INTERZICEREA AJUTOARELOR DE STAT

Orice avantaj acordat de catre stat sau prin

intermediul resurselor de stat este considerat ca fiind
ajutor de stat atunci cand:
- se confera un avantaj economic beneficiarului sau
- exista riscul de a afecta concurenta
- afecteaza schimburile intre statele membre
O interzicere absoluta a ajutoarelor de stat este
imposibila. Art. 2 TCE prevede faptul ca unul din
obiectivele Comunitatii este acela de a promova o
dezvoltare armonioasa si echilibrata a activitatilor
economice in intreaga Comunitate.
Alineatele 2 si 3 ale art. 87 prevad o serie de exceptii
considerate compatibile cu piata interna, dupa cum
urmeaza:
-ajutorul de stat cu caracter social acordat
consumatorilor individuali, cu conditia nediscriminarii
legate de originea produselor in cauza
-ajutorul acordat pentru repararea daunelor
cauzate de dezastre naturale sau de situatii exceptionale
-ajutorul acordat zonelor din Germania, dupa
reunificarea acesteia, zone afectate de divizarea tarii.


Sediul materiei
1. Regulamentul nr. 994/98/CE cu privire la aplicarea art. 92 si
93 din Tratatul CE anumitor categorii de ajutoare de stat
orizontale
Acest regulament confera Comisiei europene dreptul de a emite
regulamente de exceptare pe categorii cu privire la anumite feluri de
ajutoare.
2. Regulamentul nr. 68/2001/CE referitor la aplicarea art. 87 si
88 ale Tratatului CE in cazul ajutoarelor pentru formare
Regulamentul nr. 994/98 imputerniceste Comisia sa declare,
conform art. 87 din Tratat ca, in anumite conditii, ajutoarele pentru
formare sunt compatibile cu piata comuna si nu sunt supuse
obligatiei de notificare prevazute in art. 88 alin. 3 din Tratat.
In numeroase decizii, Comisia a plicat art. 87 si 88 din Tratat
ajutoarelor pentru formare si, de asemenea si-a definit politica in
acest domeniu in contextul comunitar al ajutoarelor pentru formare.
3. Regulamentul nr. 70/2001/CE cu privire la aplicarea art. 87 si
88 ale Tratatului CE ajutoarelor de stat destinate
intreprinderilor mici si mijlocii
Intreprinderile mici si mijlocii joaca un rol important in
crearea de locuri de munca, si, intr-un sens mai larg, ca factor de
stabilitate sociala si de dinamica economica.
Dezvoltarea acestor intreprinderi poate, totusi, sa fie limitata
de imperfectiunile pietei.
Regulamentul se aplica ajutoarelor acordate intreprinderilor
mici si mijlocii din toate sectoarele. Regulamentul nu se aplica:
Activitatilor legate de productia, de prelucrarea sau
comercializarea produselor enumerate in anexa 1 la Tratat
Ajutoarelor in favoarea activitatilor legate de export, adica
ajutoarelor direct legate de cantitatile exportate, de stabilirea si
functionarea unei retele de distributie sau altor cheltuieli curente
legate de activitatea de export
Ajutoarele destinate utilizarii produselor nationale cu
preponderenta fata de produsele importante.
4. Regulamentul nr. 140/2002/CE privind ajutoarele de stat in
sectorul carbonifer
Dezechilibrul concurential intre carbunele comunitar si
carbunele important a fortat industria carbunelui sa ia masuri de
restructurare substantiale, implicand reduceri majore ale activitatii
in ultimele decenii.
Potrivit art. 4 din regulament, ajutorul pentru o
ntreprindere, destinat anume sa acopere pierderile din productia
curenta ale unitatilor de productie, poate fi considerat compatibil
cu Piata Comuna numai daca indeplineste urmatorele conditii:
-ajutorul notificat pe tona de carbune echivalent nu depaseste
diferenta dintre costurile de productie previzibile si venitul
previzibil pentru un an carbonifer
-ajutorul nu trebuie sa duca la nici o denaturare a concurentei
intre cumparatorii si utilizatorii de carbune din Comunitate
-ajutorul este rezervat unitatilor de productie existenta
care nu au primit ajutor in conformitate cu art. 3 din Decizia nr.
3632/93/CECO sau care au primit ajutor autorizat de Comisie in
conformitate cu respectivul art. 3 si care au demonstrat ca au putut
sa atinga o pozitie concurentiala fata de preturile practicate pentru
carbunele de o calitate similara din tari terte
-unitatile de productie intocmesc un plan de exploatare si
un plan de finantare, care demonstreaza ca ajutorul acordat
proiectului de investitii in cauza va asigura viabilitatea economica
a acestor unitati de productie
-ajutorul notificat si platit efectiv nu depaseste 30% din
costurile totale ale proiectului de investitii relevant care va
permite unei unitati de productie sa devina competitiva fata de
preturile pentru carbunele cu o calitate similara din tari terte

TRATATUL DE ADERARE A ROMANIEI LA
UNIUNEA EUROPEANA. ASPECTE
PROCEDURALE
1. Pregatirea procesului de extindere a UE. Summit-ul de la
Helsinki, 1999
Retrospectiv privind, observam faptul ca, la sfarsitul anilor '90,
procesul de extindere al Uniunii Europene a fost relansat, prin
adoptarea, in cadrul summit-ului Consiliului european de 10 si 11
decembrie 1999, a unei Declaratii prin care se evidentiaza decizia de a
trece la o noua etapa.
Cu acest prilej, Consiliul European a reafirmat caracterul
integrator al precesului de aderare, care reunea, la acea vreme, 13 state
intr-un cadru unic.


Uniunea Europeana, prin sefii de stat sau de guvern,
reuniti in cadrul Consiliului european, se identifica in mod real,
cu valorile internationale comune statelor parti la Carta ONU,
insitand asupra principiului reglementarii pasnice a diferendelor,
potrivit Cartei Nationale Unite si invita statele candidate sa-si
solutioneze eventualele diferende frontaliere, sau orice alte
probleme de acest fel. Precizarea, facuta in cadrul summit-ului de
la Helsinki, urma sa se transforme intr-o conditie pentru
continuarea procesului de aderare, in sensul ca, eventualele
diferende dintre statele candidate ar putea avea repercursiuni asupra
procesului de extindere a UE. Astfel, Consiliul European a
reamintit faptul ca o conditie esentiala, prealabila deschiderii
negocierilor de aderare, este respectarea criteriilor politice, asa cum
au stabilite la Compenhaga, in anul 1993, si ca aderarea este
subordonata respectarii tuturor acestor criterii.
2. Relatiile Romaniei cu UE in vederea aderarii
Intre Comunitatea Europeana si Romania a fost incheiat un
Acord comercial inca din anul 1990, ulterior fiind
suspendat de catre Comunitate din cauza incalcarii drepturilor omului
in perioada regimului comunist.
In anul 1991 intra in vigoare Acordul de comert si cooperare,
care, ulterior, este inlocuit cu Acordul interimar, acesta fiind, la randul
sau, inlocuit, la 1 februarie 1995, cu Acordul european instituind o
asociere intre Romania, pe de o parte si Comunitatile europene si
statele membre ale acestora, pe de alta parte.
La data de 22 iunie 1995, tara noastra, a depus, impreuna cu
cererea oficiala de aderare la UE, si Strategia Nationala de Pregatire a
Aderarii Romaniei la UE.
La 1 august 1996 a intrat in vigoare Protocolul aditional la
Acordul european de asociere , semnat la 30 iunie 1995.
La 25 iulie 1996, a fost depus la Bruxelles raspunsul Romaniei la
chestionarul Comisiei Europene privind pregatirea avizului asupra
cererii de aderare la UE.
3. Etapele procesului de aderare a unui stat tert la
Uniunea Europeana
Potrivit art. 49 paragraf 1 din Tratatul instituind Comunitatea
Europeana, orice stat european ce respecta principiile enuntate in
art. F, par. 1, poate solicita sa devina membru al Uniunii. El
adreseaza cererea sa Consiliului, care se pronunta cu unanimitate,
dupa consultarea Comisiei si dupa avizul conform al
Parlamentului European, care se pronunta cu majoritatea absoluta
a voturilor membrilor sai.
Tara noastra a semnat, in anul 1993, Acordul european instituind
o asociere intre Romania, pe de o parte si Comunitatile europene si
statele membre ale acestora. In urma intrarii in vigoare a Acordului,
Romania a dobandit statutul de stat asociat la Comunitatile europene.
Negocierile de aderare de UE
1. Notiunea de negociere
Ca institutie politico-juridica, negocierea reprezinta modul
firect de actiune a unui stat in relatiile internationale,
constituind insasi esenta diplomatiei; ca activitate, insa,
negocierea reprezinta faza principala in care se convine
textul unui tratat.
Conventia de la Viena din anul 1969, prevede faptul ca, in
general, la incheierea unui tratat international se parcurg
trei faze: negocierea textului, semnarea lui si exprimarea
consimtamantului statelor de a fi parti la tratat.
2. Evolutia negocierilor de aderare a Romaniei la UE in
ordine cronologica
In luna mai a anului 2000, Romania avea inchise provizoriu 5
capitole de negociere, din cele 31 cate existau in total. Pana in luna
februarie 2001, Romania a inaintat Consiliului UE, in cadrul
Conferintei pentru aderare, documente de pozitie pana inca 13
capitole de negociere, pana ca, la 31 iulie 2001, Romania sa aiba 8
capitole de negociere inchise provizoriu.
In functie de capitolele inchise provizoriu pe timpul
exercitarii diferitelor presedintii ale Uniunii Europene, intre
anii 2000-2004, observam urmatoarele:
-anul 2000 a fost cel in care la presedintia Uniunii Europene s-
au aflat Portugalia si Franta. In primul sementru al acestui an,
Romania a deschis 5 capitole de negociere si a inchis provizoriu tot
atatea
-in primul semestru al anului 2001, sub presedintie suedeza,
Romania deschide alte 5 capitole.
-la incheierea exercitarii presedintiei spaniole, Romania
avea deschise, in total, 26 de capitole de negociere, din care 9 au
fost deschise de catre primelor 6 luni ale anului 2002
-in primul semestru al anului 2003, Romania a inchis
provizoriu inca 3 capitole, astfel ca numarul total se ridica la 19
dintre cele 30 deschise.
-anul 2004 va ramane in istoria procesului de negociere a
Romaniei cu UE, ca anul finalizarii acestuia, prin inchiderea
provizorie a tuturor capitolelor de negociere. Sub presedintia
Irlandei, Romania finalizeaza negocierile la inca 3 capitole, pentru
ca la sfarsitul anului sa incheie provizoriu si ultimele 6 capitole. In
acest fel, la data de 8 decembrie 2004, au fost finalizate tehnic
negocierile, prin incheierea ultimelor capitole: Concurenta, cat si
Justitie si afaceri interne, Comisia Europeana poate recomanda
Consiliului UE amanarea datei aderarii Romaniei cu un an, pana in
ianuarie 2008, daca exista dovada clara a unui risc serios ca tara
noastra nu indeplineste cerintele de aderare pana la 1 iunuarie 2007,
in anumite domenii importante.
-in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea
Europeana, Romania a obtinut 50 de perioada de tranzitie
si aranjamente tranzitorii, fiind inregistrate, statistic
analizand, cele mai multe perioade de tranzitie dintre toate
statele din actualul val de extindere.
-la 14 decembrie 2004, in cadrul celei de-a 12-a
reuniuni la nivel ministerial a Conferintei de Aderare a
Romaniei la UE, s-a evidentiat faptul ca tara noastra si-a
indeplinit cu succes prima etapa a calendarului de aderare,
si anume finalizarea negocierilor in 2004. Pe baza
rezultatului acestei Conferinte, Consiliul european din 17
decembrie a confirmat politic inchiderea negocierilor de
aderare a Romaniei, trecandu-se, astfel, la etapa
urmatoare: adoptarea si semnarea Tratatului de aderare.
Adoptarea si semnarea Tratatului de aderare
Incepand cu luna decembrie a anului 2004, Romania a
declansat formalitatile pentru redactarea Tratatului de
aderare.
Tratatul de aderare la UE reprezinta actul legal de
aderare a unui stat la Uniunea Europeana. Varianta in
limba engleza a Tratatului de aderare a fost finalizata la
sfarsitul lunii ianuarie, astfel incat la 4 februarie 2005,
aceasta a fost agreata de statele membre ale UE, la
Bruxelles, in cadrul COREPER. O saptamana mai tarziu,
Romania agrea acest text.
Traducerea Tratatului in limba romana a fost asigurata
de autoritatile romane sub coordonarea Institutului
European din Romania.

Dupa traducerea Tratatului in toate cele 20 de limbi
oficiale ale UE, precum si in romana si bulgara, textele au
fost transmise oficial statelor membre, Parlamentului,
Comisiei Europene, Romaniei si Bulgariei.
Semnarea oficiala a Tratatului de aderare a tarii
noastre la UE a avut loc la data de 15 aprilie 2005, in
prezenta reprezentatilor statelor membre, ai Romaniei si
Bulgariei.
De la data semnarii Tratatului de aderare a tarii noastre la
UE, se nasc noi drepturi si obligatii in sarcina partilor.
Efectele semnarii Tratatului de aderare asupra
Romaniei
Un efect major al semnarii Tratatului de aderare il
reprezinta modificarea statutului Romaniei, din stat
asociat, candidat la aderare in cel de viitor de stat membru
al Uniunii Europene (stat in curs de aderare). Acest nou
statut confera Romaniei noi drepturi in relatiile cu
institutiile UE.
In perioada 26-27 mai 2005 a avut loc la
Luxembourg reuniunea ministeriala Uniunea europeana
Grupul de la Rio, ocazie cu care, pentru prima data, o
delegatie a Ministerului Afacerilor Externe din Romania a
participat, ca observator, la o reuniune ministeriala a
Uniunii Europene.
In ceea ce priveste obligatiile asumate de catre
Romania, Tratatul contine o clauza de amanare a aderarii.
Art. 39 contine o dispozitie potrivit careia Consiliul, prin
vot in unanimitate, la recomandarea Comisiei, poate lua
decizia de a amana data aderarii cu un an, pana la 1
ianuarie 2008, daca in urma monitorizarii Comisiei se
constata ca stadiul pregatirii si implementarii acquis-ului
de catre Romania demonstreaza pregatirea insuficienta a
acesteia pentru a deveni membru al Uniunii.
Exprimarea consimtamantului
Exprimarea consimtamantului subiectelor de drept de a
deveni parti la tratat reprezinta cea de-a treia faza a incheierii
unui tratat. Potrivit Legii nr. 590/2003 privind tratatele,
exprimarea consimtamantului de a deveni parte la tratat se face,
dupa caz, prin ratificare, aprobare, aderare sau acceptare.
La nivel comunitar, dupa semnarea Tratatului de aderare,
acesta este transmis statelor membre ale UE si tarilor candidate in
vederea ratificarii. Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana este comun cu Tratatul de aderare a Bulgariei; acest
aspect implica faptul ca ratificarea lui se va realiza in cele 25 de
state membre ale UE, in Romania si Republica Bulgaria.
Ratificarea se realizeaza potrivit procedurilor interne ale fiecarui
stat, aceasta vizand, eventual, si referendumul.