Phaeton

Suspensie cu amortizare controlata

Constructie si functionare

Program de studiu individual 275

Service.
2

NEU Achtung
Hinweis

O solutie este un sistem de rulare controlat
format din:
-un sistem pneumatic de autoreglare a nivelului in4puncte-

in 4 puncte


in combinatie cu
- controlul continu al amortizarii
.

.





Controlul se face pe baza "strategiei
de control SKYHOOK"
Un astfel de sistem de rulare este folosit
pentru prima data de VW la PHAETON
Sistemul este descris in programul de
studiu individual.
Contactul intre sosea si vehicul se face prin intermediul
elementelor de suspensie.Cerintele de confort maxim
pentru pasageri,siguranta optima la condus si trans-
misie minima a zgomotului de la sosea spre interior
reprezinta sarcina majora a proiectantilor
sistemului de suspensie.Vehiculele de la care se
asteapta atingerea unui standard inalt de confort
reprezinta o provocare speciala care necesita un
compromis intre diversele cerinte ale sistemului
de suspensie.
.
.
.
.

Va rugam sa consultati literatura de service
pentru inspectii la zi reglaje si instructiuni
de reparatii.

Programul de studiu individual prezinta constructia
si functionarea noutatilor.Continutul nu va fi
reactualizat.

275_024
3

Cuprins

Cunostinte de baza despre sistemul de suspensie. . . . . . . . . . . 4
Cunostinte de baza despre suspensia pneumatica . . . . . . . . .11
Cunostinte de baza despre sistemul de amortizare. . . . . . . . . 17
Descrierea sistemului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Constructie si functionare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Autodiagnoza. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Test de cunostinte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
4

Cunostinte de baza despre sisteme de suspensie

Suspensia vehiculului

In timpul deplasarii fortele externe si de impact
actioneaza asupra vehiculului producind
miscari si vibratii in directia celor 3 axe ale
vehiculului(transversala-longitudinala si verticala).
Scopul este sa se minimizeze impactul acestor
forte asupra confortului la conducere si sigurantei
functionale, prin pastrarea unui raport echilibrat intre
sistemul de suspensie si sistemul de amortizare.
.
.
Se poate face o distinctie fundamentala intre
sistemul de suspensie si sistemul de amortizare.
Sarcina ambelor sisteme este de a absorbi si a reduce
efectul fortelor externe si daca este posibil de a
minimiza influenta lor asupra caroseriei.
.
Pentru directie si frina este importanta mentinerea contactului
cu soseaua.
Pasagerii sint feriti de vibratii neplacute sau daunatoare,iar
bagajul ramine intact.
.
Caroseria si ansamblurile sint protejate impotriva impacturilor
puternice si a vibratiilor.
Siguranta la conducere
Confortul conducerii
Siguranta functionala

275_001
5

275_009

Vibratii in directia axei verticale ( impacturi,vibratii verticale )
Vibratii torsionale in jurul axei verticale
Vibratie pe directia axei longitudinale ( tremur ).
Vibratii torsionale in jurul axei longitudinale ( serpuire,rostogolire,rasturnare )

Ac. longitudinala
Ruliu
Ac. pe verticala
Gijatie

Vibratii in directia axei transversale
Vibratii torsionale in jurul axei transversale ( leganare )

Ac. transversala
Tangaj

Axa longitudinala
Axa verticala
Axa transversala

Vibratii si forte ce actioneaza asupra masinii

In afara de miscarile sus jos ale vehiculului,in
timpul mersului apar vibratii in jurul si in directia
celor trei axe ( longitudinala, transversala si
verticala ).Pentru descrierea vibratiilor si fortelor
ce actioneaza asupra autovehiculului sint
folositi urmatorii termeni:
.
6

Vibratii

Intregul sistem format din - cauciucuri - elemente
de suspensie - caroserie - scaune - este supus
vibratiilor, de exemplu cind o forta externa, o
denivelare in sosea actioneaza asupra sistemului,
el oscileaza in jurul poz. de echilibru.
Aceste vibratii se repeta pina cind se amortizeaza,
datorita frecarii interne.
.
Vibratiile sint caracterizate de amplitudine si
frecventa.
Pentru determinarea valorilor geometrice ale tre-
nului de rulare, o importanta deosebita o are frec-
venta proprie a vehicolului.O frecventa a caroseriei
mai mica de 1 Hz poate produce greata anumitor
persoane.Frecvente de peste 1,5 Hz sint daunatoare
confortului la conducere si peste 5 Hz reprezinta
socuri.
Frecventa proprie este in mod esential determinata
de caracteristica arcului si de marimea masei
inertiale.

Cunostinte de baza despre sisteme de suspensie

Definitii:

Vibratii Miscarea sus-jos a unei
mase
(ex. lovirea si ricoseul
caroseriei)
Amplitudine Distanta maxima a unei
mase oscilante fata de
pozitia de echilibru
.
Perioda Durata unei vibratii
complete
.
Frecventa Numarul de vibratii pe
secunda
1 vibratie pe secunda
= 1 Hz (Hertz)
Frecventa proprie Numar de vibratii libere a
masei inertiale pe secunda
.
Rezonanta Apare cind un sistem capa-
bil de vibratii primeste o
excitatie minima pentru a
atinge amplitudine maxima.
.
.
.
Amortizare Reprezinta descresterea
oscilatiilor
7
Mase mai mari sau arcuri mai moi produc o
frecventa proprie a caroseriei mai mica si in
acelasi timp o amplitudine mai mare.
Mase mai mici sau arcuri mai rigide produc
o frecventa proprie a caroseriei mai mare si in
acelasi timp o amplitudine mai mica.

275_003
275_004
275_005

Comprimat
Decomprimat
Masa oscilanta
Pozitie de echilibru
Amplitudine

Perioada
Timp
Timp
D
e
f
o
r
m
a
r
e


a
r
c
















































D
e
f
o
r
m
a
r
e

a
r
c

Zeit

Oscilatie amortizata
Perioada
D
e
f
o
r
m
a
r
e

a
r
c

Frecventa proprie a rotii ( frecventa proprie
a masei inertiale) este intre
10 pina la 16 Hz.

Perioada
8

Cunostinte de baza despre sistemul de suspensie

Sistem de suspensie

Elasticitatea cauciucurilor, arcurile masinii si
scaunele cu tetiere,impreuna formeaza sistemul
de suspensie al vehiculului.Componentele "cheie"
ale acestui sistem sint elementele de suspensie
care reprezinta legatura intre suspensia rotii
si caroserie.
Ca elemente elastice pot fi utilizate de exemplu
Arcuri de otel ( foaie, elicoidal, bara de
torsiune),
Suspensie pneumatica (Rollbalg-, Torusbalgfedern),
Suspensie hidropneumatica ( piston-
acumulator hidraulic tip membrana),
Tampoane de cauciuc
Bara stabilizatoare sau
Combinatii ale acestora
.
La automobil se face o diferenta intre

-masa in miscare (roti,frine,axe antrenare si
butucul rotii si ) si
.

-masa fixa ( caroseria cu parti din suspensie
si din sistemul de antrenare )
.
Scopul principal al armonizarii masinii este de a
pastra masele in miscare cit mai mica.
Aceasta minimizeaza interferenta oscilatiei cu
caroseria si imbunatateste reactia suspensiei
si confortul la conducere.
.
.
Urmatoarele componente contribuie la reducerea
maselor in miscare:
Piese de suspensie din aliaje usoare,
Discuri de frina din aliaje usoare,
Jenti din aliaj usor si
Cauciucuri cu greutate optima

275_002

Masa in miscare
Element de suspensie
Masa fixa
Element de amortizare
Scaune cu arcuri
9

Caracteristicile arcurilor

Se obtin prin aplicarea unei forte crescinde,
unui arc, intr-o presa si reprezentind grafic
forta in functie de deformare.
.
.
Panta caracteristicii "C" este data de raportul
dintre variatia fortei si variatia deformarii.


.

C = Forta : Deformare [ N/cm]
Panta caracteristicii unui arc rigid este mult mai
mare decit a unui arc moale.
Daca " C "este constant pe tot graficul atunci
arcul este liniar.
Daca " C "creste o data cu deformarea,atunci
arcul are o caracteristica progresiva.
.
Caracteristica unui arc elicoidal poate fi influentata
de urmatori parametrii:
diametrul arcului,
diamertul spirei
n
Arcurile cu caracteristica progresiva
mai cuprind si altele:
pasul inegal al spirelor (1),
spirala de forma conica (2),
forma conica a barei din care este construit arcul(3) si
combinatia mai multor elemente de arc.

275_007
275_006

liniar
moale
liniar
rigid
progresiv
Deformare
F
o
r
t
a

3
2
1
3

Exemplu pentru caracteristica arcului
10

Deformare arc

Deformarea arcului " Sges " necesara unui

vehicul fara suspensie autoreglabila este
formata din deformarea statica "Sstat" si de-



formarea dinamica "Sdyn" care rezulta din osci-
latia vehiculului,cind vehiculul este descarcat

sau incarcat.

Sges = [Sstat(voll) - Sstat(leer) ] +Sdyn









Deformarea statica ''Sstat" este diferenta pe care

este comprimat arcul cind vehiculul stationeaza si
este dependenta de incarcare.Aceasta este diferenta
intre comprimarea statica in cazul vehiculului total
incarcat, respectiv total descarcat.

Sstat =Sstat(voll) -Sstat(leer)

La o panta a caracteristici arcului mica (arc moale)
diferenta"Sstat" dintre valorile pentru vehicul
incarcat si descarcat este mare.
La o panta mare a caracteristicii arcului (arc rigid)
"Sstat" este mica.

Cunostinte de baza despre sisteme de suspensie

Definitie:

Pozitia "descarcata" reprezinta deformarea



arcului pentru greutatea nominala a masinii
(cu rezervorul plin, trusa de scule si roata de
rezerva, fara sofer).
Pozitia " constructiva "este pozitia " descarcata "

la care se adauga 3 persoane, fiecare cintarind
in medie 68 kg.
.
Pozitia " reglata " este pozitia in care vehiculul



este sustinut de catre suspensia autoreglabila
a sistemului pneumatic, indiferent de incarcatura.
.

275_008

arc rigid arc moale
incarcare maxima
descarcare

Sstat arc rigid

Sstat arc moale
Deformare arc
I
n
c
a
r
c
a
r
e
11

Suspensia pneumatica

Suspensia pneumatica este un sistem de sus-
pensie cu inaltime variabila a vehiculului si poate
fi combinata cu sisteme de amortizare controlata.
Un sistem de suspensie pneumatic autoreglabil
este relativ usor de realizat.
Prin suspensia autoreglabila dorim sa pastram
caroseria vehiculului la un nivel constant
(pozitia reglata - o distanta constanta intre centrul
rotii si partea inferioara a aripii) adica la o distanta
fixa ,prestabilita, fata de pamint.
.
Prin adaptarea presiunii in arcul pneumatic si
modificarea volumului de aer in retur este reglat
nivelul vehiculului .Comprimarea statica este
intodeauna considerata nula.
Indiferent de incarcare
Sstat = 0

CUNOSTINTE DE BAZA SUSPENSIE PNEUMATICA

Avantajele reglarii nivelului sint:
vehiculul se poate "descarca" confortabil
.
nivelul static al vehiculului este constant
indiferent de incarcare.
uzarea redusa a cauciucurilor.
coeficientul de rezistenta la inaintare "Cw" constant

pastrarea unei comprimari si decomprimari
maxime a arcului indiferent de incarcare.
pastrarea distantei pina la sol constanta
(chiar si la incarcare maxima).
nu exista modificari ale convergentei si caderii
in functie de modificarile incarcarii.

275_010

pozitia reglata
12
Pe linga avantajele principale ale nivelului reglabil,
suspensie pneumatica la incarcare maxima este
de asemenea posibila reglarea diverselor inaltimi
ale vehiculului cu ajutorul suspensiei pneumatice.
La Phaeton sint realizate 3 niveluri de inaltime :
Nivelul normal
Un nivel ridicat pentru strazi proaste
sau teren denivelat si
Pe autostrazi de mare viteza se trece automat
pe un nivel jos.

Cunostinte de baza suspensie pneumatica

275_063

decomprimare dinamica
constant
Deformare arc
-80 mm -40 mm 0 +40 mm +80 mm
comprimare dinamica

Caracteristica arcului

descarcare
incarcare maxima
incarcare nominala
F
o
r
t
a

d
e
f
o
r
m
a
r
e

i
n

K
n
Sstat

" Incarcarea totala"inseamna ca se folosesc
numai arcuri pneumatice ca elemente
elastice la toate rotile.
Sistemele de suspensie care constau
dintr-o combinatie de elemente elastice
din otel sau cu gaz reglate hidraulic
sau pneumatic sint descrise ca
"incarcare" partiala.
13

Caracteristicile arcului pneumatic
Forta arcului / alungirea

Forta " F " a arcului pneumatic ( forta de incarcare )

este definita cu ajutorul dimensiunilor geometrice
( aria circulara Aw ) si suprapresiunea " p " care

actioneaza asupra pistonului.



F

[N] =

A

w



[cm

2

] x

p

[N/cm

2

]
Aria circulara Aw se determina cu ajutorul


diametrului "dw"



A

w



[cm

2

] =

p

x (

d

w

)

22 2 2

:


4 [cm2]
p = 3,14...constanta Pi
La un piston in cilindru, diametrul pistonului
corespunde diametrului cercului.
.
Diametrul efectiv al ROLL-BALGES al arcului
pneumatic este definit ca diametrul la cel mai de jos
punct al ROOLBALGES ( dw1 decomprimat, dw2
comprimat )
Deoarece acest diametru efectiv " dw " este
ridicat la patrat in ecuatia " Aw ", schimbari mici ale
acestui diametru determina schimbari mari in aria cercului
si deci in forta de incarcare a arcului pneumatic .
.
275_012
275_011
F
d
w
p
F
d
w1
d
w2
14
Printr-o simpla schimbare a presiunii interne
" P " in arcul pneumatic se poate adapta forta
de incarcare a arcului la starea de incarcare.
Diferenta de presiune - depinzind de incarcare-
determina caracteristici sau deformari diferite
ale arcului. Deformarile arcului nu se modifica
direct proportional cu greutatea totala a caroseriei.
Frecventa proprie a caroseriei, factor cheie
in performanta vehiculului ramine aproape
constanta.
Prin comprimarea arcului se modifica diametrul
burdufului cu perna de aer al suspensiei(dw de la
dw1 la dw2)
Cunostinte de baza suspensie pneumatica
Ex. pentru influenta conturului pistonului
deformabil asupra diametrului activ " dw "
275_014
275_014a
Suspensie cu
perna de aer
Piston deformabil prin rulare
Limitator de cursa
pozitie descarcat
pozitia incarcata
d
w1
d
w2
Ghidaj exterior
15
Caracteristica arcului
In principiu caracteristica unui arc pneumatic
pentru pistoane cilindrice este progresiva.
Curba caracteristicii arcului(abrupta sau plata)
este stabilita de volumul arcului pneumatic.
O caracteristica plata este produsa de un volum
marit al suspensiei pneumatice.
O caracteristica abrupta este produsa de un volum
mic al suspensiei pneumatice. Prin forma conturului
a pistonului deformabil poate fi schimbata curba
caracteristica.
Modificarea conturului a pistonului deformabil
schimba diametrul eficient si astfel forta de
incarcare ( forta suspensiei pneumatice ).
.
.
.
.
.
.
.
.
O suspensie pneumatica poate fi reglata
in functie de necesitati modificind
urmatorii parametrii:
Marimea ariei eficiente " Aw "
Marimea volumului suspensiei
pneumatice ( volumul aerului )
Conturul exterior al pistonului deformabil.
275_015
-s +s 0
9 bar
8 bar
7 bar
6 bar
Cursa arcului
F
o
r
t
a

i
n

a
r
c
suspensie pneumatica
cu volum mic
suspensie pneumatica
cu volum mare
16
Constructia unei suspensii pneumatice
Se poate face o distinctie intre cele 2 variante
de suspensii pneumatice
"suspensie partiala" si
"suspensie totala
.
In varianta cu incarcare partiala o combinatie de
suspensie cu arc sau pneumatica, genereaza
forta de incarcare a suspensiei pneumatice.
Varianta cu incarcare totala asa cum apare la
PHAETON exista numai cind suspensia pneumatica
functioneaza ca element de suspensie de incarcare
Suspensia pneumatica se compune in principal din:
o carcasa superioara cu ghidaj exterior
burduf cu perna de aer
piston deformabil (carcasa inferioara)
un acumulator auxiliar si
amortizor de vibratii integrat
(amortizor de socuri).
Burduf
Burduful cu perna de aer este format dintr-un
material elastomer multistrat special, de cali-
tate superioara cu cord de poliamida ca material de
intarire.
Materialul de intarire absoarbe fortele care apar
in suspensia pneumatica.
Stratul de deasupra, interior, este proiectat
special pentru etansarea aerului.
O combinatie speciala de straturi individuale
confera burdufului suspensiei pneumatice
caracteristici bune de rulare precum si un
raspuns precis al suspensiei.
Materialele sint rezistente la toate influentele
externe in gama de temperaturi
35 oC pina la +90 oC.
Cunostinte de baza suspensie pneumatica
275_027
carcasa
superioara
burduf cu
perna de aer
cantitate gaz
amortizor vibratii
cu doua tevi
.
Exemplu un element suspensie pneumatica
cu ghidaj exterior (suspensie totala)
piston deformabil
ghidaj exterior
volum aer
Daca tubul metalic al ghidajului exterior folosit
pentru a absorbi fortele circulare lipseste, atunci
vorbim despre suspensie pneumatica ghidata extern,
spre deosebire de suspensia pneumatica fara ghidaj.
rezervor ulei
17
Amortizor de vibratii
Sarcina amortizorului de vibratii (denumit si
amortizor de socuri) este de a reduce energia
de vibratie a oscilatiilor structurii si rotii cit mai
rapid posibil prin transformarea energiei
vibratiilor in caldura.
.
Fara amortizoare de vibratii, oscilatiile sint
introduse in vehicul "AUFSCHAUKELN" in
asemenea masura incit rotile pierd contactul
cu soseaua. Drept urmare vehiculul nu ar mai
putea fi controlat.
Sint mai multe tipuri diferite de amortizori
de vibratie.
Amortizor de vibratii pneumatic cu un singur tub
La aceasta varianta de amortizor, camera de
lucru si rezervorul de ulei se gasesc intr-un
singur cilindru ( amortizor cu un tub ).
Modificari in volumul uleiului datorita variatiilor
de temperatura si introducerii tijei pistonului
cind arcurile sint comprimate sint compensate
de catre gazul din perna de gaz presurizata
( 25 pina la 30 bar.).
Supapele amortizorului pentru compresie si
ZUGSTUFE sint integrate in piston.
Cunostinte de baza sistem amortizare
275_081
perna gaz
piston cu
supape
piston de separatie
rezervor ulei
tija piston
supapa retur
supapa tur
Schema amortizor de vibratii pneumatic cu un tub
18
Amortizor de vibretii pneumatice cu doua tuburi
Aceasta varianta de amortizor s-a impus ca
amortizor de vibratii standard.
Asa cum indica si numele, consta din doua
tuburi introduse unul in celalalt (amortizor cu
doua tuburi ). Tubul interior actioneaza drept
camera de lucru. El este complet umplut cu ulei
hidraulic.Pistoanele impreuna cu supapele si
cu tija se misca in sus si in jos in interiorul camerei
de lucru. Partea inferioara a camerei de lucru
cuprinde supapele inferioare si placa inferioara.
.
Tubul exterior inconjoara rezervorul de ulei.
El este numai partial umplut cu ulei. Deasupra
uleiului este o perna de gaz.
Rezervorul de ulei compenseaza modificarea
volumului de ulei din camera de lucru.
Vibratiile sint amortizate prin doua supape de
amortizare care sint localizate pe piston in partea
inferioara a camerei de lucru.
Ele se compun dintr-un sistem de ( Federschei-
ben, Schraubenfedern und Ventilkrpern )cu
gauri calibrate.
In timpul comprimarii ( tensionare ) amortizarea
este definita de catre supapa inferioara si partial
de rezistenta la inaintare a pistonului.
In timpul decomprimarii ( detensionare ) vibratiile
sint amortizate numai de catre supapa pistonului.
Aceasta valva produce o anumita rezistenta a
uleiului in timp ce acesta curge.
Cunostinte de baza sistem amortizare
275_082
Schema amortizor de vibratii pneumatic cu
doua tuburi
Druckstufe
perna gaz
supape inferioare
tub 1
tija piston
supape piston
supapa amortizor
supapa unisens
camera de lucru
tub 2
rezervor de ulei
piston
19
Reglarea amortizarii
La amortizoare se face o diferenta intre
stadiul de compresie si cel de detensionare
( decompresie ).
Forta de amortizare este mai mica in timpul
compresiei decit al decompresiei.
Ca urmare socurile produse de drumuri proaste
se transmit intr-un grad mai mic catre vehicul.
Deoarece acordarea amortizarii este fixa,exista
o relatie strinsa intre confortul la conducere si
siguranta la conducere.
La vehiculele de lux sint montate amortizoare
cu reglarea amortizarii ajustabila si cu
reglare continua.
Calculatorul stabileste in citeva milisecunde
gradul de amortizare necesar si roata la care
este necesar.
Rata amortizarii si gradul de amortizare arata
cit de repede trebuie reduse oscilatiile.
Aceasta depinde de forta de amortizare a amor-
tizorului si de marimea maselor inertiale.
.
.
Cresterea masei inertiale reduce gradul de amor-
tizare, adica oscilatiile sint amortizate mai incet.
Micsorarea masei inertiale creste rata amortizarii.
.
.
275_017
275_018
timp
timp
rata amortizare joasa
rata amortizare inalta
c
u
r
s
a

a
r
c
c
u
r
s
a

a
r
c
20
Forta de amortizare
Forta de amortizare a unui amortizor de
vibratii se determina cu ajutorul unei masini
de testare. La o cursa constanta de comprimare
masina obtine diferite turatii si astfel, diferite
viteze de comprimare si destindere a
amortizorului.
Valorile determinate in acest mod pot fi reprezentate
intr-o diagrama ( FORTA / VITEZA ).
.
Cunostinte de baza sistemul de amortizare
Aceste diagrame arata clar caracteristica
amortizorului de vibratii.
Se face o distinctie intre amortizoare de vibratii
cu actiune progresiva, recesiva si liniara.
275_019
0,52 0,26
-0,26 -0,52
0
v
0,52 0,26
-0,26 -0,52
0
v
0,52 0,26
-0,26 -0,52
0
v
F-v-Diagrama caracteristica
(ms) (ms)
(ms)
F

t
r
a
c
.

e
x
t
e
n
s
i
e
F

p
r
e
s
.

c
o
m
p
r
i
m
a
r
e
recesiv
progresiv
liniar
F
t
r
a
c
.

e
x
t
e
n
s
i
e
F

t
r
a
c
.

e
x
t
e
n
s
i
e


F

p
r
e
s
.

c
o
m
p
r
i
m
a
r
e
F

p
r
e
s
.

c
o
m
p
r
i
m
a
r
e
21
Descrierea sistemului
Suspensia pneumatica in 4 puncte cu incarcare
totala (4CL) cu control continuu al amortizarii
(CDC - Continuous Damping Control) mentine
vehiculul la o inaltime constanta deasupra soselei
indiferent de incarcare. Inaltimea fata de sosea
este mentinuta in functie de greutate sau de viteza.
.
.
.
.
Intregul sistem cuprinde
un calculator pentru reglare 4CL/CDC ,
o suspensie pneumatica si un senzor
de inaltime in fiecare punct
un amortizor de oscilatii reglabil integrat
in suspensie in fiecare colt.
un compresor cu uscator de aer si
senzor de temperatura,
un bloc de supape magnetice cu 4 supape
o supapa de drenare, o supapa acumulator
de presiune si un senzor de presiune integrat
un acumulator de presiune
tubulatura de aer de la compresor la suspensie
si la acumulatorul de presiune
un senzor de acceleratie a rotii la fiecare
suspensie (domeniul de masura 13 g) si
trei senzori de acceleratie a caroseriei
(domeniul de masura 1,3 g).
Descrierea sistemului
La Phaeton au fost realizate 3 niveluri de inaltime
(dintre care NN si HN se pot alage de
catre sofer):
un nivel normal (NN),
un nivel inalt (HN),cu 25 mm deasupra nivelului
NN si prevazut pentru conducerea pe drumuri
proaste
un nivel scazut (TN), 15 mm sub nivelul
NN. Inaltimea de rulare se selecteaza automat
in functie de viteza (cind se conduce cu viteze
mari pe autostrada) si care se deselecteaza
automat.
Printr-o strategie speciala de reglare, selectarea
nivelului se face automat in functie de situatie.
Reglajele inaltimii se fac astfel incit soferul nu
le observa in mod normal.
La viteze mari inaltimea fata de pamint este
automat micsorata de la HN la NN fapt ce confera
stabilitate d.p.v. dinamic.
La viteze mai mari distanta fata de pamint este
automat redusa la TN fara interventia soferului.
La micsorarea vitezei, TN este automat schimbat.
Alegerea amortizarii "confort" se realizeaza automat
in directia "sportiv",la viteze mai mari pentru a asigura
o utilizare sigura si stabilitate de drum.
.
.
.
22
--
4
3
2
1
5
6
7
100
140
180
220
70
50
30
40
20
10
60
12
10
16
1/2
1/4 3/4
60
30 90
80 50
20
110
80 120
160
200
240
14 260 120
Descrierea sistemului
senzor pentru nivelul masinii VA
senzor pentru acceleratia rotii VA
Infotainment cu buton rotire/
impingere si taste pentru
reglarea nivelului si pentru
reglarea amortizarii
suspensie pneumatica VA
senzor pentru acceleratia caroseriei
contra aripa stinga si dreapta fata
Schalttafeleinsatz
Sistemul si componentele sale
supapa pt. presiune remanenta
23
275_020
Calculator pentru
regelarea suspensiei
Senzor pentru temperatura
compresorului
Compresor cu uscator de aer, senzor temperatura
cu senzor presiune integrat in blocul hidraulic
Senzor pentru
acceleratia rotii HA
Senzor pentru
nivelul masinii HA
Senzor pentru
acceleratia caroseriei
.
Suspensie HA
Acumulator presiune
Supapa pentru presiune remanenta
24
Functionare si afisare
Phaeton este primul vehicul VW echipat cu o
suspensie auto reglabila.
.
Pentru axele spate si fata sistemul este format
din
suspensie pneumatica la incarcare maxima
cu suspensie auto-reglabila in combinatie cu
amortizor de vibratii cu reglaj continuu
.
Calculatorul central al sistemului este un calculator
J197 pentru suspensie auto-reglabila.
.
Sistemul este pus in functiune cu ajutorul butonului
de reglare a amortizarii sau al butonului de autore-
glare a suspensiei conform manualului de functionare.
Descrierea sistemului
Aceste taste sunt localizate pe consola centrala,
in spatele schimbatorului de viteza.
Prin apasarea tastei potrivite se deschide un
Menu- Pop-Up in afisajul infotainments se
selecteaza intre doua nivele de suspensie:
zwei Fahrzeugniveaus
nivel normal NN (prestabilit)
.
nivel ridicat HN
si 4 reglaje de amortizare
confort,
de baza (prestabilit)
Sport 1
Sport 2
cu ajutorul butonului rotire/impingere.
.
275_038
--
ecran
buton roteste/impinge
Tasta pentru suspensie
autoreglabila
Tasta de reglare a
amortizarii
schimbator de viteze
25
Suspensie autoreglabila
Butonul pentru suspensie autoreglabila
trebuie impins pentru a seta (regla) nivelul.
Rotind butonul "roteste/impinge",soferul
poate alege intre nivelul de suspensie
ridicat HN sau nivelul de suspensie normal
NN .Pe ecran este afisat nivelul ales.
.
.
Cind este selectat nivelul ridicat,butonul pentru
suspensia autoreglabila este aprins.
Soferul poate iesi din menu prin apasarea
butonului "roteste/apasa".
PHONE NAVI AUDIO/TV SETTING ON/DARK
AUTO
AUTO
PHONE NAVI AUDIO/TV SETTING ON/DARK
AUTO
AUTO
275_034
275_035
nivel normal
nivel ridicat
26
Reglarea amortizarii
Pentru a selecta reglarea amortizarii apasati
tasta de reglare a amortizarii.
Prin rotirea butonului "roteste/impinge" soferul
poate selecta unul dintre urmatoarele 4 reglaje
de amortizare :
Comfort,
De baza (prestabilit)
Sport 1
Sport 2
Tabloul corespunzator este afisat pe ecran.
Descrierea sistemului
Soferul poate iesi din menu prin apasarea
butonului "roteste/impinge".
La setarile Comfort, Sport 1 si Sport 2
tasta este aprinsa.
Nivelul se reseteaza intodeauna de la
pozitia "Sport2" la pozitia "de baza"
cind se opreste motorul.
275_036
PHONE NAVI AUDIO/TV SETTING ON/DARK
AUTO
AUTO
PHONE NAVI AUDIO/TV SETTING ON/DARK
AUTO
AUTO
275_037
Comfort
Sport 2
27
Strategia de reglare a nivelului suspensiei
Prin 4 senzori de nivel este masurata pozitia
caroseriei fata de roata si comparata cu pozitia
standard pentru fiecare roata, aceasta fiind
memorata in calculator. Senzorii sint localizati
intre suportii axelor si bratele inferioare.
Aceste valori standard trebuie " invatate'' de
catre calculatorul vehiculului.
.
In mod normal aerul necesar pentru autoreglare
este furnizat de un compresor (pres. max 16 bar).
.
La viteze de peste 35 km/h reglarile sint controlate
de catre compresor.
Daca este necesar rezervorul de presiune se va
reumple.
La viteze sub 35 km/h reglajele sunt controlate
de catre acumulatorul de presiune (capacitate5 l).
In acest scop, este necesara o diferenta de pre-
siune suficienta (circa 3 bari) intre acumulatorul
de presiune si suspensia pneumatica.
.
Incarcare descarcare
Daca inaltimea vehiculului fata de sosea se
modifica datorita procesului de incarcare sau
descarcare, calculatorul aduce inaltimea
vehiculului la nivelul nominal. Pentru aceasta
aerul este dirijat printr-o supapa pneumatica, sau
eliminat printr-o supapa de drenare.
.
Functionarea compresorului pentru
umplerea acumulatorului de presiune
este independenta de reglarile nivelului.
28
Schema reglarii automate
sus-jos
Descrierea sistemului
275_021
Trecerea la un nivel superior se face automat de la
TN la NN: la v = 100 km/h dupa
60 Secunden
si/sau
la v = 80 km/h imediat.
-15 mm
HN
NN
0
TN
140
30 s
200 km/h 80 100
60 s
120 180
0 mm
+25 mm
Reglare manuala
Reglare automata
HN - nivel ridicat
NN - nivel normal
TN - nivel jos
Trecerea la un nivel inferior se face automat de la
HN la NN: la v = 120 km/h
NN la TN: la v = 140 km/h dupa
30 Secunden
si/sau
la v = 180 km/h imediat.
nivelul masinii
29
Moduri speciale ale suspensiei auto-reglabile
Dezactivarea sistemului suspensiei autoreglabile
In situatii speciale poate fi necesar sa se dezactiveze
suspensia ,de ex. pentru a schimba o roata sau
pentru a face reparatii la vehicul cind acesta este
ridicat pe o platforma.
Apasind simultan tastele pentru reglarea nivelului
(suspensiei autoreglabile) si reglarea amortizarii
timp de 5 secunde se dezactiveaza suspensia
autoreglabila.
Un mesaj despre dezactivarea suspensiei auto-
reglabile apare in panoul ceasurilor de bord.
Activarea sistemului suspensiei autoreglabile.
Sistemul de suspensie se reactiveaza apasind
ambele taste ca. 5 secunde sau automat cind
tcalculatorul stabileste ca vehiculul se deplaseaza
cu o viteza V > 10 km/h .
Platforma de ridicare:
Cind vehiculul este ridicat pe o platforma de
ridicare in punctele de fixare a platformei de ridicare,
aerul este eliberat din cele 4 suspensii pneumatice
pina cind calculatorul stabileste ca vehiculul este
ridicat.
Suspensia autoreglabila detecteaza la inceput cind
vehiculul este prea sus fata de roti si in consecinta
regleaza inaltimea vehiculului eliberind aerul din
suspensia pneumatica.
drept urmare, vehiculul poate fi la inaltime foarte mica
fata de sol atunci cind este coborit.
Vehiculul este automat ridicat din nou la nivelul
normal NN dupa ce motorul ( si deci compresorul )
functioneaza putin timp.
.
Deci pentru a evita eliberarea aerului,
suspensia autoreglabila trebuie dez-
activata inainte de a incepe ridicarea
vehiculului.
30
Actiunile suspensiei pneumatice
dupa oprirea motorului
Incarcare si descarcare
La "aprinderea Aus ,calculatorul ramine activ
aproximativ 1 minut si poate executa reglari
ale suspensiei, de ex. sa compenseze creste-
rea / descresterea incarcaturii, cu conditia sa
existe suficienta presiune in acumulator.
.
Calculatorul ramine intotdeauna activ 1 minut,
daca nu detecteaza activitati la usi sau
capota / usa portbagaj.
Descrierea sistemului
Modificari treptate ale nivelului
Pentru a compensa modificarile treptate ale
nivelului, care pot aparea din cauza incalzirii
aerului din suspensia pneumatica in timpul
mersului si racirii lui la oprire, se fac trei reglari
pentru a obtine inaltimea optima dupa
oprirea motorului.
.
Aceste reglari se fac dupa aproximativ
2, 5 si 10 ore, cu conditia ca in acumu-
lator sa existe suficienta presiune.
31
Reglarea amortizarii vibratiilor
Sistemul de comanda a amortizarii inregistreaza
starea carosabilului si miscarile vehiculului,prin
intermediul a 4 senzori pentru acceleratia rotii
si 3 senzori pentru acceleratia caroseriei.
Caracteristicile amortizorilor individuali sunt
ajustate in functie de necesitatile de amortizare
calculate. In acest caz, amortizorii functioneaza
drept componente semiactive in timpul ciclurilor
de comprimare / decomprimare.
Reglarea continua a amortizarii se bazeaza pe
amortizori de vibratii ale caror caracteristici sunt
reglabile electric.
Acesti amortizori sunt integrati in suspensia
pneumatica.
Forta de amortizare poate fi stabilita in functie
de graficul caracteristic, prin supapa liniara
ce se afla in amortizorul de vibratii. Drept urmare,
forta de amortizare se poate adapta la conditiile
de condus si la starea carosabilului in citeva
milisecunde.
Reglarea incearca intodeauna sa stabileasca
forta amortizorului cu strategia de reglare Skyhook
.
Reglarea amortizorului se face in functie de
acceleratiile verticale ale rotilor si caroseriei.
In cazul ideal, reglarea amortizarii se face ca
si cum caroseria ar fi suspendata de un " cirlig
in cer" si ar plana deasupra drumului aproape
fara sa atinga carosabilul.
.
Astfel se aninge confortul maxim la condus!
0 500 1000 1500 2000 500 1000 1500 2000
mm/s
600 dN
500
400
300
200
100
0
50 mA
600 mA
1200 mA
1800 mA
1800 mA
600 mA
50 mA
1200 mA
Caracteristica fortei de amortizare in axa fata la Phaeton
f
o
r
t
a

a
m
o
r
t
i
z
o
r

i
n

d
N
viteza amortizorului in mm/s
275_022
O amortizare ferma se obtine la o
comanda curent mica.
O amortizare moale se obtine la o
comanda curent mare.
compresiune intindere
32
Diagrama sistemului de suspensie cu
amortizare controlata
Diagrama de sistem de mai jos prezinta
relatiile cu alte sisteme ale vehiculului si
de asemenea cu afisarea si elementele
de operare.
Descrierea sistemului
275_025
suspensie pneumatica cu amortizor
cu reglare electrica
senzor pentru acceleratia rotii
senzor pentru acceleratia caroseriei
conexiune prin CAN-Bus
conexiune direct prin
reteaua de bord
Schalttafeleinsatz
Infotainment
cu Display
Tester pentru
- reglarea nivelului
- reglarea amortizarii
calcularor J197
date intrare
- CAN-Datenbus
(- ESP-SG
- Motor-SG
- panoul ceasurilor de bord
- calculator de retea de bord-SG
- sistem Infotainment
acumulator presiune
compresor
33
Ceasuri/
Gateway
BM
ZAB
G85
MSG
J403
LWR
G291
N336
N338
G341
N337
N339
G342
G343
G77
G78
G289
G338
G339
G340
G337 G76
N150
N151
N311
N149
N148
N111
G290
FT
BS
ZV
ESP
275_023
Legenda
BM - Baterie-Management
BS - Semnale de stare Kl. 30, Kl. 15
ESP - Program electronic de stabilitate
FT - Tasta pentru suspensie autoreglabila
Tasta pentru reglarea amortizarii
G76...78, - Senzor pentru nivelul masinii
... G289
G85 - Senzor pentru unghi viraj
G290 - Senzor pentru temperatura compresorului
ce regleaza nivelul
G291 - Senzor presiune a reglarii nivelului
G337 - Senzor pentru acceleratia rotii
... G340
G341 - Senzor pentru acceleratia caroseriei
... G343
J197 - Calculator pentru reglarea nivelului suspensiei
J403 - Releu pentru controlul reglarii nivelului
Ceasuri - Panoul ceasurilor de bord
LWR - Controlul iluminarii farurilor
MSG - Calculator motor
N111 - Supapa de drenare
N148 - Supapa pentru reglarea amortizarii
... N151
N311 - Supapa pentru acumulator presiune suspensie autoreglabila
N336 - Supapa pentru reglarea amortizarii
... N339
ZAB - Infotainment
ZV - Semnal usi/capota
J197
C
A
N

a
n
t
r
e
n
a
r
e
CAN-comfort
c
a
b
l
u

"
K
"
d
i
o
a
g
n
o
z
a

p
r
i
n
.
.
.
.
.
.
.
.
.
C
A
N
Schema
intregului sistem
34
--
4
3
2
1
80 50
20
110

Descrierea sistemului

Tasta pentru schimbarea amortizarii E387
Tasta pentru reglarea nivelului E388
Senzor pentru nivel masina VA si HA
G76, G77, G78, G289
Senzor pentru temperatura compresorului G290
Senzor de presiune al
reglarii nivelului G291
(integrat in blocul hidraulic)
Senzor pentru acceleratia rotii VA si HA G337 G338, G339, G340
Senzor pentru acceleratia caroseriei G341, G342, G343

Semnal auxiliar:

Semnal pentru usi-/contact capota

Senzori

Prezentare sistem
35
5
6
7
100
140
180
220
70
50
30
40
20
10
60
12
10
16
1/2
1/4 3/4
60
30 90
80 120
160
200
240
14 260 120

Supapa drenare N111 pentru suspensia
autoreglabila ( integrata in blocul de supape magnetice)
Supapa pentru suspensie N148, N149, N150, N151
(integrata in blocul hidraulic)
Supapa pentru acumulatorul de presiune N311
(integrata in blocul hidraulic)
Releu pentru compresorul de reglarea
nivelului suspensiei J403
Calculator pt. lampa control cu descarcare in gaz LWR
J567 si J568 integrate in faruri

275_026

Actionari

Supapa pentru deplasarea zonei de amortizare
N336, N337, N338, N339
(integrata in suspensie)
36
Calculatorul pentru reglarea nivelului suspensiei J197
Se gaseste in portbagaj stinga, in spatele gar-
niturii laterale. Este fixat cu suruburi in spatele
placii cu relee si sigurante.
Are urmatoarele sarcini, fiind un calculator central:
controleaza suspensia pneumatica si
amortizorii de vibratii
supravegheaza intregul sistem
face diagnoza intregului sistem
comunica prin CAN-Datenbus
(CAN-Datenbus-Antrieb).
Este echipat cu un sistem de procesoare
(2 procesoare) astfel incit algoritmul suspensiei
pneumatice functioneaza cu precadere cu
primul procesor iar reglarea amortizarii cu
cel de al doilea procesor.
.
Constructie si functionare
275_083
37
Acesti acumulatori auxiliari sint diferiti
la axa fata si axa spate.
La axa fata - acumulatorul este un
cilindru mic - capacitate 0,4 l
La axa spate -acumulatorul este
o sfera - capacitate 1,2 l.
275_027a
amortizor
vibratii
capac suspensie
burduf cu perna de aer
cilindrul pistonului
protectie
.
tija piston a amortizorului
ghidaj exterior
tampon suplimentar
(limitator cursa)
Lagar (compresiune - destindere)
acumulator auxiliar
cablu amortizor
lagar sprijinire ans. amortizor
amortizor axa fata (VA)
Suspensia
La axa fata (VA) si axa spate (HA) sint folosite
suspensii cu burduf perna de aer cu dublu strat
ghidate extern.
Burduful cu perna de aer este pozitionat concentric
in jurul amortizorului umplut cu gaz (amortizor cu
doua tuburi).
Grosimea mica a peretelui burdufului cu perna de
aer, asigura un raspuns bun al suspensiei.
Rata de deformare dorita a arcului se obtine
combinind conturul burdufului cu perna de
aer, ghidajul exterior si un acumulator auxiliar
atasat direct de suspensie.
.
38
Suspensiile sint proiectate pentru a reduce la
minim efectul fortelor transversale asupra amor-
tizorilor. Proiectarea speciala a lagarului ce sprijina
ansamblul amortizor pe (VA) si versiunea hidrau-
lica montata cardanic pe (HA) reduce efectul
fortelor transversale asupra amortizorilor.
Construtie si functionare
Supapele de mentinere a presiunii remanente
sint montate direct pe conexiunea pentru aer
la fiecare suspensie. Ele mentin o presiune remanenta
de circa 3,5 bari in suspensie. Aceasta permite o
asamblare si o montare facila a componentelor .
Ghidajul exterior protejeaza burduful cu perna
de aer impotriva murdaririi si deteriorarii,
pe linga functia sa de ghidare a burdufului
si a protectiei.
.
275_028
capac suspensie
burduf de aer cu perna
piston deformabil prin rulare
protectie
.
tija piston- amortizor
tampon auxiliar
.
Lagar (compresie - destindere)
acumulator auxiliar
cablu amortizor
ghidaj exterior
amortizor axa spate (HA)
amortizor
vibratii
39
Supapa pentru reglarea amortizarii
Amortizorul CDC cu doua tuburi umplute cu gaz
poate fi reglat cu ajutorul unei supape actionate
electric, integrata in piston, intr-un interval mare
al fortei de amortizare.
Prin modificarea curentului electric prin bobina
magnetica, curgerea uleiului prin supapa pisto-
nului si deci forta de amortizare se pot adapta
la necesitatile de moment in citeva milisecunde.
.
Senzorii de acceleratia rotii montati pe fiecare
amortizor, genereaza semnale care, impreuna
cu semnalele de la senzorii de acceleratia caroseriei,
sunt folosite pentru a calcula reglarea necesara
a amortizarii.
Deoarece sistemul poate detecta rapid si regla
nivelul de intindere si compresiune, el permite
adaptarea fortei de amortizare necesara pentru
situatia de conducere momentana.
.
Graficele in functie de situatia de conducere sunt
memorate in calculator pt. suspensia autoreglabila.
275-093
tija pistonului (goala pe dinauntru) cablu de legatura
Gehuse
tub 1
(tub container)
tub 2
(tub cilindru)
bobina magnetica
armatura inductiva
supapa de amortizare
principala
supapa auxiliara
fluxul uleiului
arc supapa
Exemplu pentru un piston supapa
in anumite stari dinamice,la condus,
cum ar fi dinamica longitudinala si/sau
transversala reglarea Skyhook "este
dezactivata si amortizorii sunt reglati
cu alte module dinamice.
.
40
Suspensie axa fata
Element suspensie (albastru)
Constructie si functionare
Element amortizor (verde)
275_084 275_086
acumulator auxiliar
suspensie
amortizor
vibratii
supapa pentru deplasarea
zonei de amortizare
racord pentru supapa
pentru deplasarea
zonei de amortizare
tija piston
suspensie cu
perna de aer
41
Suspensie axa spate
Element suspensie (albastru) Element amortizor (verde)
275_085 275_087
acumulator auxiliar
amortizor vibratii
suspensie
supapa pentru deplasarea
zonei de amortizare
racord pentru
supapa pentru
deplasarea zonei
de amortizare
tija piston
suspensie cu
perna de aer
42
Agregat pentru furnizarea aerului
Agregatul pentru furnizarea aerului (LVA) este
o unitate compacta montata sub podea pe un
montaj antivibratii in locasul rotii de rezerva
linga filtrul de carbune activ.
.
Un capac de plastic asigura protectia impotriva
murdariei.
Compresorul este alimentat cu aer prin portbagaj.
Aerul este aspirat prin amortizorul de sunet/filtru,
este curatat si apoi eliberat.
.
Un senzor de temperatura protejeaza compresorul
impotriva supraincalzirii si asigura livrarea de
aer pentru suspensia pneumatica in orice conditii
climatice sau de conducere.
Constructie si functionare
Agregatul pentru furnizarea aerului cuprinde:
unitate compresor cu motor
electric
-compresor cu functionare uscata
-uscator de aer
-unitate de mentinere a presiunii remanente
-limitator de presiune maxima
-supapa de evacuare
-amortizor de sunet cu filtru de aer
-senzor de temperatura compresorului
(pentru protectie la supraincalzire),
-supapa de evacuare pneumatica cu
supapa de supra presiune
-bloc hidraulic cu supape de reglare pentru
fiecare suspensie pneumatica si pentru
acumulatorul de presiune, ca si senzori de
presiune integrati, pentru supravegerea
acumulatorului de presiune.
275_031
amortizor sunet/filtru
uscator aer
Kcompresor
blockhidraulic
supapa de evacuare
pneumatica
amortizor de vibratii
electromotor
senzor penru temperatura
compresorului
Aconducta evacuare
conducta
admisie / evacuare
element de legatura "T"
intre cuplarea
Aadmisie /evacuare
43
Unitate compresor
Aerul sub presiune este produs cu ajutorul
unui compresor cu piston cu uscator de aer
integrat.
Pentru apreveni murdarirea pernei de are si
a cartusului de uscare, compresorul este pro-
iectat ca un compresor cu functionare uscata
( fara lubrefiere ).
O functionare indelungata este asigurata de
lubrefiantii " pe viata " (Lager) si un segment
facut din PTFE (politetrafloretilena).
Supapa de drenare (scurgere) N111, o supapa
de drenare pneumatica cu supapa de limitare a presiunii
si 3 supape unisens sunt integrate in
cavitatea uscatorului de aer.
Pentru a proteja compresorul impotriva suprain-
calzirii, el este oprit daca temperatura creste in exces.
275_032
cilindru
supapa membrana
inchisa
segment
piston
stut de admisie
Electromotor
supapa unisens 2
conexiune drenare
racord presiune
supapa de drenare N111
supapa de drenare pneumatica
cu supapa de limitare a presiunii
supapa unisens 3
uscator de aer
supapa unisens1
44
Bypass aer
La miscarea in jos a pistonului, aerul aspirat
ocoleste supapa membrana si intra in cilindru.
.
Admisie / compresie
In timpul miscarii in sus a pistonului aerul este
aspirat in carter prin supapa de admisie trecind
prin amortizorul sunet / filtru.
Aerul din cilindru este comprimat deasupra
pistonului si trece in uscatorul de aer prin
supapa unisens 1.
Constructie si functionare
Aerul comprimat si uscat trece prin supapa
unisens 2 si prin racordul de presiune spre
supape si acumulatorul de presiune.
.
275_039
supapa unisens 2
uscator aer
supapa unisens 1
pistonul se misca
in sus
bypass aer
cilindru
pistonul se misca
in jos.
carter
stut admisie
Umplere / ridicare
Pentru a umple suspensiile pneumatice (pentru ridicarea
vehiculului), calculatorul activeaza releul compresorului
si supapele suspensiei pneumatice in acelasi timp.
275_040
racord presiune
supapa membrana
deschisa
45
Drenare / coborire
Supapele suspensiei N148 si N149 si supapa de
drenare N111 sunt deschise in timpul ciclului de
drenare. Presiunea din suspensia pneumatica
se transmite spre supapa pneumatica de drenare
si de aici in portbagaj prin uscatorul de aer,
supapa de limitare a presiunii si amortizorul
de sunet / filtru.
supapa limitator presiune
si supapa drenare
N111 deschise
supapa de drenare
pneumatica deschisa
uscator aer
Schema pneumatica a drenarii
( ex. axa spate )
1 - supapa de drenare pneumatica
2 - supapa de drenare electrica N111
3 - amortizor sunet / filtru
4 - supapa unisens 1
5 - uscator aer
6 - drossel drenare
7 - supapa unisens 3
8 - supapa unisens 2
9 - supapa pt. susp. pneumatica N148
10 - supapa pt. susp. pneumatica N149
275_041
275_042
3
1
5
7
6
2
9
10
de la J197
amortizor
sunet / filtru
J403 J197
4 8
46
Supapa de drenare pneumatica
Supapa de drenare pneumatica indeplineste
2 functii:
mentinerea presiunii reziduale
limitarea presiunii
Pentru a preveni deteriorarea suspensiilor pneu-
matice,trebuie mentinuta o presiune minima
specifica > 3,5 bar ( remanenta ).
Functia de mentinere a presiunii remanente
asigura faptul ca presiunea in sistemul de sus-
pensie pneumatica nu scade sub 3,5 bar in
timpul decomprimarii (mai putin cazul scurgeri-
lor care apar in amonte de drenarea pneumatica).
Constructie si functionare
Cind presiunea suspensiei pneumatice este > 3,5 bari ,
actioneaza corpul supapei invingind forta arcurilor
celor doua supape si deschide supapele 1 si 2.
Presiunea suspensiei pneumatice este acum
transferata in uscatorul de aer prin drossel si
supapa unisens 3. Dupa ce trece prin uscatorul de aer,
aerul ocoleste scaunul supapei de limitare a presiunii
si filtrul de drenare iesind in portbagaj.
.
O scadere brusca a presiunii in aval de drossel
conduce la o reducere a umiditatii atmosferice rela-
tive de aceea creste cantitatea de umezeala absorbita
a "restului de aer ".
275_043
supapa limitare presiune
deschisa
Drossel
supapa unisens 3
uscator aer
scaun supapa 1
scaun supapa 2
racord la blocul
hidraulic
supapa de drenare N111
deschisa
supapa de drenare
pneumatica
corpul supapei
la amortizorul
sunet / filtru
47
Supapa de limitare a presiunii
Supapa protejeaza sistemul impotriva presi-
unilor excesiv de mari, de ex. compresorul nu
se deconecteaza din cauza unui contact al re-
leului defect sau a unui calculator defect.
.
In acest caz, supapa de limitare a presiunii se
deschide invingind forta arcului cind presiunea
depaseste cca. 20 bari, iar aerul transmis catre
compresor scapa prin filtru.
275_044a
275_044
supapa limitere presiune
deschisa" cursa piston
stut admisie
1 - compresor
2 - supapa de drenare pneumatica cu
supapa de limitarea presiunii
3 - amortizorul sunet / filtru
3
2
1
J403 J197
catre amortizor
sunet / filtru
48
Uscator aer
Aerul din sistemul sub presiune trebuie uscat
pentru a nu avea nici o problema cu:
.
coroziunea
inghetul
din cauza condensarii vaporilor de apa
Pentru uscare se foloseste un uscator de aer.
.
Uscatorul de aer foloseste pentru uscare un
proces regenerativ, adica:
aerul comprimat din sistemul de suspensie
autoreglabila este trecut printr-un tub cu granule
de silicat.
Aceste granule pot absorbi umiditatea atmosferica
intr-o cantitate de peste 20 % din greutatea sa
obisnuita, in functie de temperatura.
Daca aerul uscat este eliberat din cauza unor ce-
rinte functionale (pt. a cobori suspensiile), el trece
inapoi prin tubul cu granule si extrage de aici
umezeala absorbita, apoi este eliberat in atmosfera.
Datorita acestui proces regenerativ, uscatorul
de aer nu necesita nici o intretinere. Nu are un inter-
val de inlocuire.
.
Constructie si functionare
Deoarece uscatorul de aer se regenereaza
numai cu ajutorul aerului eliberat, compresorul
nu trebuie folosit pentru a umple alte recipiente
cu aer comprimat.
Prezinta apei sau umezelii in sistem arata ca uscatorul
de aer sau sistemul functioneaza prost.
.
275_045
275_033
uscator de aer cu
umplutura granulata
49
Acumulatorul de presiune
Extragerea aerului comprimat din acumulatorul
de presiune permite ca nivelul vehiculului sa fie
ridicat rapid cu zgomot minim.
Acumulatorul de presiune se umple numai cind
vehiculul se deplaseaza. Ca urmare zgomotul
compresorului abia se aude.
.
Cu conditia ca in acumulator sa existe sufi-
centa presiune, nivelul vehiculului poate fi
ridicat chiar daca compresorul nu functioneaza.
Presiunea este suficenta cind diferenta de pre-
siune dintre acumulatorul de presiune si sus-
pensiile pneumatice este cel putin 3 bari
inainte de a creste nivelul.
Acumulatorul de presiune este din aluminiu
si are o capacitate de 5 l.
Presiunea de functionare max. este aprox. 16 bar.
Strategia de alimentare cu aer
La viteze < 35 km/h aerul este furnizat in primul
rind prin acumulatorul de presiune (cu conditia
sa existe suficienta presiune).
Acumulatorul de presiune se umple numai
cind vehiculul merge cu viteze > 35 km/h.
.
La viteze > 35 km/h , aerul este furnizat in
principal de catre compresor.
Aceasta strategie de alimentare asigura
functionarea silentioasa a vehiculului si
conserva capacitatea bateriei.
275_064
Compresorul incepe sa functioneze cind
aerul din el este extras de acumulatorul
de presiune, chiar daca soferul nu a reglat
nivelul vehiculului.
50
Planul suspensiei pneumatice
1 - supapa de drenare pneumatica
2 - supapa de drenare electrica N111
3 - amortizor zgomot / filtru
4 - compresor V66
5 - supapa unisens 1
6 - incalzitor aer
7 - drossel
8 - supapa unisens 3
9 - supapa unisens 2
10 - senzor presiune G291
Constructie si functionare
11 - supapa pentru acumulator presiune N311
12 - supapa suprapresiune spate st. N150
13 - supapa suprapresiune spate dr. N151
14 - supapa suprapresiune fata st. N148
15 - supapa suprapresiune fata dr. N149
16 - acumulator presiune
17 - suspensie spate st.
18 - suspensie spate dr.
19 - suspensie fata st.
20 - suspensie fata dr.
275_065
p
1 2
3
4
5
6 9
7
8
10
11 12 13 14 15
16
17 18 19 20
J403 J197
51
Supape magnetice
In total ,suspensia pneumatica are 6 supape
electromagnetice.
Supapa de drenare N111 impreuna cu supapa
de drenare pneumatica formeaza o unitate fun-
ctionala care este integrata in carcasa uscatorului.
Supapa de drenare N111 este o supapa 3/2 cai
si nu este ermetica cind este inchisa.
Supapa de drenare pneumatica are 2 sarcini:
- limiteaza presiunea
- mentine presiunea remanenta
Supapele suspensiei pneumatice N148, N149,
N150, N151, formeaza blocul supapelor mag-
netice impreuna cu supapa N311 a acumulatorului
de presiune a reglarii suspensiei.
Supapele din blocul hidraulic sunt proiectate cu
2/2 cai si sunt normal inchise.
Presiunea pe zona suspensiei pneumatice / zona
acumulatorului actioneaza in directia inchiderii.
Pentru a evita confuzia cind se conecteaza
racordurile de presiune, acestea sunt codate pe culori.
.
Conexiunile corespunzatoare pe blocul hidraulic
sunt de asemenea colorate.
.
275_066
fafa stinga/rosu conexiune
compresors acumulator presiune/lila
conexiune
electrica
spate dreapta/albastru
spate stinga/negru
fata dreapta/verde
bloc hidraulic cu
N148, N149, N150, N151
si N311
52
Senzor pentru temperatura compresorului G290
(protectie la supraincalzire)
Pentru a asigura buna functionare a sistemului,
senzorul de temperatura a compresorului G290
este fixat pe capul cilindrului compresorului.
Calculatorul J197 opreste compresorul cind
temperatura max. admisibila este depasita
si nu permite pornirea lui.
Senzor de presiune pentru nivelul suspensiei G291
Senzorul de presiune G291 este integrat in unitatea
de supape si supravegheaza presiunea in acumula-
torul de presiune si in suspensiile pneumatice.
Sunt necesare informatii despre presiunea acumulato-
rului pentru a face verificari asupra functiilor de supra-
control si pentru a realiza autodiagnoza. Presiunile
individuale ale suspensiilor pneumatice si presiunea
acumulatorului pot fi determinate prin activarea
corespunzatoare a supapelor.
Presiunile individuale sunt masurate in timpul
umplerii sau evacuarii suspensiilor pneumatice
sau a acumulatorului de presiune.
Presiunile astfel determinate sunt memorate
si actualizate de catre calculator.
Presiunea acumulatorului este in plus, determi-
la fiecare 6 min. (actualizata) in timpul functionarii.
G291 furnizeaza un semnal de tensiune
proportional cu presiunea.
Constructie si functionare
275_067
275_068
p
senzor pentru temperatura compresorului
senzor de presiune
pt. reglarea nivelului suspensiei
supapa magnetica
acumulator presiune
bloc hidraulic
53
Semnalul de iesire este un semnal PWM pro-
portional cu unghiul (modulat puls/latime)
pentru suspensia autoreglabila.
Senzori pt. nivelul vehiculului G76, G77, G78,
G289 (sensori de nivel)
Senzorii pentru nivelul vehiculului sunt asa
numitii senzori unghiulari. Modificarile nive-
lului caroseriei vehiculului sunt inregistrate si
transformate in modificari unghiulare cu ajuto-
rul cinematicii tijei de cuplare.
Senzorii unghiulari utilizati lucreaza dupa
principiul inductiv.
Cei 4 senzori de nivel sunt identici;
numai montarea si cinematica tijei
de cuplare este diferita pentru fiecare
latura si axa.
Miscarea din exterior a cotului senzorului
este opusa pe stinga fata de dreapta deci
si semnalul de iesire este opus.
Ca urmare, semnalul de iesire creste pe o
parte si scade pe cealalta in timpul com-
presiei suspensiei.
.
275_076
275_075
Senzor pentru nivelul vehiculului VA
Senzor pentru nivelul vehiculului HA
pirghie de actionare
(tija de cuplare)
54
Constructia senzorilor de nivel
Componentele esentiale ale senzorului sunt
statorul si rotorul.
Statorul cuprinde o placa multistrat pe care se
afla bobina de excitatie , trei bobine receptor,
calculatorul si unitatea electronica de evaluare.
Cele trei bobine receptoare sunt in forma de stea
si sunt decalate una fata de cealalta.
.
Bobina de excitatie este localizata pe spatele
placii (Stator).
Constructie si functionare
Rotorul este conectat la pirghia de actionare
si se misca odata cu ea.
Pe rotor se afla un disc conductor inchis.
.
Discul conductor are aceeasi forma geometri-
ca ca si cele 3 bobine receptoare.
275_069
pirghie de actionare
la rotor
rotor cu disc
contacte la
placa conductoare
bobina de excitatie
(pe stator)
spate
fata placii multistrat
cu bobine receptor
.
contacte
calculator/unitate de evaluare
electronica
conexiune
electrica
55
Functionare
Un curent alternativ trece prin bobina de excitatie
si produce un cimp electromagnetic alternativ
(1. cimp magnetic) in jurul bobinei de excitatie.
Acest cimp alternativ patrunde in discul con-
ductor al rotorului.
Curentul electric indus in discul conductor al
rotorului produce in schimb un cimp electro-
magnetic alternativ (2. cimp magnetic) in jurul
discului conductor al rotorului.
Cimpurile alternative ale bobinei de excitatie
si ale rotorului, actioneaza asupra celor 3 bobine
receptoare si induc tensiuni alternative depen-
dente de pozitia bobinelor receptoare.
.
Intrucit inductia in rotor este independenta de pozitia
unghiulara a rotorului, inductia in bobinele receptoare
este dependenta de distanta dintre ele si rotor,
si deci de pozitia lor unghiulara fata de rotor.
.
Deoarece pozitia unghiulara a rotorului variaza
fata de fiecare bobina receptoare, amplitudinea
tensiunii induse in bobine, variaza in
functie de aceasta pozitie unghiulara.
.
Unitatea de evaluare electronica rectifica si
amplifica voltajul de CA ale bobinelor receptoare
si imparte in mod egal voltajul de iesire al celor
3 bobine receptoare (masurari proportionale).
Dupa ce voltajul este evaluat, rezultatul este
transformat in semnale de iesire ale senzorului
de nivel si pus la dispozitia calculatoarelor
pentru procesarea ulterioara.
.
275_070
275_071
0
0
0
curent altrenativ
platina (stator)
3 bobine receptor
bobina de excitatie
1. cimp magnetic
(la bobina de excitatie)
.
2. cimp magnetic
(la discul conductor)
curent alternativ
miscare de rotatie
disc conductor
(curent indus)
U
1
U
2
U
3
Rotor
(pe pirghia de actionare)
.
Amplitudinea tensiunii in bobinele receptoare
in functie de pozitia rotorului (exemplu)
U
1
U
2
U
3
timp
timp
timp
bobina receptoare 1
bobina receptoare 2
bobina receptoare 3
56
Senzori pentru acceleratia caroseriei
G341, G342, G343
Senzorii pentru acc. caroseriei masoara acc.
pe verticala ale caroseriei.
.
Senzorii sint localizati:
in aparatoarea rotii st. fata G341 si
in aparatoarea rotii dr. fata G342
si
in portbagaj dr. fata, in spatele
captuseli portbagajului G343.
Constructie si functionare
275_079
275_080
senzor pentru acc. caroseriei
in aparatoarea rotii st. fata
senzor pentru acc. caroseriei
in portbagaj
57
Senzori pentru acceleratia rotii
G337, G338, G339, G340
Senzorii pt. acceleratia rotii sunt
montati direct pe suspensiile pneumatice
ale axelor fata si spate.
Ei masoara acceleratia rotii. Calculatorul pentru
reglarea suspensiei foloseste aceste semnale
impreuna cu cele referitoare la acceleratia
caroseriei pentru a calcula directia in care se
misca suspensiile, fata de caroserie.
.
275_088
275_089
senzor pentru acc. rotii
axa fata
senzor pentru acc. rotii
axa spate
58
Functionarea si constructia
senzorului pentru acceleratie
Senzorii pentru acceleratia caroseriei
si a rotii sint identici.
Senzorii de acceleratie functioneaza pe baza
principiului capacutiv.
O masa "m" montata flexibil actionind ca un
electrod centrat oscileaza intre placile conden-
satorului ducind la variatia capacitatii conden-
.
satorilor C1 si C2 proportional cu deplasarea.
Distanta d1 dintre placile unui condensator
creste cu aceeasi masura cu care scade d2
la celalalt condensator.
Drept urmare se shimba capacitatea fiecarui
condensator.
O unitate de evaluare electronica, furnizeaza
calculatorului suspensiei autoreglabile un
semnal de tensiune analog.
Senzorii au diverse atasari mecanice
si domenii de masurare (senzitive).
.
.
Constructie si functionare
275_091
principiul de masurare al
senzorului pentu acceleratie este cel capacitiv
senzor pentru ... domeniul de masurare
... acceleratia caroseriei 1,3 g
... acceleratia rotii 13 g
g = acceleratia gravitationala
1 g = 9,81 m/sec2 = valoarea standard a acceleratiei gravitationale
Domeniile de masurare ale senzorilor
m
C
1
C
2
d
1
d
2
59
Interfete
CAN-schimb de informatii
Intre calculatorul J197 pentru suspensie auto-
reglabila si calculatoarele din retea, circula
informatii despre suspensia pneumatica si
reglarea amortizarii ,prin intermediul CAN bus,
cu exceptia citorva interfete.
O privire de ansamblu asupra sistemului arata
prin intermediul unui exemplu informatiile trimise
prin CAN bus si primite si utilizate de catre
calculatoarele din retea.
275_074
Calculator pt. reglarea nivelului J197
starea sistemului (i. O. sau n. i. O.)
autodiagnoza
memorie de defecte
starea nivelului
cresterea nivelului
scaderea nivelului
schimb de informatii cu Infotainment
functionarea sist. Infotainment
schimb de informatii cu panoul
intreruparoarelor
calculator de motor:
turatia motorului
ESP-calculator:
ESP-starea
CAN-Antrenare high
Informatii primite si evaluate
de calculatorul J197
.
CAN-Antrenare low
calculator, afisaj si unitatea de
functionare pt. informatii
calculator pentru retea de bord
calculator pentru identificarea soferului
Informatii trimise de
calculatorul J197
.
60
Plan de functionare
Constructie si functionare
Legenda:
E256 - Tasta pentru ASR/ESP
E387 - Tasta deplasarea zonei de amortizare
E388 - Tasta pentru reglarea nivelului
F213 - Intrerupator contact usa, usa soferului
G76 - Senzor pentru nivelul masinii st. spate
G77 - Senzor pentru nivelul masinii dr. spate
G78 - Senzor pentru nivelul masinii st. fata
G289 - Senzor pentru nivelul masinii dr. fata
G290 - Senzor de temperatura compresorului
pentru reglarea nivelului
G291 - Senzor de presiune pt. reglarea nivelului
G337 - Senzor pentru acc. rotii st. fata
G338 - Senzor pentru acc. rotii dr. fata
G339 - Senzor pentru acc. rotii st. spate
G340 - Senzor pentru acc. rotii dr. spate
G341 - Senzor pentru acc. caroseriei st. fata
G342 - Senzor pentru acc. caroseriei dr.fata
G343 - Senzor pentru acc. caroseriei spate
J197 - Calculator pt. reglarea nivelului
J403 - Releul compresorului pt. reglarea nivelului
J567 - Calculator pt. lampa cu descarcare in gaz LWR
si J568 in unitatea de far respectiva
61
275_073
= semnal intrare
= semnal iesire
= plus
= masa
= CAN-bus
N111 - supapa de drenare pentru reglarea nivelului
N148 - supapa pentru suspensie st. fata
N149 - supapa pentru suspensie dr. fata
N150 - supapa pentru suspensie st. spate
N151 - supapa pentru suspensie dr. spate
N311 - supapa acumulatorului de presiune pt. reglarea nivelului
N336 - supapa pt. deplasarea zonei de amortizare st. fata
N337 - supapa pt. deplasarea zonei de amortizare dr. fata
N338 - supapa pt. deplasarea zonei de amortizare st. spate
N339 - supapa pt. deplasarea zonei de amortizare dr. spate
V66 - motorul compresorului de reglarea nivelului
62
Alte interfete
Semnal contact usa
Este un semnal de masa de la calculatorul pentru
alimentarea cu energie electrica a retelei de bord.
El indica deschiderea unei usi sau a portbagajului.
Semnalul serveste ca un "semnal de trezire" pentru
trecerea de la modul somn la modul standby.
Semnal clema. 50 (prin CAN)
Acest semnal indica faptul ca starterul a fost
activat. El inchide compresorul in timpul pornirii.
.
Aceasta protejeaza startul si conserva bateria.
.
Constructie si functionare
Cablu K
Informatiile despre autodiagnoza sunt schimbate
intre calculatorul J197 pt. suspensia autoreglabila
si testerul de diagnoza,prin conexiunea CAN
(cuvint cheie protocol 2000) spre panoul ceasurilor
de bord si de aici la sistemul de diagnoza prin
cablul K.
Semnal pentru reglarea luminii farurilor
Reglarea nivelului de inaltime se face pe fiecare
axa. Aceasta ar determina in cazul deplasarilor in
timpul noptii o ingustare pt. scurt timp al cimpului vi-
zual. Phaeton este echipat cu reglarea poz. farurilor
(LWR). Reglarea poz. farurilor dinamica automa-
ta mentine careul de lumina la un unghi constant.
.
Pentru a evita reglarile de inaltime cauzate de
denivelarile carosabilului, suspensia autoregla-
bila are timpi de reactie lungi cind vehiculul
merge cu o viteza relativ constanta sau cind
acceleratia rotii este mica sau nula.
.
Daca inaltimea este reglata de ex. in modul
"autostrada" calculatorul J197 pentru suspensia
pneumatica trimite un semnal de tensiune catre
calculatorul de reglarea luminii farurilor J431.
LWR reactioneaza imediat si regleaza unghiul
conuli de lumina in functie de modificarea
pozitiei caroseriei.
Procedura schimbarii nivelului:
ridicarea - axa spate se ridica, urmata de axa
fata.
coborirea - axa fata este coborita, urmata de axa
spate.
63
Functionare de urgenta
Atit sistemul de reglare al suspensiei pneumatice
cit si sistemul de reglare al amortizarii adopta
strategii de functionare de urgenta memorate,
in eventualitatea defectarii senzorilor,actionarilor
sau calculatorului.
Actiunile de reglare sunt limitate la anumite
imprejurari si se intra in memoria defectelor.
.
In aceste cazuri se emite o avertizare
Defect Nivel sau Defect Amortizare" si apare un
simbol de amortizare in panoul ceasurilor de bord.
.
Vehiculul trebuie dus la atelierul service pt. reparatii!
64
Autodiagnoza
Cuvint adresa:34 - Reglarea nivelului
Comunicatia cu calculatorul pt. suspensia
pneumatica este posibila prin sistemele de testare
VAS 5051 si VAS 5052.
Resetarea pozitiei de reglare
Daca se inlocuiesc, calculatorul un senzor pt. nivelul
vehiculului sau intreg agregatul, pozitia de reglare
trebuie resetata.
.
Aceasta se face cu functia "setari de baza"
Grundeinstellung
(vezi gefhrte Fehlersuche)-gasirea ghidata a defectelor.
Autodiagnoza
WORKSHOP
EQUI PMENT
275_050b
IrDA + -
VAS 5052
WORKSHOP
EQUI PMENT
275_050a
Grupul de reparatii 01 este integrat in
gefhrten Fehlersuche"-gasirea ghidata a defectelor
.
65
4
3
2
1
5
6
7
100
140
180
220
70
50
30
40
20
10
60
12
10
16
1/2 1/4 3/4 60 30 90 80 50
20 110
80 120
160
200
240
14 260 120
--
Senzorii codati pe culori, actionarile si semnalele
auxiliare sunt testate in cadrul autodiagnozei si a
gefhrten Fehlersuche -gasirea ghidata a defectelor
.
G76, G77, - senzor pt. nivelul masinii axa fata
G78, G289 si axa spate
G290 -senzor pt. temperatura compre-
sorului
G291 -senzor presiune pt. reglarea nivelului
G337 G340 - senzor pentru acc. rotii axa fata
si axa spate
G341 G343 - senzor pentru acc. caroseriei
.
J403 - releu pentru compresorul de
reglarea nivelului
N111 - supapa de drenare pt. regelare nivel
N148 N151-supapa suspensie axa fata axa spate
N311 -supapa pt. acumulator de presiune
N336 N339-supapa pt. schimbarea zonei de amortizare
semnal- - semnal pt. contact usi / capota
suplimentar clema 15 si clema 30
G76, G77, G78, G289
G290
G291
G337, G338,
G339, G340
G341, G342, G343
N111
N148, N149,
N150, N151
N311
N336, N337,
N338, N339
J403
contact usi/capota
clema 15
clema 30
275_096
66
Test cunostinte
ce raspuns este corect?
pot fi adevarate unul sau mai multe raspunsuri
1. sistemul de suspensie montat la Phaeton este
a) cu incarcare totala.
b) cu incarcare partiala.
c) cu incarcare individuala.
2. acumulatorii auxiliari atasati suspensiilor folosesc
a) ca reserva pt. acumulatorul de presiune central al sistemului de suspensie autoreglabil.
b) pentru a creste volumul efectiv alsuspensiei pneumatice al fiecarui arc pneumatic.
c) ca perna de aer in timpul activitatii de asamblare.
3. soferul poate selecta singur
a) nivel scazut (TN).
b) nivel normal (NN).
c) nivel inalt (HN).
4. uscatorul de aer din unitatea de furnizare a aerului (LVA)
a) trebuie intretinut la intervale regulate
b) nu exista un interval de intretinere datorita procesului de uscare regenerativa.
c) trebuie inlocuit dupa 30 000 km .
67
5. semnalele generate de senzorul pt. nivelul vehiculului sunt folosite la
a) suspensie autoreglabila
b) controlul luminii farurilor
c) reglarea inaltimii scaunelor
6. pozitia reglata trebuie resetata dupa
a) inlocuirea calculatorului pt. suspensie autoreglabila
b) inlocuirea calculatorului de confort
c) inlocuirea unui senzor pt. nivelul vehiculului
7. compresorul unitatii de furnizare a aerului LVA este activat
a) numai de sofer
b) si dupa oprirea motorului
c) oricind este necesar pt reglarea furnizarii aerului
8. inainte de a incepe lucrul la platforma de ridicare
a) trebuie inchis numai compresorul unitatii de furnizarea a aerului LVA
b) suspensia autoreglabila trebuie dezactivata
c) sint nececare precautii speciale
L s u n g e n :
1 . a ; 2 . b ; 3 . b , c ; 4 . b ; 5 . a , b ; 6 . a , c ; 7 . b , c ; 8 . b ;
Nur fr den internen Gebrauch VOLKSWAGEN AG, Wolfsburg
Alle Rechte sowie technische nderungen vorbehalten.
240.2810.94.00 Technischer Stand 03/02
Dieses Papier wurde aus chlorfrei
gebleichtem Zellstoff hergestellt.
Service.
275