa a audierii.
Intrebarile se pun in functie de declaratiile facute anterior de invinuit sau de inculpat, de caracterul
lor sincer si complet. Pozitia invinuitul sau inculpatului fata de invinuirea adusa:
- (ecunoasterea sincera si completa;
- (espingerea invinuirii si probarea lipsei de temeinicie;
- 0isimularea adevarului prin recunoasterea de fapte minore avand sau nu legatura cuc auza;
- (efuzul de a face declaratii, respingerea acestora sau prezentarea de probe si alibii false.
In functie de pozitia adoptat de inivinuit sau inculpat, intrebarile vor viza obiective specifice:
*. In sit primelor ' variante sunt necesare intrebari de verificare, clarificare si completare sau
precizare;
'. In ultimele ' ipoteze se va oune accent pe intrebarile de completare, de detaliu;
Clasificarea intrebarilor:
Criteriul caraterului general: intrebari de control, de precizare, de completare sau ajutatoare;
Criteriul specificului problemelor urmarite:
a) intrebari cu caracter general;
b) intrebari#problema (vizeaza aspecte conctrete ale cauzei);
c) intrebari de detaliu.
Intrebarilor formulate intr#un mod calr, precis si concis. ?or fi evitate total intrebarile sugestive.
Modalitati tactice de adresare a intre/arilor 0 in functie de mai multe ipoteze:
In ipoteza recunoasterii nu se pun probleme;
In ipoteza refuzului de a face declaratii, declaratiilor incomplete sau nesincere se impun
reguli tactice adecvate;
In sitatia declaratiilor mincinoase, contradictorii, incomplete, a respigerii invinuii, ori a
persistarii refuzului de a face declaratii tactica este mult mai comple!a.
Procedee tactice de ascultare:
- &actica ascultarii repetate (declaratiilor incomplete, nesincere sau mincinoase);
- &actica ascultarii incrucisate (scop: destramarea sistemului de aparare a individului);
- &actica intalnirilor surpriza (in mom psi$ice de o anumita tensiune pt obtinerea unei
declaratii sincere);
- &actica ,comple!ului de vinovatie- (alterarea unor intrebari neutre cu intrebari ce contin
cuvinte ,afectogene- referitoare la fapta, rezultat, persoane implicate).
Conjugarea procedeelor tactice de ascultare cu:
"olosirea contradictiilor din propriile declaratii;
Prezentarea altor probe sau mijloace de proba obtinute in timpul cercetarilor, din care rezulta
indubitabul temeinicia invinuirii.
Procedeele tactice se impart in ' categorii:
*. procedeul ascultarii prgresive (prezentarea gradata a probele sau datele referitoare la
invinuire).
'. procedeul ascultarii frontale (prezentarea inca din primu moment, pe neasteptate a
probelor cele mai importante).
2. "rganizarea si desfasurarea testarii la poligraf
Procesul de testare a satrilor emotionale se desfasoara in 7 etape: pregatirea, testarea propriu#zisa si
interpretarea rezultatelor.
Pregatirea testarii 0 necesita studierea materialului cauzei, cunoasterea personalitatii celui ascultat.
)ste necesar si un e!amen medical, integritatea sanatatii psi$ice si fizice este o conditie obligatorie.
Persoana emaminata sa nu fi fost supusa anterior unor interogari indelungate. &estarea nu se face cu
consimtamantul scris al persoanei care va fi e!aminata.
'ialogul pre:test 0 etapa intermediara intre pregatire si interogatoriu propriu#zis. Celui testat i se
dau e!plicatii referitoare la principiile de functionare a aparaturii, la drepturile pe care le are. 0upa
ce se cere consimtamantul de testate, se face un instructaj privind modul de comportare pe timpul
e!aminarii.
#estarea propiu:zisa 0 consta in intrebari scurte, clare si precise, la care se raspunde cu da si nu.
&estul consta in intrebari neutre, de control si cu continut afectogen. Intrebarile pot fi aduse la
cunostinta celui e!aminat, insa nu in ordinea in care vor fi adresate.
&nterpretarea diagramei 0 se face prin compararea caracteristicilor de traseu ale raspunsurilor
sincere la intrebariele neutre ca si la raspunsurile sincere cu caracter de control, cu raspunsurile
nesincere la intrebarile relevante (cu incarcatura afectogena). )!aminatorul trebuie sa dispuna de
modele de raspunsuri sincere si nesincere pt a servi drept comapratie.
3. #actica efectuarii perc7ezitie: deplasarea si intrarea la locul perc7ezitiei
'eplasarea la locul perc7ezitie 1 trebuie pregatit cu amre atentie pt a asigura caracterul inopinant
al actiunii, persoana perc$ezitionata sa fie astfel luata prin surprindere, fara a avea timp sa inlature
obiectele sau inscrisurile vizate de organul judiciar, ori sa disapara de la domiciliu.
asina cu care se deplaseaza membrii ec$ipei de perc$ezitie nu va oprii in fata intrarii in imobil ci
al o distanta mai mare. 2iftul va fi oprit cu un etaj mai sus sau mai jos, iar o parte din ec$ipaj va
veni pe sacri. ?or fi luate masuri necesare de paza a intrarilor si de inlaturare a oricaror posibilitati
de parasire a locului perc$ezitie.
&ntrarea la locul perc7ezitie 1 de regula se suna sau se bate la usa, insa sunt stuatii cand se
apeleaza si la procedura de patrudnere fortata. &oata procedura de patrundere se va face in fata
martorilor asistenti si eventual a aparatorului ales.
. Primele masuri luate la locul perc7ezitie
0upa intrarea la locul perc$ezitiei, cel care conduce dc$ipa isi va prezenta legitimatia de magistrat
sau de politist si, daca este cazul, autorizatia data de procuror in vederea efecturarii acestui act.
asuri cu caracter preliminar:
Inspecatrea rapida a intregului loc perc$ezitionat (prevenirea incercarilor de semenalizare in
e!terior);
2uarea masurilor de contracarare a oricarei actiuni violente(incercari de sinucidere);
/trangerea tuturor persoanelor gasite la locul perc$ezitie intr#o singura incapere sau spatiu
limitat (se poate recurge si la o perc$ezitie corporala a persoanelor gasite la locul
perc$ezitiei);
/tudierea atenta si familiarizarea cu locul ce va fi perc$ezitionat (persoanei la care se va
face perc$ezitia i se vor cere e!plicatii cu privire la imobil si tot ce se gaseste in el,
incaperile vor fi incuiate pana la verificarea lor efectiva);
Organizare perc$ezitie propriu#zise (vor fi indicate modalitatile de actiune, blocarea
intrarilor si iesirilor si puse sub control alte posibilitati de comunicare cu e!teriorul).
.. %eguli tactice aplicate in efectuarea perc7ezitiei propriu:zise
(egulile de baza ale perc$ezitiei domiciliare prvite in sensul larg:
*. Perc$ezitia se efectueaza cu minutiozitate;
'. Perc$ezitia se desfasoara metodic, sistematic (cercetarea detaliata a fiecarei incaperi, se
stabileste directia in care se face cercetarea);
7. ?a fi observat in permanenta comportamentul persoanei perc$ezitionate de catre organul de
urmarire penala care conduce perc$ezitia sau de cineva cu e!perienta in materie;
9. Perc$ezitia trebuie efectuata in stricat conformitate cu prevederile legii.
agistratul sau politistul va impune o atmosfera de calm, de obiectivitate. Perc$ezitia se va efectua
in liniste, fara a deranja vecinii sau programul de lucru.
'escoperirea ascunzatorilor 0 cei care efectueaza perc$ezitia trebuie sa raporteze particularitatile
locului cercetat:
Concordanta dintre dimensiunile interioare si cele e!terioare (permite descoperirea peretilor
dubli sau a vaselor cu fund dublu);
0eterminarea greutatii normale a unor lucruri;
0epistarea unor imprejuarari negative (diferenta de nuanta sau de prospetime a culorii
peretilor, modific frecventei sunetlui peretilor);
/tudierea modului de construire si de asamblare a mobilei, obiectelor si instalatiilor.
%idicarea o/iectelor descoperite cu ocazia perc7ezitiei 0 cele avan legatura cu fapta cercetata sau
a caror detinere este interzisa de lege sau acre apartin altor persoane.
1. #actica efectuarii perc7ezitie corporale
)ste destinata cautarii de obiecte si inscrisuri aflate asupra unei persoane. /e efectueaza in multe
imprejurari separat de alte acte de procedura, insa este facuta frecvent si cu ocazia perc$eziei
domiciliare sau a arestarii. =u trebuie confundata cu controlul vamal. )ste impartita in perchezitia
imbracamintei si perchezitie corporala.
Perc7ezitia preliminara : )ste destinata preintampinarii uneia ctiuni violente, presupune
dezarmarea persoanei perc$ezitionate. &rebuie sa se procedeze astfel incat persoana sa fie pusa in
imposibilitatea de a reactiona fiind asezat cu fata al perete, la o distanta de cel putin * metru, in
functie de inaltimea sa. I se cere sa ridice mainile deasupra capului, sa se sprijine de perete si sa
defaca picioarele. /e cerceteaza pe rand, partea dreapta si stanga a corpului, organul de perc$ezitie
asezandu#se in lateral punand un picior in fata piciorului din partea corpului cercetata permitand
dezec$ilibrarea rapida a celui perc$ezitionat, in ipoteza unei incercari de atac.
In cazul infractorilor periculosi perc$ezitia se va efectua cu o singura mana, in mana cealalta fiind
tinuta arma.
Perc$ezitia amanuntita se efectueaza de sus pana jos incepand cu obiectele de pe cap, continuand cu
spatele, portiunile de sub brate, mainile de la umar pana la degete, pieptul, picioarele prin e!terior si
inetrior pana la glezna. Cercetarea se face pin palpare ferma, prin strangerea portinuilor mai groase.
?or fi golite toate buzunarele.
2a sediul organului judiciar se va trece la o perc$ezitie mai amanuntita a imbracaminte si a
corpului.
Perc7ezitia o/iectelor de im/racaminte 1 se verifica in parte fiecare piesa de imbracaminte. /e
poate proceda si la descoaserea imbracamintii daca se considera necesar. 2enjeria de corp si
batistele pot fi ,apretate- cu droguri. 2a incaltaminte se verifica captuseala, talpa, tocurile.
/ervietele, posetele, geamantanele vor fi perc$ezitionate amanuntit. In perc$ezitionarea acestor
obiecte vor fi folosite surse puternice de lumina, inclusiv radiatii invizibile si istrumente de marit.
Perc7ezitia corpului ca atare 1 se efectueaza de o persoana de acelasi se! cu persoana
perc$ezitionata. Principalele ascunzatorii sunt orificiile naturale, c$iar ing$itirea daca pot fi
eliminate cu usurinta. =u trebuie sa se omita cercetarea pielii capului si a talpilor si pe care pot fi
lipite mesaje cifrate. &rebuie verificat cu atebtie si parul, protezele de mainei, picioare, dentare.
%ninamlelor de apartament care insotesc persoanele perc$ezitionate trebuies supuse la un control
daca e!ista indicii ca ar putea fi folosite in scop criminal.
Consemnarea rezultatelor perc$ezitiei persoanei se face prin proces#verbal si prin pi!area cu
ajutorul fotografiei sau a inregistrarii video fiind insotite de o declaratie luata imediat persoanei.
5. #ipologia si efectuarea prezentarii pentru recunoasterea de persoane
&.4regatirea prezentarii presupune studierea materialului cauzei, ascultarea prealabila si
organizarea prezentarii pt recunoastere.
Cunoasterea materialului cauzei vizeaza stabilirea cu e!actitate a obiectului prezentarii pt
recunoastere,respectiv a persoanelor,cadavrelor,obiectelor care tb identificate.Prin studierea
materialelor cauzei se vor stabili subiectii procesuali care vor fi c$emati sa faca recunoasterea#
persoane care au perceput direct subiectul prezentarii pt recunoastere.%cestor persoane trebuie li se
cunoasca posibilitatile de perceptie,fi!are si redare,pozitia fata de fapta cercetata sau fata de cei pe
care trebuie sa#i recunoasca.0e asemenea,in studierea materialului este f importanta determinarea
conditiilor in care a avut loc perceptia,de ele tinandu#se seama in mom prezentarii pt recunoastere.
Ascultarea preala/ila a persoanei care face recunoasterea, in legatura cu
persoanele,cadavrele,etc.ce urmeaza sa fie identificate vizeaza mai multe obiective:
a. Cunoasterea e!acta a posibilitatilor reale de perceptie,fi!are si redare ale pers respective,a tras
sale psi$ice.
b. 0eterminarea conditiilor de loc,timp si mod de perceptie,a factorilor subiectivi care ar fi putut
influenta procesul de perceptie senzoriala.
c. /tabilirea volumului de date referitoare la caracteristicile de identificare pe care persoana le#a
perceput si memorat.
Prezentarea pt recunoastere tb efectuata urgent pt a se evita posibilitatea stergerii din memorie a
semnalmentelor si e!ercitarea unor influente din partea pers care nu au interesul sa fie identificate.
"rganizarea prezentarii pt recunoastere se face in functie de conditiile in care a avut loc
perceptia si de natura obiectului recunoasterii.Organizarea tb sa se faca in conditii cat mai apropiate
cu cele e!istente in mom observarii persoanei sau obiectului de identificat.
Persoana care va fi prezentata pt recunoastere tb sa fie imbracata in aceleasi $aine in care a fost
observata de catre martor sau in $aine asemanatoare.In cazul in care autorul a fost deg$izat in mom
savarsirii infractiunii,vor fi folosite aceleasi elemente de deg$izare.
?a fi alcatuit un grup de pers in care va fi introdusa persoana de recunoscut si alegerea celor din
grup se va efectua cu respectarea unor criterii de asemanare(varsta,talie etc.).=iciuna dintre pers
selectate sa alcatuiasca grupul nu tb sa fie cunoscuta de catre martor.
,ocul in care se organizeaza recunoasterea este sediul serviciului medico#legal,al politiei,
parc$etului,locul in care martorul a perceput persoana sau obiectul sau locuri cu caracteristici
asemanatoare.
*onditiile de iluminare in care martorul a perceput persoana sau obiectele tb avute in vedere la
pregatirea recunoasterii.
&&.3fectuarea prezentarii
Pentru recunoasterea persoanelor dupa semnalmente statice,in incaperea in care este prevazut sa
se desfasoare recunoasterea vor fi invitate cele 7,9 persoane alese pt alcatuirea grupului in care va fi
introdusa persoana care urmeaza a fi recunoscuta.
Persoanele invitate vor primi e!plicatii despre actul la care iau parte si li se va pune in vedere ca nu
au voie sa vorbeasca sau sa#si faca semne.Persoanei de identificat i se va cere sa ocupe un loc in
cadrul grupului.)ste invitata apoi persoana stabilita pt efectuarea recunoasterii.
Pe parcursul recunoasterii este interzis sa se pronunte numele vreunei persoane sau sa se faca
anumite gesturi care pot fi interpretate ca elemente de sugestie.'aca martorul recunoaste persoana
prezentata,va tb sa se refere la elementele caracteristice de care s#a servit pt recunoastere,aceste
aspecte fiind mentionate in procesul#verbal.
'aca martorul nu recunoaste persoana prezentata#Kalternative:
o artorul sau victima a identificat persoana dar a evitat s#o declare in mom recunoasterii#Ktb sa
se stabileasca cu e!actitate motivele retinerii,recunoasterea fiind reluata in aceleasi conditii si
acelasi grup de persoane.
o artorul nu a recunoscut persoana#daca nu a recunoscut#o din cauza insuficientei
caracteristicilor de identificare fi!ate in memoria martorului#Korganul judiciar se va orienta
dupa varianta ca desi nerecunoscuta persoana,este totusi prezenta in grup.
2a efectuarea prezentarii pt recunoastere a persoanelor mai sunt importante urmatoarele reguli:
o Persoana care urmeaza sa fie recunoscuta de mai multi martori va fi prezentata separat,fiecaruia
dintre acestia,in aceleasi cond. si in acelasi grup de pers. dar in care isi va sc$imba locul dupa
fiecare prezentare.
o 0aca sunt mai multe persoane care urmeaza sa fie recunoscute de un singur martor,acestea vor
fi prezentate pe rand,in grupuri avand de fiecare data alta alcatuire.
&n cazul recunoasterii persoanelor dupa fotografie,se va proceda la asezarea fotografiei celui
vizat pt. identificare intr#un grup de 9 fotografii e!ecutate in aceleasi cond. te$nice si reprezentand
indivizi cu caracteristici de identificare asemanatoare.Pe spatele fiecarei fotografii vor fi mentionate
datele de identificare ale persoanelor din imagine.
%ecunoasterea persoanei dupa voce sau vor/ire presupune separarea martorului de persoanele
din grupul alcatuit in acest scop./e vor crea cond. de audibilitate cat mai apropiate de cele in care
martorul a perceput vocea si vorbirea pers.de identificat.Organul judiciar va tb. sa incerce sa
orienteze discutia spre o tema apropiata de faptele cercetate,determinand persoana de identificat sa
foloseasca o parte din cuvintele sau e!presiile percepute anterior.
%ecunoasterea pers. dupa mers:efectuata in cond. indicate de martori;va fi avuta in vedere
distanta de la care martorul a perceput miscarea,lungimea apro!imativa a drumului parcurs de pers.
observata,directia in care se deplasa.
6. Efectuarea reconstituirii
'ispunerea si organizarea reconstituirii : poate fi dispusa motivat de catre organjul de urmarire
penala sau de catre instanta de judecata in orice moment al desfasurarii procesului penal tinandi#se
cont de oportunitatea ei pt a se evita dispunerea unui act inutil. In faza urmaririi penale dispunerea
se face printr#o rezolutie motivata dupa inceperea urmaririi penale, iar in faza judecatii se dispune
de insatnata prin inc$eiere dupa inceperea cercetarii judecatoresti. Organizarea presupune o
pregatire atenta sub raport te$nico#tactic, pe baza unui plan intocmit judicios si trebuiesc avute in
vedere urmatoarele probeleme:
*. 0eterminarea cu e!actitate aprobelemlor ce vor fi verificate;
'. /tabilirea persoanelor participante la reconstituire (pers ale caror declarartii se verifica, in
prezenta martorilor asistenti);
7. %sigurarea efectuarii reconstituirii in conditiile de loc, timp si mod cat mai apropiate de cele
in care s#a savarsit fapta cercetata (e!ceptii: fapte cu grad ridicat de pericol recurgandu#se
doar la e!perimente; imprejurari care nu pot face obiectul reconstituirii menite sa lezeze
demintatea sau sa puna in pericol viata sau sanatatea persoanelor participante la
reconstituire).
Contitii necesare la organizarea reconstituirii:
- Conditiile de loc (locul savarsirii faptei);
- Conditii de timp (la orele sau intervalul de timp similar celui din momentul savarsirii faptei);
- Contitii atmosferice;
- %lte conditii (iluminare artificiala sau naturala; distanta; particularitatile terenului de
comitere a infractiunii; prezenta unor conditii specifice#zgomotul de fond).
Efectuarea reconsituirii 0 conditii prealabile reconstituirii propriu#zise:
a. %legerea momentului reconstituirii (astfel incat sa nu se repercuteze negativ asupra mersului
cercetarilor);
b. ?erificarea prealabila a indeolinirii tutror conditiilor ce trebuie respectate;
c. ?erificarea prezentei persoanelor stabilite sa participe la reconstituire.
&rebuiesc verificate de asemenea mijloacele te$nice criminalistice necesare, a mijloacelor notarilale
de proba, a corpurilor delicte (s fie cele originale cu e!ceptia armelor).
Participantilor li se va e!plica actiunile pe care le au de facut de catre organul de urmarire penala.
(econstituirea prpriu#zisa se va desfasura intr#o atmosfera de calm si de sobrietate si nu se va limita
la o singura reproducere a faptei fiind necesara o repetare pt a se observa si fi!a cu e!actitate
rezultatele.
(itmul de desfasurare a actiunilor va fi asemanator cu cel ce presupune ori se declara ca a avut loc
fapta. /e va insista asupra aspectelor, episoadelor mai importante ce se cer verificate sau precizate.
Pentru asigurareaobiectivitatii, a corectitudinii reconstituirii vor fi evitate sugestiile.
!ixarea rezultatelor reconstituirii 0 rezultatele se vor consemna evitandu#se concluziile sau
interpretarile referitoare la rezultatele obtinute. ijloc te$nic de fi!are a rezultatelor reconstituirii il
reprezinta inregistrarile video si fotograferea. ?of fi evitate abuzurile de fotografie. 5n alt mijloc
te$nic superior de fi!are este inregistrarea pe banda videomagnetica. 0aca situatia o impune se pot
face si desene#sc$ita. "otografiile si celelalte inregistrari vor fi insotite de procese#verbale in care se
va mentiona succesiunea imaginilor, modalitatile te$nice de redare, secventele sau scenele pe care
le reprezinta. "oftografiile vor fi numerotate si lipie pe plansa de ane!a a procesului verbal,
stampilate si vizate de cei in drept.
8. *ercetarea omuciderii
Investigarea omorului se particularizeaza fata de cercetarea altor categorii de infractiuni,prin
problematica sa specifica concentrata pe:stabilirea cauzei si naturii mortii,a circumstantelor de timp
si de mod in care a fost savarsita fapta,descoperirea mijloacelor sau instrumentelor
folosite,identificarea autorului,a eventualilor participanti,precizarea scopului sau a mobilului
infractiunii.%ceste problemele se constituie in obiectul probatiunii.
)ta/ilirea cauzei si naturii mortii.2a rezolvarea acestei probleme participa medicul legist si
organul de urmarire penala.In functie de cauza ei,moartea poate fi consecinta unui omor,a unei
sinucideri sau a unui accident(investigatii stiintifice#crimilalistice,anatomopatologice,medico#
legale).
&dentificarea locului in care a fost savarsit omorul #cel mai bogat in urme si date cu privire la
imprejurarile in care s#a comis fapta.Pe langa locul propriu#zis al faptei nu tb.e!cluse celelalte
locuri sau zone in care au fost descoperite urme,mijloace materiale de proba etc.
)ta/ilirea momentului comiterii infractiunii. &rebuie stabilit momentul e!act la care a survenit
moartea si incadrarea in timp a activitatii infractionale desfasurate de autor(inclusiv acte de
pregatire)./tabilirea e!acta a datei serveste la clarificarea modului in care autorul si#a petrecut
timpul inaintea comiterii infractiunii,la precizarea intervalului in care acesta s#a aflat in campul
infractional si a activitatilor desfasurate dupa finalizarea actului(contracararea unor false alibiuri).
'eterminarea modului in care a fost savarsit omorul. )ste posibil pe baza interpretarii unui
comple! de date,urme,cu privire la intreaga activ. desfasurata de infractor.Intereseaza modul
concret de operare,circumstante posibile a servi la incadrarea corecta a faptei./e stabileste evolutia
raportului dinamic victima#agresor,natura eventualelor relatii dintre cei doi,incercari de simulare
sau mascare a faptei,disimularea omorului prin sinucidere etc.
&dentificarea faptuitorului si a celorlalti participanti.(complici,instigatori,tainuitori).)ste una
dintre problemele centrale ale cercetarii,de ea depinzand atat desfasurarea normala a procesului
penal,cat si incadrarea corecta a faptei.
&dentificarea victimei. Odata stabilita identitatea,este posibila determinarea cercului de suspecti ca
si a incadrarii faptei in functie de calitatea subiectului pasiv al infractiunii.O situatie aparte intalnim
in cazul disparitiei unei persoane cand e!ista indicii ca ar fi putut fi victima unui omor.
&dentificarea instrumentelor sau mijloacelor care au servit la savarsirea infractiunii.
Intereseaza instrumentele care au cauzat moartea victimei cat si celelalte mijloace destinate
pregatirii savarsirii faptei,patrunderii la fata locului,imobilizarii victimei etc.Identificarea este utila
si pt.incadrarea juridica a faptei.
)ta/ilirea mo/ilului sau scopului infractiunii. /tabilirea mobilului prezinta importanta in
stabilirea faptelor si imprejurarilor cauzei,identificarii autorului,incadrarii juridice a faptei(interesul
material,incercarea de a se sustrage de la urmarirea penala#Komor calificat).
.9. %eguli generale metodologice aplicate in investigarea omuciderii
(eg gen metodologice sunt in esenta urm:
a) )fectuarea cercetarii omorului de catre o ec$ipa comple!a (procuror, medic legist, lucratori
de politie) condusa de procuror in scopul desf actv de urm pen intr#un mod unitar, bine
coordonat.
b) %sigurarea operativiatii printr#o org eficienta a cercetarii, acordandu#se prioritate actv care
reclama o ma! urgenta : deplasarea urgenta la fata locului, C"2, ascultarea imediata a pers
care au cunostinta despre fapta savarsita, victima, agresor, dispunerea constatarilor te$nico
stiintifice si a e!pertizelor judiciare, urmarirea fara intarziere a persoanei suspecte.
c) Cercetarea atenta, completa si calificata a locului faptei.
d) Planificarea judicioasa a intregii actv de urm pen in elaborarea versiunilor urmand sa se tina
seama de date reale, bine verificate ale cazului, a.i. sa fie posibil adm din timp a probelor.
e) /tab cu e!actitate a el constitutive ale infractiunii, anc$eta tb sa porneasca de la fapta la
autor si nu invers.
f) %sigurarea continuitatii desf urm pen : ec$ipa de investigare care a efectuat actele
premergatoare sa desf intreaga cercetare pana la finalizarea cazului.
g) )fectuarea cercetarii in stricta conformitate cu prev lg procesual pen si cu aplicarea celor
mai adecvate metode te$nico#stiintifice si reg metodologice criminalistice pe intrega durata
a desf procesului pen.
.1. Primele masuri luate de organul de urmarire penala
in cazul cercetarii mortii violente
Organele de urm pen pot lua la cunostina despre savarsirea unui omor prin denunt, plangere ori
sesizandu#se din oficiu # descoperirea unui cadavru sau resturi de cadavru, disparitia unei pers n leg
cu care e!ista motive intemeiate sa se creada ca a fost ucisa.
2a fata locului soseste primul politistul sesizat sau alt organ judiciar care informeaza dispeceratul de
pol, si de aici parc$etul si serviciul medico#legal; tot el tb:
sa stabileasca daca victima ma este sau nu in viata,(evetual prim ajutor si transportare la
spital);
sa det locul savarsirii faptei, sa il puna sub paza si sa protejeze urmele, plus zonele adiacente
sa fi!eze toate imprejurarile care, pe parcurs, se pot modifica sau disparea, plus cele care
prezinta pericol si tb inlaturate;
sa identifice martorii si sa retina eventualele pers suspecte, alte pers care pot oferi informatii
despre victima.
%ctv premergatare intreprinse de ec$ipa de cercetare p#z: identificarea victimei si a altor pers
implicate, efectuarea e!amenului medico legal, prevenirea contaminarii scenei crmei cu produse
biologice in conte!tul oblg de conservare a tuturor urmelo, ascultarea imediata a marorilor oculari
sau a pers care au cunostinta despre fapta, victma sau pers agresata, urmarirea operativa a persoanei
suspecte, ef de perc$ezitii. Imp este ca tb actionat cu deosebita operativitate.
.2. Examinarea la fata locului a cadavrului.
Examinarea cadavrului este efectuata de catre medicul legist impreuna cu procurorul criminalist.
)ste o activitate esentiala a cercetarii la fata locului. &rebuie stabilite :
# cauza si natura mortii.
# Posibilitatea e!ecutarii unor actiuni de autolezare
# Coresponenta dintre locul in care a fost gasita victima si locul real al comiterii infractiunii.
# 0ata si modul in care s#a savarsit omorul (mijloacele, armele sau intrumentele intrebuintate).
)!aminarea cadavrului debuteaza o data cu cercetarea la fata laocului si continua la unitatea
medicala la care se efectueaza autopsia.
*onstatarea mortii victimei: e!aminarea va incepe numai dupa ce medicul legist a constatat
decesul, diagnostic pus pe baza semnelor cadaverice specifice instalarii mortii biologice si
confirmat cu prilejul e!amenului necroptic.
Semnele precoce, cum sunt absenta respiratiei, incetarea activitatii cardiace, au o valoare relativa
pentru ca pot fi rezultatul unei morti aparente.
Semnele semi tardive permite diagnosticarea cu certitudine a mortii, in general ele constand in
racirea cadavrului, des$idratarea, rigiditatea cdaverica. )le au importanta in stabilirea cauzei si datei
mortii, inclusiv in determinrea pozitiei caavrului dup instalarea mortii.
Semnele tardive si conservatoare sunt determinate de aparitia fenomenelor de putrefactie, si
respectiv, a celor de mumifiere.
Examinarea propiu:zisa a cadavrului. 0upa constatarea mortii, medicul legist si procurorul vor
trece la e!aminarea cadavrului. )a trebuie efectuata cu ma!ima atentie si minutiozitate, pentru a se
evita concluzii pripite, in primul rand cu privire la cauza si natura mortii.
In faza statica, se determina in principal :locul in care a fost descoperit cadavrul, amplasarea in
raport cu urmel si obiectele din jurul sau) pozitia corpului.
In faza dinamica , imbracamintea si incaltamintea cadavrului. ?a fi cercetat cu atentie fiecare
buzunar.
1orpul cadavrului se e!amineaza plecandu#se de la elem gen, cum sunt de e!, constitutia fizica,
culoarea pielii, semnele particulare, mainile si ung$iile cadavrului, orificiile naturale ale cadavrului.
leziunile vizibile fiind descrise. Intr#un cuvant, orice urma ce ar putea avea o anumita legatura cu
omuciderea. &otodata, vor fi facute mentiuni cu privire la cercetarea obiectelor sau materialelor ce
au servit la imobilizarea sau la strangularea victimei.
)ta/ilirea datei mortii si a eventualelor modificari a pozitiei cadavrului. In acest scop se
procedeaza la studierea semnelor specifice mortii avand in vedere ca cu cat intervlul de timp scurs e
la momentul decesului si cel al descoperiri cadavrului este mai scurt cu atat determinarea mortii este
mai !acta.
%n cazul semnelor precoce semnifictive sunt reactiile pupilei la unele reactii c$imic intr o limita e
pna la A ore de la deces. celellte semnee precoce ale mortii mentionate anterior nu pot fi luate in
cons decat daca au fost sesizte de o persoana avizata.
%n cazul semnelor semitardive, observam pierdere de caldura 1 un grad pe ora, rigiditatea cadaverica
(incepanad cu ma!ilarul), lividitatile cadaverice.
%partita semnelor precoce si semitardive:
Corpul cald si suplu (*#' ore);
%paritia lividitatilor (7#9ore) la nivelul gatului, racire si rigiditatea articulatiei ma!ilarului;
%paritia petei negre scleroticale (cca A $);
Confluenta lividitatilor (@#*+ ore) pe suprafata mare si rigiditatea intregii musculaturi;
Persistenta la presiune a lividitatilor si nemodificarea pozitiei specifica mortii (*' ore).
In stabilirea mom mortii sunt luati in calcul mai mult factori.
.3. Ela/orarea versiunilor de urmarire penala in cazul mortii violente
(egula de baza dupa acre trebuie sa se orienteze organul judiciar o reprezinta organizarea judicioasa
a anc$etei si planificarea urmaririi penale.un loc central in ocupa elebaorarea versiunilor de
urmarire penale referitoare la natura mortii violente, la persoana autorului, la mobilul si scopul
infractiunii ai la imprejurarile sau conditiile in care a fost savarsita.
Organul de urmarie penala va trebui sa dispuna de un minimum de date precise si concrete
referitoare la fapta. 5nele date refritoare la faptuitor pot nfi obtunute din determinarile de tip
profiling. Primele date concrete sunt desprinse de procuror pe baza cercetarii la fata locului, a
e!aminarii cadavrului. /e pleaca de la un minim de informatii preluat atat pe cale procesuala cat si
e!traprocesuala. In cazul disparitiei de persoane, pe langa versiunile privind o moarte patologica se
mai discuta despre parasirea domiciliului, rapire. 0e asemenea, tb tinut seama de faptul ca un omor
poate fi disimulat printr#un accident sau sinucidere. ?ersiunile referitoare la autorul si la mobilul
sau scopul infractiunii sunt de o importanata deosebita. In esenta, de cele mai multe ori raspunsul la
intrebarea: cui ii profita moartea este decisiv.
In elaborarea versiunilor, se pleaca de la datele obtinute de la fata locului si datele rezultate din
ascultarea martorilor. )vident ca este absolut necsar sa se stabileasca cat mai e!act unde, cand, cu
cine si in ce mod si a petrecut timpul victima inaintea survenirii decesului sau a disparitiei.
)laborarea versiunilor devine o operatie deosebita in cazul omorurilor cu mobil bizar.
In final, versiunile sunt verificate aceasta fiind o activitate obligatorie ce tine de esenta ceretarii
omorului.
.. Primele masuri luate in vedere in investigarea furtului si a tal7ariei.
&n infractiunile flagrante, solutionarea cazului este simpla. Infractorul este retinut pe loc si
identificat.
Prin cercetareala la fata locului pot fi obtinute informatii importante cu privire la metodele si
mijloacele folosite in savarsirea furtului 1 instrumente de spargere folosite, desprineri profesionale
ale iinfractorului, despre gradul sau de specializare. /e preleveaza urmele olfactive, biologice, iar
toate aceste urme descoperite in campul infractional org de urm pen va trage primele concluzii cu
privire la modul de operare.
Ascultarea pers vatamate vizeaza ' aspecte importante :
# obtinerea de date concrete privind bunurile sustrase, celui vatamat I se pun intrebari in leg cu
suspiciunile sale iin legatura cu persoana autorului
# in cazul tal$riei victima ii va furniza date despre nr infractorilor, modul de operare. Iar iin
cazul in care e!ista pericolul mortii victimei, cu atat mai mult acesta ascultare trebuie sa se
faca imediat.
Audierea martorilor tb sa aiba drept scop stabilirea acelor imprejurari, ce au fost percepute direct,
in momentul savarsirii lor.
Efectuarea de perc7ezitii se face in scopul de a se descoperi bunurile furate, mosita, instrumentele
folosite. In cazul infractiunilor flagrante se procedeaza la perc$ezitie corporala a faptuitorului.
Perc$ezitia domiciliara are ca scop descoperirea bunurilor apartinand autorului faptei.
In final se procedeaza la identificarea si prinderea infractorilor ca scop ultim al cercetarii penale.
Identificarea se poate face prin modul de operare al acestuia.
... &nvestigarea infractiunilor in domeniul afacerilor.
%ceste investigatii ppun adaptarea unor principii si initierea unor acte de investigatie cunoscute din
materia investigarii infractiunilor impotriva patrimoniului. %stfel tb efectuate urm :
# cunoasterea starii de fapt si evaluarea prejudiciului;
# ridicarea de obiecte si inscrisuri;
# audierea martorilor;
# dispunerea e!pertizelor judiciare;
# stabilirea circum operationale din ascultarea invinuitului.
Pt a se eficientiza investigatia tb bine cunoscuta materia legislativa a activitatilor economico
financiare.
Pt solutionarea cauzei sunt capitale identificarea mijloacelor folosite de delincventi studierea si
reconstituirea manevrelor frauduloase in intregul lor, ca si in detaliu, urmarind, segment cu
segment, toate faptele si imprejurarile.
.1. Aspecte ce tre/uie investigate in cercetarea accidentelor de la locul de munca
# stabilirea cauzelor accidentului, care de ob se clasif in ' mari categ : de natur te$nica si de
natura organizatorica. ai pot fi consecinta unor actiuni intentionate premeditate.
# 0eterminarea imprejurarilor in care a avut loc acidentul 1 prezinta interes pt stabilirea elem be
baza carora se va face incadrarea juridica corecta a faptei
# 0eterminarea consecintelor accidentului 1 org judiciar are oblig sa stabileasca cu e!actitate
consec accidentului cat si e!istenta raportului de cauzalitate intre actiunea ori inactiunea
persoanelor responsabile si rezultatul produs.
# /tabilirea prevederilor legal ce au fost incalcate, pt o corecta stabilire a rasp civile, pen si adm.
# Identif pers care raspuns de organiz si conducerea procesului de productie.
# Initierea masurilor de prevenire ale altor accidente.
.5. Particulariti ale *!, in accidentele rutiere
In principal trebie sa stabilasca imprejurarile de loc, timp si mod in care s au produs accidentul,
descoperirea, fi!area si ridicarea urmelor formate, pentru a se putea elabora primele versiuni ref la
natura accidentului.
In functie de cercetarea de la fata locului accidentele sunt de ' categ : cele in care autorul a ramas
la fata locului, si ele in care autorul a fugit.
Primele masuri la locul accientului sunt luate de orgnul e politie cre se deplaseaza operativ in
respectivul loc. )l acorda primul ajutor, asigura paza locului, identifica celelalte pers implicate in
accident, rporteza evenimentul cat si ia masuri pentru decongestionarea locului.
Pregatirea cercetarii consta in :
?erificarea si completarea masurilor luate initial de lucrarorul de politie sosit primul la locul
faptei;
0elimitarea e!acta a locului faptei;
Obtinerea unor prime informatii cu privire la imprejurarile de producere a evenimentului;
/tabilirea sarcinilor si metodelor aplicabile.
Efectuarea cercetarii : in faza statica: fotografii judiciare operative de orientare, sc$ita, atentie
deosebita acordata masurari urmei de franare.
%n faza dinamica: e!minarea amanuntita a accidentului, se e!amineaza:
urmele ale sistemului de rulare
urme ale unor parti dn caroserie;
urme sub forma de resturi de obiecte si materiale;
urme biologice de natura umana (sange, fire de par);
urme sub forma de resturi de imbracaminte.
Prin e!aminarea si iterpretarea urmelor descoperite l locul accidentulu este posibil sa se rezmai
multe probl importante, cum ar fi :
stabilirea vitezei de rulare
determinarea diectiei de deplasare;
stabilirea vitezei de circulatie.
"i!area rezultatelor cercetarii se face prin proces#verbal, fotografiere, sc$ita, se poate recurge si la
inregistrari pe banda videomagnetica si la filmare.
.6. Modalitati de ascundere a drogurilor
Pt trecerea frontierelor, drogurile sunt foarte bine ascunse. Pot fi ascunse in autove$icule, avioane,
autobuze, vagoanele de cale ferata, vapoare.
%utove$iculele constituie mijloacele cele mai frecvent folosite in contrabanda cu stupefinte,
deoarece ele pot transporta pan la *++ .g Imarfa- fara a atrage atentia autoritatilor.( ascunatori in
plafon, torpedou, faruri, tabloul de bord, tapiseria scaunelor).
&raficantii transporta personal drogurile disimulandu le in diferite obiecte pe care le au asupra lor,
sau in imbracaminte.
Pot fi ascunse in gura, reverul $ainei, epoleti (vata de la umar), in corsete, sutiene, coafura, in
brantul de piele al pantofului.
/e confectioneaza valize cu fund dublu, folosirea remelor de tablou. /tupefiantele pot fi ascunse in
alimente, bauturi, tigari, conserve de carne.
.8. Moduri de operare folosite de traficantii de droguri
Pt efecturea traficului de droguri, se apeleaza la cele mai diverse moduri de fabricare, transport si
consumare pr zisa a stupefiantelor.
!a/ricarea drogurilor 1 o mare varietate de droguri sunt folosite in mod legal in medicina.
( narcotice, depresive, stimulente). O alta categorie o reprez stupefiantele a caror materie prima este
data de culturile clandestine de mac. In mod normal, si fabricarea lor este la fel de clandestina ca si
cultura in sine. &otusi, e!istenta unui laborator este data de mirosul de acetona, moniac sau alte
substante c$imic care sunt indispensabile in proc de fabricare al morfinei sau $eroinei.
)e transporta in autove$icule cu nr inmatriculare false, cu autove$icule e tip &I(, iinsa numai *+
L din cantitatea de stupefiant ce circula este interceptata de organele de control.
'istri/utia lor este oarecum diferita. /unt locuri din asia unde opiul se vinde in mod desc$is.
=arcomanii sunt la inceput pers pasnice, insa incet ei devin depenenti si pot recurge la cele mai
violente metode pt as I procura banii necesari pt cumpararea de stupefiante.
19. 'epistarea traficantilor de droguri.
Presupune o activit comple!a, organizata minutios.
Metode tactice. In vederea descoperirii activit infractionale legea permite folosirea invstig sub
acoperire. ,5rmarirea zborurilor sensibile- presupune urmarirea acelora despre care se detin
informatii ca sunt folosite pentru transportul unor produse si substante stupefiante, ascunse in
diferite locuri de pe aeronave.
/e folosesc uneori I livrarile controlate-cand drogurile sunt lasate intentionat sa treaca prin filtrele
org de control pentru a se ajunge la marii traficanti.
Metode te7nico:stiintifice de depistare. Pot fi descoperiti si cu ajutorul cainelui dresat sa
descopere drogurile. /e mai foloseste aparatul cu raze 6, cat si e!a!minarea neutronica.
11. )tructuri de orgaizatii criminale 0 clsif &(#E%P", si (ord:americana.
Interpol :
*. familiile mafiei 1 ce au o str ierar$ica, cod de conduita
'. Organizatiile profesionale 1 se specializ in una sau ma! ' activit infractionale.
7. Organiz criminale etnice 1 Ma.uza, mafi tiganeascaN
9. (eciclarea banilor 1 pers cu venituri ilicite ce transf banii in venituri licite prin invest.
:. Orgniz teroriste internationale 1 categ implicata in asasinate.
Conceptia =ord#americana:
# (ac.eting (grupuri de indivizi din fostele state sovieticecare organizeaza diverse tipuri de
activitaJi infractionale);
# operatiuni de vicii : trafic de prostituate, narcotice, camatarie;
# furtul;
# bande 1 grupuri de indivizi cu interese comune ce se impun intr o comunit (de motociclisti,
detinuti)
# teroristii 1 acte criminale spectaculare.
12. &nvestigarea infr din domeniul criminalitatii organizate
!aza o/tinerii de informatii 1 activitati de cunoastere si informare cu privire la retelele criminale.
/tructurile informative isi au propriile planuri de culegere de informatii despre criminalitatea
organizata ce curpind:
domeniile in care se desfasoara culegerea informatiilor;
categoriile de persoane vizate de activitatea de supraveg$ere operativa si de culegerea de
informatii;
mijloace de supraveg$ere operativa si culegere a informatiilor;
modalitati de analiza si e!ploatare a informatiilor.
!aza investigatiilor 0 se verifica inform obtinute in faza anterioara. %ctiunea investigativa este
declansata numai dupa ce au fost stranse indeajuns de multe informatii despre grupul infractional.
%ctivitatile investigative constau in:
supraveg$erea operativa a unei persoane suspecte, loc, e!ecutarea de fotografii de urmarie si
inregistrarea convorbirilor, inregistrare video;
verificarea surselor de venit ale suspectilor care, prin modul de trai, depasesc limitele
castigurilor licit;
verificarea unor acte si inscrisuri de care s#a folosit faptuitorul;
obtinerea unor date prin Interpol sau prin serviiciile satrine cu care se coopereaza;
organizarea de filtre si razii;
legitimarea si identificarea unor persoane necunoscute.
!aza urmaririi penale : activitatile desf in faza investigativa, dupa sesizarea org judiciar. %cte
premergatoare e!terioare proc pen.Procedee de investigatie folosite:
%udierea de amrtori, cu asigurarea protectiei lor;
(idicarea de obiecte si inscrisuri;
Perc$ezitia;
0ispunerea de constatari te$nico#stiintifice;
cercetare la fata locului;
inregistrarea convorbirilor.
13. &nvestigatia penala in infractiunile de coruptie.
5rmatoarele persoane sunt obligate sa instiinteze organul specializat de urmarire:
persoane cu atributii de control cu privite la orice date din care rezulta indicii ca s#a efectuat
o operatiune sau act ilicit;
persaonele care realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata;
serviciile si organele specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor.
&rebuie sa se stabileasca:
calitatea faptuitorului ( daca putea fi sb activ al infr de luare de mita sau primire de foloase
necuvenite 1 adica sa fie functionar si nu numai.
activitatea ilicita desfasurata de faptuitor cat si scopul acestei activitati;
scopul activitatii infactionale;
valoarea bunurile, banii sau alte foloase necuvenite ce au constituit obiectul infractiunii.
%ceste infractiuni sunt cercetate de P=%, sunt puse sub supraveg$ere conturile bancare, sunt
accesate sistemele informatice.
1. Pregatirea in vederea constatarii infractiunii flagrante de coruptie
/esizarea este fie din oficiu sau prin denunt (fie dn mediul familial al autorilor, mediul profesional
sau al celor antrenati in actul de corputie).
/esizarea diin oficiu: se verifica datele e!istente despre fapte sau faptuitori in timp ce la denunt se
audiaza denuntatorul.
/tabilirea modului de actiune al ec$ipei care realizeaza flagrantul este o masura importanta. /e va
tine cont de datele detinute, de comportamentul autorilor.in unele cazuri unii membrii ai ec$ipelor
nu tebuie sa cunoasca sarcinile celorlalti. asuri ce trebuie luate pt derularea actiunii:
supraveg$erea atenta a locului unde urmeaza sa se deruleze infractiunea;
protejarea participantilor (denuntator);
stabilirea modalitatilor si mijloacelor de comunicare intre membrii ec$ipei;
apelarea la mijloace te$nice, logistice adecvate actiunii
/e folosesc capcanele criminalistice, gen scris I&% pe bani cu vopsea fluorescenta. /e pot utiliza
mijl te$nice de inregistrare video sau audio pt a face posibila documentarea direcat a faptelor c$iar
in faza consumarii infractiunii de luare sau dare de mita. In cazul infactiunii de primire de foloase
necuvenite, infractiunea flagranta e!ista cand functionarul a indeplinit deja un act in virtutea
functiei sale si la care est obligat in temeiul acesteia.
0upa efectarea inregistrarilor organul de urmarire penala va efectua un proces#verbal ce va
cuprinde:
autorizatia data de procuror;
numele posturilor telefonice intre care se poarta convorbirea;
numele persoanelor care poarta convorbirea;
data, ora si durata fiecarei convorbiri;
numele, calitatea persoanei care a realizat inregistrarea;
numarul de ordine al casetei;
inregistrarea redata in forma scrisa.
0in punct de vedere te$nico#tactic criminalistic se vor avea in vedere:
- specialistul insarcinat cu inregistrarea convorbirilor va transmite imediat mesajele cu valoare
infractionala organului de urmarire penala;
- alegerea mijloacelor de inregistrare video, fotografice in functie de conditiile specifice;
- stabilirea martorilor asistenti
1.. %ealizarea propriu:zisa de constatare a infractiunilor flagrante
)upraveg7erea locului in care va fi surprins faptuitorul: embrii ec$ipei comunica in
permnenta cu conduatorul ec$ipei, informandu l prompt asupra celor intamplate si asupra elem
epot afect flagrantul.
Infunctie de comple!itatea actiunii ec$ipa va alege momentul interventiei. (eguli tactice :
# intrarea cu rapiditate in spatiul infractional, astfel incat faptuitorul sa nu poata fugi.
# Conducatorul ec$ipei si ceilalti memebri ai ec$ipei trebuie sa isi declina identittea.
# /e identifica functionarul, subiecta ctiv al infractiunii;
# /e identifica celelalte persoane care ar putea confirma sau oefri date.
# /e ef perc$ezitia corporala a autorului.
# /e perc$ezitioneaza intreg spatiu in care a fost surprins faptuitorul.
# ) instiinteaza autorul cu privire la dreptul de a fi asistat de avocat.
11. Modurile de actiune in atacurile informatice.
Investigarea infractiunii se raporteaza la modul de operare al infractorului. &rebuie evaluat modul in
care se realizeaza controlul accesului utilizatorilor la fisiere., avand in vedere ca de obicei primul
pas al infractorului care acceseaza in mod neautorizat un sistem este de scanare a porturilor pentru a
gasi pe cele eventual desc$ise. 0upa aceasta operatiune, se procedeaza la spargerea contului de pe
root ( termen pur te$nic) prin accesarea de la distanta, prin imitare sau pe &elnet.
Atacul la distanta presupune accesarea pe Internet a unei masini asupra careia utilizatorul
neautorizat nu detine nici un control. Presupune :
interogarea serverului pt a obtine informatii despre amsina respectiva;
scanarea porturilor statiei;
analiza datelor obtinute prin accesul la root.
Atacul prin imitare 2spooling4 se realizeaza in conte!tul in care un sistem este vulnerabil pentru a
I fi folosita adresa pentru a accesa un alt sistem. Imitarea consta in preluarea unei adresa IP prin
care o statie de lucru se identifica fata de o alta masina aceasta din urma recunoscand#o si
acceptand#o.
Atacul /azat pe #elnet consta in decriptarea parolelor care permit accesul de la distanta de la o
statie de lucru.
15. Pro/leme de clarificat in investigarea infractiunilor informatice.
*. Identificarea ob ce au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii 1
aceste ob constituie de obicei izvor de probe, respectiv surse de date procesuale si pot releva
elemente informative f importante. =u au insa valoare probatorie predefinita aceasta fiind
relevata de la caz la caz.
'. Identif informatiilor obtinute ca rezultat al infractiunii 1 violand legea copJrig$tului aceste pot
fi sec$estrate, ca si orice alta documentatie obtinuta in mod ilegl.
7. ientif $ardare ului cafruct>rezultat al delictului
9. identif autorului si a circum cre au favorizat svarsirea faptei. 0aca sunt mai mult, tb stabilit
daca acesti pot fi considerati ca alcatuind o retea.
16. Particularitati privind cercetarea la fata locului
in cazul infractiunilor informatice.
Cercetarea in cazul infractiunilor informatice se aseamana f mult cu perc$ezitia cat si cu constatarea
infractiunilor flagrante.
Cercetarea vizeaza concret in cazul de fata calculatorul, monitorul, tastaturaN..
Investigatia se mai concretizeaza totudata asupra unor insemne, agende cu nume, adrese de e#mail
ale tintelor vatamate, parole, adrese Oeb accesate, orice alte insemnari in legatura cu fapta. ?orbim
si aici de o cercetare in faza statica si una in faza dinamica urmata de ridicarea mijloaelor materiale
de proba.
&oate aceste acte de investig tb facute numai cu ajutorul unui specialist pregatit in combaterea
infractiunii informatice.
Faza statica: se constata starea de fapt, fara a se interveni in a opri>stinge calculatorul. &otul este
fotografiat, si filmat, inclusiv datelel afisate pe monitor.
Faza dinamica5 operatiunile pe aparatura pr#zisa se efect de specialist. /unt fi!ate si marcate toate
legaturile ditnre componente cat si modalitatea de legare la sistemul informatic (daca e!ista).
Obtinerea de date este mai dificila daca sutn m multi utilizatori; accesul de date trebuie controlat
pentru a nu fi alterate datele 1 e!istemta progr autodistrugere; documentele parolate tb sa ridice
semne de intrebare daca nu sunt furnizate parolele; totusi e!istenta parolelor nu ec$ivaneaza
neaparat cu imposibilitatea accesarii fisierului respectiv.
In timpul transp tb evitate socurile; manevrate cu multa atentie;
Calc nu se scot din priza decat cu asistarea unui specialist pt a se preveni lansarea progr de boot.