MINISTERUL EDUCATIEI SI TINERETULUI

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

FACULTATEA CADASTRU GEODEZIE SI CONSTRUCTII
CATEDRA EVALUAREA IMOBILULUI
Lucrare de an
Disciplina Ba!ele pie"ii i#$%iliare
Te#a Carac"eris"ica ciclului de &ia"a a pie"ii i#$%ilului
A ela%$ra" s"' (r
A &eri)ica" lec"$r superi$r
*i"ari Liliana
C+isinau ,-.-

CU/RINS
In"r$ducere..0
1
Capi"$lul I 1Anali!a pie"ii i#$%iliare cu des"ina"ie indus"riala2..3
Capi"$lul II 1C$#p$nen"ele pie"ii cu des"ina"ie indus"riala'
Clasi)icarea (enerala2.........4
Capi"$lul III 1/r$(ra#ul de #asuri pri&ind i#ple#en"area n$ului
sis"e# de e&aluare a %unuril$r i#$%ile in sc$pul i#p$!i"arii2.....
Capi"$lul IV 1S"area pie"ii i#$%iliare cu des"ina"ie indus"riala si
"endin"e de de!&$l"are2....3
C$nclu!ii ,0
Bi%li$(ra)ie ,5
S"a"is"ici .....,3
In"r$ducere
2
Dezvoltarea relatiilor economice de piata in Republica Moldova a creat conditii favorabile
pentru aparitia unor noi genuri de activitate si profesiuni. In ultimul deceniu au devenit cunoscute si
in tara noastra profesiunile de manager, marketolog, broker, agent imobiliar, developer si evaluator.
Proprietarii bunurilor imobiliare, investitorii, companiile de asigurare, institutiile financiar-
creditare, beneficiarii serviciilor de de evaluare se intereseaza tot mai des de valoarea de piata a
bunurilor imobiliare decit de pretul normativ, care reflecta cheltuielile socialmente necesare pentru
constituirea obiectului evaluat. aloarea de piata, la rindul ei, reflecta utilitatea bunului imobiliar
din punctul de vedere al pietei si este considerata de ma!oritatea cumparatorilor si vinzatorilor drept
valoare reala a bunurilor.
Pe parcursul intregii istorii a dezvoltarii civilizatiei, omul a considerat pamintul si tot ceea ce
este legat de el drept cele mai importante resurse pentru satisfacerea atit a necesitatilor sale vitale cit
si pentru sustinerea activitatilor economice.
In scopul efectuarii unei analize comple"e a pietei imobiliare, a aplicarii corecte a metodelor de
avaluare, evidentei corecte si inregistrarii bunurilor imobiliare este nevoie de un sistem de
clasificare a bunurilor imobiliare.
# clasificare detaliata a terenurilor agricole este prezentata in Codul Funciar $nr.%&%-'II,din
&(.)&.*)+, conform caruia toate terenurile, indiferent de destinatie si proprietate constituie fondul
funciar al republicii Moldova. ,ondul ,unciar, in dependenta de destinatia principala a terenurilor,
este compus din urmatoarele categorii de terenuri-
.u destinatie agricola/
Din intravilanul localitatilor/
Destinate industriei, transporturilor, telecomunicatiilor si alte destinatii speciale/
Destinate ocrotirii naturii,ocrotirii sanatatii, activitatii recreative, terenuri de valoare
istorico-culturala, terenuri ale zonelor suburbane si cele ale zonelor verzi/
0erenuri ale fondului silvic/
0erenuri ale fondului apelor/
0erenuri ale fondului de rezerva/
.el mai frecvent este utilizata clasificarea bunurilor imobile dupa destinatia functionala-
3
1unuri imobiliare cu destinatie locativa/
1unuri imobiliare cu destinatie comerciala/
1unuri imobiliare cu destinatie industriala/
2oturi de pamint fara constructii
1unuri imobile specializate.
.onform .odului civil al Republicii Moldova la categoria 31unuri imobile4 sunt incluse-
0erenurile/
Portiunile de subsol/
#biectele acvatice/
Plantatii prinse de radacini/
.ladirile/
.onstructiile/
5lte lucrari legate solid de pamint/
Capi"$lul I
4
1Anali!a pie"ii i#$%iliare cu des"ina"ie indus"riala2
Piata bunurilor imobile industriale a luat amploare odata cu privatizarea intreprinderilor la
inceputul anilor 6*7. 0otusi numarul tranzactiilor pe acest segment al pietii este mic in comparatie
cu piata imobilului locativ. Pina in prezent acest segment al pietii a avut o tendinta de crestere.
#data cu declansarea crizei financiare atit pe plan mondial cit si national a fost inregistrata o
stagnare a pietii imobiliare, atit locativa cit si nelocativa. Insa in legatura cu situlatia de criza creata
la momentul actual observam o scadere considerabila a capacitatii de cumparare a populatiei si
respectiv stagnarea procesului de productie fapt ce determina cererea scazuta fata de imobilul
industrial. Pe piata imobilelor industiale predomina contractele de arenda si nu cele de vinzare-
cumparare ca pe piata imobilului locativ. In plata pentru arenda se tine cont de urmatorii factori-
5mplasarea
0ipul incaperii arendate
8"istenta locurilor de parcare
Dimensiunile
Ma!oritatea obiectelor industriale sunt oferite in arenda pe termen lung. .erintele pentru
obiectele industriale depind de tehnologiile de productie, securitatea antiincendiara si ecologica,
parcelarea activitatii de producere, baze industriale si depozite. In ma!oritatea cazurilor aceste
obiecte sunt mari si scumpe. Pe acest sector al pietii predomona contractele de arenda, dupa cum
mentioneaza specialistii de la bursa 32ara4, in prezent multe bunuri imobile pe acest sector de piata
sunt foarte greu de realizat, deoarece propriatarii lor nu pot schimba situatia creata pe piata.
9egmentul dat pe piata este destul de inactiv,insa are mai mari perspective de dezvoltare mai ales in
orasele mari.
In unele cazuri potentialul cumparator initial arendeaza incaperi de producere pentru a verifica
daca nivelul dat satisface cerintele lui si numai dupa aceasta cumpara imobilul dat.
Pentru piata depozitelor e caracteristica stabilitatea cererii si ofertei, precum si a preturilor. Pe
aceasta piata se ofera depozite speciale in care este tehnica necesara pentru lucrarile de incarcare-
descarcare. :n rol aparte il ocupa depozitele vamale.
Piata de arenda pe piata incaperilor destinate depozitatrii depinde de-
;ivelul de automatizare
5mplasare
Distanta pina la caile de transport
Marimea suprafetei, etc.
In or. .hisinau pentru arenda depozitelor in mediu constituie &<=m
&
lunar. .heltuielile pentru
intretinere sunt mai mici decit pentru imobilul locativ si comercial. #ferta pe piata depozitelor are o
5
tendinta de crestere. Pe fiecare segment al pietii imobiliare, oferta bunurilor imobiliare se formeaza
din & surse-
). olumul constructiilor noi/
&. Rezervele e"istente de bunuri imobile libere si disponibile, in totalitate sau partial, pentru
comercializare.
5naliza cererii de bunuri imobile cu destinatie industriala trebuie insotita de investigarea
urmatoarelor aspecte-
9tarea generala a economiei tarii/
;ivelul dezvoltarii economice si al dinamicii ramurilor componente ale economiei
nationale, in care intra bunurile imobile evaluabile.
8"istenta potentialului stiintific si posibilitatile de atragere a investitiilor pentru
organizarea noilor procese de productie sau tehnologice.
.a rezultat al analizei cererii pe diferite segmente ale pietii se poate formula concluzia necesara
cu privire la nivelul actual sau procosticabil al cererii, care caracterizeaza o piata imobiliara
concreta. 0ranzactiile pe aceasta piata pot fi-
inzarea-cumpararea, darea in chirie a incaperilor, cladirilor si constructiilor nalocative/
inzarea-cumpararea, darea in chirie a comple"elor imobiliare/
0ransmiterea incaperilor, cladirilor si a constructiilor nelocative de aport la capitalul
social al intreprinderilor.
Capi"$lul II
6
1C$#p$nen"ele pie"ii cu des"ina"ie indus"riala' Clasi)icarea (enerala2
2a categoria imobilului imobilului cu destinatie industriala se refera bunurile imobile destinate
pentru desfasurarea activitatii de producere, in scopul obtinerii veniturilor, adica blocurile de
producere, depozitele, ateliere mecanice, uzine, fabrici, mine, ateliere de productie, etc.
Clasi)icarea dep$!i"el$r dupa indicii cali"a"i&i
Clasa A'
Depozitele din clasa 5 reprezinta constructii moderne care fac fata tuturor cerintelor de calitate.
5mplasarea, lucrarile de finisare si utilarea acestor depozite sunt selectate dupa urmatoarele
principii-
5mplasarea depozitelor inapropierea automagistralelor preupune accesul direct pe teritoriul
depozitului nemi!locit de pe artera de transport sau de pe drumuri special amena!ate ce
deriva din automagistrala/
Din punct de vedere constructiv aceste depozite reprezinta cladiri cu un nivel, cu inaltimea
eta!ului mai mare de ( m, astfel incit sa fie posibila instalarea diferitor stila!e in dependenta
de marfa depozitata/
Pardoseala depozitelor din aceasta clasa este ma"im posibil de neteda, pentru a asigura
viteza ma"ima de deplasare a unitatilor de transport si a utila!elor de incarcare-descarcare/
2a etapa de proiectare calculul se face astfel incit elementele constructive de baza sa reziste
la sarcini foarte mari in cazul in care marfa depozitata necesita instalarea unor utila!e
speciale/
Distantele in reteaua de coloane trebuie sa fie cit mai mari pentru a asigura montarea mai
multor rinduri de vitrine reiesind din principiul utilizarii eficiente a spatiului. 0otodata este
optimizata organizarea lucrarilor mecanismelor tehnice si a anga!atilor/
Dupa cerintele noi de calitate in constructii pentru depozite este necesar de montat cite o
poarta sau o usa la fiecare )777 m.p. de suprafata. De asemenea o asa suprafata trebuie
dotata cu masini individuale de incarcare-descarcare/
8ste obligatorie instalarea sistemei antiincendiare si de semnalizare, precum si butelii de
stingere a incendiilor/
9istemul de incalzire este ales in dependenta de marfa depozitata si de graficul lucrarilor.
9istemul de incalzire si alimentare cu apa trebuie sa fie autonome/
9uprafata terenului aferent depozitului trebuie se constituie nu mai putin de >7 ? din
suprafata constructiei. Pe terenul afererent trebuie amena!ate cai de acces interne si locuri
pentru parcari. Restul teritoriului constituie spatii verzi/
7
:n factor important ce determina clasa 5 este finisa!ul e"terior, indeosebi pentru depozitele
accesibile potentialilor cumparatori $care realizeaza marfa cu amanuntul+.
Clasa A6'
Depozitele din aceasta clasa reprezinta incaperi cu o virsta de &7-@7 ani, coplet reconstruite cu
utilizarea materialelor si tehnologiilor moderne de constructii. Dupa caractreistici sunt similare
clasei 5, cu e"ceptia amplasamentului-ma!oritatea depozitelor sunt amplasate in zonele industriale
din intravilan. 5nul constructiei a acestor depozite nu depaseste anul )*%7. #biectele reprezinta
constructii capitale cu un nivel din beton armat sau constructii pe schelet metalic.
Clasa B7'
Depozitele din aceasta clasa reprezinta incaperi constituite dupa anul )*%7, deosebindu-se de
clasele precedente dupa &-@ parametri, anume-
5ccesul limitat/
Planificarea neeficienta a ata!ului/
9uprafata terenului aferent foarte mica/
Insuficienta utila!elor de incarcare-descarcare.
Clasa B'
Depozitele din clasa 1 reprezinta constructii edificate dupa normativele economiei planificate
si in ma!oritatea cazurilor necesita investitii capitale suplimentare pentru a satisface cerintele
moderne de calitate. De obicei aceste depozite necesita lucrari de finisare sau reparatie cosmetica si
montarea sistemelor noi de paza. .aracteristicile de baza ale depozitelor din clasa 1 sunt-
5nul constructiei A )*B7-)*%7/
.onstructie capitala din beton armat cu unul sau mai multe nivele/
9istemul de incalzire centralizat/
Inaltimea eta!ului - C-% m/
Pardoseala realizata din beton armat/
9istem de paza si antiincendiar/
Rampa pentru incarcarea-descarcarea marfurilor in unitatile de transport.
8
Clasa C'
Depozitele din clasa . reprezinta constructii cu destinatia initiala de producere, parcuri de
transport sau baze auto, reorganizate mai apoi in incaperi de depozitare. 5ceste depozite necesita
modificari constructive si tehnice semnificative- modificarea cailor de acces, instalarea mai multor
usi reiesind din suprafata incaperilor, instalarea rampelor, modernizarea stratului de finisare a
pardoselei, sistemului de incalzire si antiincendiar. In ma!oritatea cazurilor este necesara
demontarea utila!ului vechi. Depozitele din clasa . au urmatoarele caracteristici-
5nul constructiei )*(7-)*C7/
.onstructie capitala din beton armat cu unul sau mai multe nuvele/
Inaltimea eta!ului B-* m/
9emnalizare antiincendiara si butelii antiincendiare/
2ipsa rampelor/
5ccesul limitat/
5mplasare in zonele industriale atit in intravilan cit si in e"travilanul orasului.
Clasa C6'
Reprezinta constructii vechi sau foarte uzate construite incepind cu anii )*@7. 5ceste obiecte nu
fac fata normelor contemporane in ceea ce priveste sistemele antiincendiare, starea ecologica $in
special depozitele amplasate in zonele industriale de prelucrare chimica+. 9pecilicul depozitelor din
clasa .- consta in-
5nul constructiei A )*@7-)*%7/
.onstructii capitale din beton armat cu un nuvel sau cu un eta! soclu/
9istem de incalzire centralizat/
Inaltimea eta!ului >-(m/
Pardoseala realizata din asfalt sau beton/
:tila! de incarcare-descarcare, unele depozite sunt dotate chiar cu cintare de tona! mare/
Insuficienta de spatiu pentru parcare si manevrare a autocamioanelor/
9isteme invechite de paza.
9

Clasa D'
Depozitele din clasa D sunt amena!ate in cadrul unor gara!e invechite, subsoluri, diferite
constructii au"iliare din cadrul comple"elor industriale,care necesita a fi complet reconstruite si
modernizate. Deseori este mai eficient din punct de vedere economic a demola aceste constructii si
de a edifica eltele dupa tehnologii noi. 5semenea depozite sunt utilizate pentru pastrarea
materialelor care nu necesita conditii speciale de intretinere cum ar fi obiacte din metal uzate,
cauciuc, materiale plastica si altele.
Capi"$lul III
1/r$(ra#ul de #asuri pri&ind i#ple#en"area n$ului sis"e# de e&aluare a
%unuril$r i#$%ile in sc$pul i#p$!i"arii2
10
In anul &77B in Republica Moldova a inceput implimentarea noului sistem de impozitare a
bunurilor imobile, care se bazeaza pe valoare de viata a bunurilor imobile. 5gentia Relatii ,unciare
si .adastru a participat activ in actiunile de e"plicare si propagare a noului sistem de evaluare in
scopul impozitarii corectitudinii calculelor si perfectionarii sistemului de evaluare a bunurilor
imobile in scopul impozitarii.
.onform Programului de masuri in anul &77B a fost finalizata evaluarea bunurilor imobile
cimerciale si industriale. 9unt avaluate toate bunurile imobile de categoria data inregistrate in
sistemul cadastrului $C)%7> de bunuri+. In perioada raportata a fost elaborat modul de calculare a
valorii bunurilor imobile comerciale si industriale, au fost calculate valorile acestor bunuri in
scopul impozitarii. 5 fost organizat procesul de notificare a propriatarilor privind valoarea
estimata a bunurilor imobile, in rezultatul caruia au fost analizate nea!unsurile modelului de
calculare a valorilor bunurilor imobile comerciale si introduse modificarile in scopul imbunatatirii
sistemului de evaluare. In februarie &77% baza de date despre bunuri imobile comerciale si
industriale evaluate a fost prezantata Inspectoratului ,iscal Principal de 9tat pentru testare.
2a realizarea lucrarilor de evaluare a bunurilor imobile comerciale si industriale 5gentia Relatii
,unciare si .adastru a intilnit probleme de evaluare a bunurilor imobile comerciale si industriale
neinregistrate in cadastru. 9pre finele anului &77B numai >&? din primariile municipiilor, centrelor
raionale si altor orase au prezentat date despre bunuri imobile comerciale si industriale amplasate pe
teritoriul localitatii. In ma!oritatea cazurilor informatia prezentata de 5P2 contine un numar mai
mic de bunuri imobile comerciale si industriale decit numarul acestora inregistrate in cadastru.
.onform calculelor estimative efectuate de catre specialistii 5gentiei Relatii ,unciare si .adastru
circa @7->7? din numarul total a bunurilor imobile cu destinatie comerciala si industriala nu sunt
evaluate din cauza neinregistrarii lor in cadastru, neidentificarii acestor bunuri imobile sau
neidentificarii proprietarilor.
In prezent nu este elaborat un mecanism eficient de monitorizare a datelor despre toate
categoriile de bunuri imobile. In acelasi timp crearea unui sistem echitabil de impozitare a bunurilor
imobile presupune evidenta si evaluarea tuturor bunurilor imobile.
9ituatia e"istenta pe piata imobiliara poate fi caracterizata ca o confruntare intre vinzatori si
cumparatori. Multi vinzatori nu sunt inca pregatiti sa accepte schimbarea pe piata si care incearca
sa-si vinda bunul imobil cu preturile de ieri. Din pacate acest lucru nu este posibil. 5cum,pentru a
face o tranzactie, vinzatorul este nevoitsa cedeze in pret. 9e atesta o crestere a ofertei destul de
rapid. In ceea ce priveste evaluarile efectuate de participantii pietii, a fost observata o varietate de
opinii, probabil ca urmare a diferitor metode de comportament a vinzatorilor si cumparatorilor. .el
mai frecvent tip - pozitia de 3asteptare4. inzatorii nu cred pina la sfirsit in scaderea preturilor iar
cumparatorii asteapta cind acest proces va lua amploare.
.onform studiului pietii,vinzatorii adecvati cedeaza fara probleme. Preturile de!a au scazut cu
)7? din valorile ma"ime atinse in &77%. 2a momentul actual propunind un imobil industrial la un
pret cu B-%? mai mic, acesta se va bucura de o cerere destul de inalta.
De aceasta parere aste directorul companiei imobiliare 3Moldbuilding4. Potrivit lui, unii
proprietari au inteles ca singura sansa pentru a tranzictiona in aceasta perioada este sa accepte o
11
negociere serioasa si, in situatii e"ceptionale, sa scada preturile pina aproape de pretul de cost. 5ltii
vad rezolvarea problemei prin implicarea statului. Printre cei care nu-si permit scaderea pretului
sunt agentii economici care lucreaza pe bani imprumutati. 5cestia risca sa fie 3inghititi4 de
!udecatori mai mari ai pietei. aloarea reala a imobilelor aste greau de stabilit in conditiile unei
reduceri continue de preturi. 3Pe timp de criza in domeniul imobiliar raportul intocmit nu va reflecta
realitatea, deoarece metodele de evaluare $comparativ, venit, etc.+ a proprietatilor imobiliare sunt
flotante4, e"plica directorul 3Moldbuilding4. Potrivit acestuia, preturile la imobile vor atinge
reduceri ma"ime atunci cind nu vor fi e"ecutate tranzactii de vinzare sau acestea vor fi aproape la
cota zero.
In linii generale e"pertii pietei imobiliare atesta o scadere a preturilor apro"imativ cu (-)(? in
anii &77*-&7)&. .u toate acestea marimea optima de reducere a preturilor trebuie sa fie determinata
separat pentru fiecare imobil in functie de lichiditate.
D5ne"a nr.) la Programul de stat de crearea cadastrului bunurilor imobile4
;umErul total de
bunuri imobile
$mii+
Inclusiv
Fnregistrarea
selectivE
Fnregistrarea
masivE
$mii bunuri+
12
;r.
d=o
0ipul de bunuri imobile
$mii bunuri+ etapa I
$)**% A
&77C+
etapa II
$&77B-
&7)7+
) & @ > ( C
). Bunuri imobile cu destinaie locativ
total:
inclusiv-
apartamente
case individuale de locuit Fn
localitEGile urbane
case individuale de locuit Fn
localitEGile rurale
. 083
@&(
)B7
*77
.83
)@7
)(
(7
43-
)*(
)((
>77
53-
-
-
>(7
&. Bunuri imobile cu destinaie
comercial i industrial total: ..3 .-3 .- -
@. Bunuri imobile cu destinaie
agricol total:
inclusiv-
terenuri agricole Hi construcGii
amplasate pe ele Hi folosite Fn
activitatea economicE, plantaGii perene
loturi ale FntovErEHirilor pomicole Hi
construcGiile amplasate pe ele
grEdini din e"travilan
0 80-
@777
%7
%(7
,33
&77
(
(7
0,5-
&%77
>7
>77
503
-
@(
>77
>. Alte bunuri imobile total: 9- 3 ,3 0-
13
inclusiv-
gara!e
alte obiecte
(7
)7
(
-
&(
-
&7
)7
T$"al 3 3-- 39- 5-,3 8.32'
Planul FnregistrErii bunurilor imobile
Capi"$lul IV
1S"area pie"ii i#$%iliare cu des"ina"ie indus"riala si "endin"e de de!&$l"are2
I#$%il de pr$duc:ie ;i dep$!i"are
Piata imobilului industrial actualmente manifesta o tendinta noua - cresterea interesului
companiilor fata de incaperile cu suprafata totala de peste )777 m
&
, acest lucru fiind legat cu
cresterea numarului afacerilor. 5cest fapt este evidentiat si prin cresterea cererii pentru incaperi in
diapazonul de @777-B777 m
&
. Deficitul loturilor libere de pamint pentru constructie in municipiu ii
forteaza pe developeri sa se ocupe de replofilarea zonelor industriale.
14
9ituaGia pe piaGa imobilului de productie Hi depozitare nu difera mult de primul semestru &77%.
.reHterea preturilor abia se simtea Hi a constituit doar &-(?. 5stfel costul ) m
&
de suprafata de
productie Hi depozitare a constituit pentru perioada datE )%7-@C7 euro, Fn functie de amplasare,
suprafata totala, inginerie Hi stare tehnica generala a obiectului. 5celeasi putem spune si despre
chiria imobilului de productie Hi depozitare. .resterea a fost mica, astfel ratele de inchiriere au
constituit )-@ euro pe ) m
&
pe luna, pentru suprafetele de calitate medie cu asigurare medie de
comunicatii, cota cErora constituie apro"imativ *7? din piata imobiliara data, Hi @-C euro pe ) m
&
pe lunE pentru suprafeGele calitative Hi asigurarea completE de comunicaGii. Modificarea in
segmentul dat al pietei s-a produs Fn micsorare forte a cererii de suprafete de )(77 m
&
Hi mai mult.
2a moment, companiile in general se afla in cautarea suprafeGelor care nu depasesc (77 m
&
. In
general, privind imobilul cu destinatie de productie si depozitare cu suprafete in special mici si
medii se observa o cerere destul de stabila, de aceea putem pronostica o crestere mica sau stagnarea
cresterii preturilor, deoarece in situatia crizei financiare, scaderii puterii de cumparare a populatiei
Hi astfel dificultEtii realizarii productiei, suprafetele de depozitare, logic, urmeazE sE sporeasca. Dar
e"ista si alte pronosticuri. Din contul reducerii activitatii comerciale in legatura cu instabilitatea
financiara, cererea de incaperi de depozitare de asemenea poate fi redusa. Daca oarecare retele
comerciale vor Fncepe sa-si restringE afacerea, se vor elibera si depozitele, ocupate de acestea in
prezent.
2a momentul de fata ma!oritatea companiilor comerciale prefera depozitele amplasate in raza
municipiului sau imediat alaturi de oras $in limitele de circa )( km+. Dar in cel mai apropiat timp
obiectele logistice 3se vor indeparta4 de municipiu inca cu &7-@7 km,adica in locurile in care poate
fi cumparat pamintul la preturi acceptabile. .ostul unui hectar de pamint pentru constructia
depozitelor in suburbii se evalueaza la nivelul de circa @(777-B7777 <, pe cind in orasul Iincesti
hectarul costa in mediu )%7777<. 5stfel, developatorii au putine de ales.
.u un an in urma,cind specialistii pietei imobiliare din capitala faceau prognozele pentru anul
&77B au fost e"primate cele mai deferite puncte de vedere. Dar toti erau de acord cu faptul ca
elaborarea prognozelor de lunga durata este dificila. Piata imobiliara foarte sensibil reactioneaza la
mai multi factori economici, politici, etc. .e se va intimpla in viitorul apropiat este greu de
prevazut. 9i daca situatia politica in general este relativ stabila,in anul curent situatia economica s-a
schimbat considerabil. Influenta factorilor e"terni, cum sunt preturile la energie, transferurile
banesti din strainatate, situatia cu e"portul de vinuri au inceput sa influenteze remarcabil asupra
pietei imobiliare.
.onform rezultatelor analizei imobiliare efectuate de evaluator,datelor editiilor specializate,
diapazonul preturilor la obiectele similare celui supus evaluarii constituie circa (%7 8:R#, pentru
) m
&
de suprafata de producere in partea industriala, si in descrestere circa &%7 8:R#, in restul
sectoarelor, evident in functie de starea reala a constructiilor concrete, calitatea finisa!ului lor
interior, dotarii ingineresti si suprafata terenului aferent,etc.
In perioada anului &77% s-au inregistrat urmatoarea crestere a pretului la imobil cu destinatie
industriala in or. .hisinau -
15
Piata autohtona a spatiilor industriale se dau in chirie este caracterizata de o oferta destul de mica
fata de cererile in continua crestere. 9patiul de depozitare este vital pentru orice distribuitor de
bunuri de consum. 9patiile destinate inchirierii scoase pe piata inregistreaza diferite niveluri ale
chiriei. In functie de pozitionare, suprafata, calitatea constructiei, facilitati si indeplinirea
standardelor actuale,depozitele noi variaza intre &,( 8:R# pe )m
&
=luna, plafon minim in cazul unor
depozite pe structuri matalice aflate in zona industriala Iincesti si circa )7 8:R# pentru ) m
&
=luna
in cazul unui depozit pe structuri din beton aflat in zonele comerciale, de e"amplu orasul .hisinau.
Preturile uzuale care pot fi intilnite pe piata variaza in medie intre ) 8:R# m
&
=luna si &,( 8:R#
m
&
=luna. Depozitele amena!ate in cadrul halelor industriale cu suprafete mari variaza de la 7,% pina
la ),( 8:R# m
&
=luna. .omparativ cu alte orase si raioane ale republicii, preturile de inchiriere ale
unui spatiu industrial de la .hisinau sunt mai mari din cauza suprafetelor, nivelului scazut al ofertei
cu cererea si preturile inalte pentru terenurile cu destinatie industriala.
Actualmente in Republica Moldova se evidentiaza urmatoarele spatii industriale de iomportanta
majora:
Regiunea 9ector Destinatia
obiectului
9uprafata
totala $m
&
+
9uprafata
lotului de
teren $ha+
Pretul
8:R#
Pretul =$m
&
+
8:R#
.hisinau 1ubuieci Incaperi de
producere si
depozitare
@B&,> 7.)) )>>(77,77 @%%,7&
.hisinau .iorescu .omple" de
producere si
depozitare
)>CB,@ ).(* (>C777,77 @B&,))
.hisinau .iocana .omple" de C(7 ).@B &@&*777,77 @(%@,7%
16
producere si
depozitare
.hisinau 1uiucani .omple" de
producere si
depozitare
)&)( 7.)(C B77777,77 (BC,)@
.olonita 9patiu
industrial
@B7 7,7> %7777,77 &)C,&&
:ngheni .omple"
zootehnic
)B(7 &,(7 *7777,77 (),>@
Ialoveni Incaperi de
producere si
depozitare
C77 7,(@ >77777,77 CCC,CB
.iadir-
2unga
0omai :zina de
conserve
)&B7 ),@ %77777,77 C&*,*&
.hisinau .entru Incaperi de
producere si
depozitare
)>77 7,>) %B7777,77 C&),>@
.auseni .omple" de
prelucrare a
fructelor
&B7 ),& B7777,77 &(*,&C
.auseni 9alcuta :zina de
conserve
)@77 ),&) C(777,77 (7,77
.hisinau .entru Incaperi de
producere
)777 ((7777,77 ((7,77
adul-lui
Aoda
.omple" de
producere si
depozitare
&(77 ),@ @%7777,77 )(&,77
Iincesti .omple" de
producere si
depozitare
&&@7 &,@ )>B777,77 C(,*&
Drochia .omple" de
prelucrare si
conservare a
fructelor si
legumelor
C7( @,B7B% )7%B777,77 )B*C,C*
9tauceni .omple" de
producere si
depozitare
&%@7 &,B )>77777,77 >*>,B7
Din multiplele forme pentru industria Moldovei actualmente prezintE interes restructurarea
prin complementarea tehnologiilor a mai multor Fntreprinderi industriale Hi Fncheierea unui ciclu
17
tehnologic local complet, capabil sE desEvFrHeascE un produs calitativ Hi cantitativ nou, agreat pe
piaGE Hi generator de profit.
Republica Moldova deGine tehnologii HtiinGifice Hi Fn mare mEsurE a reuHit Fn pofida
destrEmErii relaGiilor economice e"sovietice sE pEstreze Hi sE dezvolte profilul tehnologic Hi
personalul profesionist. 2aboratorul de optoelectronicE din .hiHinEu $evacuat astEzi complet Fn
8lveGia+ s-a afirmat pe primele locuri Fn lume ca laborator cu investigaGii Hi produceri de
microlasere pentru amplificarea Hi transmiterea semnalelor prin fibrE opticE. 0otodatE, graGie
originii moldave a tehnologilor, e"istE actualmente posibilitEGi sE atragem punerea Fn fabricaGie a
produselor pe bazE de microlasere la .hiHinEu, dacE vom avea o Fntreprindere respectivE.
:tilizarea echipamentelor Hi a fondurilor fi"e $imobilul, construcGiile reprezintE o categorie
specificE+ necesitE sE fie acordate cu capacitEGile lor productive, fiecare Fn parte avFnd secGiunea
de timp $graficul+ a operErii. .ontrolul Hi evidenGa operErii urmeazE sE fie computerizatE $pe
parcurs+. 0oate aceste necesitEGi impun obligativitatea de elaborare a proiectului tehnologic nou al
uzinelor, actualizat nivelului lor industrial.
9chemele tehnologice implementate Fn producGii n-au prevEzut Hi nu asigurE reconfigurarea
producGiilor, Fn primul rFnd prin schema comunicaGiilor generale. 8chipamentul general energetic
instalat nu poate fi folosit Fn multiple scheme tehnologice reconfigurabile.
.apacitEGile de producGie trebuie sE fie reconfigurabile $liniar sau discret reconfigurabile+ Hi
aduse Fn dependenGE de potenGialul vFnzErilor. 9istemul industrial urmeazE sE fie reorganizat Hi
respectiv conectat la surse de energie electricE, alte resurse costisitoare variabile, sE poatE
redimensiona aceste resurse, inclusiv Hi aplicarea resurselor umane Fn dependenGE de volumul $cifra+
vFnzErilor. 8vident, e"istE limite A cea de !os $sub care producGia FHi pierde rentabilitatea+ Hi cea de
sus $asiguratE de suma ansamblului de producGie, aHa zisa capacitate ma"imE de producGie antrenatE
Fn regim non stop+.
DeocamdatE constatEm, cE Republica Moldova s-a afirmat ca una dintre cele mai mari
e"portatoare de tehnologii HtiinGifice Fn 8uropa. Jn acelaHi timp, pe cKnd Fn GarE suprafeGele de
producGie specializate Fn electronicE Hi tehnologii de vFrf sFnt oferite pentru spaGii comerciale.
.apacitEGile de producGie programate anterior la argumentarea Hi crearea lor nu au putut fi
valorificate din multiple motive. .ert este cE aceste capacitEGi Fn ansamblul curent, fErE o modificare
esenGialE, nu pot fi valorificate Hi pe viitor, demonstrare fiind staGionarea acestor capacitEGi pe
parcursul mai multor ani $Fn multe cazuri, de fapt, de la Fnceputul e"istenGei lor+.
1Tendin"ele de credere pu"ernic< a pie:ei de leasin( se &$r #en"ine ;i in
ur#<"$rii d$i6"rei ani2
0endinGele principale ale pieGii de leasing din Moldova pe parcursul anului &77B pot fi
catalogate in @ aspecte inter-cone"e- facilitarea condiGiilor de finanGare oferite de cEtre operatorii de
leasing, intensificarea gradului de concurenGE Hi creHterea semnificativE a acestei pieGe, care insE nu
Hi-a atins potenGialul deplin. In primul rind a scEzut semnificativ dobinda medie de finanGare a
tuturor activelor oferite in leasing. De asemenea s-a diminuat valoarea medie a aportului iniGial
cerut de companiile de leasing pentru finanGarea obiectelor transmise in leasing, iar viteza de
prelucrare a cererilor de finanGare a crescut semnificativ. 5ceHti factori ne vorbesc despre faptul cE
companiile de leasing din Moldova au evoluat mult in activitatea de management a riscurilor Hi
incearcE sE dezvolte diferite avanta!e competitive in relaGiile sale cu clienGii. .reHterea dinamicE a
pieGii de leasing din Moldova sporeHte inevitabil concurenGa in aceastE industrie, atrEgind noi
18
!ucEtori. 5stfel, pe parcursul anului trecut, ( companii de leasing nou-create Hi-au inceput activitatea
operaGionalE, iar companiile e"istente Hi-au consolidat poziGiile, inregistrind ritmuri de creHtere
impunEtoare. PinE la urmE, locatarii sunt cei ce beneficiazE de pe urma acestor evenimente Hi aceste
beneficii au fost evidente in &77B. De e"emplu, dacE in &77C se putea procura un automobil cu
&7? A @7? aport iniGial pe o perioadE medie de @ ani, cu dobinda de )C? A )B?/ atunci la sfirHitul
anului trecut un client solvabil putea beneficia de o finanGare de pinE la ( ani cu o dobindE de )>?,
achitind un avans in !ur de )(? din valoarea automobilului. In &77B valoarea totalE a obiectelor
finanGate in leasing a crescut cu ((? faGE de anul precedent, fiind estimatE la ) miliard lei.
8stimErile fEcute de specialiHtii 50.I=Moldova, aratE cE un asemenea ritm de creHtere a pieGii
de leasing din Moldova se va menGine cel puGin urmEtorii doi-trei ani, pinE cind rata de penetrare a
leasingului Hi ponderea operaGiunilor de leasing in investiGiile din capital fi" vor atinge valorile
medii 8uropene sau cel puGin se vor apropia de indicatorii respectivi a GErilor invecinate. orbind de
prognoze, am putea menGiona cE se aHteaptE o echilibrare a portofoliului de leasing din Moldova,
datoritE diversificErii produselor de leasing oferite. ;e referim la faptul cE va creHte ponderea
valoricE a operaGiunilor de leasing cu echipament=utila! de diferite tipuri, autovehicule comerciale Hi
imobil in detrimentul leasingului cu autoturisme, care la @) decembrie &77B reprezenta B%,(? din
portofoliu.
Care sun" principalele pr$%le#e care i#piedic< $ de!&$l"are #ai dina#ic< ;i cali"a"i&< a
pie:ei de leasin(=
.olaborarea proiect-ului 50.I=Moldova cu principalii actori de pe piaGa de leasing din
Moldova, ne-a a!utat sE identificEm problemele de bazE cu care se confruntE aceastE piaGE Hi care o
impiedicE in atingerea potenGialului ma"im. In primul rind ne referim la cadrul legislativ imperfect,
care nu oferE facilitEGi fiscale evidente pentru operatorii de leasing Hi astfel reduce capacitatea lor de
a-Hi dezvolta avanta!e competitive faGE de alte surse de finanGare. # a doua problemE ma!orE este
creatE de lipsa unei pieGe secundare puternice pentru anumite tipuri de active finanGate $in deosebi
utila!=echipament specific+. 5stfel este foarte anevoios de a vinde bunurile revocate de la locatarii
rEu-platnici, iar eforturile de re-marketing implicE costuri considerabile. 2ipsa transparenGei Hi a
informaGiei veridice pe piaGa de leasing creeazE probleme de coordonare intre companiile din
aceastE industrie, iar in unele cazuri favorizeazE publicitatea falsE ce induce in eroare consumatorii
de aceste servicii. Li in sfirHit problema DuniversalE4 pentru ma!oritatea companiilor constE in
dificultEGile in atragerea resurselor ieftine pentru a oferi condiGii de finanGare competitive.
Cu# a:i aprecia pia:a din punc"ul de &edere al s"ruc"urii p$r"$)$liului de leasin( ;i a
di&ersi"<:ii )inan:<ril$r ac$rda"e de c$#paniile din Repu%lica M$ld$&a=
In urma studiului de piaGE efectuat de 50.I=Moldova, am identificat urmEtoarea structurE a
portofoliului de leasing $la @) decembrie &77B+-
19
DupE cum se vede din primul grafic, structura portofoliului de leasing este una instabilE, fiind
in mare ma!oritate dominatE de tranzacGiile de leasing cu autoturisme. 5stfel, pe lingE faptul cE
companiile de leasing iHi asumE riscurile aferente operaGiunilor de finanGare, ele preiau Hi riscurile
specifice ramurii in care iHi concentreazE portofoliul A specifice businessului cu autoturisme in
cazul nostru. 0endinGele in dinamicE Hi previziunile companiilor de pe piaGE indicE echilibrarea
portofoliului de leasing in viitorul apropiat, adicE creHterea ponderii operaGiunilor de leasing cu
echipament Hi utila! in detrimentul leasingului cu autoturisme. DeHi aceastE parte a pieGii ascunde
riscuri sporite Hi multe incertitudini, anume in acea direcGie vor tinde ma!oritatea companiilor
importante Hi acest segment se va e"tinde considerabil. orbind despre clienGii companiilor de
leasing $locatari+, 50.I=Moldova estimeazE cE (B? dintre ei sunt persoane fizice Hi respectiv >@?
persoane !uridice. .ei din urmE, la rindul lor se impart in-

Es"e pia:a de leasin( una cu un (rad inal" de c$ncuren:<= Cine crede:i c< sun" principalii
>uc<"$ri=
;ivelul de concurenGE a crescut semnificativ in ultimii doi ani, iar efectele acestui fenomen le-
am menGionat anterior in acest articol. 5ctivitatea de leasing nu necesitE licenGiere, astfel practic
orice agent economic poate finanGa in condiGii de leasing orice tip de mi!loc fi". In &77B,
50.I=Moldova a identificat )* !ucEtori activi pe aceastE piaGE, dintre care % companii de leasing
sunt mici Hi=sau au un potenGial de operare redus.
/u"e# spune c< )inan:<rile in leasin( sun" adresa"e d$ar se(#en"ului de clien"i
cu &eni"uri )$ar"e ridica"e=
;u aH fi de acord cu aceastE opinie, deoarece clientul companiei de leasing iHi alege de sine
stEtEtor obiectul dorit, dupE necesitate Hi posibilitEGile sale financiare. ,ie acesta un automobil
compact de producGie chinezE sau un autoturism de lu", o stivuitoare la mina a doua sau un comple"
industrial de producGie de valoare semnificativE, oricum soluGia optimE de finanGare se va gEsi.
Bunuri i#$%ile
C$ndi"iile de %a!a ale leasin(ului pen"ru %unurile i#$%ile
20
#biectul leasingului Proprietati private si apartamente- cumpararea
si=sau finisarea constructiilor in curs de
constructie, cumpararea locuintei, apartamentelor,
cota-parte a unui comple" de locuinte in
constructie/
ile,gradini, gara!e si alte constructii cu
destinatie locativa/
Incaperi pentru oficii/
.onstructii cu destinatie industriala/
.entre comerciale/
.onstructii si alte bunuri imobile, utilizate in
activitatea de intreprinzator/
#biecte de constructii nefinisate/
0erenuri.
Plata initiala $rata de autofinantare+ poate
fi ma!orata la cererea clientului
@7 ? din valoarea de piata a imobilului achizitionat
Perioada leasingului - este selectata initial
de client, dupa care este e"aminata de
.omitetul de .reditare al M5I1-2easing
9.5., reiesind din situatia financiara a
clientului
pina la @C luni
Rata dobinzii - se calculeaza doar pe baza
valorii efective ramase
&( ? anual in lei
Platile de leasing achitarile se efectueaza lunar, in rate egale, pina la data
de @7
Dobinda de leasing initiala la incheierea
contractului - cheltuielile legate de
e"aminarea cererii clientului/
monitoringul pentru e"ecutarea conditiilor
stipulate in contractul de leasing,
perfectarea notariala a contractelor de
vinzare-cumparare a imobilului,
comisionul companiei rieltor $in caz de
necesitate+, ta"a inregistrarii de stat a
contractului de vinzare-cumparare a
imobilului, cheltuieli legate de serviciile
organului cadastral la eliberarea e"traselor
privind proprietarii imobilelor.
&? - la incheierea contractului cu valoarea mai
mare de ),( mln lei sau a unei cote parti, intr-un
comple" locativ aflat in constructie
&.(? - la incheierea contractului cu valoarea pina
la ),( mln lei sau participarea la finisarea
constructiei spatiilor locative.
5sigurarea - se perfecteaza anual si se
achita prin intermediul companiei M5I1-
2easing 9.5.
Persoane fizice
Persoane !uridice
21
Posibilitate de achitare inainte de scadenta peste )& luni, cu achitarea unui comision de )? din
valoarea ramasa
C$nclu!ii
In lucrarea data am analizat structuta pietii imobilului cu destinatie industriala. Dupa o analiza
detaliata a tuturor segmentelor acestei ramuri am a!uns la concluzia ca daca la inceputul anului
piata imobiliara a suferit o cotitura, in cadrul careia cresterea multianuala a preturilor s-a stagnat
brusc, atunci la sfirsitul anului &77%, a fost destul de previzibil tendinta de scadere a preturilor care,
in or. .hisinau, a dobindit in noiembrie o forma destul de clara, aproape in toate segmentele de
piata.
In prezent observam ca se incearca aplicarea leasingului la procurarea acestui imobil, la conditii
foarte avanta!oase, care ar permite dezvoltarea constructiei si reparatiei bunurilor din aceasra
ramura. .onsider ca este o solutie ideala pentru intreprinzatori si pentru dezvoltarea pietii
imobiliare in general deoarece bunurile imobiliare cu destinatie industriala din Republica Moldova
necesita foarte mari investitii in reconstructie si reparatie. Intreprinzatorii au nevoie de resurse
financiare considerabile pentru a-si incepe activitatea.
8ste evident ca in urmatoarele luni, tendinta de scadere a preturilor de imobil va creste si va
domina. .u toate acestea, o parte din imobile, a!ungind la un minim de cost, va provoca o crestere a
cererii si achizitii la preturi noi, desi cea mai mare parte a imobilelor si indicatorii medii ai pietii,
posibil isi vor continua stagnarea.
22
.u toate acestea, este inca prea devreme pentru a spune e"act cum se va dezvolta piata
imobiliara. 5cum piata este intr-o perioada de tranzitie. :nele certitudini se asteapta la !umatatea
anului &77*, cind vor fi calculate rezultatele statistice ale crizei financiare si va fi cunoscuta situatia
politica in Republica Moldova.
Bi%li$(ra)ie
). Regulamentul provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile/
&. 2egea cadastrului bunurilor imobile/
@. 5gentia 32ara4/
>. 9tatistica.md/
(. inde".php.htm/
C. 1usiness 8"pert/
B. Miarul 3.adastru4 nr.B-% $*@-*>+ august &77B.
23
S"a"is"ici
.onform 1iroului national de 9tatici in republica Moldova s-au inregistrat urmatoarele date
privind piata imobilului cu destiantie industriala-
STRUCTURA INVESTI?IILOR @N CA/ITAL
FIAB /E SURSE DE FINAN?AREB Cn ,--9



















24







&77B
Mi!loacele bugetare )@
Mi!loacele
Fntreprinderilor >*
Mi!loacele populaGiei &
InvestiGii strEine &7
5lte surse )C
INVESTI?II @N CA/ITAL FIAB @N
/ROFIL TERITORIAL
pre:uri curen"e
Regiunile de
dezvoltare
Milioane lei din care, finanGate din contul-

bugetului de stat bugetelor unitEGilor
administrativ-teritoriale
&77( &77C &77B &77( &77C &77B &77( &77C &77B
T$"al 4489B3 ..-.,B0 .3.D-B3 5.0B5 D30B, .38.B, 030B8 3D8B
0
5-8B,
Mun' C+i;in<u >&%* C@(@ %(@(,( ))C,@ >&&,( )**,% )%% @B( )&(,%
N$rd )&C*,B )%*>,> &&B%,) )&(,> **,B &77,> >C,B %B,> )7B,&
Mun. 1ElGi >)(,@ B>C,& B>&,( %,C )B,% * )>,( )C,* )B,>
1riceni )@7,( ))>,C )@&,B >>,> )*,C )@,B ),& )),@ )7,&
DonduHeni &B,& >&,B B7,( ),B C,C *,@ & C,& @,@
Drochia %),B )(B,@ )@%,) @,) >,& )>,C &,& (,> )),&
8dineG (% )77,& )C(,% &,) ),B @ 7,* ),) ),>
,EleHti *&,@ )7%,> )7>,% ),@ )&,* )>,& &,) C,@ &,B
,loreHti *),& )B@ &7&,) B,) >,( &%,> *,* )%,@ )%,@
Nlodeni (7,@ B@,> )7),> &,% @,) )B &,( (,( C
#cniGa (),& (>,& )7(,C %,* )&,) &C,% ),) ),* C,>
RFHcani >>,% C@,& *7,& &,) &,> )),& (,> (,@ (,(
9Fngerei B(,% *),C )@7,% &,B C,) )@,@ > %,( )&
9oroca )(),> )C*,C &*@,C >7,C %,B @*,* 7,* 7,B )&,%
Cen"ru ))&C,% )C@),B &B*%,B %>,C &@*,( BC(,% %&,% B*,B )&B,&
5nenii ;oi ))B,B )BC,C >)(,( @,& &@,* &7@,@ @,( C,@ )C,%
.ElEraHi B>,) )&*,B )&(,% * )@,* @),& ),B @,C >,(
25
.riuleni C%,@ B@,* %&,) )B,* )C,> )>,B ) ) C
DubEsari &B,& @(,C *7,( >,) )C,@ C),> @,) ),> &,%
IFnceHti ))%,& )%*,% @@B,> )>,> )),% )>7,& )),@ &>,C &C
Ialoveni )&C,C )*@,> @)%,& @,@ C>,) )C,* 7,& &,& (,*
;isporeni C(,* %C,( )B& 7,& )&,B *B )C C,( )7,&
#rhei )>>,) )BB,> &*@ @,% @7,C &C 7,% ),( C,%
Rezina @>,% *> @>>,( ),* C )>,C ),> >,( )),>
9trEHeni )&>,B )C*,% @77,& C,C )>,% )&>,% &,* 7,% ),(
LoldEneHti &7,) @),* C&,C ( *,% )7,* ),B @,C (
0eleneHti >),( >B,B ((,) &,C >,> B ),@ @,) B,@
:ngheni )C@,C &&(,> &7),% )&,C )>,% )% @B,* &7,C &@
Sud B*@,) %B@ )&*&,B >B,> (C,B @*),> @),* @@,% >7,*
1asarabeasca @&,C >&,* >B,( &,> %,B @,( &,& @,( @,&
.ahul &7),% &C*,B >>7 )7,& (,) )>B,& )>,% >,* (,>
.antemir ))7,@ B*,% B*,) (,B *,% )(,B 7,* &,% >,)
.EuHeni )%B,& )(B,& )>@,B @,B *,B )@,C @,> %,( *,&
.imiHlia >>,C B@,% &)B,* ),& B )&&,@ &,% >,& B,)
2eova >%,& C),B %),& &,( >,C )C,> ),( @,> @,>
Ltefan
odE
)7*,* )@&,@ )B*,( )B,) C,& C&,% (,> @,% B,)
0araclia (%,( ((,C )7@,% >,C (,C *,* 7,* &,B ),>
UTA G<(<u!ia @)% &C7 &B(,> @*,( @>,% @@,* >,( )@,> %
INVESTI?II @N CA/ITAL FIAB /E UNELE
ACTIVITE?I ALE INDUSTRIEI
#ili$ane lei Fpre:uri curen"eG
&777 &77) &77& &77@ &77> &77( &77C &77B
Indus"rie H "$"al 5D5B, .-0,B3 .-,,B. .543B. .4-3B5 ,,D3B8 ,990B, 0393B8
din care-
Indus"rie eI"rac"i&< 0B0 4B8 9B3 9B. .D 0,B0 35B. 3.B,
Indus"rie prelucr<"$are ,33B5 9.4B5 4,DB0 ..3-B5 ..55B3 .904B, .948B9 ,090
Industria alimentarE Hi a
bEuturilor
)C7 >77,C >>(,> B(@,) C>% )77C,* %%&,* ))(@,C
,abricarea produselor de tutun C,% %,( C,( )@,% &),@ C*,B *7,* %,C
,abricarea produselor te"tile B,) %,( *,@ &C,& (7,* %B,B )>@,C CC
,abricarea articolelor de
FmbrEcEminte/ prepararea Hi vopsirea
blEnurilor

ProducGia de piei, de articole din
piele Hi fabricarea FncElGEmintei
)@,> >@,C )),> %,> &,B )@,C )C,% >(,C
Prelucrarea lemnului Hi
fabricarea articolelor din lemn
7,@ (,> ),* )@,( >,C )) )&,% &),%
,abricarea hFrtiei Hi cartonului A A 7,& %,% &&,C )B @@,& B),%
8dituri, poligrafie Hi
reproducerea materialelor informative
B,> )B,) >@,& &(,@ C@,C (C,* &C,@ >),C
Industria chimicE )),C )>,& (,C %,) )>,) (%,C &B,& >7,B
ProducGia de articole din cauciuc
Hi din material plastic
7,> ),@ @,) @,& )(,* B@,& BB,% ((,&
ProducGia altor produse din
minerale nemetalifere
&@,C C@,B )7*,* )(7,* )%* ))@,> )**,B (B@,&
Industria metalurgicE 7 A A 7,@ 7,) 7,& 7 ),C
,abricarea produselor finite din
metal, e"clusiv producGia de maHini Hi
utila!e
7,& )7,B B,) C,* )%,) &7,C &7,( C),(
26
,abricarea de maHini Hi
echipamente
),@ @,& )*,@ @*,% )@,) )%,% )@,C &%,%
ProducGia de maHini Hi aparate
electrice
A A 7,B @ 7,B & B,) )(,@
ProducGia de echipamente Hi
aparate de radio, televiziune Hi
comunicaGii
A 7,@ 7,% A &,& &,) 7,& 7
ProducGia de aparaturE Hi
instrumente medicale, de precizie Hi
optice
A A A 7,) 7 7,) 7,B ),C
ProducGia altor mi!loace de
transport
A A A 7 A A A A
ProducGia de mobilier Hi alte
activitEGi industriale
B,C )&,& @B,> (*,> (),% @&,& B@,> B7,)
Ener(ie elec"ric< ;i "er#ic<B (a!e
;i ap<
,,3B3 5-4B, ,D4B0 0.DB9 35,B8 9.9B5 8,8B3 ..3.B4
27